CEREREA SI OFERTA

Cererea si oferta sunt notiuni fundamentale de economie si reprezinta coloana vertebrala a

unei economii de piata. Conceptul de cerere se refera la cantitatea de bunuri si servicii care
este dorita de catre cumparatori. Cantitatea respectiva este cea pe care cumparatorii ar
dori s-o achizitioneze la un anumit pret, existand astfel o relatie intre pret si cantitatea
ceruta.
Oferta reprezinta cantitatea de bunuri si servicii pe care piata poate s-o ofere. Cantitatea
respectiva depinde de cat sunt dispuse sa produca si/sau sa ofere firmele pentru un anume
pret. Exista astfel si o relatie intre pret si cantitatea de bunuri si servicii oferita pe
piata. Drept urmare, pretul este (sau ar trebui sa fie) un rezultat al relatiei dintre cerere si oferta,
potrivit unei analize efectuate de Investopedia.com.
Relatia dintre cerere si oferta arata modul in care sunt alocate resursele. In economia de piata,
teoretic vorbind, relatia dintre cerere si oferta ar trebui sa permita alocarea resurselor in cel mai
eficient mod posibil.
Teoria cererii
Potrivit acestui concept, daca toti ceilalti factori raman egali, cu cat este mai mare pretul
produselor sau serviciilor, cu atat scade numarul cumparatorilor. Altfel spus, cererea scade pe
masura ce creste pretul. Oamenii vor lua in calcul alte oportunitati de consum, in cazul in care
pretul unui produs sau serviciu este prea ridicat.
Teoria ofertei
O anumita cantitate de bunuri si servicii poate fi vanduta doar la un anume pret. Aceasta teorie
demonstreaza ca, in cazul cresterii pretului unui produs, creste si posibilitatea ca firmele sa
produca si sa livreze o cantitate mai mare din acel produs. Cu cat pretul este mai mare, cu atat
creste profitabilitatea si devine mai tentanta comercializarea acestuia.

Timpul de livrare
In cazul livrarii, aceasta depinde foarte mult de timp. Timpul este important pentru ca furnizorii
trebuie, desi nu pot mereu, sa reactioneze rapid la o schimbare a pretului. Este important astfel sa
se determine daca o schimbare a pretului, cauzata de modificarea cererii, va fi una temporara sau
pe termen lung.
Sa spunem ca exista o crestere brusca a cererii pentru umbrele intr-o perioada in care
ploua mai mult decat in mod obisnuit. Pe moment, furnizorii se pot adapta la cerere si pot
produce mai multe umbrele cu unitatile existente. Daca, totusi, schimbarile climaterice sunt pe
termen lung, schimbarea pretului va fi si ea pe termen lung. Firmele vor fi obligate sa faca
investitii suplimentare in unitatile de productie pentru a face fata cererii pe termen lung.
Relatia dintre cerere si oferta
Sa dam un exemplu referitor la modul in care functioneaza aceasta relatie. Pe piata apare un CD,
editie speciala, al formatiei tale favorite, care costa 20 de dolari. Analiza facuta de producator
arata ca nu vor exista prea multi clienti la pretul acesta, asa ca sunt produse doar 10 CDuri. Daca, insa, apar 20 de cumparatori, pretul va incepe sa urce. Aceasta crestere a pretului
va determina producatorul sa fabrice si mai multe CD-uri.
Daca sunt produse insa 30 de CD-uri, dar cererea ramane constanta la 20, pretul va incepe sa
scada. Cei 20 de clienti si-au cumparat produsele, iar pretul celor 10 care au ramas va incepe sa
scada din cauza reducerii drastice a cererii. Acum insa, pretul mai mic va aduca la raft clienti
pentru care cei 20 de dolari initiali erau prea multi.
Echilibrul pietei
Cand cererea este egala cu oferta, se spune ca o economie este in echilibru. In acest punct,

alocarea bunurilor a atins eficienta maxima. Producatorii vand toate bunurile pe care le produc,
iar consumatorii cumpara toate bunurile de care au nevoie la un pret convenabil pentru toata
lumea. Aceasta situatie este insa doar teoretica. Piata este, tot timpul, in dezechilibru.
Daca pretul unui produs este prea mare, vor fi produse prea multe exemplare din acel produs. Pe
masura insa ce creste productia, iar numarul consumatorilor ramane la fel sau creste intr-un ritm
mai lent, produsele ramase nevandute vor trebui comercializate la un pret mai mic pentru a
atrage cumparatorii care au un buget mai mic alocat pentru aceste achizitii.
Cererea devine prea mare cand un pret este sub nivelul de echilibru. Pentru ca pretul este
prea mic, prea multi consumatori vor sa cumpere, iar companiile nu produc si/sau nu livreaza
pentru ca un pret mic inseamna si profituri mici. Cererea prea mare va impinge insa pretul in sus,
iar firmele vor dori sa produca tot mai mult pentru ca marja de profit este tot mai mare.

Cererea si oferta

Cele trei probleme fundamentale ale oricarui sistem economic de organizare a societatii
(ce, cum si pentru cine?) sunt solutionate n mod diferit, cu mijloace si metode specifice, asa
cum rezulta din analiza evolutiei economiei moderne. n cadrul acestui capitol se va examina
rolul pietei, al cererii si ofertei n solutionarea acestei triade.
3.1. PRINCIPIILE DE BAZA ALE CERERII
Modelul cererii evidentiaza legatura ntre cantitatea de bunuri si servicii pe care
cumparatorii sunt pregatiti sa o cumpere ntr-o anumita perioada de timp si pretul acestora, restul
factorilor ce influenteaza cererea (venitul consumatorilor, gusturile si preferintele acestora,
marimea si structura populatiei etc.) ramnnd neschimbati. Cererea nu e fixa, ea variaza odata
cu schimbarea conditiilor (cererea pentru ciorapii de matase a fost rasturnata prin inventarea
fibrei de nailon; cererea pentru biciclete a fost redusa prin dezvoltarea industriei automobilelor
etc.). Pe baza modelului cererii pentru fulgii de porumb vom construi curba generala a cererii,
CC (fig.nr.3.1.).

Fig. 3.1. MODELUL CERERII PENTRU FULGII DE PORUMB

Ca

(1)

(2)

z
Cantitate
ceruta
Pret
$/cutie
P

milioane
cutii pe an

Q
A

10

12

15

20

Se observa ca la pretul de 1$ cutia cantitatea ceruta este de 20 mil.cutii pe an. Pe masura

ce pretul creste, consumatorii sunt dispusi sa cumpere o cantitate mai mica din acest produs.
Curba generala a cererii are o panta descrescatoare deoarece comportamentul consumatorului
este guvernat de legea utilitatii marginale descrescatoare.
Pe baza ei putem formula legea generala a cererii: "n general, atunci cnd pretul scade
cantitatea ceruta creste".

3.1.1. Factorii care influenteaza marimea cererii

Distingem doua grupe mari de factori: 1) factori ce afecteaza cererea individuala a
consumatorului si 2) factori care influenteaza cererea totala, a ntregii piete.
ntre factorii din prima grupa enumeram urmatorii:

1.1.

Necesitatea unui produs si alternativele sale. Unele bunuri sunt cerute pentru ca

reprezinta necesitati (hrana, adapost, mbracaminte etc.), altele devin necesitati deoarece s-au
format obiceiuri n legatura cu ele (tutun, alcool etc.). Alternativa nu este o necesitate si nici nu
poate fi considerata un substituent pentru articolul preferat. Un Rolls-Royce nu poate substitui un
automobil mic, de familie, chiar daca la un moment dat cumparatorii l-ar putea considera o
necesitate.
1.2.

Marimea venitului familiei este un factor decisiv cnd este vorba de cererea unui

produs sau serviciu. Milionarul va calatori cu elicopterul sau avionul n timp ce o familie
obisnuita se va multumi cu unul, doua, trei automobile.
1.3.

Pretul bunurilor substituibile. Unele produse pot avea substituenti apropiati ca, de

exemplu, untul pentru margarina, carnea de porc pentru carnea de vita sau cea de pui, camasile
de bumbac pentru cele din fibre sintetice. Altele nu sunt substituenti apropiati pentru celelalte (o
pereche de pantofi pentru o sticla de parfum de marca). Banii de cheltuit reprezinta toate
alternativele posibile de satisfactie aflate la ndemna consumatorului. Pantofii vor fi cumparati
numai daca vor aduce cumparatorului o satisfactie mai mare dect parfumul.
1.4.

Gusturile si preferintele consumatorilor sunt rodul gradului diferit de instruire al

indivizilor, sunt efectul respectarii unor traditii n ce priveste hrana, mbracamintea, modul de
recreere etc. Astfel, de exemplu, n India vaca fiind animal sfnt nu exista cerere pentru produse
din carne de vaca, n timp ce acest tip de carne este foarte agreat n S.U.A. si ca atare cererea este
mare. Exemplele pot fi numeroase, cererea pentru bunurile care sunt pe gustul
consumatorilor fiind mare iar pentru cele care nu satisfac preferintele lor fiind slaba.
Dintre factorii care influenteaza marimea cererii totale amintim:
1.1. Marimea si structura populatiei. Alta este marimea cererii pentru un produs pe o piata cu
un milion de locuitori dect pe piata cu trei milioane de locuitori. Cererea este mare daca
populatia este n stare sa-si sustina necesitatile prin puterea de cumparare. Structura populatiei
(ponderea copiilor, adolescentilor, maturilor, batrnilor n totalul populatiei) va influenta vizibil
cererea pentru anumite produse. ntr-un esantion de populatie n care predomina populatia

adolescentina cererea pentru echipament sportiv va fi evident mai mare dect cererea pentru
acest produs ntr-un orasel unde ponderea vrstnicilor este mare.
1.2. Venitul national si distributia lui n rndul populatiei. Unele societati produc mai multa
bunastare dect altele si distributia bunastarii poate fi diferita. Cerere puternica exista in
societatile egalitariste deoarece oamenii si sustin necesitatile prin putere de cumparare.
Exemplul Marii Britanii din ultimii 50 de ani ,interval n care aceasta si-a propus crearea Statului
Bunastarii Sociale, este edificator. S.U.A., cu un venit national enorm, are si o distributie
egalitarista, adica un segment nsemnat din populatie are un venit suficient pentru a-si putea
sustine puterea de cumparare ridicata.
3.1.2. Extinderea si restrngerea cererii
Daca pretul creste sau se micsoreaza ,conform legii generale a cererii cererea scade,
respectiv creste. Deplasarea are loc pe aceeasi curba a cererii datorita efectului de substitutie si
efectului de venituri. Efectul produs de o schimbare a pretului unui bun asupra cererii pentru acel
bun, presupunnd ca venitul real este mentinut constant este efectul de substitutie. El este
ntotdeauna negativ, adica pe masura ce pretul creste cantitatea ceruta se reduce si invers (daca
P3 > P1 si Q3 < Q1). Schimbarea pretului unui bun reduce sau creste venitul real al
consumatorului. Ca raspuns la aceasta schimbare a venitului real, consumatorul cumpara mai
putin (respectiv mai mult) din toate bunurile, inclusiv din cel caruia i s-a schimbat pretul. Acesta
este efectul de venit. (fig. nr.3.1.2.)

3.1.3. Modificarea cererii

Modificarea cererii se poate face n doua feluri: n sensul cresterii si n sensul scaderii ei.
Curbele cererii modificate sunt curbe noi, generate prin translatia fata de curba generala a cererii.
Modificarea cererii n sensul cresterii apare n figura 3.1.3.a.

Daca CC este curba initiala a cererii si se modifica unii dintre factorii care influenteaza
marimea ei (gust, preferinte, venitul consumatorului etc.), ea se transforma n curba C1C1.
Fiecare punct al acesteia din urma e mai ndepartat de axa OY comparativ cu curba CC. Astfel,la
orice valoare a pretului,cererea e mai puternica. Produsul fiind n cantitate insuficienta (Q1)
preturile urca de la P1 la P2. Aria OQ1 P2P2, reprezentnd venitul cheltuit al consumatorului,
este mai mare dect aria OQ1 P1P1 astfel ca cei ce detin o cantitate mai mare din produsul cerut
la noile preturi P2, vor nregistra un profit mai mare. Verticala ridicata dintr-un punct al abscisei
corespunznd cantitatii Q1 se comporta ca o oferta rigida.

Modificarea cererii n sensul scaderii apare n figura 3.1.3 b

Daca CC este curba initiala a cererii iar Q1 este cantitatea care se cumpara la pretul P1,
venitul ncasat de catre producatori este cel simbolizat de aria OQ1 P1P1. Modificarea gustului,
iesirea din moda a produsului, de exemplu, va conduce la reducerea cererii pentru acesta. Curba
C1C1 reprezinta curba cererii micsorate deoarece pentru orice valoare a pretului cantitatile,
corespunznd punctelor de pe curba C1C1, sunt mai mici. Surplusul aparut pe piata din acest
produs va conduce la scaderea pretului acestuia de la P1 la P2, astfel ca venitul total va scadea la
OQ1P2P2.
3.1.4. Curbele regresive ale cererii
Curbele regresive sunt acele curbe ale cererii care se ntorc si ncep sa se desfasoare n
sens invers. Acest comportament poate sa apara la ambele capete ale curbei.
Regresia la capatul de sus al curbei o ntlnim la bunurile de parada si la cele al caror pret
se asteapta sa creasca si care vor deveni probabil deficitare, ca n figura 3.1.4.a.

La P1 cantitatea ceruta este Q1. La pretul P2 >P1 cantitatea Q2 ceruta este mai mare
dect Q1. Deci, nu se respecta legea generala a cererii deoarece pe masura ce pretul creste,
cererea creste si ea. Bunurile de parada sunt acele bunuri ce sunt cumparate nu pentru valoarea

lor intrinseca, ci sunt solicitate pentru a evidentia o anumita stare (bijuterii, modele de masini la
moda etc.). n cazul n care se asteapta majorarea preturilor la produse comerciantii se tem.
Deoarece n lume lipsurile se dezvolta , ei vor cumpara orice se gaseste, chiar daca marfurile
respective sunt mai scumpe.
Regresia la capatul de jos al curbei e caracteristica bunurilor inferioare si bunurilor pentru
care se asteapta o ieftinire n viitor si apare n figura 3.1.4 b.
Desi preturile se reduc de la P1 la P2 cantitatea ceruta nu creste ci scade de la Q1 la Q2.
Bunurile inferioare sunt bunurile foarte ieftine, inferioare altor bunuri care exista (pinea de
secara mai ieftina dect cea de gru). Daca pretul la pinea de secara scade, cumparatorul ei
dispunnd de un venit fix neschimbat va putea cumpara aceeasi cantitate de pine de secara si de
restul banilor pine alba sau chiar o cantitate mai mica de pine de secara dect nainte, diferenta
folosind-o pentru un sortiment superior. Ca atare, ieftinirea bunurilor inferioare poate avea ca
rezultat micsorarea cantitatii cerute. n situatia n care pretul bunurilor inferioare creste apare
imposibilitatea cumpararii de bunuri alternative din cauza venitului insuficient si apare situatia n
care cantitatea ceruta din bunul inferior al carui pret a crescut, creste si ea. Sir Robert Giffen a
descoperit n sec.XVIII urmatoarea situatie, aparent paradoxala. n urma secetei grul s-a
scumpit, ca atare a crescut pretul pinii dar a crescut si consumul de pine n cazul familiilor
sarace deoarece acestea si-au bazat meniul numai pe pine, renuntnd la alte bunuri alternative
(carne, lapte). Cnd cheltuielile pentru un produs sunt mari si reprezinta o parte nsemnata a
venitului total, modificarea cererii se datoreaza efectului de substitutie sau efectului venitului.
Daca se ieftineste un produs inferior venitul real devine mai mare, consumatorii cumparnd mai
putin din produsul ieftinit si pot permite sa cumpere si din alte produse. n consecinta, scade
cererea pentru produsul ieftinit si creste cererea pentru celelalte produse. Un exemplu de cerere
regresiva n cazul scaderii pretului apare la bursa, cnd asteptarea scaderii preturilor provoaca
specula. Chiar daca preturile scad, speculantii nu cumpara actiunile al caror pret a scazut ci vnd,
spernd sa le recumpere la preturi si mai mici. Atunci cnd se scumpeste un produs inferior
venitul real se micsoreaza. Consecinta este reducerea standardului de viata al consumatorului
care se va limita numai la consumul acelui produs. Consumul produsului inferior va creste pe
masura ce pretul va creste.

3.1.5. Elasticitatea cererii

Elasticitatea de pret a cererii poate fi definita ca fiind capacitatea de reactie a cantitatii
cerute pentru un anumit produs la o mica modificare a pretului sau. Elasticitatea cererii depinde
n principal de 1) disponibilitatea substituentilor pentru bunurile n cauza si de 2) importanta
relativa a pretului bunurilor raportate la venitul nostru total. n cazul primului factor, daca nu
exista nici un substituent apropiat pentru un produs ,cererea pentru el va fi inelastica deoarece
consumatorii sunt obligati sa-l cumpere daca doresc acea clasa de satisfactie. Cererea pentru
varza este elastica pentru ca exista multe alte legume care o pot nlocui. Cererea pentru tutun este
relativ inelastica de vreme ce nu exista substituenti apropiati ai acestuia. Lipsa de substituenti
este o caracteristica specifica a bunurilor generatoare de tabieturi (tutun, alcool, cafea etc.),
cererea pentru ele tinznd sa fie neelastica. n cazul celui de-al doilea factor care afecteaza
elasticitatea cererii, daca cumpararea unui produs necesita doar o mica fractiune a venitului
nostru total, cererea pentru el va fi inelastica. Satisfactia provenita de la o cutie de chibrituri sau
de la un ziar este mare n raport cu pretul lui, astfel ca cererea va fi lipsita de reactie la
modificarile de pret.
Elasticitatea se calculeaza cu urmatoarea formula:
Ecpx = modificarea procentuala a cantitatii cerute pentru produsul X/ modificarea
procentuala a pretului produsului X
Ecpx este coeficientul elasticitatii cererii pentru bunul x n functie de modificarea pretului
acestui bun.
Exista trei curbe ale cererii cu elasticitate constanta: curba infinit elastica, curba unitar
elastica (cererea se modifica proportional cu pretul pe toata curba) si curba cu elasticitate nula.
Curbele cererilor de elasticitate constanta apar n figura de mai jos. (fig.3.1.5a)
Toate celelalte curbe ale cererii au elasticitati care se modifica de-a lungul curbei. Pentru
astfel de curbe elasticitatea se refera la un anumit punct de pe curba.

Daca doua curbe ale cererii trec prin acelasi punct, curba cea mai putin abrupta este si cea
mai elastica dintre cele doua n acel punct (vezi fig.nr.3.1.5b).

Fig. 3.1.5.b.

Sa presupunem ca cele doua produse A si

B sunt : carnea de vita (A ) si tigarete (B) si ca
pretul se modifica cu 5%, de la P1 la P2. n cazul
produsului A, cantitatea ceruta se va modifica
mai mult dect proportional, la Q2 (pare a fi o
modificare de aproximativ 25%). De aceea:
EcpA = 25% / 5 % = 5

n cazul produsului B, modificarea la Q3 este mai putin dect proportionala (aproximativ 2,5%) de
aceea: EcpB = 2,5% /5 =1/2.

Elasticitatea cererii n functie de venit se calculeaza raportnd variatia procentuala a cantitatii

cerute la variatia procentuala a venitului, n conditiile n care ceilalti parametrii (preturile, de exemplu)
sunt mentinuti neschimbati. Atunci cnd cererea pentru bunul "X" creste rapid odata cu cresterea
veniturilor vorbim de elasticitate mare a produsului "X" n functie de venit (calatoriile cu avionul, servirea
mesei la restaurant, automobilele, locuintele proprietate personala, produsele de lux, n general).
Cnd cererea pentru un produs "X" scade o data cu cresterea veniturilor, avem de-a face cu un
coeficient mic de elasticitate n functie de venit. El poate avea chiar valori negative n cazul produselor
inferioare. S-a constatat ca pentru multe bunuri de larg consum, cum ar fi mbracamintea, cererea creste
proportional cu venitul.
3.2. PRINCIPIILE DE BAZA ALE OFERTEI
Modelul ofertei evidentiaza legatura ntre cantitatea de bunuri si servicii pe care producatorii
sunt dispusi sa o aduca pe piata ntr-o anumita perioada de timp si pretul pietei, ceilalti factori (costul
de productie, pretul bunurilor substituibile si politica economica a statului) ramnnd nemodificati.
Urmatorul exemplu numeric ne va permite sa construim curba ofertei.
Modelul ofertei de fulgi de porumb
Caz

(1)

(2)
Cantitate oferita

Pret $/cutie

milioane cutii pe
an

P
Q
A

18

16

12

Tabelul evidentiaza existenta unei relatii direct proportionale ntre pret si cantitatea de
fulgi de porumb pe care producatorii doresc sa o vnda. La pretul de 1 $ cutia nu se vor produce
fulgi de porumb. Pe masura cresterii pretului creste si volumul productiei fulgilor de porumb.
Curba ofertei generale arata ca n figura nr.3.2.
Unul din motivele pentru care panta curbei ofertei este ascendenta se regaseste n legea
randamentelor descres-catoare. Un exemplu ne va convinge. Daca societatea doreste sa consume
mai mult vin (cererea de vin creste) atunci va fi nevoie de mai multa munca pentru a cultiva
struguri de vin (suprafata de pamnt destinata acestei culturi ramne aceeasi !) Fiecare nou
muncitor angajat va obtine o recolta suplimentara de struguri din ce n ce mai mica. Dar atentie,
exista cerere pentru vin ! Deci pretul cu care se va vinde cantitatea de vin obtinuta suplimentar
va fi mai mare. Ca urmare a cresterii pretului, piata i va putea convinge pe producatori sa fabrice
si sa vnda mai mult vin, curba ofertei de vin dobndind astfel o panta ascendenta. Curba
generala a ofertei (OO) ne permite formularea legii generale a ofertei: "n general, cu ct pretul
de piata este mai mare cu att este mai mare si cantitatea oferita".

3.2.1. Factorii care influenteaza marimea ofertei

Factorii care, pe lnga pretul de piata al
produsului, afecteaza marimea ofertei sunt urmatorii:
1.

Costul de productie
Daca preturile de vnzare ramn constante,

reducerea costurilor conduce la stimularea productiei,

n timp ce cresterea lor, frneaza productia. La rndul
lor ,costurile sunt influentate de o multitudine de
factori

care

devin

astfel

factori

indirecti

ce

influenteaza oferta.
1.1.Stadiul dezvoltarii tehnologiei sau avansul tehnologic. Acesta consta n realizarea unor
schimbari care sa duca la scaderea cantitatii de resurse folosite pentru producerea
aceleiasi cantitati de bunuri. Termenul are multiple semnificatii: descoperiri stiintifice,
mai buna aplicare a tehnologiilor existente si nu n ultimul rnd simpla reorganizare a
muncii. O tehnologie avansata reduce costurile unitare si conduce la realizarea
productiei de masa. De regula, cu ct tehnologia este mai performanta cantitatea de
produse adusa pe piata este mai mare. Aceasta constatare nu este valabila nsa si pentru
tehnologiile de avangarda (rachete de explorare a spatiului cosmic, servicii de criogenie
etc. ) extrem de costisitoare.
1.2.Pretul factorilor de productie, adica intrarile n sistem (imput-uri = materii prime,
materiale, combustibil, energie etc.). Scaderea pretului combustibilului, de exemplu, va
avea influenta asupra costurilor n sensul micsorarii lor si rezultatul poate fi cresterea
ofertei de produse alimentare.
2.

Pretul produselor substituibile. Daca pretul de vnzare pe piata al unui

produs substituibil creste, oferta pentru ceilalti substituenti descreste pentru ca producatorii
acestora vor migra n ramurile care produc substituentul cu pretul cel mai ridicat. Daca ntr-o
fabrica de automobile sunt n lucru mai multe modele si cererea pentru unul din aceste modele

creste, va creste si pretul acelui model. Ca atare, fabrica va decide sa foloseasca mai multe linii
de asamblare pentru modelul respectiv, oferta pentru celelalte modele nregistrnd o scadere.
3.

Modul de organizare a pietei. Monopolul asupra unei piete, de exemplu, tinde

sa creasca preturile la produsele oferite. Cantitatea oferita de monopolul respectiv este acea
cantitate care-i asigura un profit maxim. Ea este stabilita fara a se tine cont prea mult de
marimea cererii.
4.

Factori speciali care influenteaza oferta:

4.1.Conditiile externe afecteaza att productia propriu-zisa ct si sistemul de distributie.

Ele pot fi naturale (uragane, tornade, grindina, nghet, zapada, seceta) sau generate de
interventia omului (razboaie, incendii, greve, instabilitati sociale etc.)
4.2.Politica economica generala a statului, masura a influentei guvernelor asupra pietei.
a)

Reglementarile fiscale si cele referitoare la salariul minim pot reduce

profitabilitatea firmelor. Daca taxele sunt mari, o firma cu costuri si asa ridicate
ajunge n situatia n care profitul scade sub cel normal de pe urma capitalului investit.
Rezultatul va fi parasirea industriei de catre aceste firme, soldata cu reducerea
ofertei. Se impune clarificarea notiunii de profit normal. Acesta este profitul necesar
si suficient pentru a retine o firma ntr-o industrie si totodata profitul insuficient
pentru a atrage n industria respectiva o firma care se gaseste n afara ei.

b)

Tehnologiile care pot fi folosite n anumite ramuri (telecomunicatii, aviatie etc.)

sunt stabilite indirect, prin masuri de politica economica care impun canoanele n
domeniul protectiei mediului nconjurator, n cel al ocrotirii sanatatii etc. Daca
guvernul scade pretentiile sale n privinta standardului pe care trebuie sa-l atinga
echipamentul de protectie ntr-una din aceste ramuri, oferta va creste deoarece
fondurile economisite pe seama echipamentului de protectie vor fi destinate cresterii
nivelului productiei..

c)

ncurajarea spiritului inovational ca masura de stimulare a ofertei se poate

exemplifica cel mai bine prin situatia din industria calculatoarelor unde, n ultimii ani
,a fost o avalansa de tipuri noi de calculatoare.

Introducere
Aparitia schimbului de bunuri si evolutia acestuia a dat nastere la piata.Ea a aparut ca urmare a
dezvoltarii diviziunii sociale a muncii, prin viziunea care sa realizat intre producator si
consumator.Aceasta separare a determinat ca bunurile produse sa ajunga de la producator la
consumator prin intermediul pietei. Piata, este asadar o categorie economica complexa, ce
reflecta totalitatea relatiilor de vinzare - cumparare care au loc in societate, in interactiunea lor, in
strinsa legatura cu spatiul economic in care au loc.
Piata este locul intilnirii a ofertei vinzatorilor si cererii consumatorilor, a confruntarii dintre ele.

Deci, pe piata se reflecta raporturile reale dintre productie si consum, prin intermediul
categoriilor relative de cerere si oferta si a categoriilor de pret.
Participantii la piata, la relatiile pe care le reflecta sunt producatorii in calitate de ofertanti de
factori de productie, bunuri de consum si servicii si consumatorii productivi si individuali in
calitate de cumparatori, care se opun unui altora prin urmarirea propriului interes. In acelasi timp
este de remarcat faptul ca intre ofertanti si consumatori exista o puternica legatura ce pune in
evidenta solidaritatea functionala ' a pietiei.
Analiza cererii pe piata reprezinta continuarea problemelor privitoare la nevoile umane si la
caracteristicile lor, la interesele economice. In acelasi timp, teoria cererii constituie baza alocarii
veniturilor limitate de catre consumatorii rationali.
Analiza problemelor referitoare la oferta este o continuare a analizei resurselor economice si a
factorilor de productie, si respectiv o continuare a analizei bunurilor economice.
1.Cererea si oferta ca forma de legatura si coordonare activitatii a agentilor economici .Subiectii
vietii economice sunt consumatorul si producatorul. Societatea poate avea unul din urmatoarele
sisteme economice: gospodaria naturala, adica traditionala si de schimb, adica economia de
piata, planificata centralizat si mixta.
Aceste forme generale de organizare a vietii economice se deosebesc prin modalitatile de
legatura dintre producator si consumator. In economia naturala exista o legatura nemijlocita
dintre producator si cosumator ; resursele sunt alocate, iar bunurile sunt distribuite in
conformitate cu traditia stabilita. Economia traditionala este specificata grupurilor sociale izolate.
Actualmente aria acestei economii s-a ingustat substantial , deoarece predomina sistemele
economice specifice economiei de schimb.
In economia centralizat-planificata solutiile pentru intrebarile ce? cum?cine? pentru cine? sunt
determinate din centru de catre guvernanti. Agentii economici trebuie doar sa indeplineasca
aceste directive.

Economia de piata se mai numeste si economia liberei initiative. Care este mecanismul legaturii
dintre producator si consumator in economia de piata? Pentru identificarea acestuia este necesar,
in primul rinda, de evidentiat faptul ca reproductia, conform teoriei marxiste, este un element
fundamental al oricarui sistem economic. Ea reprezinta procesul de productie continuu si imbina
organic 4 faze (schema 1)
Schema 1
In al doilea rind, pentru a-si satisface necesitatile, consumatorul terebuie sa-si procure marfurile
necesare. Prin urmare, la baza cererii se afla nevoile consumatorului, iar cererea si oferta devin
forme economice de manifestare a consumatorilor si producatorilor.
In al treilea rind, vor procura marfurile numai acei consumatori, care dispun de bani. Aceasta
inseamna ca cererea reflecta nu toate nevoile consumatorului, ci doar acele nevoi, pentru
satisfacerea carora consumatorul are mijloacele banesti necesare. Deci cererea este o notiune
doar a economiei de piata si reprezinta cantitatea de marfa acoperita cu bani pe care cumparatorii
accepta sa o procure la anumite preturi unitare, tntro perioada de timp concreta.
In al patrulea rind, in economia de piata nevoile consumatorului se satisfac prin intermediul
votarii cu banul in procesul de vinzare-cumparare. Daca consumatorul nu are nici un interes fata
de marfa producatorului sau nu dispune de bani, atunci nu exista legatura economica dintre
producator si consumator. In acest caz, procesul de reproductie se va stopa.
Prin urmare, pentru ca economia de piata sa prospere, este necesar sa existe un mecanism
eficient de votare cu banul, atunci impulsul va trece de la consumator la producator si viceversa.
In caz contrar, votarea cu banul este zadarnica.
Cererea poate fi definita pentru o firma, pentru un grup de intreprinderi dintr-o ramura si un grup
de ramuri, pentru economia nationala si mondiala.
In functie de corelatia dintre nevoi si cerere deosebim:cererea proportionala (cererea si nevoia

cresc sau descresc in aceiasi proportie);cererea progresiva (cererea creste mai repede de cit
nevoia);cererea degresiva (cererea creste sau descreste mai incet de cit nevoia);cererea regresiva
(cererea scade , cind nevoia creste...

Utilizarea analizei cererii i a ofertei in activitatea de marketing

Preul este un element foarte important al mixului de marketing. De el depinde in mare msur
succesul in afaceri. S ne imaginm c am putea s ne procurm tot ce ne dorim, din orice
domeniu i din orice loc, fr s pltim nimic in schimb. S ne mai imaginm c de acest
privilegiu s-ar bucura intreaga populaie a globului. Ce s-ar intampla? Produsele i serviciile
dorite nu ar mai fi disponibile i ar aprea deficitele, din dou motive:

pentru c ar crete extrem de mult cererea,

pentru c productorii nu ar fi dispui s lucreze pe gratis.

Singurele bunuri care pot fi obinute gratuit fr s apar deficite sunt acelea pentru care
cantitatea cerut nu depete cantitatea oferit, chiar dac preul este egal cu zero. Bineineles c
aceast categorie de bunuri este extrem de limitat. Aerul, de exemplu, poate fi respirat fr a
plti in acest scop.
Analiza cererii i ofertei poate fi utilizat pentru a estima preul unui produs, astfel incat acesta
s fie satisfctor pentru ofertani, i, in acelai timp, s stimuleze cumprarea.
Preul este satisfctor pentru ofertani, atunci cand asigur acoperirea costurilor de producie i
obinerea unui profit. Dar vor fi dispui consumatorii s cumpere la acest pre? Pentru a afla
acest lucru, trebuie estimate alura curbelor cererii i ofertei.
Pentru a ilustra acest lucru, prezentm istoria aparatelor CD player. In figura 2.10 sunt
reprezentate curba cererii i mai multe curbe ale ofertei la aceste aparate in diferii ani: 1980,
1982 i 1986. In 1980, tehnologia nu era complet pus la punct. Se elaborase prototipul i
apruser primele produse. Curba ofertei anului 1980 atingea ordonata la preul de 2.000$, in

timp ce curba cererii, la aproximativ 1.100$. Aceasta inseamn c preul minim la care ofertanii
erau dispui s produc era mai mare decat preul maxim pe care ar fi fost dispui s-l plteasc
cumprtorii. Deci curba cererii i a ofertei nu se intersectau la o valoare pozitiv. In limbaj de
afaceri, putem spune c in 1980 nu exista pia pentru produs. In 1982, Sony a pus in vanzare
aparatele compact disc in Japonia, la preul de 1.000 $, pre la care s-au vandut intr-o lun
100.000 buci. In acest an, curbele cererii i ofertei se intersectau la valori pozitive. Dup cum
este de presupus, in 1982 tehnologia de producere a aparatelor se perfecionase intr-o oarecare
msur i, ca urmare a reducerii costurilor, curba ofertei s-a deplasat spre dreapta.
Dei cererea a rmas aceeai, reducerea preului, ca urmare a creterii ofertei, a contribuit la
creterea cantitii cerute. La mijlocul deceniului nou, ca urmare a perfecionrii tehnologiei i a
creterii numrului de intreprinderi care produceau aparate compact disc, oferta a crescut i mai
mult i piaa s-a globalizat o dat cu reducerea preului la aproximativ 400 $. La acel pre,
cantitatea cerut a crescut, vanzandu-se intr-o lun aproximativ 1.000.000 uniti. In grafic nu se
iau in consideraie creteri ale cererii (deplasri ale curbei spre dreapta), urmare a existenei unei
varieti din ce in ce mai mari de compact discuri i a reclamei agresive fcute de companiile
productoare. In aceast situaie, reducerile preului de echilibru ar fi fost mai mici.

Figura 2.10 Piaa unui nou produs

Aceast analiz ilustreaz faptul c preul unui produs este determinant pentru succesul pe pia.
Indiferent cat de perfecionat din punct de vedere tehnic este un produs, dac nu i se poate aplica
un pre care s permit vanzarea unei cantiti suficiente, in condiiile in care costurile de
oportunitate sunt acoperite, inseamn c el nu va avea pia, adic nu se va vinde.
Extinderea pieei, ca urmare a perfecionrii tehnologiei i a altor factori, care au contribuit la
reducerea costurilor de producie, este o tendin comun in ultimii ani pentru produsele
electronice, care devin accesibile unui numr din ce in ce mai mare de consumatori.
Utilizarea analizei cererii i a ofertei pe piaa bancar

Analiza cererii i ofertei poate fi utilizat i pe piaa bancar, pentru a inelege evoluia
dobanzii.
Creditul reprezint un transfer temporar de fonduri intre o persoan sau o organizaie care le
deine i o alt persoan sau organizaie care le utilizeaz i care se oblig s le ramburseze,
conform unui anumit program, i s plteasc o anumit doband.
Dobanda este preul pltit pentru utilizarea fondurilor, iar rata dobanzii se exprim ca procent
din valoarea imprumutat.
Deoarece dobanda este un pre, nivelul ei este determinat de intersecia dintre cererea de
fonduri imprumutate i deoferta de credite pe piaa financiar. Cererea de
fonduri imprumutate depinde de posibilitatea i disponibilitatea persoanelor fizice i juridice de
a imprumuta, fiind cu atat
mai mare cu cat dobanda este mai mic. Oferta este influenat de configuraia climatului
economic, de profitabilitatea scontat a investiiilor care se vor face cu fondurile imprumutate, de
sumele tranzacionate prin bnci etc., fiind cu atat mai mare cu cat dobanda pieei este mai
ridicat.
Nivelul ratei dobanzii mai depinde i de politicile adoptate de guvern, bncile centrale i alte
instituii financiare. Rata dobanzii indeplinete, dup cum s-a artat mai sus, rolul de pre al
imprumutului. In aceast calitate, ea contribuie la folosirea fondurilor limitate pentru investiiile
cele mai profitabile.
Astfel, in sectorul privat, investiiile nu vor fi iniiate dac rata de recuperare a acestora nu este
mai mare decat rata dobanzii. In felul acesta, rata dobanzii contribuie la repartizarea fondurilor,
canalizandu-se spre sectoarele unde investiiile sunt foarte profitabile.
In ceea ce privete sectorul public, dei profitul nu reprezint intotdeauna considerentul principal
in iniierea unei investiii, rata dobanzii trebuie totui luat in calcul. Pentru ca o investiie
public s fie profitabil din punct de vedere social, contribuia sa la produsul naional trebuie s

fie suficient de mare incat rata de recuperare a investiiei s fie cel puin egal cu rata de
recuperare brut marginal a unei alternative de investiie privat.