‘Training de abilitare profesional in paradigms psihoterapiilor creative ~ metoterapie Lucrarea de laborator nr. 1 é DEZVOLTAREA PERSONALA SI PROFESIONALA i PROFESHLE CU DOMINANTA RELATIONALA Cuprins LL. Obiective . ut 1.2. Notiuni teoretics i 1.3. Continut .. 415 Bibtiog recomandat LL. Obieetive | La sfargitul acestei licrari de laborator cursantii vor fi capabili J | -s5 defineaseit dezvottarea personala si profesional; 5/7 mumeasedsceparle procesuul de dewoltare personales 2h rofesionalds Ne” |- sa deserie avantajele parcurgerii unui proces de dezvoltare | - sa identifice dezavantajele parcurgerii unui proces de dezvoltare | personal si profestonala, | 1.2. Noti Dezvoltarea personalé si profesional este un proces de imegrare recursivii care presupune deschidere caitre experienyi, responsabilitate fajii de propria persoani si faa de ceilali si analiza critic’ a experientei personale de viata (Cross & Papadoupoulos, 2001). in anul 2001, autorii Cross si Papadoupoulos au pubticat cartea intitualta Becoming a therapist. A manual for personal and professional development”. Aceasta este un manual practic, ce se adreseaza consilicrilor psihologiei si psihoterapeutilor in nmLaura-Elena Nastasi ‘Training de abilitare profesional paradigma psihoterapiilor creative ~ meloterapie formare, cu scopul de a provoca dezvoltarea personala si profesional a acestora, in de acelasi timp urmirind si cresterea gradului de constientizare a rezistentei fal schimbare. Inca din primul capitol, autorii motiveazi importanta dezvoltarii personale si profesionale, explicdnd cateva concepte chee: «= experienta eruciali cuprinde acele experiente care influenteazi decisiv 0 persoani si care provoaca schimbarea in viata acesteia prin impactul durabil pe care il au; «© cictul experienfei propus de Kelly si prezentat in figura 1.1 aes lerercssmer 1 Reyizuire construeti Rea Figura 1.1. Ciclul experientei (Kelly, 1991, cit, in Cross & Papadoupoulos, 2001, p. 2) Autorii susjin cd autocunoasterea sau insight-ul personal, care apare ca urmare a procesului de dezvoltare personaka, permite persoanei si evite .petele oarbe”, si-si dezvolte inerederea in propriile observatii si in experienta cdstigata in practica eurenta. Dezvoltarea personala si profesionala este un proces continuu, iar seopul exereifillor provocative este acela de: © a facilita deschiderea, ereste in propriile resurse, constientizarea si acceptarea propriilor vulnerabilitati: 12‘Training de abilitare profesional in pie paradigma psihoterapiilor creative — melot a minimiza sansele ca psihoterapeufii, si-i transforme pe elienti in simple vietime ale propriilor nevoi de validare (Cross & Papadoupoulos, 2001, pp. 1-4). Lucrarea Mormarea pentru psihoterapie: perspective ale pacientului si ale clinicianului” scrisi’ Geller, Norcross si Orlinscky (2008), are menirea de a atinge mitoarele dou scopuri ‘s de a simtetiza si explica cunostintele acumulate despre psihoterapia psihoterapeutilor; © dea oferi o asistenta, testati clinic si fundamentata empiric, psihoterapeutilor care au clien{i ce Iucreaza gi ei ca terapcuti si speeialistilor care cautd, 1a raindul Lor, dezvoltare personala si profesionala, Autoriiprezenti trei puncte de vedere (al psihoterapeutului client, al psihoterapeutului formator gi al ilor empiice) si pun accentul pe psihoterapia de formare pe care o considera cea mai important influenta din punct de vedere personal i profesional, Ei sustin €& terapia personald devine valoroasi doar atunci cand. tacit personald. In opinia lor scopul terapiet si dewvoltri wz crester personale a psihoterapeutului este de a transforma natura muncii ulterioare in strategii care s8 fi mareasea eficacitatea. Astlel, exista cel pufin gase scopuri comune: 1, Imunitatirea funcfionarii mintale si emotionale a psihoterapeutului — ii face viaja mai putin nevrotica gi mai ferivita 2, Oportunitatea de a intelege complet dinamicile personale si provocdtrile interpersonale + ii permite terapeutului si-si conduc’ terapiile cu perceptii mai clare si cu un potential de contratransfer mai redus. 3. Alinarea stresului emotional si rinile inerente acestei profesii —> trateaz cu mai mult succes problemele specitice impuse de meserie. 4. Crearea_unei experiene profunde de socializare —- stabileste convingerea asupra elicacitutii terapiei si faciliteaza internalizarea rolului de .vindecdtor”. 5, Plasarca terapeutilor in rol de client —+ ii sporeste sensibilitatea la si respectul faa de luptele interioare ale clientilor 1BElena Nastasi Training de abilitare profesional paradigma psihoterapiilor creative ~ meloterapie 6. Oferirea oportunitatii reale de a observa diverse metode si tehniei de lueru > fi modeleaza abilitijile interpersonale si tehnice (Geller, Norcross & Orlinscky, 2008). Terapia personala si alte activitati de dezvoltare ofera psihoterapeutilor © Oportunitatea de a invita prin experienta — experienta triitd direct conduce lao winvatare ancorata” (Binder, 1999) care este mult mai usor retinutd si astfel mult mai accesibila pentru a fi utilizatd in activitatea cu proprii client. © Baza pentru veridicitatea si autenticitatea lor in relatia cu proprii clienti daca terapeutul a experimentat lueru cu sine in maniera in care provoaca elientul si o facd, oferta este mult mai credibila, ‘© Sansa de a spori empatia si aprecierea dupa ce terapeutul a trecul personal prin eeea ce este oferit clientului, creste capacitatea de a infelege si de @ sustine ‘emotional clientul in procesul de crestere gi dezvoltare, © Un mijloc de a gestiona stresul si vulnerabilitatea legati de formare terapeutii angajati intr-un proces de formare experimenteaa multi nesigurant datorita propriilor vulnerabilitati si anxietate, cu atét mai mult cu cit imaginea de sine este influcntata puternic de modul in care sunt perceputi si apreciali ca terapeuti (Iliot & Partyca, 2008). in volumul ,Dezvoltarea personal — competenta universitard transversald (0 noua paradigma educational)". un coleetiv de autori sub coordonarea lui Mitrofan prezinta rezultatele unei bogate activitati de cercetare privind .Dezvoltarea Personala Unificatoare (D.P.U) ~ ca parte integranta a unei noi paradigme educationate universitare". Acestia consideri c& .Dezvoltarea Personaléi Unificatoare este: 4. 0 competen{a complementaré in formarea studentilor si ma eranzilor pentru carier int de inalta calitate si pentru. vial in general, promovand un inva restructurat in intenfi, strategii educationale, atractiv, modern si original: b. primul pas realist into reform’ de continut a invayimantului universitar asigurandu-i deschiderea international, competitivitatca si credibilitatea absolventilor orientindu-i si stimulindu-i psihologie pentru sues ssi performan{i, pentru autoafirmare gi responsabilitate.” (Mitrofan, 2007. p. 18) 14ining de abilitare profesional i adigma psihoterapiilor creative ~ meloterapie 1a Niistasih i In-vizinnea autorilor, raining-ul de optimizare personala gi abilitare profesionala grup faciliteazai * dinamicile interpersonale flexibile, adaptative: « Giminuarea si autocontrolul agresivitati, ostilitati, intolerantei ta frustrare, rigiditagii mentale gi a diverselor discriminari; © oplimizarca imaginii de sine yi a asertivitatii prin ereylerea autoinerederit si autoaes plarii * maturizarea psihoemotionala, in acclasi volum se subliniazd numeroasele efecte pozitive ale unui astfel de training si anume: a. dezvoltarea inteligentei emoyionale gi a empatici: b. dezvoltarea int enjci sociale si relationale: €. dezvoltarea inteligen{ei culturale sia strategiilor integratoare comunitare, interetnice: d, maturizarea spiritual’, dezvoltarea toleran{ei interconfesionale si retigioase; ©. dezvoltarea_constiingei, responsabilitaqii, atitudinilor si comportamentelor ecologice (idem. p. 19). Continut in opinia autorilor Nedeleea si Dumitru (1999), trai ing-ul de abilitare profesionala vizeari imbundtdfirea unor tisituri, abilitati si deprinderi implicate in activitatea profesional’ a persoanei. Acest training are doua tipuri de obiective: x de ‘optimizare personala si A de abilitare profesionala. Hil se adreseazA preponderent: © profesiilor care presupun lucrul cu oamenii gi relationarea direct: * persoanclor séndtoase din punet de vedere psihic. Neeesita un demers de: esi # analiza prealabild a activitatilor presupuse de profes * idemificare a dificultatilor intampinate, a sursclor de stres sia unui profil psihologic.Training de abilitare profesionala in e— meloterapie paradigma psihoterapiilor erea in urma acestui demers are loc structurarea si orientarea continutului si a tematicii training-ului, cdtre acele direetii si problematic care prezint& 0 importang’ sporita pentru eficienja profesionala si diminuarea conMlictetor, tensiunilor sau dificultayitor aparute in cadrul training-ului de abilitare profesionala se pune ac tu pe: © constientizarea de sine in diverse situatii profesionale: © explorarea acestora; © inviqarea activa bazat’ pe descoperirea solutiilor si abilitajilor necesare pentru a face faji cu succes care organiz Terapeut un astfel de training au rolul de: + .oglinzi” pentru participant @ animatori si moderator’ ai grupului «a propune exercitii si situa ‘© aprovoca gi reformula (Nedelcea & Dumitru, 1999, pp. 18-20). 1. Analizati si argumentafi pro si/ sau contra urmatoarele afirmatii | is Pentru terapeujit experiential-umanisti, lucrul eu sine mu este | | niciodant complet. Vazénd autenticitatea si procesul de erestere ea <4 | i= pe un proces continua de devenire, acestia se dedied unci sarcini de o viaté de inviqare si crestere. Ei infeleg stréidamia pentru decvoltarea personal, ca fiind responsabilitate fata de clienti. Un | ferapeut nu poate cere unui client intr-un mod aulentic sa se angajeze intr-un proces terapeutic decét dad el sau ea a trecut prin jot & Partyca, 2008, p. 58) acesta!” (EI | Argumente: 116ning de abilitare profesionala in paradigma psihoterapiilor creative ~ meloterapie |B... Orieine ar putea i intrebe daca cele 580 de sedinje ale mele de | terapie individualé si cele aproximativ 75 de sedinje de terapie maritalé era cu adevarat necesare sau dacti ¢ au mai degraba un tos imutil. .. As sublinia si ed terapia mea nu a fost dear foarte | | beneficd pentru mine din punct de vedere personal, ci $i eruciala | pentru dezvoltarea mea din punctul de vedere profesional. Dovada | eficientei rerapiet mele sie in viaja mea ~ am 0 edsnicie fericita de | | 29 de ani, am dot copii dezvoltati normal yi 0 carierd de succes, Sunt | | recunoseditoare experienfelor mele din terapie. "(HTill, 2008. p. 190) Argumente: 2. Reflectati cfteva minute la argumentele oferite Ia punctul 1 gi lai, apoi, primele idei care va tree prin minte:Laura-Elena Nistasi ‘Training de abilitare profesionala in paradigma psihoterapiilor creative ~ meloterapic Bibliografie recomandata ge Bide UL, (1999). tues in teaching and leaming time-limited psychodynamic psychotherapy. In Clinical Psychology Review 19, 705-719, Cross, M., & Papadoupoulos, L. (2001). Becoming @ therapist: a manual for personal and professional development. NY: Brunner-Routledge Elliot, R., & Parlyka, R. (2008). Terapia personal si dezvoltarea in terapiile experiential-umaniste, In J.D. Geller, J.C. Noreross, & D.E, Orlinseky. Formarea pentru psihoterapie: perspective ale pacientului si ale clinicianului, Bucuresti; TREL Geller, 1.D., Noreross. J.C... & Orlinseky, DE. (2008). Formarea pentre psihoterapie: perspective ale paciemului si ale clinicianului. Bucuresti: TREL Hill, C.F. (2008). Rolul terapiei individuale gi maritale in dezvoltarea mea. In LD. Geller, J.C. Noreross, & DE. Orlinseky. Formarea pentru psihoterapie: perspective ale pacientulu si ale clinicianutui, Bucuresti: TREL Kelly, G.A. (1955/1991). The Psychology of Personal Constructs vols. 1 si 2. London; Routledge. Mitrofan, 1.. (coord.) (2007). Dezvoltarea personald — competenyes universitaré transversala (0 nowd paradigm educayionald). Bucuresti: Editura Universitatii din Bucuresti Nedelcea, C., & Dumitru, P. (1999). Optimizarea comportamentului profesional intre educa sipsihoterapie. Bucuresti: SPER. us1 Nastasa a in re profesi ining, de abil nal lor creative ~ meloterapie paradig hote Lucrarea de laborator nr. 2 RAINING-UL EXPERIENTIAL DE OPTIMIZARE St DEZVOLTARE PERSONALA 2.1, Obieetive 9 2.2, Nofiuni teoret 119 2.3. Continut ee izd Bibliogratic recomandata 127 2.1, Obiective La sfarsitul acestei lucrari de laborator eursangii vor fi capabili + si identifice carscteristicile wainin lui experiential de opiimizare si dezvoltare personakiz | - sd numeasea obiectivele acestuia; | - sa precizeze responsabilitagile terapeutului care modereavii un astfel de training: + si identilice avantajele participarii in cadrul unui training | experiential de optimizare si dezvoltare personala: | = sd descrie dh avantajele participarit in cadrul unui training experiential de optimizare si dezvoltare personala. Notiuni teoretice te in opinia autoarei Mitvofan, grupul de optimizare i dezvoltare personal .investit simbolic de re participanti cu calitatea de matrice sociala primard - wer colectiv. V1 funeyioneasa menea unui creuzer alchimic care taciliteaza, cr za $i confirma sau validea A restructurarca yi transformarea psihologic’ a participanilor, in eadrul unui proces ter peutic experiential de tip unificator. Acest proces imislesteVr paradigma psihote ura-Elena Nast de abilitare profesional in piilor creative ~ melot bavcle realiste ale unei re-individus {creative gi ale unci maturizari spirituale a ficcarui participant. in ritmul sau propriu si specific.” (Mitrofan, 2004, pp. 85-86), raining-ul experiential de optimizare este centrat pe dezvoltarea personala a ficedrui participant oferindu-i ocazia de a se eumoagte mai bine pe sine, de descoperi resursele personale yi de a te valoritica in si prin intilnirea ew eetilalt n Membri ‘upului comunied spontan gi in acest fel ‘# descoperd sentimental apartenentei la grup coeziunca: # invata din succesele si greyclile celorlal{i invatarca interpersortala: ‘© descoperd ca si alfii pot avea dificultati similare _universalitatea are © recdgtiga speranta prin faptul cd este prequit de citre ceilalti si prin propria doringa de a oferi ajutor altruism: © invaja din reactiile celorlalti participanti fayi_ de propriul comportament social, ea yi din copicrea altor comportamente imitatia, empatia, modelarea « cxprima emofii puternice, eliberatoare catharsis: © adopta atitudini de incredere gi sprijin mutual (Bloch & Crouch. 1985, eit, in Mitrofan & Hine, 2005). | experiential de optimizare si de/voltare personala ofera membrilor sai intr-un mod autenti¢ si spontan, posibilitatea de a trai aie’ yi acum experienga intalnitii cu celilalt din ficeare si cu propria-i imagine din ochii celorlalti, Astiel. fiecare devine pentru celdlalt 0 fercaste’ ce ofer’ 0 alta perspectiva asupra realitayii, un spate privilegiat in care orice membru al gruptlui se poate intalni cu sine into alta ipostaza” (Badea, 1999. p. 16). Constituirea grupului depinde de implicarea responsabila a fieearui parti pant. preeum si de masura in care avestia constientizeaza ci propriiie probleme sunt asem: toare cu ale celorlglti. Treptat. atmosfera se destinde, ereste intimitatea in grup. apar autodezvaluirile. contruntarile constructive ale diferitelor punete de vedere si primele initiative de suport emotional. De asemenea, sunt presente diverse emotii povitive gi sentimental unitaqii cu ceilalti, ceea ce sporeste curiozitatea si dorinja de a membrilor grupului in noi experi nie, in acest fel ci adopt gire profesional in Laura-Blena Nastasa aining de abilit e— meloterapie paradigma psihoterapiilor creat experimenteaa noi atitudini, conduite si comportamente, frat teama de rise. gi ea uurnare, figeare membru al grupului i eitmul su propri: © devine propriul sau creator: # invata si relationeze si sd comunice cu ceilalhi * comsticntizeaza c& penta a te devvola ea persoand este important sa primesli, dar yi sa oferi suport cvea ce determina constiinga proprieé valori, stimularea acceptirii de sine. autostima, inerederea in sine gi in ceilalti Focalizarea aie? yi acum pe propre traiti emotionale, disponibilitétea de a oferi suport, de a juca rolul unui ait membru a grupului gi de a intra intr-un dialog benetic cu sine anteeneaza dispanibilitatea f ‘cari participant de a se implica intr-un proces de aulocreatic, Auloercajia, in viziunea lui Badea (1999) ineepe prin demolarea punetelor de vedere unilaterale, prin renungarea la stereotipii de comportament. prin dizolvarea aspeetelor negative ale imaginii de sine”, Rezultaicle na autoereatie’ sunt # deschiderca cate noi experienie © iimplicarea, cu mai mult curaj. in explorarea propriilor uairi atective preeum si in diverse imteractiui frustrante, dar care promit realizarea unor schimbiti * cxperimentarca nesigurantei, gresclilor. temerii yi a confiuzici: # avceptarca jocului © depayirea stilului conformist de aetiune prin’ experimentareaunor comportamente noi si nuanyate © analizarea situapillor de viata din alte perspective: © deblocarea resurselor personale ki care nu a existat cai de acces pind la tmomentul respectiv Din punctul de vedere al aceluiasi autor, un grup creativ este ur up care .respirdt nte. de si rideazé energiile membrilor sai. fucilitind aparitia unor pattern-uri noi. efici abordare a realitatii subicetive si interpersonale .., duc suportul emotional oferit intre pavticipanti represimti edidura necesard transformarilor si automodeliri, ereativitatea este clementul care oxigencazd aceste procese” (idem, p. 17),Laura-Elena Nastasa Frain a digma psihoterapiilor creative ~ meloterapie 1 de abilit © profes in opinia autoarei Anghel. procesele din cadrul grupului experiential de optimizare $i desvoltare personala echivalewzi cu invafarca strategie de a vera asupra propriei persoane side a se autoforma si autode/volta in vederca unei adaptiri efiviente, Aste persoana igi optimizeaza comportamentul si invata sa # se autoanallizeze: ste mai bun # caute in propria fing @ se adapteve creativ in plan sociomoral, interpersonal si spiritual (Anghel 2010) Pentru asi atinge scopul training-ul experiential de optimizare si dezvoltare personala. indiferent de tehnica folosita, are nevoie de anumite conditii de desfagurare © crcarca unui climat favorabil de intel sre, apreciere, acceptare si ineurajare: @ stabilirea si negocierea unor reguli: — seriozitate. confidentialitate, punetualitate: ‘© rabdare, respect {afi de celilalt, sinceritate, dreptul la propria parere. cliciema: # adresarea direetés Maria ew adinir ta tine eft esti fourte energicd yi simpaticdt”": + cxistenfa unor calitagi ale terapeutului eficient (Nastasa. 2010), 2.3. Continut in cadrul training-ului experiential de optimizare si dezvoltare personala este necesard respectarea de etre terapeut a responsabilitatilor preventate in tabelul 2.t Acest lucru va permite terapeutuli si sporeasca gradul de coeziune al grupului, gradul de implicare si de deschidere al ficeieui participant, precum si nivelut inerederié in sine in ecea ce priveste evolufia personalaHin 4. de abilitare profesion five ~ meloterapie paradigma psihoterapi . 2.1. Responsabi litivite terapeutului eare modereaa un training experiential de optimizare si dezvollare personal (Corey. 1988. cit. in Anghel & Vasile, 2004) RESPONASBILITATILE. TERAPEUTULUL tur © 2 informeze participangii inaintea inceperii activitiqii de grup in ley cu propria-i calilicare, scopurile grupului yi procedurile folosite lui, delinindu-le clar ee inseamna © Si proteieze | membrii confidenjialitatea si explicdndu-le de ee este ea importanta © STexplice eat mai realist posibil, ee servieii pot fi sau nu furnizate in eadeul | erapului de dezvoltare si optimizare personal despre tipurile de activitaqi in care membrii grupului vor # Slofere informagi as saritiei unor schimbari in vigla de zi ew zi a evidenjieze posibilivate persounelor ware a participarii lor la erup, #50 specifice faptul e& participarea ta grup este voluntara si ea membrii rupulu: pot renunfa oriednd la + sd informeze participanii daca intélnitile de grup vor fi Inregistrate gi in ce seop vor fi folosite aveste inregistrii + sd proteieze membrii grupului de orice fel de intimidare. inelusiy fizicd. gi Ae alte presiuni provenite din partes celorlalyi din grup. | i sau valori | # si nu impunsi participantilor propriile nevoi. prin | are membru e@ are drepiul sit dispund de resursele erupului | prin minimalizareabarieretor din interior! acestuia si prin eviarea tnonopolizari impulut itiile ca, intr-un timp eficient. participangii sa igi castive inslependena in raport eu grupul si consilicral iar in cazul in st foloseasca doar tehnicile in care a printit drept de practied, care foloseste procedce noi, sto facil doar cu supervizare # si imervied orice consum de alcool sau alte droguri, inaintea sau in timpul sedingelor de + sa lute participangit si isi ating seopurile personale propuse in cadrul aetivitatilor de prep + sa acorde consulta individuale la cerere (membrilor grupului. ait inte sedingele de gi dupa terminarea acestora |de abilit Laura-Elena Nastasa -¢ profesional piilor creative meloterapic Planificarea si moderarca unui astlel de training implica tehnici din articrapie. ici de dramaterapie, terapie prin dans si migcare, meloterapic, gestalt-terapie, tehn experientiald a unificdrii, metafora si scenariul metaforie, meditatie ereatoare si ana 1. Training-ul experiential de optimizare si devolatre personal este ig Z 4 | - (notati prima idee sau imagine care vé vine in minte) Motivele pentru care as participa la un astfel de training sunt (notati-le sf oferiti argument) |3. Alegeli 3 responsabilitayi din cele 15 prezentate mai sus si lui experiential deserieti importanta respectarii Jor in cadrul traini | de optimizare si dezvoltare personale, b.Lanra-Hlena Nast ‘ald in sa Training de abil psihoterapiilor creative ~ meloterapie 4. Cititi cu mare atenjie uwrmatorul contract, completati-l i senanayi-l CONTRACT incheiat a re Verapettithccosussnsnnnsnen Oe It si Participanta/al dela | prin care terapeutul se angajeaz: d& si organizeze grupul experiential de optimizare $i dezvoltare personal pe o perioada de un an universitar: of sa pastreve confidentiatitatea: at sii accepie neconditions! (oli participangii la grup, furd a face vreo discriminare de orice lel (varsta, sex, ras. etnie, educatie, ori ine familiald, situayic economies etc.) A si ofere suport si ajutor psihologic pe parcursul intilnirilor de rup, participa nta/ul se angajeazi: Ak si participe activ la toate intalnirile de grup pe o perioadi de un an universitar dk Sil pastreze confidentialitatea Jifilor de grup, respectind | | He st ajute la buna desitgurare a activi regulile grupului *” * in cazul in eqre una din parti nu va respecta conditiile stipulate mai sus, atunei contractul va fi renegociat, | Sunt de acord eu toate cele speciticate in acest contract, Ferapeutul. Participanta/ul,Laura-Flena Nastasa care utilizati i pa a ining de sbilitare profesional digma psiboterapiilor creative ~ meloterapic a 5, Imaginaji-va c sunte{i meloterapeut si claborati un contract pe vitatea de terapie eu proprii clienti:Bibliografie recomanda Training de abilitare profesiqnali in paradigma psihoterapiilor © meloterapie Anghicl 1. & Vasile, DL. (2004). Optinizarea personal a adolescentetor din cenirele de plasament. Centeul Parteneriat pentru Egalitate, Bucuresti Anghel. E. (2010). Disfuntii ale identititii de sex-rol ta adole Abordare diagnostic’ si terapeutied. In 1. Mitrofan (coord. Swudii dle validare yi cercetiri aplicative ale psihologiet gi psihoterapiei unificarti (in educatie, dezvoltare’ personalé si clinica). Yuucuresti: Editura Universitayii din Bucuresti. \V. (1999), Grupul experiential un creuzet al transtormarii de sine, In Revista de Psihoterapie Experientiald 7. 16-17. Mitrotan, 1, (2004). Terapia unifiedrti, abordare holistiea a dezvoltirii sia wansformérié unane, Bucuresti: SPER. Mitrofan, 1. & Ene, A. (2005). Ne jucdm invatind.... Invayim jucdndu-ne! — decvoltare persoanala asistatdé de calculator in grup experiential (cate 0 now paradigmé educationald) Bucuresti: SPER. Nastasa. 11°, 2010). Desvoltarea inteligente’ emofionale a studentilor de la psihologie prin intermediul grupului experiential. In| Mitrotan (coord). Stidii de vatidare yi cercetdri aplicative ale psiliologie’ si psihoterapie’ unificarit (in educatie, dezvoltare personala si clinica). Bucuresti: Uditura Universitatii din BucurestiLaura-Elena Nastasa Training de abilitare profesional in paradigma psihoterapiilor creative - meloterapie Lucrarea de laborator nr. 8 RELATIA CLIENT - TERAPEUT iN MELOTERAPIE Cuprins 8.1, Obicetive 195 8.2. Notiuni teoretice 195 8.3. Continut 196 Bibliografie recomandata .. ae 206 8.1. Obiective La sffirgitul acestei lucriri de laborator cursantii vor fi capabili - si identifice rolul relatiei client — terapeut in cadrul meloterapiei; - si precizeze rolul terapeutului in meloterapie { - sii enumere calititile unui meloterapeut eficient licnt adopte o atitudine pozitiva si responsabild fay de 8.2. Nofiuni teoretice Meloterapia reprezinté un proces sistematie de interventie in cadrul cdruia terapeutul ajutt clientul in promovarea sinatagii folosind experienfe mucicale si relutiile care se dezvolti prin intermediul acestora ca fore dinamice ale schimbarii (Bruscia, 1998), Este un proces deoarece se desfisoari in timp care implica pentru: ‘* client — un proces de schimbare: © terapeut — 0 seeventa de interventii ordonate temporal, de experiente ce conduc la o stare dori Meloterapia nu este 0 intalnire interpersonala singulara sau 0 experienta muzicala izolatd gi nici un act terapeutic izolat, ci este o serie de interacqiuni care conduc la 0 relatie terapeut — client si la o progresie stratificata de intalniri muzicale, un proces gradual de schimbare pentru client. Este organizata gi orientata spre scopuri specifice 9sLaura-Elena Nastasit ‘Training de abilitare profesional paradigma p otera jor creative ~ meloterapie Pentru a putea fi considerat terapie, acest proces necesiti interventia unui terapeut, adicd incercarea intentionata de.influenjare a unei conditii existente pentru a provoca 0 fie unice este anumita schimbare. Ceea ce face ea interventiile meloterapeutice si {aptul c& acestea implica intotdeauna 2 1 terapeutul eat si muzica, ambele actiondnd ca parteneri in cadrul procesului Relaia client — terapeut nu este una de reciprocitate: meloterapeutul este cel care ajutd iar clientul este cel care primeste ajutor (desi se pare c& procesul terapeutic oferd siterapeutului, 1a nivel subconstient, posibilitatea de a-§i implini anumite nevoi). Meloterapia ofera tiputi foarte specifice de ajutor clientului: fie 4 joaca rolul principal ori pe cel secundar in cadrul procesului, muzica si terapeutul isi combina resursele pentru a oferi clientului posibilitatea de a primi empatie, ingelegere, validare, posibilitatea de auto-exprimare verbal sau non-verbala, aczea de interactiune si comunicare, de feedback si insight asupra propriei vieti, de motivare si auto- transformare gi de asistenta gi interventie directa, 8.3. Continut alitate, bazatd in cadrul meloterapiei relatia dintre client gi terapeut este una de pe ideca de unicitate a fiecarei fiinle umane si de ineredere in propriile ci forte sanogene, in aceasta relatie se desprind o serie de caracteristici ale terapeutului c fi asigura eficienta, Aceste caracteristici sunt: cunoasterea de sine si: maturitatea emotionala, deschiderea catre noi experienje, disponibilitatea de a-i ajuta pe alti prezenfa si capacitatea empaticd, desehiderea (a jplarea unor stiluri de viatd gi valori diferite), puterea personala, capacitatea de a face fa atacurilor, inerederea in eficienta proceselor de grup, inventivitatea, simul umorului, curajul, vigoarea (Corey & Corey, 1991; Badea, 1999; Anghel & Vasile, 2004: Nastasi, 2010). 1. Cunoasterea de sine Pentru un meloterapeut al cfrui rol este de a-i ajuta pe alfii si se cunoasea mai bine pentru a evolua, este fundamental si fie constient de propria identitate, de propriile scopuri, motivafii, valori, sentimente, limite si probleme. 196a Nistasa ‘Training de abilitare profesional paradigma psihoterap meloterapie 2, Deschiderea cditre noi experienfe Este important pentru meloterapeut si vind in intampinarea noilor experiente de viaja deoarece duc mu. experimentea incertitudinea, singurlitatea, angoasa, autoblamarea etc.. este indoielnic cum ar putea injelege clientii aflai in astfel de situati. 3. Disponibilitatea de a-i ajuta pe altii Liste o caracteristicd esentiala a meloterapeutului si presupune sii nu abuzeze de rolul sau pentru a-si atinge propriile scopuri sau a-si intarii propriul Ego. A fi disponibil inscamna a fi capabil sf asculte, sa ofere suport emotional, si fie creativ. si fic alituri de ceilalti gi si-i ajute in procesul de explorare personald. Un meloterapeut poate lucra eficient numai atunei cand este disponibil emotional si facd acest lucru, Atunei cfind este indisponibil trebuie s-si asume responsabilitatea amandiii sustinerii intalnirilor 4. Prezenta $i capacitatea empaticd Se referd Ia capucititea meloterapeutului de a fi prezent fizie dar. mai ales, emotional si cognitiv, Clientii sunt provocati in procesul de explorare a propriilor ‘emofii de eZtre acel terapeut care rezoneazi emotional la bucuriile gi durerile lor, find capabil sii insojeasca procesul de explorare # stirilor lor emotionale, uneori conilictuale. Meloterapeutul se poate implica emofional constientizaind si acceptind propriile reac{ii emotionale dar aceasta nu inseamna ca el vorbeste in eadrul intilnirilor de situagii din viaga lui care Hau provocat suparare sau bucurie. Acceptarea propriilor reactii emofionale faciliteaza manifestarea compasiunii gi empatiet terapeutului in raport cu proprii lui clienji. Empatia are in vedere capacitatea acestuia de a infelege si resona emotional cu acestia, EI trebuie sii aibi, in acelagi timp, constiinja unei importante deosebiri intre propria sa experienta si experienta clientilor sii deoarece numai in acest fel, prezenta sa va fi adeevata gi eficienta 5. Deschiderea Deschide meloterapeutului in raport cu sine dar si cu ceilalti fuciliteara comunicarea aut iluirea nticd si deschiderea ienjilor, Este necesara autodesLaura-E] lena Nastasi Tra ing de abilitare profesio paradigma psihoterapiilor creative ~ meloterapic terapeutului atat c a permiti clienjilor sf se raporteze la el ea la 0 persoana Kira ca acesta s povesteas! ficcare aspect din s ariul sau de via\a. Relatia terapeutied. in viziuni lui Kottler, reprezintit un contract unic si asimetrie in care terapeutul detine controlul complet in evea ce priveste procesul de autodezviluire (Kettler, 2011), 6. Puterea personala Puterea personalise referd la forfa si dinamica personalitatii meloterapeutului care are aceasta calitate atuunci céind stie cine este, ce doreste si-si cunouste resursele care be ar putea ajuta sf se transforme (lucru posibil numai daca aeesta are o minima analiza personal). Aceasta implict, agadar, inerederea in sine a meloterapeutului. Cli ii observa cu mare usurin{a faptul c# acesta stie ce face si atunci increderea in posibilele valenje curative ale meloterapici ereste. Puterea exemplului personal aetione ca un reper vital pentru clientii aflagi intr-o perioada de transformari intense cu atét mai mult cu cat ea provine de la terapeut Acesta este inves Lit de eatre clienti cu responsabilitate privind insight-urile lor, pe care 6 accept, insd, in acclagi timp. el Ti ajuts si constientizere cd ei sunt prineipalii responsabili pentru ct sslerea lor. ?, Capacitatea de a face fata atacuritor Exist’ meloterapeufi. care sunt dependenti de aprobarea cliemtilor. se simt insecurizafi, ameninfati. jenaji iar aceste caracteristici le creea7a mari diffcultatt in desfigurarea activitatilor terapeutice. Adescori, terapeutii pot fi invinovaiti de clienti nu manifesta destuld grija fata de ei sau cA sunt selectivi in grija maniffestata. Unele afirmatii pot fi corecte dar altele pot reprezenta manifestarea geloziei, testarea autoritiqii, eautarea puteri sau 0 nevoie erescuta de protectie. in astfel de eazuri, este important s se exploreze impreuna cu proprii clien{i sentimentele care se ascund in spatele criticismului, 8. Inerederea in eficienja meloterapiet Exist terapeufi care sunt sceptici ine sa ce priveste forfa transformativa a meloterapiei si/ sau in posibilitatea unor schimbsiri semnificative a persoanclor sub 198‘a-Elena Nastast ‘Training de abilitare profesional in paradigma psihoterapiilor creative ~ meloterapie influenja muvicii, Acegtia reugese cu succes SA transmitd neincrederea sa clientilor si 8 compromitd atingerea obicetivelor propuse, 9, Inventivitatea Capacitatea de a fi creativ in mod spontan este una dinire cele mai importante cargeteristici a unui meloterapeut, Pentru a facilita clienjilor ereslerea personala terapeutul are nevoie si renuaje la tehnicile obignuite pentru a evita rutina gi si desvopere noi modalitagi de abordare 10, Sinful umorulei Capacitatea de a vedea dimensiunea umoristied a condifiel umane este foarte importanta mai ales pentru un meloterapeut care lucrea7ai cu acei clienti care traiese cu intensitate maxima propriile conflicte interioare. Simul umorului denoti echilibru interior gio atitudine Nexibila in fa 1. Curajul Mi sarcinilor viet Curajul este © condijie a eficientei unui meloterapeut care luereaz cu un elient gi se manifesta prin: fe acceptarea proprici vulnerabilitayi, ¥e confiuntarea cu celilalt, admiterea greselii de perceplic. x a fi in contact cu propriile emolii, rmarea riscurilor pe care astcapta si gi le asume si clientii sai, #e a actiona in concordanta cu propriile principii. 4 de a fi direct si sincer cu proprii elient 12. Vigoarea Un meloterapeut are nevoie atat de forta fizied eft si de forta psihologics deoarece este necesar si fie activ, atent si foarte ereativ pe parcursul terapiei, Asta tascam’ ei are nevoie si fie consticnt de propriile sale disponibilitayi energetice si sa dispund de mecanisme de incdrcare si rulare eficient’ a acesteia in volumul .Atasamentul in psihoterapie”, Wallin sustine ci rolul terapeutului este de a sustine clientul si demoleze tiparele de atasament din copilarie si sa costruiased altele noi in cadrul relatiei terupeutice. Accusta reprezinta un “ereuzet al dezvoltarii” deoarece oferd clientului oportunitatea de a se schimba, de a invita si tolereze. si moduleze gi si-si exprime sentimentele dificile. in viziunea autorului accesarca, exprimarea clari si reflectarea asupra sentimentelor, gandurilor sira-Elena N: ‘Training de abilitare profesion: paradigma psihoterapiilor creative ~ meloterapic impulsurilor disociate si neverhalizate ajuta la schimbarea atiludinii clientului si adoptarea unei porijii mult mai reflexive si meditative fad de experientel (Wallin, 2010). 1. Va invit si va imaginali cA sunteti meloterapeut si si completati neg i} i id urmatoarele propoziti | a. Daca f instrument mucical, ag ved si ee | | pentru b. Daca as fi anima, ag vrea si fiu (pera | c, Dacd as fi planta, a5 yrea sa fi pentru cd | d. Daca as fi culoare, ag vrea sa fiu pentru ea e. Da ag fi secol, ag vrea si tiu P ae | pentru caLaura-Flena Nastasit jonala in £ Daca ag fi anorimp, ag vrea sf Gu pentru a | cl ag fi emisiune, ag vrea st fiu pentru ea h, Daca ag fi lm, ag vrea si flu | pentru ca 2, Gasiti-va doi parteneri prinire colegii_ si formati o triada. Diseutati des pre alegerile voastre si nu va zgareiti in a oferii amanunte cand -gument ¢ fieute. Apoi, ficeare din voi creaji-va propriul portret ca meloterapeut Fu ca meloterapeut sunt 20‘Training de abilitare profesion: paradigma psihoterapiilor creative ~ meloterapi Alegeti 4 calititi din cele 12 prezentate la punctul 8.3. si smentafi importanga lor in cadrul retafiei client ~ terapeut, precum si in eficienja meloterapeutului | a i | b. | \a | 4. Completati Steaua respectului de sine dup’ cum urmeazii A. 3 trasituri pozitive care vai caracterizeazi ca meloterapeuti: | B2t 7a cl Aturi pentru care va apres uri proprii pe cure le aduceti in relajia client | terapeut D. 2 realizari de care sunteti foarte multumiti: E, 2 obieetive de viitor in ceea ce priveste profesia de melotcrapeut: unul de scurta duratd si unul de lunga durLaura-Klena Nastasit ‘Training de abilitare profesional in paradigma psihoterapiilor creative ~ meloterapie Sa. Desenati un mare trifoi cu patra foi (ca s& va poarte noroe!):Laura-Elena Nastasi | 5.b. Notati in: 1. prima-petala: trei seopuri pe care fa urmarifi in activitatea voustri ea meloterapeut: | tea doua petala: 3 — 5 calitayi personate care va pot ajuta sf Ht meloterapeuti eficienti TIL. a treia petata: 3 ~5 de sonale care va pot impiedica | s8 deveniti meloterapeut ef S.¢. Mlege{i-va un/o parteneriéi dintre proprit colegi si formato diada, Completati cea de a patra petald a irifoiulul, dar atentie este vorba de cel alal partenerei/ului. cu un comportament sau o serie de comportamente observate la aceasta/acesta si eare-o!1 pot ajuta si-gi ating’ scopurile propuse 6. Recitifi ce afi notat ca urmare a cerinjelor anterioat si apoi completafi urmatoarele propozitii a. Propriile resurse pe care m& pot baza in activitatea mea ca meloterapeut suntional in Laura-Elena Nastasi Tra ning de abilitare prof paradigma psihoterapiilor creative — meloterap b, Pentru a fi un meloterapeut eficient mai am de lucrat eu ¢. Oportunitafile pe care ar fi bine sii le valorific pentru a fi un bun meloterapeut sunt d. in propriul demers de optimizare a comportamentului meu profesional este de dorit si fiu constient de posibilele ameninLaura-Elena Nastasi Training de abilitare profesional in paradigma psihoterapiilor creative ~ meloterapie data Bibliografie recon Anghel, & Vasile, D.L. (2004). Optimizarea personal a adolescentelor din centrele de plasament, Centrul Parteneriat pentru Byalitate, Bucuresti Badea, V. (1999). Calititile unui terapeut de grup efficient. In Revista de psihoterapie experiential, 7, 33-35. Bruscia, K.E. (1998). Defining Music Therapy. Second lidition. Barcelona Publishers. Cocoradi, 1. & Faireay (Nastasi), LL. (2004). Modalitai de autocunoastere si intercunoastere. In E. Cocorada (coord.). Consiliere psihopedagogica, Brasov: Vditura Universitatii Transilvania din Brasov Davies, W.B., Giller, K.E., & Thaut, M.H1, (1992). da Introduetion 10 Music therapy. Theory and Practice. .Wm. C. Brown Publishers. Kotler, J.A. (2011). fn eulisele psihoterapie’. Bucuresti: TREL Mitrofan, 1.. & Nuf@, A. (2005). Consitierea psiltolagied. Cine, ce gi ccum?- repere pentru formarea experiential. Bucuresti: SPER Nasta | LF. (2010). Dezvoltarea inteligentei emotionale a studentilor de la psihologi prin intermediul grupului experiential, In 1 Mitrofan (coord.). Studtii de validare gi cereetari aplicative ale psihologiei $i psihoterapie! unificarit (in educatie, de=voltare personal si clinicd). Bucuresti: Editura Universitayii din Bucuresti. Wallin, D.1. (2010). Atasame in psihoterapie, Bucuresti: TRELional in Laura-Flena Nastasi ‘Training de abilitare profes lor tive ~ meloterapie Lucrarca de laborator nr. 9 EMPATIA IN MELOTERAPIE - BENEFICH $I STRATEGI _DE DEZVOLTARE Cuprins 9.1, Obiective .. 207 9.2. Notiuni teoretice 207 9.3. Continut 209 Bibliografie recomandati 220 9.1. Obiective La sfarsitul acestei lucrari de laborator cursangii vor fi capabili | - st idemtfice diferite modalitati de exprimare a emotiilor; | - si deserie beneficiile dezvoltirii empatiei_meloterapeutului in relutia eu propiul client ~ si enumere calitatile unei pei oane empati - siisi dezvolte capacitatea empatict; adopte o atitudine pozitiva si responsabila fata de client. 9.2. Notiuni teore ¢ in viziunea lui Marcus empatia este un ,fenomen psihie de retraire a starilor, Andurilor si actiunilor celuilalt, dobandit prin transpunerea psihologicd a eu-lui int un model obiectiv de comportament uman, permitind injelegerea modului in care celdlalt interpretewzd lumea.” Autorul. prezir le cinci ipostaze ale empatiei, si anume: + Fentomen psihic~ situajie in care se releva dimensiunea sa de fapt interior, subieetiv in continua transformare. 207Training de abilitare profesionald in paradigma psihoterapiilor creative ~ meloterapic © Proces psihic- ceva,ce arata cf ce se intinde de reo desftgurare plurif Ja proiectia eu-lui pana la identificarea cu altul «© Produs psihic — empatia se concretizeara in retrairea gindurilor, emotiilor, acfiunilor celorlalti # Insusire psihicd — cand apare ca trasiturd de personalitate, ca aptitudine & persoanei © Construct multidimensional de personalitate ~ care include toate aspectele menjionate anterior (Marcus, 1997, cit. in Roco, 2004, p. 146). Profilul psihologic al persoanei empatice cuprinde © serie de caracteristici on, ee ee expresia afectiva reala de cea falsat prezentate in figura 9.1 Generoast EMPATICA grijulie fia de \ sentimentel a celortaiti ene e/a = (a =) PERSOANA, oe compor- tament celor aA social se eee 9.1, Caracteristicile persoanei empatice (Na asi, 2008, p. 113) 208‘Trai paradigma psthoterapiilor ereative — meloterapie Laura-Elena Nastasi ing de abilitare profesional AsUfel, persoana cu un nivel inalt al empatici + Este altruisté, genéroasa, are un comportament prosocial si bine adaptati social * Este capabila si identifice starea emotional a celorlalti prin intermediul expresiei faciale, timbrului vocal si comportamentului, * Are abilitatea de a se raporta la sentimentele si nevoile celorlalti, tira a renunja la propria experieny emoyionala * Poate diferentia expresia afectiva reali de cea fals creata » ipod fe ingeley © pe cei din jur si poate participa la problemele lor emotionale dar nu se implica in rezolvarea acestora (idem, p. 147), 9.3. Continut Un minim nivel de empatic reprezinta o necesit fe umand_ universal pentru fuuncfionarea intr-o lume interpersonala, in timp ce aptitudinea empaticd Imbunitateste functionarea interpersonala (Feshbach, 1987). Persona care nu poate infelege stared sufleteasea a celorlalti va fi incapabila si stabileasea si s& intretina relatit interumane (Baron-Cohen, 1995). in volumul ..Empatia in psitoterapie", un colectiv numeros de autori coordonati de Bohart si Greenberg analizeazi empatia, prin prisma diferitelor orientari terapeutice. precum si rolul esential pe care aceasta il are in demersul profnd uman pe care-1 presupune psihoterapia. Desi exist mai multe definitii ale empatici (Eagle & Wolitzky, 1997; Feshba 1997; Galdstein et al, 1997), autorii subliniazé cf atunei fie consideratit un construct ciind se face referire la psihoterapie ar fi util ea empatia multidimensional Ce au in comun toate definitiile empatiei in psihoterapie, este faptul cA ele includ Incerearea de a simi, de a percepe, de a impartasi sau conceptualiza modul in care © persoana resimte lumea. Empatia: * Inchde © dimensiune cognitiva sau de infelegere si una afectiva sau experienfiald 209Tra tare profesional ing, de a paradigma psihoterapiilor creative ~ meloterapie © Implica actiune si comunicare, © Reprezinti un mod de @ fi impreuna in relatie «Sc intrepatrunde cu conceptul de confirmare interpersonala sau de vabidare. in anul 1988, Bachelor a solicitat clienjilor si deserie cum au experimentat empatia in relatia c propriul terpeut si a descoperit urmatoarele patru tipuri de empatie descrise de clienti «© Fimpatia cognitiva ~ sentimentul c& terapeutul infelege experienta subiectiva a clientului © Empatia afectiva ~ senzajia c& terapeutul impartaseste a pecte din experienta afectiva a clientului. © Fnpatia impartégita~ senzatia clientului ci terapeutul isi arati empatia prin autodezvaluire © Empatia de sustinere~ se refer’ la faptul cA terapeutul este perceput ca find grijuliu, suportiv si atent (Bachelor, 1988). Bohart si Greenberg considera a fi util definirea constructului — empatia terapeuticit si realizarea unei diferentieri intre acesta si empatia in sine. Astfel, cempatia terapeutica: te un proces continuu, interactiv, de cunoastere si intelegere a clientului cu scopul de a facilita dezvoltarea si solutionarea problemelor acestuia. @ Include in mod explicit ca parte a definitiei, intentia de a ajuta clientul, in timp ce empatia in sine poate fi utiizata si in scopul manipularis unei alte persoane « Reprezinti o atitudine sau o pozitie fata de client, include considerapie si respect autentic fala de client si experienta acestuia «Este o experienté ~ terapeutul percepe si trdieste ia mod direct experienta prezentei clientului in relatia cu el, experienfa lui in relatia cu propriul client si experienta relatiei in sine. ‘© Poate fi exprimat in mod direct sau indirect clientului © Poate reprezenta un mod de a fi si nu doar o interventie sau o bazi pentru terapie, 20Laura-Elena Nistasi Trai fesionala in 2. de abilitare pr paradigma psihoterapiilor creative ~ meloterapie in cadrul psiboterapiei empatia indeplineste urmatoarele doud functii 1, Funcjia empatiei pentru srelaria torapeuticd — empatia sustine siguranta, facilitew7a deschiderea si autodezvaluirea clientului, poate reduce rezisten|a (Jenkins) si poate duce la scfderea temerilor sia negirii (Barrett-Lennard). Ea sporeste incredei 4 clientului in ceea ce oferd terapeutul si reprezinté o parte esent stabilirea unei rela(ii de colaborare si cooperare (Bohart & Tallman), De asemenea, determin un grad mai tidicat de autoacceptare a imperfectiunii si o mai mare incredere a clientului in ceilal|i, Empatia este esentiala deoarece reprezinta procesul prin care terapeutul si clientul dialogheaza, impartigese, descope si creea7 impreund noi semnificatii 2a, Funetia empatiei pentru clien# empatia facilitewz In mod activ mai multe procese importante ale clicntului in cadrul terapiei, eum ar f © autoexplorarea, dezvoliarea autointelegerii, gindirea dialectica si relatarea propriei povesti; * deschiderea fata de experienta interpersonal, accesarea potentialului profund de experimentare si deblocarea pocesului de a experimenta noi situati si strategii ‘# recunoasterea si apropierea trlirilor # procesarea emolionali prin stimularea emojici ajungindu-se la verbalizarea experientei ceea ce permite ca experienta si fie mai usor asimilati in semnificatiile existente; © sentimentele de control si ajutarea clientului s4 adopte o atitudine mai benefica faa de prop ile probleme. cava revultatele clientului si 2.b. Funcjia empatied pentru elfer7 — empatia fu genereavi urmatoarele schimbari in functionarea clientului © cresterea autoaceeputrii; © sedderea autocriticismului gi a rusini ® sporirea autovalidarii; © dezvoltarea unui concept de sine mai funLaura-Elena Nistasi ‘Trait g. de abilitare profesional paradigma psihoterapiilor creative — meloterapie Empatia poate conduce la autorealizare (Bozarth), la autostructurare (Rowe & Macisaac) si la dezvoltarea sinelui relagional (Jordan & O'Hara). Procesul empatic in terapie implica un ciclu al feedback-ului in eare terapeutul sustine clientul-cu un interes autentic fata de elegcrca lumii din punetul Tui de vedere, respectand clientul si tumea subiectiva a acestuia, Astfel, terapeutul percepe a ce simte clientul, se strdduieste si inteleagi cea ce cl comunied, si intre in mod imaginativ in lumea Ini si SA se angajeze in acest proces complex prin care sa inteleaga madul in care elientul se resimte pe sine Empatia terapeuticd reprezint& un proces dinamic si continu de coexplorare, de te se construieste bazandu-se pe cvalalta construire in comun, in care fiecare clientul se angajeaza intr-un proces de explorare, experimentare si reflectie impreuna cu terapeutul si ambii converg catre 0 noua semnificatie construitd in eomun, in vizi ea lui Bohart & Greenberg (2011) un program de formare a empatici la terapeufi este necesar si cuprinda exercijii destinate sporitii acuratelei cunoasterti intuitive a starilor emofionale ale clicntului, exereifii centrate pe autocunoastere 5} exercifii destinate punerii in Jocul elientului (pp. 572-582). i ae eT aL TAL| Ta, Vi invit sa ascultali muvica, si va conectati la proriile nevot si | stiri emotionale si si notati mai jos propria emofie identificata, | any | avand mare grija ca ceilalfi colegi din grup si nu vada ce serieti 1b. Fieeare, pe fel incat st exprime starea afectivLaura-Elena Nistasi Trai jing de abilitare profesional i adigma psihoterapiilor reat ve ~ meloterapie 1.¢., Provocafi-vi colegii si numeasca cmotia exprimata de marioneta | si notati mai jos stirile emotionale intuite de acesti 1.4. Apoi, oferiti feedback celorlalti (comtinuati pant ce tof! participanyii au modelat marfoneta si le-au fost identificate emofiile) | Lf, La final, 4 solicit s& raspundeti la urmiitoarele intrebar 2° Ce a ajutat SB identificati propria emotie gi apoi sit o exprimagi? | © Ce v-a creat dificultiti in identificarea propriei emofii si/ sau in exprimarea ei? * Ce v-a plicut? Ce v-a displacut?© Cum a fost cand ceilalti participanti va identificau coreet sau nut emojia? va plimbati prin camera, s ultati muzica gi si va | priviti cu atenfic toti colegii: cum sunt imbracati (gros sau subtire), cui ce culor (predomina una anume, sunt foarte diverse, sunt asortate | intre cle), care le este pozitia corporal, dinamica lor (se plimba calmi prin sald si in liniste sau sunt mai agitati, gesticuleazd, isi mise ménile fira un scop anume); daca simfiti nevoia ii puteti atinge pe ceilalti (au ména rece sau din contra este calda, au o piele find sau mai aspri etc.) 2b, Serieti-va numele pe cite un biletel, strdngeti-le pe toate intr-o cutie si extrageti un bilet evitind propriul nume. 2c. Asezati ména stingi (dreapta — pentru stingaci) in spatiul uurmator §i trasafi-i conturul folosind un creion: 24| | } ‘Training de abilitare profesionala in paradigma psihoterapiilor creative ~ meloterapie 2d. Notafi in interiorul fiecirui deget, cate o stare afectiva caracteristicd persoanei al carei nume I-afi extras; 2e. Cititi pe rind cele cinci emofii urmand ca proprii colegi si ituiasca despre cine este vorba; (continuati pant sunt citite toate palmele si sunt identific 4 tofi participantit) 2. La final, vi provoe si rispundeti la urmétoarele intrebiairi: ae]Laura-Elena Nastasi ‘Training de abilitare profesional in paradigma psihoterapiilor ereative ~ meloterapic © Ce va ajutat si identificati emoria colegului si apoi exprimati? «Ce vea creat dificultaji in identificarea emotiei colegului si/ sa exprimarea + Ce v-a placut? Ce v-a displicut? © Cum v-ati simtit cénd ati completat palma pentru propriul coleg? © Dar cdnd se prezenta palma realizata de un coleg privind propriile | emotii? |Laura-Elena Nastasit ‘Training de abilitare profesional in paradigma psihoterapiilor creative ~ meloterapic identifi © Cuma fost edd ceilalfi participanti va 3.a. Va invit si va alegeti 2 colegeli, si formati o triad’ si st notati ‘mai jos 5 sentimente pe care le poate experimenta un meloterapeut in relatia cu propriul client si S parfi ale corpului (ochi, palme, gura, nas, fata, braje, intreg corpul, cap, picioare) Sentimente: Parti ale corpului | | 3.b. Scrieti fiecare sentiment si parte a corpului pe cate un bile(el adunati-le pe toate intr-0 cutie. 3.c, Vi invit pe fiecare triadd si desemnafi un responsabil care si | | | extragi un biletel urménd apoi si mimeze emojia notatd folosind | doar partea corpului indicat. Ceilalti membrii ai triadei sunt solicitati sd identifice starea emojionala mimata.Laura-Elena Nastasit ‘Training de abilitare profesionala in meloterapie paradigma psihoterapiilor creative 3a. Notaji sentimentele identificate de membrii triadei din care | faceti parte | Starea emotionala notata pe biletel: (continuari pana se implici tots participant? 4, a. Va invit si va imaginati cd sunteti meloterapeuti si va af un grup de intervizare | 4.b. Completati si apoi transmiteti verbal fiecare propozitie la 5 persoane diferite: iS | Eu acum am nevoie de Eu acum am nevoie de... _. far asta mit face sa | Bu cred ca tu ai nevoie de... ee | «| Bu ered ef tu ai nevole de jar asta ma face st | Eu vreau de la tine / vreau ca tu sé Eu nu vreau ca tu IL | Eu acum am nevoie de Fu acum am nevoie de... jar asta ma face sii Fu ered céi tu ai nevoie deLaura-Elena Nastasi Training de abilitare profesionala in paradigma psihoterapiilor ereative ~ meloterapie Bu ered cif tu ai nevoie de sce vs. tar asta md face sa .. Bu vreau de la tine / vreau ca tu si fe Eu nu vreau ca ta ML. Eu acum am nevoie de ... fu acum am nevoie de i jar asta md face sa ‘u cred ct tu ai nevoie de... | Fu ered att tw ai nevoie de... seen dar asta ma face sit ‘u vreau de la tine / vreau ca ta sit Fu nu vreau ca tu... IV. Eu acum am nevoie de Ey acum am nevoie de jar asta md face si = Eu cred ci tu ai nevoie de a irsmennigen Eu cred ci tu ai nevoie de Jar asta mi face si Eu vreau de la tine / vreau ca tu si Eu nu vreau ca ta v. | | Eu acum am nevoie de | Eu acum am nevoie de ssc... jar asta md face si Eu cred efi tu ai nevote de Eu cred of tu af nevoie de sec... jar asta mei face st Eu vreau de la tine / vreau ca tu s Eu nu vreau ca tu aiesneet paneerElena Nastasa ining de abilitare profesional in paradigma psihoterapiilor creative — meloterapic jiografie recomandata Anghel, E., Vasile, D.L. (2004). Optimizarea per ‘sonal a SS adolescentelor din centrele de plasament. Centrul Parteneriat pentru Egalitate. Bucuresti Bachelor, A. (1988). How clients perceive therapist empathy: A content analysis of ,,received” empathy. Psychothrapy, 25, 227- 240. Bohart, A.C., & Greenberg, L. S. 2011). Empatia in psihoterapie. Bucuresti: TRI Feshbach, N.D. (1987). Parental empathy and child adjustment/ maladjustment, In N. Eisenberg, & J. Strayer (coord). mpathy and development. (271-291). New York: Cambridge Universit Pres Kotler, J.A. (2011). In culisele psihoterapiei. Bucuresti: TREL Nastasa, LE. (2008). Empatia componenta a inteligentei emotionale. In E. Cocorada (coord.). Microviolen(a scolar conexii ¢ sludrii, Brasov: Editura Universitatii Transilvania din Brasov Nastasd, LE. (2010). Dezvoltarea inteligentei emotionale a studentilor de Ia psihologie prin intermediul grupului experiential. In 1 Mitrofan (coord.). Studif de vatidare si cercetari aplicative ale psihologiei si psihoterapiet unificarii (in educarie, dezvoltare personalé si clinicd). Bucuresti: Editura’ Universitatii din Bucuresti. Roco, M. (2004). Inteligenta emofionali si creativitatea. lagi Polirom, 20