Sunteți pe pagina 1din 22

Amprentarea funcional

a cmpului edentat total

Executat: Jubea Doina, gr S1203


Coordonator: Buta Vladimir

Prinamprentarese intelege modalitatea practica de


inregistrare plastica a campului protetic edentat
total.
Amprentafunctionala este copia negativa si fidela a
campului protetic inregistrat cu ajutorul materialelor
de amprenta si are ca scop realizarea modelului
functional pe care se va confectiona proteza totala.

OBIECTIVE:
1. Obinerea unei nlimi corecte a marginilor i o extindere maxim a
plcii
2. Preconizeaz repartizarea de presiuni egale asupra prilor moi i tari
3. Impune respectarea libertii micrilor musculare i realizarea
nchiderii marginale a protezei

CONFECTIONAREA LINGURILOR INDIVIDUALE

Este o pies intermediar cu ajutorul creia medicul ia amprenta de


precizie amprenta funcional
Componentele lingurii individuale:
Baza lingurii
Accesoriile: manerul, butonii de presiune, ntriturile

BAZA LINGURII

ROL: suport rigid al materalului de amprentare


funcional
CARACTERISTICI:
Acoper suprafaa de sprijin a cmpului protetic
Grosime uniforma 1,5 2 mm, execptnd marginile care au
grosimi variabile: 3 mm la nivelul zonei linguale centrale, 2-3
mm la pungile Eisenring
Trebuie s urmreasc conturul trasat de medic n cabinet
Marginile trebuie sa fie n contact intim cu periferia modelului
Pe anumite poriuni unde se dorete o despovrare, baza
poate fi distanat de model prin foliere
Nu trebuie s prezinte perforaii

ACCESORIILE
A. MNERUL
ROL: permite manevrarea lingurii
CARACTERISTICI:
Trebuie s fie situat pe linia median pentru a permite centrarea
corect a lingurii n momentul amprentrii.
Dac medicul nu a trasat pe amprenta preliminar linia median
tehnicianul trebuie s poziioneze mnerul dup linia median a
bolii palatine
In sens V-O trebuie s aib nclinarea incisivilor centrali pentru a
nu jena funcionalitatea buzelor
Toate suprafeele laterale s fie uor concave
Mnerul lingurii individuale trebuie s prezinte o perforaie V-O
DIMENSIUNI: nalime 10 mm, lime M-D 8 mm, lime V-O 5 mm.

ACCESORIILE

B. BUTONII DE PRESIUNE
ROL:
Exercitarea unor presiuni ct mai uniforme n timpul
amprentrii
Menin degetele operatorului la distan de marginile lingurii
CARACTERISTICI:
Localizai la mandibul n zona premolari molari sau n zona
cea mai decliv a crestei
Faa superioar trebuie s fie uor concav pentru a permite
poziionarea comod a degetelor operatorului
DIMENSIUNI: lungime 15 mm, nlime 5-7 mm

AMPRENTAREA FUNCTIONALA
Modelarea marginal a amprentei care va
determina limitele, conturul i grosimea
marginilor protezei, difer dup tehnicile de
amprentare astfel exist dou tipuri de tehnici:
Tehnica mucostatic
Tehnica mucodinamic

AMPRENTAREA FUNCTIONALA
TEHNICA DE AMPRENTARE MUCOSTATIC
n aceast tehnic amprenta este luat i apoi meninut n cavitatea
bucal fr presiune, iar operatorul sau pacientul nu fac nici o
micare de modelare funcional
Lingura individual va fi mult scurtat i distanat de zonele
asupra crora nu trebuie exercitat nici o presiune.
Modelarea marginal sau nregistrarea limitelor de reflexie a
mucoasei se las pe seama fluiditii materialului de amprentare
Dup confecionarea protezei urmeaz o lung etap de
individualizare marginal

AMPRENTAREA FUNCTIONALA
TEHNICA DE AMPRENTARE MUCODINAMIC
Aceast tehnic utilizeaz o lingur individual care va fi adaptat
n cavitatea bucal, urmrindu-se ntinderea marginilor pn la
limita dintre mucoasa fix i mobil
Criteriile dup care se precizeaz ntinderea marginilor pot fi:
Anatomofuncionale (dup Schreinemakers)
Micri test (dup Herbst)
Amprenta final repet de regul micrile funcionale realizate la
adaptarea lingurii individuale

AMPRENTAREA FUNCTIONALA
TEHNICA DE AMPRENTARE MUCODINAMIC
Utilizeaz pentru amprentare asocierea de materiale de consistene
diferite:
Material termoplastice Kerr sau Stents pentru nchiderea marginal
i past ZOE pentru amprentarea final
Material bucoplastic pentru nchiderea marginal i Adheseal 15
verde, apoi adheseal 15 rou pentru amprentarea final
Thiocauciuc de consisten medie i thiocauciuc de consisten
redus (tehnica Schreinemakers)

AMPRENTAREA FUNCTIONALA

n ceea ce privete aciunea amprentei asupra substratului


mucos al cmpului protetic tehnicile de amprentare se
mpart n:
Amprente compresive
Amprente de despovrare

AMPRENTAREA FUNCTIONALA
AMPRENTELE COMPRESIVE
Exercit o anumit presiune asupra mucoasei fixe, cutnd s
obin la periferie un surplus mucozal necesar nchiderii marginale
Indicaii:
Numai la aa-numitele cmpuri protetice dure cu mucoas puin
rezilient aderent de periost
Contraindicaii:
Cmpuri protetice cu mucoas rezilient
Folosete materiale cu viscozitate crescut (Stents) sau medie
(elastomeri de sintez)

AMPRENTAREA FUNCTIONALA
AMPRENTELE DE DESPOVRARE
Indicaii:
Cmpuri protetice cu zone sensibile, incapabile s suporte presiuni
Unii autori (Penelton i Stansbery, ) fac un orificiu de aproximativ
2 mm n centrul lingurii individuale maxilare, plasat n apropierea
torusului palatin, sau n dreptul tuturor zonelor anatomice sensibile
(Costa) astfel ca materialul de amprentare s refuleze, iar cmpul
protetice s fie puin compresat.

AMPRENTAREA FUNCTIONALA
AMPRENTELE DE DESPOVRARE
Pedro Saizar este de prere c toat lingura individual trebuie
situat la distan de cmpul protetic.
Lejoyeux cere folierea pe model a zonelor sensibile care ar suporta
greu presiunile astfel nct lingura individual s fie distanat doar
la nivelul acestor zone.

Inchiderile la zonele
cheie

Inchiderea la tuberculul piriform


Se aplica pe fata mucozala a lingurii in zona tubercululi piriform bilateral un
strat de material termoplastic de grosime 1-2 mm si se aplica lingura in cavitatea
bucala. Se preseaza uniform ambele zone si pacientul face cateva miscari de
deschidere si inchidere a gurii, modelandu-se si zona care vine in contact cu
ligamentul pterigomandibular.
Urmeaza modelarea in zona linguala a tuberculului. Medicul incalzeste
materialul termoplastic in ambele parti si aplica lingura in cavitatea bucala rugand
pacientul sa faca miscari de protractie si deglutitie. Se scoate lingura, sersceste sii
se urmareste ca materialul sa fie corect modelat, continuu si neted. Daca apare
marginea lingurii fie lingura este prea lunga in acea portiune si atunci mai reduce
din ea, fie materialul termoplastic a fost insuficient cantitativ.
Se verifica inchiderea marginala a tubercululi piriform cu ajutorul testului 1
de succiune: se trege de maner in sens oro-vestibular si lingura trebuie sa se
desprinda greu cu zgomot caracteristic.clac.

Inchiderea in zona linguala centrala


Se lipeste un rulou de material termoplastic de forma semilunara pe
marginea lingurii care practic inveleste aceasta margine pe o lungime de
aproximativ 3 cm (cate 1,5 cm de o parte si de alta a liniei mediane).
Materialul fiind suficient ramolit, lingura se aplica in cavitatea bucala.
Clasic, se recomanda pacientului sa faca anumite miscari:
Sa umezeasca repetat buza inferioara de la o comisura la alta in
cazul unei limbi inferioare.
Sa plimbe limba numai in spatele manerului lingurii in cazul
unei limbi posterioare.
Se scoate lingura din cavitatea bucala, se raceste cu sprayul de aer si se face
inspectia. Materialul trebuie sa fie complect modelat, in continuarea
lingurii,lucios.
Inchiderea la zona linguala centrala se verifica cu testul 2 de succiune: se
preseaza pe maner vestibulo-oral. Lingura trebuie sa se desprinda cu zgomot
caracteristic. Acest test se face atat in pozitia de repaus a limbii cat si in protractie, asa
cum s-a facut la modelare.

Inchiderea la zona vestibulara frontala


Se adauga pe margine vestibulara a lingurii un rulou ramolit de materialtermoplastic
de grosime 1 mm.
Se introduce lingura in cavitatea bucala. Pacientul face miscari de deschidere
larga a gurii iar medicul face modelari prin intermediul tegumentului (miscari de
impingere a buzei inferioarein sus). O alta miscare de modelaj utilizata este tuguierea
buzelor. Se scoate lingura, se raceste si se inspecteaza.
Materialul trebuie sa fie complet modelat in continuarea lingurii.
Dupa ce s-a facut si aceasta inchidere se verifica inchiderea de ansamblu
(totala) cu testul 3 de succiune.
Se trage de maner vertical in sus si lingura trebuie sa se desprinda greu. Pentru
a aplica testul in cele mai bune conditii manerul lingurii trebuie sa fie prevazut cu
o perforetie vestibulo-orala in care se aplica o sonda cu ajutorul careia se
tractioneaza lingura.

In cazurile favorabile este aproape imposibil sa se indeparteze lingura de pe


campl protetic.
Pentru a evidentia aportul la succesiune al inchiderii la zona vestibulara centrala

se repeta testul 3 indepartand buza inferioara, deci desfiintand inchiderea externa

realizata in aceasta zona (testul 4 de succiune).

CONTROLUL AMPRENTEI
GREEALA

CAUZA

1. Suprafaa amprentei nu este neted, prezint pliuri

Mixare

2. Amprenta nu red ntreaga zon de sprijin

Lingura

3. Marginal nu se evideniaz frenurile i bridele bucale

Modelaj

necorespunztor

4. Amprenta asimetric

Centrare

necorespunztoare a lingurii

5. Amprenta descentrat

Centrare

necoespunztoare a lingurii

6. Bule de aer

Alginat

7. Bule de saliv

Pacientul

8. Poriuni de material de amprent nesusinute

Lingura

9. Lingura este vizibil pe suprafaa amprentei

Lingura

10. Desprinderea materialului de amprent din lingur

Lingura

11. Prinderea n interiorul amprentei a limbii sau a


planeului bucal

Medicul

neuniform a alginatului
Priz prea rapid
Manevre de modelare marginal incorecte
scurt
Alginat insuficient

amestecat incorect
Alginat aplicat n lingur incorect
nu a cltit gura nainte de amprentare

nu a fost prelungit cu material termoplastic acolo


unde este scurt
a fost prea lung
Lingura a fost prea ngust
Apsare prea puternic
fr retenii
Retenii insuficiente
nu a solicitat pacientului s ridice limba sau
acesta nu s-a conformat
Glade sublinguale care herniaz pe creast

TEHNICI DE AMPRENTARE
Dup controlul exactitii amprentrii, cu ajutorul
creionului chimic se traseaz zona de succiune, pentru ca
aceasta, transpus pe modelul preliminar s indice
tehnicianului zona pn la care se va vor ntinde marginile
lingurii individuale

TEHNICI DE AMPRENTARE
n cazul amprentei cu alginat este recomandabil ca
modelul s se toarne imediat, iar dac aceasta nu este
posibil, amprenta va fi pstrat tot timpul n mediu saturat
cu vapori de ap, pn n momentul turnrii modelului.