Sunteți pe pagina 1din 2

OARE TEATRUL ESTE LITERATURA?

- I L CARAGIALE
Principiul fundamental al artei n genere este inten?ia de a transmite o concep?iu
ne prin mijloace conven?ionale de la om la om; ncercarea de a realiza acea inten?
ie constituie opera de art?: ori de ce fel ar fi concep?iunea, - nalt? sau joas?,
rafinat? sau primitiv?, sacr? ori profan?, - numai ctu?i de pu?in s? fie o izvorr
e nu voit?, ci pornit? fire?te din adncimea, infinit? ca ?i natura ce se oglinde?
te n ea, a creierului omenesc, ea merit? s? se arate lumii, numai s? poat? cum; ?
i dac? poate cum trebuie, atunci se va impune n?elesului altor min?i omene?ti, nu
mai capabile s? fie a n?elege. Aci st? ra?iunea final? a artei umane: n?elesul ome
nesc.
Dar cte sunt mijloacele conven?ionale pentru transmiterea unei inten?ii artistice
? Sunt desigur multe ?i mul?i critici au c?utat s? le clasifice. Din c?i am citit
pn? acuma, nu am g?sit n nici unul o p?rere deosebit? n privin?a teatrului; pentru
to?i, dramaturgul este considerat ca un fel de literat sau poet, iar piesele de
teatru ca un fel de produc?ii literare sau poetice. Cursurile de poetic? ne pre
zint? chiar capitole ntregi despre poezia dramatic?. S? m? ierte domnii autori de
poetice mai mult sau mai pu?in elementare s? cred despre dramaturgie altfel dect
vor dumnealor s? m? fac? a crede.
Teatrul, dup? p?rerea mea, nu e un gen de art?, ci o art? de sine st?t?toare, to
t a?a de deosebit? " de literatur? n genere ?i n special de poezie ca ori?icare ar
t? - de exemplu arhitectura. Literatura este o art? reflexiv?. Orice gen literar
are de obiect de?teptarea de imagini numai ?i numai prin cuvinte exprimnd gndiri:
epic?, liric?, narativ?, oricum ar fi, literatura se m?rgine?te la a nchipui ima
gini, a gndi asupr?-le ?i a transmite cititorului prin cuvinte acele imagini ?i gn
diri; aci stau tot obiectul ?i toat? inten?ia literaturii. Teatrul este o art? c
onstructiv?, al c?rei material sunt conflictele ivite ntre oameni din cauza carac
terelor ?i patimilor lor. Elementele cu care lucreaz? sunt chiar ar?t?rile vii ?
i imediateale acestor conflicte.
Conven?ionalitatea acestei arte este cea mai grosolan? posibil?: c?ci inten?iune
a de a ar?ta obiectul - care aicea sunt conflictele morale ivite ntre oameni - se
realizeaz? prin ar?tarea obiectului chiar ntocmai. Aici inten?ia artistului mbrac
?, n carne ?i n oase adev?rate, figurile ce ne arat?: toate sunt, nu spuse, ci aie
vea nf??i?ate; bucuria rde din ochi vii, durerea plnge cu lacrimi adev?rate, faptel
e cer timp, ?i precum n natur? trebuie s? treac? vreme ?i mprejur?ri peste obiectu
l real pentru ca el s? se modifice n o stare dat? a lui, asemenea aici trebuie s?
treac? mprejur?ri ?i prin urmare vreme real? pentru ca s? se des?vr?easc? ar?tare
a inten?ionat?. Faptul c? unul din mijloacele sale de reprezentare este ?i vorbi
rea omeneasc?, nu trebuie s? fac? a se lua teatrul ca un gen de literatur?; din
acest punct de vedere teatrul ar avea mai mult? rudenie cu arta oratoriei.
Se n?elege c?, la urma urmelor, izvorul comun al tutulor artelor este conceptiune
a omeneasc?; dar formul?rile interne, manifesta?iunile si modurile de transmiter
e inten?ionat? a concep?iunii sunt deosebite pentru fiecare art?.
Dup? aceste deosebiri specifice, vedem c? teatrul este tot att de pu?in nrudit cu
literatura pe ct ar fi sculptura ?i pictura cu arhitectura ?i muzica. Pe cnd conce
p?iunea poetului se formuleaz? n gndirile lui proprii cari sunt chiar materialul i
ntern al artei sale, ?i care, transmise prin cuvinte, constituiesc de-a dreptul
obiectul de art? des?vr?it, concep?iunea dramaturgului se formeaz? n nf??i??ri vii
de mprejur?ri ?i fapte omene?ti, iar gndirea lui nu are nimica a face cu produc?ia
teatral? n sine; ?i dac? el gnde?te, aceasta o face numai spre a g?si intocmirea,
economia mecanic?, pe care s? poat? sta cl?direa ce a conceput ?i voie?te s? nf?
?i?eze.
Cu mult mai mult se aseam?n? deci dramaturgul cu arhitectul care concepe cl?dire

a, o pl?nuie?te pe hrtie, ?i tocmai apoi. o arat? f?cut? gata din gr?m?direa ntocm
it? a materialului voit. In acest sens gnde?te ?i dramaturgul - nu la a gndi ceva,
ci la a ar?ta ceva. Astfel, asem?nare mai nemerit? nu poate avea o pies? de tea
tru propriu-zis? dect cu planul unui monument. In adev?r precum planul arhitectul
ui nu este chiar realizarea final? a intentiunii sale, adic? monumentul, ci numa
i notarea conven?ional? dup? care trebuie s? se strng? ?i s? se alipeasc? materia
lele cerute ntr-un tot ordonat, asemenea ?i scrierea dramaturgului nu este chiar
des?vr?irea inten?iunii lui - adic? comedia - ci notarea conven?ional? dup? care
se vor alipi elementele proprii spre a. ar?ta o trecere de mprejur?ri ?i fapte um
ane. Mai scurt: pe ct de pu?in planul arhitectului este pictur?, tot att de pu?in
e scrierea de teatru poezie.
Fiind ns? c? teatrul ne arat? oamenii, ?i fiindc? n mprejur?ri omene?ti, ac?iunile,
c?ri sunt chiar via?a, sunt nso?ite de vorbire, oamenii dramaturgului trebuiesc
fire?te s? vorbeasc? ?i ei. Din mprejurarea ns? c? p?pu?ile lui pe lng? c? trebuie
s? umble, s? plng?, s? riz?, s? se mngie, s? se bat?, ori s? se ucid? chiar (fapte
ce nu se pot ntmpla n lume tot pe t?cute) mai trebuie s? ?i vorbeasc? ?i c? poetul
nu are alt material extern de comunicare a gndirii sale dect cuvntul - din aceast? m
prejurare, c? un element material este comun, ?i aceasta n propor?ii de ntrebuin?a
re ?i ordine foarte neegale, ntre dou? arte att de fundamental deosebite prin modu
l de transmitere al concep?iunii, se poate oare deduce c? Teatrul este Poezie ?i
c? o pies? de teatru este o produc?ie de gen literar? Dar o mprejurare asemenea
cu aceasta ni-o prezint? ?i comunitatea altor materiale ?i mijloace de manifesta
re ntre alte arte foarte deosebite: marmura, comun? sculpturii ?i arhitecturii, l
inia ?i chiar culorile comune arhitecturii, picturii ?i sculpturii ?i, cea mai c
aracteristic? dintre toate pentru teza ce ne ocup?, plastica, asemenea comun? pi
cturii, sculpturii ?i teatrului.
Nu! Teatrul ?i literatura sunt dou? arte cu totul deosebite ?i prin inten?ie ?i
prin modul de manifestare al acesteia. Teatrul e o art? independent?, care ca s?
existe n adev?r cu dignitate, trebuie s? pun? n serviciul s?u pe toate celelalte
arte, f?r? s? acorde vreuneia dreptul de egalitate pe propriul lui teren.