Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PLANUL LUCRARII
CAPITOLUL I Introducere
1.1. Notiunea de urma papilara ;
1.2. Rolul identificarii dactiloscopice in cadrul identificarii judiciare ;
1.3. Istoricul cercetarilor ;
1.4. Diferite sisteme de clasificare a amprentelor papilare si cartotecile
existente in diverse state
1.5. Incercari de standardizare privind numarul de elemente
caracteristice
1.6. Computerele in identificare criminalistica
1.7. Clasificarea desenelor papilare
CAPITOLUL II Relevarea urmelor papilare
2.1. Cautarea si descoperirea urmelor papilare ;
2.2. Reguli preliminare relevarii urmelor papilare ;
2.3. Noi elemente de tehnica si noi metode si posibilitati de relevare a
urmelor papilare ;
2.4. Etape si tratamente pentru relevarea urmelor papilare ;
A. Tratamentul optic ;
B. Tratamentul mecanic ;
C. Tratamentul chimic ;
2.5. Ridicarea urmelor papilare ;
2.6. Conservarea si transportarea urmelor papilare si a obiectelor
purtatoare de urme papilare ;
2.7. Camuflarea si falsificare urmelor papilare ;
2.8. Persistenta urmelor papilare si stabilirea vechimii lor ;
CAPITOLUL III Examinarea urmelor papilare
3.1. Importanta examinarii prealabile a urmelor papilare in
identificarea criminalistica ;
3.2. Interpretarea urmelor papilare descoperite la fata locului ;
3.3. Determinarea vechimii urmelor latente in functie de obiectele
purtatoare de urme ;
3.4. Etapele parcurse in examinarea urmelor papilare ;
3.5. Erorile ce pot aparea in comparatiile dactiloscopice ;
3.5.1. Categorii de comparatii dactiloscopice si influenta erorilor
asupara lor ;
1
1.Introducere
1.1Notiunea de urma papilara.
Simpla prezenta a omului intr-un anumit loc fie statica, fie dinamica da
nastere unor urme1.Toate categoriile de urme prezinta importanta in identificarea
persoanei, insa urmele papilare, atrag atentia in mod deosebit datorita rapiditatii si
succesului cu care pot fi folosite in identificarea autorului, dar si datorita frecventei lor in
spatiul de actiune a unui individ, din accest punct de vedere, urma papilara fiind
considerata : ..urma care a revolutionat identificarea persoanei.2
Prin urme papilare3 in sens criminalistic, se inteleg acele modificari aduse
elementelor componente ale locului faptei, ca rezultat al contactului mainii sau plantei
faptuitorului si victimei cu acesta, in procesul savarsirii infractiunii.4
Prin urme papilare intelegem deci urmele create de degete, palme si de talpile
picioarelor(urme plantare). Aceasta categorie de urme, este studiata de dactiloscopie5 care
este o ramura a stiintei criminalistice.
Desenele papilare, specifice pielii corpului omenesc, aflate la nivelul degetelor,
palmei si plantei, cunoscute sub denumirea de dermatoglife, 6 sunt formate din sistemul
liniilor paralele ale crestelor papilare, separate intre ele de santurile papilare. Crestele
papilare, redau relieful neregulat al papilelor dermice, aflate la linia de legatura dintre cele
doua straturi principale ale pielii, derma si epiderma, dintre care ultimul, aflat la suprafata,
cunoaste un permanent proces de descutanare. Pielea este invelisul care imbraca intreaga
suprafata a corpului uman. Ea este formata din trei straturi : epiderma, derma si
hipoderma7. Epiderma este partea exterioara a pielii, fiind alcatuita din mai multe straturi
de celule epiteliale. Celulele superioare ale epidermei, sunt celule moarte si formeaza un
strat cornos, relativ dur, care face din epiderma un invelis protector al pielii. Derma, sau
pielea propriu-zisa, este un tesut fibros, viu, conjunctiv si elastic, care contine vase
capilare, vase arteriale si venoase, precum si terminatiile a numerosi nervi senzitivi.
Hipoderma, este stratul cel mai profund, situat sub derma, care face legatura intre intre
piele si organele interne.
National
Termenul dermatoglyphics (derivat din derma piele, glypho a sculpta), propus n 1926 de Cummins i
modelele papilare, ct i la domeniul care le studiaz. El completeaz denumirea generic dactiloscopia
7
Fig. 3 Desen papilar : a)crste papilare ; b)linii albe ; c)linii ale santurilor
flexorale
Desenele papilare imprimate pe suprafata unor obiecte, cunoscute in
criminalistica si sub denumirea de dactilograme, sunt de doua feluri :
- dactilograme care reprezinta desenele papilare imprimate voluntar. In limbajul
de specialitate acestea sunt denumite fie amprente papilare, fie impresiuni, fie amprente
de comparat.
- dactilograme care reprezinta desenele papilare imprimate involuntar pe un obiect
oarecare. Sunt denumite urme papilare sau urme in litigiu.
In functie de locul unde se afla situate pe suprafata pielii desenul papilar,
impresiunile si urmele pot fi:
- digitale, cand reprezinta crestele papilare de pe suprafata interioara a degetelor ;
- palmare, cand reprezinta crestele papilare de intreaga suprafata interioara a
palmelor ;
- plantare, cand reprezinta crestele papilare de suprafata talpilor.
Dupa aspectul lor, urmele papilare se incadreaza in categoria urmelor forma, fiind
modificari aparute pe un obiect, ce reproduc constructia exterioara a o biectului
creator(spre deosebire de urmele materie care constau in particule micro sau macroscopice
de substanta, desprinse de pe un corp, atasate la un corp, ramase sau aduse la fata locului
in timpul savarsirii faptei)9, dar s-a afirmat ca nu este exclusa posibilitatea aparitiei
acestora ca urme materie- piele sau chiar deget amputat.10
In raport de plasticitatea obiectului primitor, urmele papilare pot fi de suprafata
sau de adancime. Urmele papilare de suprafata-care se formeaza fara a modifica forma
obiectului primitor, pot lua nastere in doua moduri : prin stratificare-formate prin
depunerea de materie(praf, funingine, noroi, vopsea, sange, tus, cerneala, etc), sau prin
destratificare-create prin detasarea de materie de pe suprafata obiectului primitor(spre
exemplu, prin atingerea unei vitrine prafuite, se ridica stratul de praf in zona de contact cu
crestele papilare). Urmele papilare de adancime(in relief),sau urme mulate 11se formeaza
prin imprimarea crestelor papilare in diferite materii plastice cum ar fi : ceara, plastilina,
chitul proasoat, vopseaua proaspata, argila moale etc. sau in unele produse alimentare.
In functie de mecanismul de formare(raportul dintre obiectele aflate in miscare),
urmele papilare pot fi statice sau dinamice. In cadrul identificarii criminalistice, valoarea
cea mai mare o au urmele statice deoarece redau cu claritate desenul papilar si detaliile
caracteristice. Urmele dinamice sunt cele care se formeaza de exemplu, atunci cand mana
aluneca pe un maner, se scapa o sticla din mana, ori aluneca palma murdara de noroi pe
un zid etc12.
In functie de mecanismul de formare, elementele desenului papilar se reproduc
in urma in mod diferentiat. In acest sens se desprind trei situatii:13
a. cand urma este statica, clara si bine imprimata pe suport, caracteristicile
individuale ale acesteia ofera suficiente detalii pentru identificarea degetului, a mainii
sau a piciorului creator
b. cand urma este statica, clara si bine imprimata, dar suportul pe care s-a
creat(lut, noroi, nisip, praf etc.) nu permite reproducerea exacta a desenului papilar; in
acest caz pot fi stabilite numai unele elemente generice ca: numarul degetelor, lungimea
si grosimea acestora, caracterul particular al unor negi, cicatrice s. a.
c. cand urma este dinamica de pilda mana aluneca pe un obiect, pe un maner, se
scapa o sticla din mana, ori aluneca palma murdara de noroi pe un zid- se reproduc
foarte putine elemente caracteristice.
Dupa modul de percepere, urmele pot fi vizibile(colorate) si invizibile(latente) ;
acest criteriu isi gaseste aplicarea in cazul urmelor de suprafata.
9
Vasile Berchesan, Marin Ruiu Tratat de tehnica criminalistica Editura Little Star Bucuresti 2004
Criminalistica Note de curs Vol. I ; Scoala de Agenti de Politie Vasile Lascar Campina 2004; coordonator Cms.
sef de politie Lefter Alexandru
11
idem
12
Tratat practic de criminalistica , vol. 1, M.I. , Bucuresti 1976
13
Idem- 12
10
distinctie intre cele doua proprietati pentru delimitarea stabilitatii naturale s desenului
papilar(fixitate) de imposibilitatea modificarii artificiale.15
ireproductibilitatea desenul papilar nu poate fi reprodus cu exactitate de nici un
plastograf, urmele digitale rezultnd doar ca urmare a aplicrii degetului creator.16
Notiunea de urma papilara nu trebuie inteleasa numai in sensul de instrument al
identificarii judiciare ci trebuie privita si ca un domeniu interesant si complex, daca avem in
vedere ...enigmele ascunse de imprevizibila fantezie a naturii in mirificele linii si puncte
ce compun unicatele desene papilare ale degetelor, palmelor si talpilor oricarui individ al
speciei umane. 17 La baza identificarii autorului unei urme papilare, adica aprecierea
identitatii dintre o urma si o impresiune, stau o serie de elemente care in concret, constau in
aspecctul morfologic al desenului papilar. Altfel spus, dactiloscopia, ca si celelalte ramuri
ale criminalisticii, care folosesc examinari comparative in scopul identificarii, utilizeaza
anumite puncte caracteristice sau elemente individuale, apartinand amprentelor ce fac
obiectul examinarilor. In practica dactiloscopica din tara noastra, aceste puncte sau
elemente care apartin morfologiei particulare a unei amprente, sunt denumite detalii
caracteristice ale desenelor papilare.
Mai exact, detaliile caracteristice se refera la :
-traseul crestelor papilare ;
-formele porilor ;
-elemente adiacente desenelor papilare.
Detaliile care coincide, se numesc puncte de coincidenta. Cand se gasesc aceleasi
detalii caracteristice in doua amprente care se compara intre ele, intotdeauna se cauta a se
stabili daca sunt la fel ca forma, dimensiune si plasament. Traseul pe care il poate urma o
creasta papilara , constituie una din categoriile de detalii, din care se cauta punctele de
coincidenta necesare pentru identificarea persoanei pe cale dactiloscopica. In practica
dactiloscopica din Romania, s-au stabilit urmatoarele denumiri18 ale detaliilor
caracteristice:
a) inceput de creasta papilara (capat de creasta papilara) este numit locul unde o
creasta papilara isi incepe traseul;
b)sfarsit de creasta papilara (capat de creasta papilara) este considerat punctul final
al traseului ;
c) bifurcatie a crestei papilare, se numeste locul unde o creasta se desparte in doua
trasee diferite ;
d) trifurcatie, este considerat punctul unde o creasta se desparte in trei trasee
distincte ;
15
Emilian Stancu Criminalistica Vol.I ; ed. a III-a Editura Actami Bucuresti 1999
Stancu E., Tratat de criminalistic, Editura Universul Juridic, Bucureti 2002, pag.98-112
17
Emilian Stancu(-prefata la lucrarea: Secretele amprentelor papilare Gheorghe Pasescu, Ion R. Constantin; Editura
National 1996
18
Gheorghe Pasescu, Ion R. Constantin Secretele amprentelor papilare Editura National 1996
16
Elementele adiacente ale desenelor papilare sunt cicatricele, liniile albe si santurile
de flexiune.
Activitatea de identificare cel mai frecvent utilizata in criminalistica, este cea care
are drept scop identificarea persoanei, fiind cunoscuta si sub denumirea de identificare
judiciara 19. Ea a aparut ca preocupare si necesitate inca de la cercetarea primelor acte
ostile societatii organizate pe baze statale, acte care contraziceau morala societatii
respective si incalcau regulile de conduita stabilite de ea.
In acelasi timp cu metoda de inregistrare antropometrica si fotografica, ce a fost
mai usor de inteles si de introdus in practica politieneasca, se nastea , mult mai lent si mai
greu de inteles pentru politisti si pentru juristi, dactiloscopia, una dintre cele mai sigure
19
AUREL OLARU Practica dactiloscopiei in sistemul cartotecii decadactilare a cazierului judiciar Editura M.I. 1997
10
20
Gheorghe Pasescu, Ion R. Constantin Secretele amprentelor papilare Ediutra National 1996
Ion R. Constantin, Marius Radulescu Dactiloscopia ; Serviciul cultural, presa si editorial ; Bucuresti 1975
22
Ion R. Constantin, Marius Radulescu; op. cit.
23
Camil Suciu op. cit.
21
11
Aceste importante si de netagaduit calitati pe care le poseda desemnul papilar, au facut pe oamenii de stiinta, a
considera dactiloscopia ca una din cele mai precise metode, pentru stabilirea individualitatei fizice a unui ins. Constantin
Turai Elemente de Politie Tehnica -Dactiloscopia- cazierul dactiloscopic, fisierul de identificare, expertiza dactiloacopica
; Tipografia Al. Popescu Bucuresti 1937
Pescu Gheorghe, Ion R. Constantin, Secretele amprentelor papilare, Editura Naional, 1996,
Cap.I, pag.15
25
26
12
Herschel William, scrisoare adresat n anul 1877 Inspectoratului General al nchisorilor din Bengal
13
care se aflau fragmente de amprente papilare, care se imprimasera cand lutul era moale,
s-a apucat sa studieze cu atentie in tot anul 1879 si in 1880, problema liniilor papilare.
Daca William Herschel, a fost primul om care a conchis ca a descoperit o noua
metoda de stabilire a identitatii persoanei, dr. Henry Faulds a fost primul care a folosit
amprenta digitala pentru descoperirea autorului unei infractiuni. In vecinatatea sa(a lui
dr. Faulds, n.a.), un hot a escaladat intr-o noapte un zid vopsit in alb ; Faulds, pentru care
amprentele digitale incepusera sa devina o obsesie, a observat imediat pe zid o amprenta
clar vizibila, lasata de degetele murdare cu fiuningine. El a cerut sa i se ia persoanei
retinute amprenta digitala. Cand a comparat desenele amprentei de la locul faptei cu cele
ale pretinseului hot, a constatat ca ele erau diferite. Intrucat amprenta digitala de pe zid
provenea sigur de la hot (se stabilise ca acesta s-a impiedicat de un vas cu carbuni si a
cazut), Faulds a declarat ca persoana aratata nu e hotul. El avea dreptate. Cateva zile mai
tarziu, politia a arestat pe adevaratul hot. Faulds a luat si amprentele digitale ale acestuia.
Ele au corespuns perfect cu amprenta de pe zid. Mintea plina de fantezie a lui Faulds s-a
intrebat imediat : ce ar fi daca la fiecare loc al faptei am cauta amprentele digitale ale
faptuitorului ?Nu ar fi posibil ca in acest fel sa gasim si hoti si asasini ? 28
Interesul tiinific n acest domeniu l face pe Faulds s-l contacteze pe Darwin
expunndu-i teoria privind identificarea recidivitilor, a cadavrelor necunoscute i a
autorilor de delicte.
Bolnav fiind Darwin, transmite corespondena vrului su F. Galton, care o
trimite n aprilie 1880 la Antropological Institut.
n rspunsul ctre Darwin, Galton, recunoate c observaiile asupra
amprentelor digitale nu conin elemente detaliate i lipsesc elementele de certitudine.
Fr rspunsul de la Anthropological Institute, Faulds public la 28
octombrie 1880 n "Natura" un articol privind propriile cercetri.
Cu certitudine Faulds a fost primul care a emis ipoteza gsirii autorului
unui delict prin compararea impresiunilor digitale cu urmele lsate la faa locului.
Ca rspuns la scrisoarea din "Natura", Herschel a publicat rezultatele celor
22 de ani de utilizare a amprentelor digitale n India (1880).
Opinia majoritii dactiloscopilor este c Faulds i Herschel sunt prinii
conceputului de utilizare al amprentelor digitale n investigaiile criminale.
Sir Francis Galton (1822-1911) i-a fcut debutul n identificare prin
studiile antropometrice ale lui Bertillon. Evalund antropometria i dactiloscopia, el a
propus ca dactiloscopia s fie utilizat pentru identificarea recidivitilor.29
ntre 1891 i 1822 Galton a prezentat metoda sa de clasificare n 41 de clase
a desenelor papilare, perenitatea desenului papilar de la natere pn la moarte,
28
Gheorghe Pasescu, Ion R. Constantinop. Cit. - citate dinUrma care nu se sterge, editura M.I., Bucuresti 1972,
prelucrare dupa Jurgen Thorwald, Das detective Jarhundert, Zurich, 1965
Pescu Gheorghe, Ion R. Constantin, Secretele amprentelor papilare, Editura Naional, 1996,
pag.21
29
14
15
16
17
18
Nr.
Crt.
1
ara
Anglia
Standard
numeric
16
Comentariu
Identificarea se pronun n cazul a dou degete
alturate cu condiia existenei a cel puin 10
elemente n fiecare urm. ntre 8 i 15 elemente se
consider "identificare parial".
19
2.
Australia
12
3.
Austria
12
4.
Belgia
12
5.
6.
7.
8.
Canada
Cipru
Danemarca
Elveia
16
10
8-12
9.
Finlanda
12
10.
Frana
11.
Germania
12
17
16
12.
Grecia
12
13.
Hong Kong
12
14.
Italia
16-17
15.
16.
17.
Japonia
Malta
Norvegia
18.
Noua Zeeland
12
14
Nici un
standard
12
19.
Olanda
12
20.
Portugalia
12
21.
22.
Romnia
Spania
12
10-12
21
23
24
figurii;
A. Tipul arc (adeltic)43
Desenele papilare din tipul arc sunt caracterizate prin aceea c toate
crestele papilare din care sunt alctuite pornesc de la o extremitate a desenului papilar,
se curbeaz mai mult sau mai puin ctre centrul desenului i ajung la cealalt
extremitate, dnd crestelor aspectul unor arce de cerc.
Tipul arc propriu-zis nu are zon central cu creste difereniate,
crestele regiunii bazale sunt aproape paralele cu anul de flexiune n partea inferioar,
formnd o convexitate mai mare pe msur ce crete distana fa de regiunea bazal,
continundu-se fr nici o demarcaie ce cele ale regiunii marginale. Datorit acestui
fapt, nu se formeaz cele trei regiuni specifice desenului papilar digital i, prin urmare,
neavnd creste papilare care s delimiteze aceste regiuni, nu se formeaz nici delte,
atrgndu-si denumirea de adeltic.
Tipul arc poate prezenta dou subtipuri: arc simplu i arc pin.
Arc simplu
La arc simplu (fig.5)44, crestele papilare au forma unor linii curbate,
formnd o convexitate mai pronunat pe msur ce se deprteaz de baz, unde crestele
papilare sunt paralele cu anul de flexiune ce desparte falangeta de falangin.
Ministerul de interne Tratat practic de criminalistic vol. IV, Editura Ministerului de Interne,
Bucureti 1976-1980, pag.46
43
Ministerul de interne Tratat practic de criminalistic vol. IV, Editura Ministerului de Interne,
Bucureti 1976-1980, pag.46-58
44
Ministerul de interne Tratat practic de criminalistic vol. IV, Editura Ministerului de Interne,
Bucureti 1976-1980, pag.47
42
25
Fig.5
n funcie de forma, dirijarea i caracteristicile crestelor papilare,
acest subtip prezint mai multe varieti: arcuri paralele, lipite dreapta, lipite stnga, cu
la lipit dreapta i cu la lipit stnga.
Pentru subdivizarea acestor varieti, se va ine seam, n cazul
arcurilor simple, de detaliile caracteristice din centrul desenului papilar, de modul cum
sunt dispuse crestele papilare n centrul arcurilor lipite (dreapta-stnga) i de elementele
caracteristice din interiorul nucleului format n centrul arcurilor cu la lipit (dreaptastnga), astfel:
a)
Arcuri paralele:
cu creste paralele, avnd n centrul impresiunii un inel sau o butonier;
cu creste paralele, avnd n centrul impresiunii un punct papilar sau un
fragment de creast papilar ;
cu creste paralele, avnd n centru creste punctiforme;
cu creste paralele, avnd n centru o anastomoz;
cu creste paralele, avnd n centru o depire de creste papilare;
cu creste paralele, avnd n centru un triunghi al capetelor de creste
papilare;
cu creste paralele, avnd n centru un crlig;
cu creste paralele, avnd n centru o bifurcaie de creste papilare sau o
contopire de creste papilare;
cu creste paralele, avnd n centru un nceput sau un sfrit de crest
papilar ;
26
falangetei;
b)
-
c)
Arcuri cu la lipit dreapta i arcuri cu la lipit stnga:
Acestea sunt arcurile cu una sau mai multe bucle (lauri) lipite de crestele care ar
trebui s formeze delta i au deschiztura ndreptat spre stnga (pentru arcurile cu la
lipit dreapta) i spre dreapta (pentru arcurile cu la lipit stnga), formnd o delt aparent
n partea dreapt a desenului; respectiv stnga. n acest caz se are n vedere detaliile
caracteristice din interiorul laului, astfel;
cu la simplu;
cu la simplu, avnd unul sau mai multe inele ori butoniere pe braele
laului;
cu la simplu, avnd una sau mai multe creste papilare aderente
(bifurcri, contopiri) n interiorul sau exteriorul braului buclei pe latura dreapt; pe
latura stnga sau pe ambele laturi;
cu un la liniar;
cu un la liniar, avnd unul sau mai multe inele ori butoniere pe braele
laului;
cu un la liniar, avnd una sau mai multe creste papilare aderente
(bifurcri, contopiri) n interiorul sau exteriorul braului buclei pe latura dreapt; pe
latura stng sau pe ambele laturi;
cu un la biliniar;
cu un la triliniar;
cu un la multiliniar;
cu un la cu puncte n centru;
cu un la cu baghet bifurcat;
cu un la care are n interior un semn de ntrebare;
cu un la care are n interior un inel;
la cu laturile unite n form de rachet;
cu un la ale crui laturi sunt suprapuse;
cu un la cu latura comun;
cu lauri duble;
27
Fig. 6
28
Ministerul de interne Tratat practic de criminalistic vol. IV, Editura Ministerului de Interne,
Bucureti 1976-1980, pag.59-68
47
Ministerul de interne Tratat practic de criminalistic vol. IV, Editura Ministerului de Interne,
Bucureti 1976-1980, pag.61, fig.58
46
29
Fig.7
Fig.8
centrul format dintr-o bucl care nconjoar dou sau mai multe bucle,
avnd dou sau mai multe bucle, avnd cte o baghet n interiorul unuia sau al fiecrui
la, la suprapus liniar;
centrul format dintr-o bucl ce nconjoar dou lauri care au un bra
comun, lauri comune;
centrul format dintr-o bucl ce nconjoar dou sau mai multe lauri care
au o latur comun, avnd n interiorul unui la sau al fiecruia dintre ele cte o baghet,
la comun liniar;
centrul format din unul sau mai multe lauri ce au un traseu de form
concav fa de anul de flexiune al falangetei, la concav;
centrul format dintr-un la i un grupaj de creste papilare recurbate, dar
prinse ntre ele (asemntoare laurilor gemene) deasupra sau dedesubtul laului, lauri
gemene;
centrul format dintr-o bucl care nconjoar mai multe figuri, a crei
form nu poate fi ncadrat n nici una din varietile enunate, la neregulat
(excepional);
desenul papilar cruia i se poate stabili subtipul, nu ns i varietatea, din
cauza unei leziuni (cicatrice), situaie ce va fi inclus ntr-o grup aparte;
n funcie de caracteristicile ntlnite pe braele laului central, o parte din
varieti se divizeaz astfel:
centrul format dintr-un la simplu, avnd unul sau mai multe inele,
butoniere pe: latura dreapt la simplu cu inel pe dreapta, latura stng la simplu cu
inel pe stnga, ambele lauri la simplu cu inel bilateral;
centrul format dintr-un la simplu, avnd una sau mai multe creste
aderente (bifurcri, contopiri) n interiorul ori exteriorul buclei pe: latura dreapt la
simplu bifurcat dreapta, latura stng la simplu bifurcat stnga, ambele lauri la
simplu bifurcat bilateral;
centrul format dintr-un la liniar, avnd una sau mai multe creste
papilare aderente (bifurcri, contopiri) n interiorul sau exteriorul braului buclei pe:
latura dreapt la liniar bifurcat dreapta, latura stng la liniar bifurcat stnga,
ambele lauri la liniar bifurcat bilateral;
centrul format dintr-un la liniar, avnd unul sau mai multe inele,
butoniere pe: latura dreapt la liniar cu inel dreapta, latura stng la liniar cu inel
stnga, ambele laturi la liniar cu inel bilateral;
n funcie de mrime, grupurile formate dintr-un la biliniar, triliniar i
multiliniar se pot diviza dup detaliile caracteristice, ca: inele, butoniere, bifurcare
(contopire) etc., pe una, pe dou, pe trei sau pe patru baghete.
31
Fig.9
n funcie de configuraia crestelor papilare care formeaz zona
central a desenului, acest tip se mparte n urmtoarele subtipuri: circular, spiral,
ovoidal, rachet, lauri gemene contrare, combinat i neregulat (nedefinit).
Dup forma pe care o are creasta (crestele) nucleului central,
subtipurile se subclasific n urmtoarele varieti, astfel:
Subtipul circular:
nucleul format dintr-un cerc succedat de un alt cerc, cercuri concentrice;
Ministerul de interne Tratat practic de criminalistic vol. IV, Editura Ministerului de Interne,
Bucureti 1976-1980, pag.69-82
48
32
precedent cu buclele ascendente orientate spre stnga i cele descendente spre dreapta,
bideltic lauri gemene concave stnga;
centrul format din lauri (bucle) independente, avnd pe cele ascendente
spre dreapta figurii, urmnd o traiectorie vertical fa de linia de baz, iar pe cele
descendente spre stnga, bideltic gemene rectilinii dreapta, ori aceeai form cu cea
precedent cu laurile ascendente ndreptate spre stnga figurii, bideltic gemene rectilinii
stnga;
centrul format din lauri (bucle) independente, unul avnd form de
rachet. n funcie de parte n care se formeaz racheta (sus sau jos) avem bideltic
gemene rachet dreapta i bideltic lauri gemene rachet stnga. n cazul n care
ambele lauri (bucle) au forma unei rachete, se noteaz bideltic lauri gemene rachet
biliniar;
centrul format dintr-ul la (bucl) urmnd o curb de concavitate i un
grupaj de creste ce dau aspectul unui la fals i acre au dirijarea spre dreapta, la bideltic
ascendent concav, iar cnd este dirijat spre stnga, la bideltic descendent concav.
Subtipul combinat.
n acest subtip se includ urmtoarele varieti:
centrul format din dou lauri (bucle) din care unul are form concav,
iar dup modul de dirijare (dreapta sau stnga) va fi: bideltic buzunar dreapta; respectiv
bideltic buzunar stnga;
centrul format dintr-un la (bucl) de tip monodeltic i o form de arc
pin, bideltic format dintr-un adeltic i un monodeltic.
Ministerul de interne Tratat practic de criminalistic vol. IV, Editura Ministerului de Interne,
Bucureti 1976-1980, pag.82
50
Ministerul de interne Tratat practic de criminalistic vol. IV, Editura Ministerului de Interne,
Bucureti 1976-1980, pag.82, fig.137
49
34
Fig.10
E. Tipul amorf51
Tipul amorf cuprinde dactilogramele digitale care au creste
nesistematizate pe regiuni. Caracteristica const n topografia neregulat a crestelor
papilare, de unde i trage si denumirea de amorf. Totui, i la aceste desene papilare se
pot distinge anumite particulariti care au determinat divizarea lor n trei subtipuri dup
cum urmeaz:
a) Subtipul simian.
Este constituit din desene papilare digitale ale cror creste , n configuraia lor,
nu au nici o trstur comun cu celelalte tipuri. Remarcat pentru prima dat n 1883 de
ctre Charles Fere care a descris-o astfel: De la baza falangetei pornesc din acelai
punct dou feluri de linii, unele paralele cu pliul articular, altele elipsoidale cu vrful
plasat aproape de extremitatea degetului. Aceste linii circumscriu un spaiu de linii
drepte verticale i oblice fa de axul longitudinal al degetului i sunt dispuse n
evantai.
b) Subtipul danteliform.
Desenul papilar la acest subtip este format, n total sau n parte, din fragmente de
creste papilare, care cad perpendicular pe anul de flexiune, avnd o form
asemntoare unei ghirlande ori verigilor incomplete ale unui lan. Aceste fragmente de
Ministerul de interne Tratat practic de criminalistic vol. IV, Editura Ministerului de Interne,
Bucureti 1976-1980, pag.83-84
51
35
creste se succed neregulat, iar uneori sunt presrate cu sectoare punctiforme, crend
aspectul unei dantele, de unde i denumirea subtipului.
c) Subtipuri anormale.
Desenele papilare ale acestor subtipuri nu se pot asimila n vreunul din tipurile
de mai sus. Ele sunt datorate unor anomalii nnscute, i anume:
sindactilia prezint dou degete lipite ntre ele prin partea lor intern;
polidactilia cnd exist la o mn mai multe degete, mai ales ase. Al
aselea deget poate lua natere prin diviziunea altui deget, sau poate fi complet separat.
In regiunea digito-palmara, pot fi intalnite creste cu aspect de arcuri, de laturi
simple, laturi duble si delte ;(nu se vor intalni in aceasta regiune creste papilare sub forma
de cercuri, spirale sau alte forme caracteristice nucleului amprentelor digitale). In regiunea
hipotenara, liniile papilare pot fi intalnite sub forma de arcuri, laturi, cercuri sau alte forme
caracteristice nucleului unei dactilograme digitale. In regiunea tenara, crestele papilare cel
mai des intalnite sunt in forma de arcuri ; se mai pot gasi si laturi, spirale, precum si alte
forme, insa izolate.
Desenele papilare ale degetelor piciorului au varietate foarte mare si pot prezenta
toate formele existente pe falangete. Ca si in cazul regiunii metatarsofalangiene, si in
campul papilar al regiunii metatarsiene pot fi intalnite variate forme de laturi simple, laturi
duble, linii spirale, arcuri si chiar delte. In regiunea tarsiana se gasesc creste reletiv
orizontale care se bifurca, se intrerup, se contopesc sau formeaza mici butoniere ; in mod
exceptional pot fi intalnite si laturi. Campul papilar din regiunea calcaiului, are un aspect
omogen care se caracterizeaza prin creste papilare orizontale cu multe intreruperi, bifurcatii
si contopiri ;nu vor fi intalnite niciodata in aceasta regiune creste papilare sub forma de
arcuri, laturi sau linii spirale.
36
Vezi I. Cora, E. Gacea, op. Cit., pag 123, E Stancu, op. Cit. pag 152
37
Cnd s-a scotocit n plicuri sau n bibliotec este de presupus c fptuitorul i-a
scos mnuile, iar urmele trebuie cutate pe hrtia plicului, a crilor etc. De asemenea,
fptuitorul i poate scoate mnuile, lsnd urme papilare, i datorit diminurii
spiritului de precauie sub influena buturilor alcoolice, consumate fie la locul faptei, fie
anterior. Dac s-au folosit mnui de cauciuc, medicinale, sau de vinilin i au fost
abandonate la faa locului, acestea se ridic cu penseta i se caut amprentele
fptuitorului, att n exterior ct i n interior, tinuindu-se cu atenie mnua pn la
captul degetelor. Aceste fapte atest c nu trebuie s se renune la cutarea urmelor
papilare, chiar i atunci cnd s-a ajuns la concluzia c fptuitorul a operat cu mnui.
Din cauza unor idei preconcepute c pe obiectele cu suprafa prea mic cum
sunt: butonii de la mnui, nasturii de la haine, bijuterii etc. sau c pe fructe i legume
ori pe obiectele cu suprafee poroase, scnduri, perei, nu pot rmne urme, se evit
cutarea acestora pe astfel de suprafee. Este semnificativ cazul unui furt comis la
Bucureti, n care infractorul a lsat la faa locului, pe o ptlgea roie, o urm digital.
Aceast fiind descoperit i relevat de criminalist a permis identificarea infractorului n
cauz.
n concluzie, se impune ca la cercetarea la faa locului s se examineze cu atenie
toate suprafeele pe care ar fi posibil s rmn urme de mini.
Urmele de adncime rmase n diferite substane ce posed plasticitate se
pstreaz un timp foarte ndelungat, cu condiia ca suprafaa pe care ele s-au format s
fie durabil prin ea nsi.
n unele cauze, cnd se efectueaz cercetarea la faa locului se ntmpl s se
descopere urme digitale care par lsate n praf. Totui, la o examinare de aproape se
constat c acestea sunt urme de adncime create pe o vopsea de ulei i umplute cu praf,
existente poate de ani de zile.
Urmele papilare create cu negru de fum, fin, pudr de toalet sau cu material
folosit pentru umplerea spaiului dintre pereii caselor de bani (nisip, cenu) dispar
relativ repede. n Schimb sunt durabile i n condiii favorabile se pot pstra timp
ndelungat urmele papilare rmase de la degete sau palma murdrit cu pigmeni de
snge, cerneal, ulei.
Obiectele care se gsesc n aer liber pstreaz urmele papilare un timp mai scurt.
Totui, uneori s-au relevat urme pe astfel de obiecte dup trecerea a 2-3 sptmni sau
chiar a ctorva luni de zile de cnd au fost create.
Chiar sub aciunea apei, urmele se pot conserva destul de bine. Dac se gsesc
sticle, cioburi, hrtii umede de rou, de zpad sau de ploaie, acestea trebuie uscate
ncet, dup care urmele vor putea fi relevate. Numai curentul puternic de ap sau ploaia
ndelungat i cu stropi mari i deni poate terge urmele.
Urmele digitale lsate pe hrtie se ntind pe suprafaa acesteia i devin neclare
chiar n cteva zile. Pe o hrtie care nu este dens, de exemplu pe un ziar, urma se
mbin i se ntinde n masa suportului n cteva ore.
38
Urmele papilare dispar foarte repede sub aciunea aerului uscat i cald sau a
razelor solare directe. De aceea la efectuarea cercetrii locului faptei n aer liber este
necesar ca urmele s fie relevate ct mai repede sau s fie aprate de lumina solar
direct.
2.2 Reguli preliminare relevarii urmelor papilare
Relevarea urmelor papilare face parte din etapa descoperirii acestora ;
descoperirea urmelor papilare ...include in principal doua activitati distincte : cautarea
urmelor si relevarea urmelor .53
Relevarea urmelor papilare este operatia tehnico-criminalistica prin care urmele
invizibile sunt puse in evidenta cu ajutorul unor substante sau procedee fizice ori
chimice.54
Inainte de a intreprinde orice alta ativitate, in ce priveste etapa relevarii urmelor
papilare, ne vom asigura mai intai ca sunt respectate aceste conditii :
a) urma se releva numai atunci cand obiectul este uscat in intregime.55
b) la efectuarea C.F.L. in aer liber e necesar ca urmele sa fie relevate cat mai
repede sau sa fie aparate de lumina solara directa deoarece dispar foarte repede sub
actiunea aerului uscat si cald sau a razelor solare directe. Mai trebuie avut in vedere ca
factor de alterare a urmelor papilare si ploaia dar este de retinut ca si in conditiile unei
ploi usoare sau a zapezii, unele urme se pastreaza neasteptat de bine. 56
c) daca obiectele pe care se pot gasi amprentele papilare se afla in aer liber- in
gheata sau in zapada- ele vor fi dezghetate incet, asezandu-se intr-un vas in asa fel ca
apa murdara provenita din topire sa nu se scurga peste urma si sa nu o distruga ;
totodata, inainte de a se introduce obiectul intr-o incapere incalzita, se va razui de pe el,
cu cea mai mare precautie, cat mai multa zapada sau gheata.
d) un obiect umed, se usuca prin actiunea aerului la temperatura obisnuita a
camerei.
e) nu trebuie examinat niciodata un obiect rece si nu trebuie relevata o urma
papilara de pe un asemenea obiect.57
Cele reci, mai ales cand sunt de metal, se vor fine catva timp in incaperea unde
va avea loc operatia de relevare pentru a ajunge la temperatura mediului ambiant.
Practica a demonstrat ca cele mai bune rezuitate se obfin la temperaturi de peste
18C.
53
57
Emilian Stancu Criminalistica ; vol. 1,editia a 3-a; Editura Actami, Bucuresti 1999
39
40
Emilian Stancu Criminalistica ; vol. 1,editia a 3-a; Editura Actami, Bucuresti 1999
41
A. TratamentuI optic
Inainte de aplicarea oricarui tratament, obieetele si locurile unde se presupune ca
infractorul a lasat urme sunt examinate cu ochiul liber sub actiunea unor surse de lumina
alba dirijata si sub diferite unghiuri de incidenta. Ca surse de lumina pot fi folosite
lanterne, reflectoare, ferestre sau chiar oglinzi pentru reflectarea razelor solare.
60
61
Emilian Stancu Criminalistica ; vol. 1,editia a 3-a; Editura Actami, Bucuresti 1999
Emilian Stancu Criminalistica ; vol. 1,editia a 3-a; Editura Actami, Bucuresti 1999
42
B. Tratamentul mecanic
Colorantii actioneaza prin aderenta fata de grasimea si transpiratia continute
de urmele lasate de degete, palma sau planta ori pot intra in reactie cu unele saruri sau cu
aminoacizii ce exista in transpiratia din urme.
44
45
obiectele din portelan, faianta, pantofi de culoare alba, nailon alb, prafurile mai
indicate pentru relevarea urmelor digitale sunt negru de fum si pulberea de aluminiu.
Pentru urmele invizibile de pe obiectele incolore (sticla, celofan etc.) se
intrebuinteaza, in general, carbonatul bazic (ceruza). Se recomanda ca ceruza sa fie
presarata pe suprafata suportului. unde, datorita greutatii sale, se lipeste de urmele
papilare. Dupa aceasta, cu ajutorul pensulei se indeparteaza surplusul de pudra si urmele
digitale vor ramane colorate in alb.
Pudrarea cu pensuta poate fi efectuata mai ales cand suprafata purtatoare de urme
a obiectului este orizontala. In cazul in care suprafata purtatoare de urme nu este
orizontala si obiectul nu poate fi miscat din cauza volumului sau a greutatii sale (de
exemplu, un autoturism, o soba de teracota, un sifonier etc.), atunci este indicat ca
pulberea sa fie pulverizata, inlocuindu-se astfel actiunea greutatii proprii a substantei cu
presiunea pulverizatorului, dupa care curatarea ei de surplusul de colorant se efectueaza
tot cu pensula.
Pentru metalele cu suprafata aspra (laminate, forjate etc.) se utilizeaza pudra
galbena fluorescenta.
Uneori, urmele digitale raman usor sau partial oxidate. In asemenea cazuri,
trebuie manifestata precautie la alegerea substantelor colorate, cel mai indi cat fiind
folosirea pulberei de aluminiu, pentru a nu se risca distrugerea.
Urmele proaspete, lasate pe hartie, pot fi uneori relevate prin prafuire, dar
fara pensula. Ca exceptie se foloseste pensula magnetica numai in cazul utilizarii
pulberilor magnetice. In cazul celorlalte pudre, hartia se prinde cu multa
precaulie cu penseta de margini, pentru a nu se crea urme noi, si se misca in asa
fel incat praful, care s-a presarat deasupra, sa se plimbe pe toata suprafafa hartiei.
Pentru relevarea urmelor de pe hartie, cea mai indicata pudra este amestecul din
negru de fum cu cuart (sessand) si licopodiu in urmatoarele proportii:
13 g negru de fum, 37 g cuart. (sessand) si 50 glicopodiu (1/8 + 3/8 + 4/8).
Mai pot fi folosite si alte substante ca de xemplu : pulberea de
aluminiu, mai ales pentru urmele papilare vechi, negru de fum, iar in cazuri mai
rare Rosu de Sudan III.
Relevarea urmelor de pe hartie se mai poate face si prin metoda prafuirii cu
iod. Se pune pe suprafata hartiei o cantitate de pulbere de iod, amestecat cu amidon
in proportie de 25% iod si 75% amidon, apoi se misca hartia pana cand urmele apar
relevate de culoare bruna.
Pulberea de iod cu amidon care se numeste impropriu si amidon iodat, se
prepara astfel: se piseaza o parte din cristalele de iod pana ce se transforma intr-o
pulbere fina, apoi se amesteca uniform cu alte trei parti de faina de amidon. Pulberea
astfel preparata poate fi utilizata 2-3 luni, dupa care se prepara alta proaspata.
46
In afara de hartie mai sunt si alte obiecte in cazul carora nu se poate folosi
pensula dactiloscopica obisnuita (obiecte de cauciuc, lemn, piele, pereti etc.). Pensula
obisnuita coloreaza atat fondul cat si urmele, astfel ca acestea nu se mai pot deosebi. In
asemenea situatii se foloseste pensula magnetica. Ea este formata dintr-un magnet
cilindric fixat intr-un maner. Magnetul se introduce tntr-o pulbere fina de fier redus cu
hidrogen. Pulberea se aduna la polul magnetului dupa directia liniilor de forta.
Plimbata pe suprafata cu urme papilare, pulberea adera doar la urmele crestelor,
fondul ramanand curat in majoritatea cazurilor.
Pensula magnetica nu poate fi folosita pentru relevarea urmelor de pe suprafetele
cu grasime si de pe obiectele feromagnetice (fier, otel, fonta).
De asemenea, si in cazul incendiilor la care s-au folosit substante inflamabile, in
cazul unor furturi de piese auto sau de alimente, unde raman urme pe suprafete grase sau
uleioase, acestea nu se mai pot releva cu pensula pentru ca se imbacsesc.
In astfel de situatii, pentru relevare se recomanda clorura de plumb care da rezultate
la prelucrarea suprafetelor grase, mai ales la piese de masini, obiecte din bachelita, din mase
plastice, sticle si bidoane de ulei sau petrol, obiecte si haine din piele cu suprafete grase etc.
Nu trebuie scapat din vedere, ca aceasta pudra este foarte toxica si are actiune indelungata
asupra organismului chiar si in doze mici poate provoca toxicitate cronica. De aceea,
locul unde se lucreaza va fi bine aerisit, cele mai indicate fiind nisele chimice cu tiraj de aer
prin sistem mecanic de ventilatie.
Procedeul de relevare cu clorura de plumb este urmatorul: in primul rand substanta
se usuca bine si se piseaza pentru a fi ca o pudra fina uscata (de altfel aceasta recomandare
este valabila pentru toate pudrele relevante). Apoi, pudra se introduce intr-un recipient care
se ataseaza la pulverizatorul de pulbere. Orificiul tubului de pulverizare se tine la o distanta
de 100-350 mm de urma si inclinat la 45 fata de aceasta. Se va avea in vedere ca jetul de
pudra sa treaca aproape razant peste varfurile crestelor urmei (care reprezinta santurile),
Praful relevant actioneaza asupra crestelor papilare din stratul de grasime sau ulei, pe
care le face rezistente, iar procesul consolidarii desenului continua si dupa terminarea
relevarii. Dupa evidentierea urmelor, suporturile respective vor fi lasate la temperatura
camerei o perioada de 24 ore, timp in care urma desenului papilar se consolideaza si, in
acest stadiu, poate fi fotografiat.
Dupa o perioada de 10 zile urma se solidifica atat de puternic incat factorii extemi
ca: umezeala, praful, caldura etc. nu o mai pot distruge.
Dupa cum s-a aratat, alegerea prafului pentru relevare depinde, in mare masura, de
culoarea suprafetei pe care se gasesc urmele papilare.
Daca urmele se gasesc pe o suprafata multicolora, pe un ambalaj de tigari, pe un
tablou in culori, pe o revista sau bancnota, pe obiecte de masa plastica etc., este necesar sa
se utilizeze pentru relevare substance fluorescente. Urmele relevate cu astfel de pulberi
devin vizibile la examinarea sub actiunea radiatiilor ultraviolete.
47
In afara de pudra galbena fluorescenta, despre care s-a amintit, dintre pulberile
care devin fluorescente sub actiunea razelor ultraviolete se mai recomanda :
antracenul, sulfura de zinc,ortosilicatul de zinc, oxina plus pudra de talc 50%,
salicilatul de sodiu cu amidon, oxidul de zinc cu colofoniu etc.
Urmele de pe metalele cromate sau nichelete nu se pot releva cu pudrele
obisnuite, si de aceea cea mai indicata este funinginea de camfor sau de polistiren.
Funinginea se obtine prin arderea unei anumite cantitati de camfor ori polistiren sau
chiar prin arderea unei lumanari fabricata pe baza de produse petroliere. Obiectul se
trece cu portiunea care cuprinde urma prin fumul ce rezulta cand acestea ard si
funinginea va adera la locul atins de crestele papilare. Apoi cu pensula fina se sterge
surplusul de funingine, iar urma va aparea relevata in negru.
C. TRATAMENTUL CHIMIC
In afara tratamentului optic si mecanic, urmele papilare latente pot fi vizualizate
prin tratarea cu o serie de substante chimice in stare de vapori sau solutii. Acest
tratament se aplica, de regula, in laborator si permite obtinerea de rezultate
spectaculoase. O serie de tehnici de relevare chimica pot fi folosite la locul faptei in
cazul obiectelor mici pe care se gasesc urme vechi sau atunci cand se utilizeaza
vaporizarea.
Tehnica vaporizarii este cunoscuta de specialisti sub denumirea de aburire.
Aburirea cu vnpori de iod
Metoda este bazata pe aceea ca vaporii de iod adera repede pe substante
organice. Substanfele organice, existente pe suprafafa pielii si care lasa urme digitale, se
coloreaza deosebit de intens cu iod. Metoda prelucrarii se foloseste, de obicei, la relevarea
urmelor lasate pe hartie sau pe perete.
Dezavantajul releviirii cu iod a urmelor consta in faptul ca ele dispar destul de
repede: uneori de abia se reuseste fotografierea lor. Pentru a nu mai dispare, urma relevata cu
iod va fi tratata cu o pasta de dextrina. Se va lua pasta cu degetul si se trece peste urma
relevata, usor, fara a se freca, astfel ca la suprafata sa adere un foarte stibtire, si atuntci urma
va capata o culoare intensa, albastru-violet. Urma astfel prelucrata este durabila, insa imaginea
ei se gaseste intr-un strat de pasta si pentru acest motiv hartia nu trebuie sa fie supusa unei
actiuni vatamatoare (sa nu fie indoita, frecata sau umezita). Se poate folosi si pelicanolul (pasta
alba de lipit).
Aburirea cu iod este ineficace in cazul urmelor vechi, fiind foarte corosiva pentru
suporturile metalice.
48
solutie activa care se varsa intr-o cuva curata si uscata. Obiectele mici purtatoare de
urma se scufunda in solufie timp dc 2 - 3 minute unde pot fi manipulate cu ajutorul
pensetelor. Dupa aceasla. obiectele se spala cu grija in apa curenta pana la disparitia
excesului de tinctura si se usuca apoi la temperatura ambianta. Suporturile de
dimensiuni mari pot fi tratate cu ajutorul unui pulverizator.
Prepararea solutiei: 15 g de Negru de Sudan se amesteca cu un litru de
alcool denaturat intr-un vas de 2 litri peste care se adauga 500 ml de apa distilala.
Solutia se poate conserva intr-un vas de sticla perioade lungi de timp.
Meloda nitratului de argint
Nitratul de argint reactioneaza cu clorurile prezente in urmele papilare latente
producand clorura de argint care, dupa ce este expusa la iumina, se transforma in argint
metalic dand amprentei o culoare maro-inchis sau gri.
Reactivul este indicat pentru urme vechi, ramase pe lemn natur (brut), dar nu
da rezultate pe lemnul vopsit, lacuit, ceruit sau pe articole ude. In cazu] hartiei este mult
inferior solutiei de ninhidrina.
Solutia se prepara din 10 g nitrat de argint amestecat bine cu 500 ml metanol
intr-un vas curat de sticla si se poate conserva la intuneric in borcane opace de 500 ml
prevazute cu gat filetat.
ObiectuI purtator de urme se poate scufunda in solutie, pulveriza cu un spray
sau se poate acoperi uniform cu solutie folosind o pensula. TratamentuI se aplica in
iaborator la lumina rosie si dureaza o secunda in cazul scufundarii sau pana la
impregnarea intregii suprafete dupa care, obiectul se usuca complet la intuneric apoi se
expune la lumina intensa (U.V. sau soare) timp de 10 - 60 minute.
Expunerea se prelungeste pana cand fondul obiectului incepe sa se inchida.
Iluminarea necesara se poate asigura prin folosirea unei lampi Fotoflood de 500 W,
amplasata la 500 mm de obiect.
Cand urmele au atins maximum de contrast, trebuie fotografiate rapid. Dupa
fotografiere, obiectele purtatoare de urme se pastreaza la intuneric.
Tratarea cu ninhidrina
Relevarea cu ninhidrina se bazeaza pe reactia acesteia cu aminoacizii din
transpiratie.
Este una din rarele metode care permit relevarea urmeior foarte vechi gratie
stabilitatii aminoacizilor pe suporturile poroase de celuloza, cum ar fi: hartia si
cartonul de diferite compozitii si calilati.
51
timpul, a substantelor din urma in stratul de hartie. De aceea, urmele trebuie inversate
fotografic si examinate si in acest fel.
Metoda revelatorului fizic
Se utilizeaza in general dupa tratamentul cu nihidrina si permite relevarea de
urme suplimentare, fiind eficace pentru relevarea urmelor latente de pe hartii si alte
materiale poroase (lemn brut) care au fost udate.
Metoda nu da rezultate pe suprafete neporoase si prezinta inconvenientul ca
necesita un timp lung de preparare a solutiilor si de folosire a lor. Ea poate fi aplicata
numai in laborator la adapost de lumina zilei si numai de catre operatori
experimentati.
Revelatorul fizic este o metoda chimica (lichida) a carei aplicare se face in
zece etape.
Obiectele sunt mai intai tratate cu o solutie de acid maleic , apoi amprentele
sunt relevate cu o solutie activa , dupa care se trece la spalarea suporturilor in trei in
ntrei bai de apa distilata si in apa curenta (in total 35 de min.). Obiectele pot fi apoi
lasate sa se usuce la temperature camerei.
Pentru prepararea solutiilor si aplicarea tratamentului, este bine sa se apeleze
la laboratoare criminalistice cu experienta in acest domeniu.
Suspensia de micropurticule
Este un procedeu simplu si rapid care da rezultate rnultumitoare, dar care este
mai eficace pentru urmele proaspete decat pentru cele vechi. Solutia de microparticule
este o suspensie de disulfura de niolibden intr-o solutie de detergent si adera la
componentii grasimilor din amprentele latente, formand un depozit gri.
Se recomanda a fi folosita pe suprafefele neporoase ca inlocuitorii de piele,
pungile de material plastic, hartiile glasate sau plastifiate, polistirenul expandat.
Prin pulverizare se poate aplica pe toate suprafetela neporoase chiar si pe cele
umede, darn u este recomandat pentru hartie.
Prepararea solutiei concentrate: intr-un vas de material plastic de 1000 nil
se toarna 500 ml apa si apoi, cu o pipeta gradata se adauga 4 ml TERITOL 7, se
amesteca bine obtinandu-se solutia de detergent. Se adauga apoi progresiv 50 g
PUDRA ROCOL AS in solutia de detergent amestecandu-se continuu. Solulia
concentrata se conserva timp indelungat.
Solutia activa se prepara prin varsarea celei concentrate intr-un bidon de
material plastic de 5 litri care se completeaza cu 4.5 litri apa. Pentru a putea fi
folosifa la vaporizare, soiutia concentrata se toarna infr-o sticla de 5 litri peste care
se adauga 3 litri de apa dislilata.
53
54
55
dupa relevare, peste urma se toarna o solutie de 5% colodiu in eter etilic si dupa
uscare se acopera cu banda transparenta adeziva (scotch) si se ridica.
A doua reteta:
Se prepara o solutie de 50% pudra benzidina in alcool etilic de 70. La doua
parti din aceasta se adauga o parte din peroxid de hidrogen de 3% (apa oxigenata). Fie
prin pulverizare, fie prin cufundarea obiectului; urma apare albastra. Developarea trebuie
oprita prin clatirea cu apa rece, obieclul fiind apoi uscat.
Solutiile descrise trebuie sa fie mereu proaspete.
Tratarea urmelor papilare create cu sange prin metoda NEGRU AMIDO
Negru amido coloreaza in albastru inchis proteinele continute in sange. Nu produce
nici o reactie cu constituentii obisnuiti ai urmelor papilare latente si poate fi utilizat in paralel
cu alte tehnici atunci cand sunt examinate amprente patate de sange.
Cele mai bune rezultate se obfin pe suprafete neporoase. Cand amprentele cu
sange sunt recente, se recomanda folosirea laserului.
Procedeul se compune din folosirea unei solutii active si a doua solutii de
spalare.
Solutia activa se prepara astfel: 1 g de Naphtol blue black B (sau echivalent)
se pune intr-un vas de sticia curat de 1 litru. Se amesteca cu 50 ml acid acetic apoi se
adauga 450 ml metanol si se amesteca timp de 30 minute cu un agitator magnetic.
Solutia se pastreaza intr-o sticla etichetata, cu gat filetat.
Solutia de acid acetic plus metanol este incolora si se prepara din 100 ml acid
acetic turnat intr-o sticia de 2 litri peste care se adauga 900 ml metanol. Pentru
consumare, solutia se transfera intr-o sticia de 1 litru cu gat filetat.
Soiutia a treia se compune din 50 ml acid acetic peste care se adauga 950 ml
apa distilata, procedandu-se la preparare la fel ca la soiutia a doua.
Daca urmele papilare cu sange sunt vechi, se introduce obiectul purtator in
metanol timp de o ora pentru fixarea prealabila, apoi se trece in solutia activa timp de
cateva secunde pana la 2 - 3 minute. Se trece apoi in soiutia a doua (acid acetic plus
metanol) si se tin pana cand se atenueaza execsuI de colorare a fondului. In final, se
introduce 30 secunde in solutia a treia. Se usuca suportul la temperatura ambianta si se
fotografiaza urmele.
In literatura de specialitate recenta este prezentat D.A.B. (3,3 diamonobenzidina),
un reactiv foarte eficace pentru a pune in valoare amprentele create cu sange.
Urmele sunt mai intai fixate intr-o solutie de D.A.B. continand apa oxigenata.
Amprentele se coloreaza atunci in maro inchis. Autorul propune adaugarea de N.B.D.
(un colorant lumimscent) in solutia de fixare.
56
57
Amestecul obtinut se usuca ulterior intr-o etuva la 60C. Dupa uscare, rezulta o
masa solida formata din conglomerate, care este supusa pulverizarii prin macinare la o
moara cu bile sau alt dispozitiv.
Pulberea de culoare neagra-albastra obtinuta este pulverizata deasupra supraftei
textile pe care se presupune ca exista urme papilare. Dupa aproximativ 15 minute, se scutura
excesul de pulbere. Scuturarea se face cu multa grija, evitand scuturarea brusca a
materialului textil, ce poate duce la stricarea urmelor papilare relevate. Pentru fixare,
urmele respective se vor fotografia.
Posibilitatea de relevare a urmelor papilare de pe materialele textile depinde,
printre altele, de natura si tesatura materialului textil, culoarea acestuia, vechimea urmei
depuse pe material, cantitatea de secretie din care este formata urma. Din
experimentari s-a constatat ca pot fi relevate urmele de pe materialele textile formate
din fibre de bumbac, terocel, matase naturala sau artificiala. Nu se pot releva urme de pe
materialele tricotate confectionate din lana sau materiale sintetice similare, materiale
textile cu diferite modele in textura, de culoare inchisa sau cele care au o vechime
mai mare de 20 de zile.
Pentru relevarea urmelor de pe materiale textile se poate folosi si metoda
metalizarii in vid.
Acest procedeu. numit si depunere metalica, este cunoscut de mai multa vreme.
Are multe aplicatii in industrie. Din 1968. aceasta tehnica a fost aplicata pentru relevarea
urmelor papilare.
In diferite tari ale lumii se folosesc materiale diverse care se rezuma in general
la:
o cuva in care sunt asezate obieclele susceptibile sa poarte amprente;
doua borne incalzitoare dintr-un aliaj special montate in interiorul
acestei cuve;
posibilitatea realizarii unui vid de aer in cuva si apoi a sublimarii
simultane a unor fire de aur si zinc.
Un strat de aur se depune pe suport si se amesteca cu transpiratia din urma
papilara. Zincul se fixeaza doar pe pelicula de aur care a aderat la suport, desenand
crestele amprentelor papilare.
Lucrarile efectuate in mai multe tari si in particular la Institutul de Politie
Stiintifica din Lausanne, au permis punerea in evidenta cu succes a urmelor pe materiale
plastice.
Amprente proaspete (cu vechime mai mica de 48 ore) au fost relevate pe tesaturi
si bancnote.
Un tratament secvential dupa folosirea cianacrilatului a permis punerea in
evidenta a amprentelor pe o piele(de origine animala) relativ bruta.
58
Aceasta metoda este cea din urma sansa si poate da rezultate atunci cand
alte tehnici au esuat.
Metodele chimice de relevare a urmelor papilare latente sunt mult mai
numeroase si variate, cuprinzand si alte retete decat cele prezentale. Aplicarea
metodelor si tehnicilor de identificare si relevare a urmelor papilare latente se va
face cu respectarea unei succesiuni care sa permita conservarea urmei tratate si
imbunatatirea imaginii acesteia de la un procedeu la altul.
In practica cercetarii locului savarsirii infractiunilor. se intalnesc uneori cazuri
cand urmele digitale raman pe stratul de gheata ce acopera ochiurile de geam sau
suprafetele netede expuse temperaturilor scazute. In asemenea situatii metodele clasice
si moderne de relevare nu sunt de prea mare ajutor. Aici, experienta tehnicianului
criminalist de teren are rolul principal.
2.5 Ridicarea urmelor papilare
Prin ridicarea urmelor papilare se nelege luarea lor sau a obiectului purttor de
urme din cmpul infraciunii cu scopul de a le transporta la laborator pentru a fi studiate
sau de a fi anexate la dosarul cauzei.
n raport cu situaiile ivite la locul faptei i cu obiectul purttor al urmei papilare,
se va aplica una din metodele de ridicare elaborate de criminalistic:
a) prin fotografiere;
b) prin transferarea pe pelicul adeziv;
c) prin mulaj;
d) prin ridicarea obiectelor purttoarea de urme.
A. Ridicarea urmelor papilare prin fotografiere.
n diferite situaii se pot gsi urme digitale la care nu se poate realiza ridicarea lor
pe cale fotografic, datorit convexitii mari a obiectului purttor de urme, ca: becuri
electrice mici, stilouri, eprubete, etc. De aceea, dup relevare, astfel de urme se transfer
pe pelicula adeziv. La fel se procedeaz i cu urmele existente pe obiecte, care, din
cauza poziiei lor sau a spaiului strmt nu permit ntrebuinarea aparatului fotografic.
Foliile adezive pot fi transparente, albe sau negre, alegerea fiind n funcie de
culoarea urmei.
Pentru ridicarea urmei cu ajutorul peliculei adezive este necesar ca urma s fie
bine relevat numai cu una din pudrele colorate; dup aceea se taie o pelicul de culoare
contrar prafului ntrebuinat la relevare. Se ia apoi pelicula i dup ce se desprinde
celuloidul de protecie de deasupra se aplic peste urm, apsndu-se bine cu degetul
dintr-o margine n alta, pentru a elimina aerul. Se va avea grij s nu se mite pelicula
peste urm, stricnd-o. Apoi, pelicula se ridic, urma fiind transferat, i peste ea se
aeaz bucata de celuloid de protecie.
n cazul utilizrii peliculelor adezive, cnd aceasta nu s-a fcut cu suficiena
atenie, la prelucrarea i examinarea lor n laborator se pot comite erori care mpiedic
identificarea. Trebuie s se in seama de faptul c prin transferare urma se inverseaz:
delta din dreapta apare n stnga i invers. De asemenea, urmele relevate cu pudre albe
sau de culori deschise vor avea anurile negre i crestele albe, ceea ce reclam
inversarea lor pe cale fotografic, urmnd ca apoi pozitivul s fie comparat din nou cu
urma real pentru a se verifica dac nu s-a strecurat o greeal care poate crea mari
greuti elucidrii cazului.
C. Ridicarea urmelor papilare de adncime prin mulaj.
61
c
d
Fig. 11 (a,b,c,d) Prinderea corect a unor obiecte purttoare de urme papilare
2.6 Conservarea i transportarea urmelor papilare i a obiectelor purttoare
de urme papilare
Identificarea este ntotdeauna precedat de activitatea organelor de urmrire
penal n vederea descoperirii, fixrii i ridicrii urmelor, fie de la locul comiterii
infraciunii, fie dintr-un alt loc care are legtur cu comiterea faptei, de pild domiciliul
prezumtivului autor.
La fixarea i ridicarea urmelor, direct sau indirect (prin mulaj, fotografiere,
materiale adezive etc.), se vor aplica regulile metodologice recomandate de tehnica
criminalistic. Acestea sunt extrem de variate i cunosc o permanent ameliorare n
acord cu noile procedee i materiale de mulare puse la dispoziie de tehnologia modern.
Cum au un pronunat caracter tehnic i sunt tratate pe larg n lucrrile de specialitate, nu
este n intenia noastr s ne oprim asupra lor. Ceea ce trebuie ns reinut este faptul c
fixarea, ridicarea i ambalarea urmelor trebuie fcut rapid i cu utilizarea celor mai
adecvate mijloace pentru redarea lor ct mai fidel i conservat strii n care au fost
gsite. Atunci cnd obiectele i urmele nu pot fi ridicate pentru a fi naintate expertului,
caracteristicile trebuie descrise ct mai exact, adic determinate individual i totodat
localizate. La fel, se vor consemna modificrile intervenite precum i orice alte elemente
care s permit reconstituirea condiiilor de formare a urmei.
Descrierea i vizualizarea lor prin fotografii, schie, desene etc., cu respectarea
recomandrilor criminalisticii i a dispoziiilor procesuale, au i scopul de a asigura
autenticitatea probelor materiale; astfel se previne pericolul prezentrii unor probe false
sau substituite, atunci cnd au fost lsate n custodie, cum ar fi schimbarea pieselor de la
autoturismul implicat n accident sau alcoolizarea frauduloas a probelor de buturi
diluate.
62
Pe sticl sau pe porelan ori alte obiecte netede, urmele digitale se pot pstra ani
de zile dac ele sunt bine aprate.
De exemplu, ntr-un caz, pe suprafaa intern a unei vitrine de muzeu, unde nu
existau cureni de aer i temperatura era constant, urmele au fost relevate foarte uor
dup aproape 8 luni, lsnd impresia c sunt proaspete.
Urmele ns se conserv bine i pe metale, pe porelanuri i chiar pe perei. Se
impune uneori aprecierea vechimii urmei pentru c n acest fel se poate face legtur
ntre fapt i urm.
Transportarea obiectelor purttoare de urme impune respectare unor cerine de
manipulare i ambalare viznd prevenirea distrugerii sau alterrii urmelor. De exemplu,
chiar dac se poart mnui, obiectul se prinde de margini sau de laturile unde, prin
natura lucrurilor, se formeaz cele mai puine urme. Este fals prerea c apucnd un
obiect cu o batist nu periclitm urma.
Insistm asupra necesitii ca obiectele purttoare de urme s nu fie ridicate
nainte de a fi marcate i fotografiate, aspect esenial sub raport procedural. Ambalarea
se face n condiii care s asigure integritatea urmelor, dar i a obiectului. Spre pild,
obiectul nu se nvelete n vat sau n pnz62.
Dup ambalarea obiectului, coletul se sigileaz cu sigiliul organului judiciar care
conduce ancheta. De asemenea, el va purta o etichet numerotat, sau cu alte meniuni
privind locul, data, coninutul etc.
2.7 Camuflarea i falsificarea urmelor de mini.
O parte din infractori vor cuta s nu lase urme de mini pe obiectele pe care la-au
atins, fie tergnd aceste urme dup fiecare contact cu mna, fie avnd minile protejate
cu mnui.
Folosirea mnuilor va crea urme indicnd felul de apucare, mna care a creat
urmele i eventualele malformaii ale degetelor. Urmele lsate de mnui vor indica
detalii din estura acestora, elementele de uzur i uneori, prin prile descusute sau
prin rupturi, fragmente din desenele papilare.
Mnuile din piele sau esturi textile se poart cu mai mult uurin, dar sunt
stnjenitoare la activitile care cer finee tactil adeseori n aceste momente fiind scoase
de infractor care va lsa o serie de urme latente n aceste locuri mai dificile. n toate
cazurile cnd urmele infractorului indic folosirea mnuilor, se va urmri treptat
desfurarea activiti sale, cutndu-se mprejurrile care necesitau o deosebit abilitate
a minilor, pentru a descoperi urmele de mini n perioada de scoatere a mnuilor.
O categorie foarte restrns de infractori folosesc mnui chirurgicale de cauciuc
subire, care asigur n suficient msur fineea pipitului, dar sunt greu de suportat de
persoane care nu sunt obinuite profesional cu purtarea lor.
62
E. Locard, pag 123 i urm; C.E.OHara op. Cit., pag 777 i urm, C. Suciu, op. Cit, pag 222 i urm.
63
Pentru a stabili vrsta unei urme latente lsate de mini, cele mai bune rezultate se
obin, n cazul urmelor pe hrtie, prin constatarea degradrii treptate a urmei n procesul
de difuzie a ionilor de clor n masa hrtiei. i n aceste cazuri ns se va putea stabili mai
mult vrsta relativ a unei urme latente, adic ordinea formrii lor, pe cnd vrsta
absolut a urmei nu se va putea stabili.
Stabilirea vrstei unei urme latente pe baza migrrii ionilor de clor se face n felul
urmtor. n sudoarea depus, aproximativ 0,1-0,4% este format din clorur de natriu
(NaCl). Urmele latente sunt evideniate prin folosirea nitratului de argint, determinnd
transformarea clorurii de sodiu din urm de clorur de argint, care sub aciunea luminii
este redus n argint metalic. Argintul metalic ia astfel locul ionilor de clor incolori,
evideniind urma invizibil. Clorurile depuse pe hrtie o dat cu statul de sudoare nu
rmn la suprafaa hrtiei, ci migreaz n toate direciile n masa celulozei, ndeosebi
cu tendina de a o traversa. Acest proces de migrare a ionilor de clor dureaz luni i ani
de zile, ajutnd la stabilirea vechimii i vrstei amprentei lsate de mna infractorului.
Datorit acestui fenomen de difuziune se formeaz, de fapt, mai multe imagini ale urmei
latente, una mai intens la suprafaa urmei i alta n adncime, sau chiar pe versoul
hrtiei.
Acest proces de migrare a ionilor de clor nu constituie ns un criteriu absolut al
stabilirii vechimii, cci procesul poate fi grbit sau ntrziat de o serie de factori
dinafar, ca: umiditatea locului unde este pstrat hrtia, gradul hidroscopic al hrtiei,
grosimea foliei de hrtie, gradul de ncleiere al ei etc.
Unele urme nu pot fi relevate cu nitrat de argint dect n primele zile ale formrii
lor, datorit cantitii foarte mici de cloruri din sudoarea unor persoane. n cazurile
acestea se va merge pe evidenierea urmelor pe baza aminoacizilor pe care-i conin.
n legtur cu rezistena urmelor latente n condiii vitrege de pstrare, se cunosc
cazuri din practica de urmrire penal n care s-au evideniat urmele latente depuse pe
cioburi de sticl care au stat un timp ndelungat ngropate n zpad, sau urme relevate
pe obiecte de sticl, pstrate n locuri uscate, dup mai muli ani de la formarea lor.
Obiectele aflate la o temperatur sczut, acoperite de zpad sau umede, nu sunt
supuse procesului de identificare a urmelor latente dect dup ce s-au uscat i nclzit
treptat, la temperatura camerei. n situaia aceasta se pot gsi diferite obiecte de metal
lsate de infractor n afara de locuin, cioburile de geam czute la spargerea ferestrei,
automobilele furate, care pot purta urme latente de mini att pe caroserie ct i pe
geamurile laterale sau pe parbriz.
66
67
o urm papilar aparinnd degetului arttor al uneia dintre persoanele suspecte, mai
concret a unui inractor recidivist. O serie de date pot fi obinute despre persoana
fptuitorului, de pild, dup locurile n care se poate stabili cu aproximaie nlimea
persoanei, i constituia sa fizic, eventual sexul i vrsta, precum i numrul
aproximativ al autorilor. Att literatura de specialitate, ct i practica criminalistic
sunt unanime n a aprecia c interpretarea la faa locului a urmelor papilare are drept
scop urmtoarele:
- stabilirea aciunilor ntreprinse de fptuitor n cmpul infraciunii ;
- determinarea degetului sau minii care a creat urma;
- stabilirea tipului de desen papilar;
- aprecierea valorii de indentificare a urmei;
a. Stabilirea aciunilor ntreprinse de fptuitor n cmpul infraciunii
In primul rnd, organul judiciar i specialistul criminalist trebuie s examineze
maniera n care fptuitorul a intrat n contact cu obiectul pe care s-au descoperit i
relevat urmele, prefigurnd mental aciunile acestuia de a apuca sau mnui obiectul
respective. In acest sens, din experiena acumulat n decursul timpului s-a constatat
c n urma diferitelor aciuni desfurate de fptuitor la locul faptei de a apuca, sau
fora anumite obiecte sau obstacole urmele digitale rmn grupate. Excepie fac
cazurile cnd obiectele purttoare de urme au fost sparte , n astfel de situaii urmele
putnd fi i negrupate. Dac urmele sunt mbibate cu snge, noroi, grsime, vopsea,
praf etc. se poate stabili itinerarul parcurs de fptuitor, activitile concrete desfurate
i, uneori, chiar profesia acestuia . In raport cu mrimea urmei descoperite se poate
aprecia dac aceasta a fost creat de o persoan adult, de un adolescent sau de un
copil, fapt deosebit de important n formarea aa-numitului cerc de bnuii. Tot
astfel, nlimea la care s-au creat urmele poate furniza indicii preioase cu privire la
nlimea fptuitorului, inclusive obinuina sau stngcia de a apuca anumite obiecte.
Nu n ultimul rnd, amplasarea urmelor pe sertare, case de bani, case de bijuterii
poate oferi indicii cu privire la mobilul unui omor .
b. Determinarea degetului sau a minii care a creat urma.
Pentru stabilirea minii i a degetului de la care au rmas urmele grupate
trebuie s se in cont de anumite criterii, astfel:
- dac obiecul purttor de urme a fost apucat cu mna dreapt, urma degetului
mare va fi la stnga, n timp ce urmele celorlalte degete arttor, mijlociu, inelar i
mic vor fi plasate n partea dreapt;
70
proporie de 90% - de la degetul minii drepte, iar cel n spiral dreapt indic n
85% din cazuri mna stng. De asemenea, nucleul n form de spiral dreapt
indic un deget de la mna dreapt, spirala dubl stnga indicnd mna stng.
Urmele desenelor papilare cu nucleul n form de lauri gemene spre dreapta provin
n marea majoritatea a cazurilor de la degetul mare al minii drepte, n timp ce
laurile gemene spre stnga indic degetul mare al minii stngi .
c. Sabilirea tipului de desen papilar digital.
In opinia specialitilor, aceasta reprezint o problem de cea mai mare
importan n efectuarea comparaiilor dactiloscopice, de modul n care se realizeaz
selectarea dintr-un grup de fie a urmei depinznd n ultima instan identificarea
ori neidentificarea persoanei care a crteat-o. In acest sens, practica criminalistic ofer
suficiente exemple cnd amprentele persoanei suspecte existau n colecii, selectarea
defectuoas a urmei ducnd la nedescoperirea ei. Fr a intra n alte detalii, precizm
c verificarea ntr-o colecie selectarea parcurge urmtoarele etape:
- stabilirea tipului i subtipului desenului papilar al urmei;
- eliminarea, excluderea amprentelor de alt tip i subtip;
- examinarea aprofundat n cazul descoperirii unei amprente de acelai tip
cu urma n litigiu;
d. Aprecierea valorii de identificare a urmei.
Aceast activitate se efetueaz, de regul, cu ocazia examinrii criminalistice a
locului faptei. In acest sens, specialistul criminalist procedeaz la o selectare a
urmelor relevate care au bine imprimat centrul desenului papilar sau zone
semnificative ale acestuia i conine minim 12 puncte caracteristice pentru
identificare. Evident, o astfel de apreciere conine un grad mai mic sau mai mare de
probabilitate, n raport cu experiena specialistului criminalist. Totui, aprecierea
valorii de identificare a urmei are ca efect, pe de o parte, eliminarea urmelor ce
aparin persoanelor ce lociuesc ori i desfoar activitatea n locul faptei i care sunt
victimele activitii infracionale, iar, pe de alt parte, neridicarea urmelor care din
capul locului nu sunt apte pentru comparri dactiloscopice.
73
2 zile urmele papilare se prezint sub form de pojghi. Treptat pe aceast pojghi
apar mici crpturi longitudinale, iar urma de grsime ncepe s se usuce. Se
apreciaz c ntre momentul apariiei pojghiei protectoare i momentul uscrii totale
a urmei exist un interval de 15-30 de zile, acest timp fiind condiionat de locul i
condiiile atmosferice n care a fost inut urma respectiv. Dup aproximativ 30 de
zile de la formarea urmei, nuleele care separ liniile papilare se prfuiesc, acest
praf devenind perfect vizibil. Prfuirea masiv a nuleelor ce separ liniile papilare
i uscarea complet a urmei de grsime a liniilor papilare indic o vechime a urmei de
15-30 de zile.
Referitor la aderarea prafului colorat, se consider c dup 4-5 zile de la
formarea urmei, datorit pojghiei ce acoper grsimea, absorbia prafului de ctre
grsime este mai puin accentuat. Dup circa 15 zile urma se coloreaz mult mai
greu, iar traseul liniilor papilare indic sectoare care nu mai absorb complet praful
colorat. La aproximativ 30 de zile de la crearea urmei, dei liniile papilare se pot nc
colora, aderena prafului la crestele papilare este foarte redus. In sfrit, dac urma sa format n urm cu 2-3 zile, liniile papilare datorit uscrii totale a grsimii
capt o culoare glbuie, devenind vizibile chiar fr a fi colorate. Dar, trebuie inut
cont c, n acelai timp, liniile papilare se confund tot mai mult cu nuleele. Mai
jos se prezint aspectul urmelor, gsite pe sticl, la diferite intervale de timp.
Urme latente pe sticl
Vechimea urmei
1 6 ore
6 12 ore
12 ore 5 zile
5 15 zile
15 30 zile
1 2 luni
3 luni
75
Atunci cnd urmele s-au format datorit unor substane colorate, de tipul
cernelelor, tuurilor tipografice, vopselurilor etc., stabilirea vechimii acestora se face
lund n calcul vechimea substanei respective. Desigur, aprecierea privind vechimea
substanei este aproximativ. Cu totul altfel stau lucrurile n cazul n care urma a fost
produs de un deget sau o mn mbibat cu snge. Posibilitatea determinrii
vechimii acestor urme se datoreaz, n primul rnd, proprietii sngelui de a se
coagula i a se nchide la culoare dup scurgerea unui interval de timp. Pe de alt
parte, datorit sngelui, urmele desenelor papilare apar la primul contact al minii ori
degetului cu obiectul primitor sub forma unor pete amorfe. Pe msur ce suprafaa
degetelor se degajeaz de o parte din cantitatea de snge, prin atingerea repetat a
unor obiecte urmele lsate de crestele papilare devin tot mai clare, culoare lor
nemaifiind rou intens, ci una splcit.
n unele situaii, urmele crestelor papilare nu sunt formate de snge, ci datorit
serului sanguin. Redm mai jos culoarea i aspectul urmei de snge la diferite
intervale de timp (i pe suport de hrtie) de la formarea ei :
Nr.
Crt.
Interval de timp de la
formarea urmei
Culoarea urmei
Aspectul urmei
1
2
Pn la 10 minute
O or
Rou intens
Rou violet
3
4
5
De la 1- 5 ore
Intre 5 10 ore
Intre 10 24 ore
Rou nchis
Rou nchis
Rou brun
6
7
8
Intre 1 3 luni
Intre 3 6 luni
Intre 6 luni 1 an
Brun
Brun nchis
Neagr
Uscat
Uscat
Foarte uscat
76
Vechimea
urmei
1- 3 ore
3 10 ore
10 24 ore
Suportul
Hrtie velin
Hrtie velin
Hrtie velin
1 5 zile
5 15 zile
Hrtie velin
Hrtie velin
15 30 zile
6 luni
Hrtie velin
Hrtie velin
Aspectul coloraiei
crestele rou-crmiziu
crestele rou-crmiziu cu nuane glbui
crestele rou-crmiziu cu nuane glbui, iar
anurile mai accentuat glbui
crestele crmiziu-maro, anurile glbui
crestele maro-glbui, anurile accentuat
glbui
crestele maro, anurile maro-glbui
crestele maro-negricios, anurile maro-nchis
4. Formularea concluziei.
1.Examinarea separat.
Etapa examinrii separate vizeaz clarificarea urmtoarelor probleme:
- dac urma prezentat pentru examinare este apt pentru identificare, deci
dac este suficient de clar imprimat;
- forma nucleului, tipul, subtipul i varietatea desenelor papilare ;
- stabilirea formulei urmei;
- care este formula secundar i formulele monodactilare probabile;
Pentru a uura comparaiile ntre urma papilar i amprenta model de
comparaie se recurge la mrirea fotografic, la aceeai scar. De regul, mrirea
fotografic se face de 4 ori. Mrirea urmei n litigiu i a amprentei de comparat se
realizeaz, dup cum urmeaz:
- se obine pozitivul urmei n litigiu la aparatul de mrit, la scar optim, de
aa manier nct toate detaliile caracteristice din urm s fie clare;
- se msoar distana dintre dou elemente mai deprtate de urm, cu ajutorul
compasului;
- sunt cutate elementele ntre care s-a fcut msurarea n impresiunea
model de comparaie;
- se ridic pelicula, pn cnd braele compasului se sprijin pe elementele
corespondente celor din urm;
- se expune zona din impresiune care corespunde zonei din urma n litigiu;
Pentru reuita examinrii se impune aducerea crestelor papilare la acelai nivel
de intensitate, ndeplinirea acestei cerine avnd drept scop evitarea erorilor de
interpretare . Reamintim faptul c att claritatea, ct i contrastul crestelor papilare
depind de modul cum au fost relevate urmele, de substanele de relevat utilizate i, nu
n ultimul rnd, de modul cum s-a executat fotografierea acestora i ridicarea cu
ajutorul peliculei adezive de tip folio. De asemenea, trebuie subliniat faptul c
aducerea crestelor papilare ale urmei la aceeai intensitate cu modelul de comparaie
se realizeaz i prin alegerea celor mai potrivite substane fotosensibile (cu granulaie
fin) i expunerea corect la mrit . In cazul n care urma n litigiu a fost fixat
necorespunztor pe negativ se recomand n raport cu situaia concret fie
copierea succesiv, fie slbirea sau ntrirea negativului, dup regulile cunoscute.
78
2. Examinarea comparativ.
De regul, n examinarea comparativ se pornete de la un element
caracteristic ce are o poziie stabilit cu certitudine, fie n nucleul desenului papilar,
fie n delt. Acelai element caracteristic este apoi cutat n zona corespunztoare i la
impresiunea model de comparaie, procesul comparrii continund din creast n
creast fie ascendent, fie descendent - , n raport cu calitatea urmei. Este imperios
necesar ca elementele care se compar s fie simetric plasate n aceeai zon digital.
Cu alte cuvinte, nu se poate compara, de exemplu, o bifurcaie din delt cu o
bifurcaie din nucleu. Examinarea comparativ presupune i compararea alturat a
fotogramelor amprentelor supuse examinrii.
Prin examinarea comparativ a caracteristicilor coincidente ale porilor se
urmrete, n principal, elucidarea urmtoarelor probleme:
- formarea caracteristic a porilor;
- plasamentul porilor, unul n raport cu cellalt, inclusiv distana i poziia lor
pe creste;
- mrimea porului comparativ cu ali pori sau n uniti absolute;
- numrul porilor pe o unitate de lungime dintr-o creast papilar;
3.Demonstraia.
Pentru a demonstra rezultatele obinute prin examinrile efectuate se pot folosi
mai multe procedee, din care amintim:
a) Stabilirea continuitii liniare
Acest procedeu const n segmentarea a dou sau mai multor pri ale
fotogramelor amprentelor analizate. Prile segmentate din urma n litigiu se lipesc la
cele din impresiune, iar cele din impresiune la urm. In felul acesta se poate constata
dac desenele papilare i schimb sau nu aspectul morfologic, condiia fiind ca cele
dou fotograme s fie la aceeai scar.
b)Diagrama punctelor de coinciden.
Procedeul este cunoscut i sub numele de tehnic a poligonului , fiind
folosit n expertiza dactiloscopic din S.U.A., Germania, Japonia i Australia. El se
realizeaz astfel:
- o fotografie a urmei n litigiu si una a impresiunii model de comparaie
realizate la aceeai scar se lipesc alturat pe o coal de hrtie;
- sub plana realizat prin lipirea celor dou fotografii se aeaz o alt coal
de hrtie, fixat pentru a nu se mica;aceast coal va constitui suportul pentru
realizarea diagramei;
79
80
83
84
Ch. Pescu, I.R. Constantin, op. Cit. pag 251, fig. 209
85
constituie punctul forte n rezolvarea just a comparaiei. Din acelai motiv se cere
descrierea amnunit a urmei n procesul verbal, a suprafeei obiectului cu urme, a
tuturor operaiilor tehnico tiinifice desfurate pentru descoperirea, relevarea i
ridicarea amprentei de la faa locului.
Toate acestea constituie premisele obiective de nelegere a diferenelor pe care le
prezint dou amprente care par a fi lsate de unul i acelai deget, i ajut la formularea
unei concluzii conforme cu realitatea.
D) Erori datorate imprimrii fragmentare n urm a desenului papilar. La locul
comiterii faptei, urmele digitale care rmn pe diferite suporturi reproduc cel mai
frecvent centrul desenului papilar. Aa cum se tie, centrul desenului papilar trebuie n
mod hotrtor n a decide la ce tip i varietate trebuie clasat o amprent studiat.
Dac desenul papilar central al unei amprente ridicat de la faa locului prezint
anomalii de reproducere, exist condiiile ca, n procesul comparrii verificrilor n
cartoteca monodactilar, amprenta s fie clasat eronat; n acest caz, dac exist cteva
sute sau mii de amprente ce trebuie examinate poate fi eliminat cu uurin chiar
amprenta n cauz dup criteriul desenului central.
Reproducerea fragmentar a urmelor papilare poate duce la clasificare eronat din
punctul de vedere al tipului i varietii, ceea ce impune, n cazul urmelor fragmentare,
reinere i pruden i, n plus, emiterea unor ipoteze cu privire la alte tipuri i varieti
ale desenelor papilare din care poate face parte urma n discuie.
De multe ori ns, urmele fragmentare nu sunt numai digitale, ele pot proveni din
regiunea palmei sau plantei. Regula de baz pentru a stabili dac o urm fragmentar
provine de la deget sau de la palm, este de a studia urma pe obiectul purttor. Astfel,
dup modul de apucare a obiectului, sau dup modul cum putea fi atins de ctre autor,
putem conchide dac o urm este de provenien digital, palmar sau plantar.
3.5.3 Surse de erori n comparaiile dactiloscopice
Rezultatele greite ale comparaiilor dactiloscopice pot fi generate de mai multe
cauze care in de:
- calitile i pregtirea tehnicianului dactiloscop;
- organizarea activitii de ridicare i prelucrare a urmelor papilare;
- organizarea i funcionarea cartotecilor dactiloscopice;
- mecanismul de creare a urmelor papilare;
- mijloace tehnice folosite la relevarea, ridicarea, examinarea urmelor, precum i
la prelevarea amprentelor papilare.
A) Calitile i pregtirea tehnicianului dactiloscop.
Descoperirea, relevarea, ridicarea, examinarea i valorificarea urmelor i
amprentelor papilare pentru stabilirea identitii persoanei de la care provin, sunt
activiti ce presupun nivel de calificare profesional ridicat, care nu poate fi atins de
oricine i ntr-un timp scurt. Experiena laboratoarelor de criminalistic din ara noastr
87
89
a.
b.
Fig. 15 Amprente papilare prelevate de la un adult uman(a) si de la un cimpanzeu (b).
90
91
a
b
Fig. 17 Amprentele standard in cerneala, a celui de-al treilea deget de la
membrul drept a unui adult koala(a) si a unui adult uman(b).
a.
92
b.
93
94
ANEXE
95
96
97
98
99
100
101
102
103
104
105
106
Bibliografie
107
108