Despre ‘Acoasta carte este adresata tuturor oamenilor care vor simi nevoin a citeasca din dferite motive. Bete o perspective flozaiea asupra legaturilor fost dintrelegle natuii gi oameni. Deinoste Iintr-o maniera unica modul in eare viata si afacerie sunt precum ‘receren anotimpurilo. Anotimpurilevietit ar f putut 6 serisa de fiecare dintre ne, pentru ca este povesteatuturor. Se apleaca aét supra triumfulsi, cit gia tragedie.. i asupracfectelor pe care lea in ceeacepriveste calitatea viii noastre individuale. Cuvintele ewprinse in paginle fscectoicati sunt fundamentale péxir0 ale leas Tx Js RoR ear previo in conferinile nuts peste tin mecca, Sinkme Vehicull produceri i popularirsriprincipilor sale, im Rha International a devenit una dintre povestile de succes care 5-2 construit prin implementarea opinilor sale. Compania are den expe dll std reine, orunde eit un publ ia SSS ‘Avotinpurie itv la un moment dt, cosierta dept cra deter aunt cou tip dpi cpa dea transforma amen! orgttzt dose condue an haurle medioerta ‘precept Soot atest denhitonren de rash eeu multe produce eaten as rane se tpl Abunda detepnede nopaicprine qn Wt nae clare cere dscpere, cnt cat poate hucavadetisuqaggrep nous Tonas aplnh gate personal,JIM ROHN ssonurunite vier oo Al, © 2005 - EDITURA AMALTEA eeMULTUMIRI Mamei gi tatalui meu... care m-au invajat e@ viafa gi afacerile sunt precum schimbarea anotimpurilor. ‘Lui Kyle Wileon... eare gaseste moduri unice pentru ea din ce fn ce mai multi oameni s& auda gi & fie la eurent cu ideile noastre. ‘Tuturor color care au contribu... nea de la inceputuri gi pans ‘acura. Modul in eare publicul meu m-a ascultat - mare sau ‘mic, in conversafii sau conferinge ~ ma forfeaza si gasese nnoj metode de a-mi impartasi cele mai ascunse génduri Fieeare dintre voi igi va da seama in ce mod m-ainfluentat. ‘Si Norei Weinberger, a carei creativitate artistica vorbeste de Ja sine in paginile acestei arti Cuprins ‘Cuvint inainte I. Cielurile gi anotimpurile viet TL Bfectele cireumstantelor sau mediului MIL Valoares atitudinilor IV, Tiparul constant gi previzibil al schimbarit Vi Primavara VI Vara VIL. Toamna, VII Torna... IX, Infringerea ~ cel mai prielnie inceput Despre autor Despre Jim Rohn. u uv 43Cuvtat inainte ohn Kennedy a facut o remarca potrivit eareia Winston Churchill ,a mobilizat limba engleza 4 a trimis-o la upta* Goneratile trecute au suzit cuvintele tulburatoare ale lui Cicoro, Daniel Webster, Disraci, Churchill si Kennedy... oameni arora Creatorul lor le-a daruit harul de a sehimba eursul istoriei umanitati gi calitatea vieti flectrui om in parte prin ceuvintele lor mestegugite ‘Jim Rohn, un eontemporan al nostra, a fost daruit eu un ‘asemenea har. Conferintele sale inspirational gi apariflle in fafa publicului american gi nu numai au schimbat vietile a ssute de mil de oameni. El are eapacitatea unica de a descoperi ‘miraculosul ascuns sub masca obignuitului gi de a da grai ‘cestor ravelafit prin cuvinte eare ii ating in mod unie pe toti cei care le aseulta ‘Anotimpurile viefi este o incursiune momentana in pro- Sunzimea caracterului lui Jim Rohn. Abilitatea sa de a trezi spiritul adormit dinlauntral fiecaruia dintre noi este mai mult ‘oct bine-venita fn aceasta perioada de schimbari gi provoeari. ‘Aceasta este prima carte a domnului Rohn, dar nu este ultima, Golaborares cu el la scrierea acestei carji m-a facut s8 imi dau seama ct lumea are nevoie de el, [dele sale despre scopuri, dozvsltare personala, abilitati de lider si oficienta comuniearii sunt novesare in toate domeniile edueatiei, administrative gi mn afacer.. iar conteibutia sa la ameliorares calitagi viet de familie esto nemasurata, ‘Aceasté carte este destinaté #8 devind o capodoperd a crestivitati literare Ronald L. ReynoldsI ‘Timp de gase mii de ani ~ de eAind istoria se inregistreaza {n seris ~oamenii au intrat in aceasta lume, au primi educatie din partea parintilor, educatie gcolara gi au adunat tot felul de experiente de viata; multi g-au stabilit scopuri ambitioase si au visat vise marefe, dar in ziua in care g-au dat ultima suflare, mu au Iasat in tira nieio dovada a exiatontet Tor in ‘afara de un certficat de nagtere, o platra de mormant 910 “Jumatate de milion de dolar cheltviti pe bunuri si serviey — “Tir curgerea dintre un inceput umil gun final tacut S-au seris carti despre implinirea personala, se tin conte inte despre gisirea succesului gi toti evi care au intalnit gi ‘au imbratisat. de bunavoio succeaul igi impartagesc ideile gi perspectiva cu coi care vor sf ascult si destramaii familllor. Pentru ait, gi bogaile, dar gf fami ile fricite ramén un vis nelmplint. Majritatea se incadreaza' {in dows catogori — fie saraci, care ineearck 6H devind bogati, [cea es eres HT are Tacearea a dascopere Toicirea pe care o aveau f Uni eapata bogatit Iumesti eu pretul pierderii prietenilor ‘nd eFT SPACE Faitosh offcmahe |LGietleganatinpuriteviett 13 roe Aceasta carte, o colectie de idei si abservatii adunate pe pareursul a patru decenii, va incerca sa vorheasca despre vat, ccurgerea $i evenimentele ei, scop, oportunitati si provocari [Nu are menirea de ase erja intr-un tratat despre cum st obi ‘succosul sau cum sa evi egecul. Daca vinfa ar avea asemenea _rlspunsur la intrebéri vechi de ind Tumea, nu s-ar mai face Teri rtapunde gam fc oi amen! de eo: De “Tart, BEEN we dovedeste a fTormula succesulur pentre uno dintre noi, poate duce la prabugirea altuin. Aga cum Creatorul gi-ELa reservat, peitru fecare dint hae ;14 Avornermas Vers Prin urmare, scopul acestei cart esto acola dea destepta in fiecare dintre noi bagajul de inspiratie gi raspunsurile care sunt in stare latent, inea de la nagtere ~ in mintea gi inima fiecaruia dintre noi 1. Giang anatinpurile vies 18 we Hide sa descoporim proprile noastre raspunsuri la pro: vocérile individuale pe care le ave de infruntat prin explo- area cielurilor gi anotimpurilor viet16 Avorrome Vit I Geelele cévcumstantelor sue mediulii Fiecare dintre noi, bogat sau sirae, tandr sau bateéin, gclit | sau nu, poarta amprenta tuturar evenimentelor gi oamenilor eo care a intrat in contact ines din momentul venieii pe lume. Fiecare giind care s.a rasfrant asupra noastra a avut un efect (4 pentru evea ce suntem in lipade fafa. Flecarefilm, Fiecare revista 4- sau fiecare carte, Fiecare emisiune TV. Fiecare dezamagire, ‘rium, indoiala vs sau iubire pe care am trat-o — toate au avut tun impact aeupra noastra, Ceea ce suntem gi cova ee ave, toate a_i eo 2 listo uma th nol Oma are tenga de invnoeat pe [+ a Oricon alicinea an oiler pnt ncpactaan oot (3 SSS. de a evolua ~ guvernu, comptitia, manager, infata, earful "9 ee orelor de munca gi chiar tafiul, sou chiar vremea, tacte sunt vinovate pentru eoea ce ni se int&mpla Tale ‘Acei oameni sau evenimente care ne-au influenfat— favo- rabile Ta" BIr~ au Fasia® Seuim in GFina noastra. Cova oe 6-8 ‘intamplat chiar gi Fiua ce toomal a Ereeut nur mai poste 2 Tile oamenit cave au un impact asupranoastea aia an imporonla dar Teale ce vor Wn Coon cram Spore Telia emmkssin, Pein Grarey ny FA ‘nit fontlorgrogel i egecur aa afters pONBIMtapTG i- “Gare gi tlule Con ma soar vlouré'sWectutar st ar de epi eer IS EES UD, a Eernas:18 voroemas Vers 1. Bele rcumtanflr sou mdiadul 19 or ties es oe er ge “Teprivitl noun retevisarea vie lor sk ac onatraes ae eautarea tmplinirir pereonale prin inventarierea exacta a Zire aia URaAPT toamna ce vine20, avornmue Viste H.R ircumtanjelr sou melt 21 Uneori acumulam un amestee de oameni si cireumstante de viaga care, daed nu sunt prelucrate intr-un anume fel, vor face ea viitorul nostru sa fie exact ca trocutul, Dezvoltarea ‘umana profitaila Ist are pretul ci, cacifecare east provoaca automat o pierdere sau un saerificiv, Kjecare dintre noi este afectat negativ de ceva in fiecare 21. Unk dintre cole mal mari Provoesri ale vietil este eA avem atét infelopeiunea 5A recu- Tnoagtem aceste iavoare negative, cSt sreurajul dea le anihils, ‘daca esta cazul, Nicionul dintre noi nu ar bea de b m ‘Pahar de otravi Gash aF sti co e inauintru, gi totugi feeare dintrenoi are prieteni, rade sau parteneri de afacerTat caror ‘elect asupra noastra este la fel de mortal precum al paharulu ge otra Fan oclevarect | Diferenta consta in acoea e& o forma de otrava omoara instantaneu ~ odata eonsumata,trupul se zvarcoleste slabeste 5i toate functile vitale se curma. Cealalta forma" ucide spe- anja, ambitia, entuziasmul gi setea de implinire. Metodele sunt diferite dar rezultatul final este acelas. Nu exista mare diferenta intre cel ce renunta Ja viata gi cel cE FenunTa Ts Spe22 AorseumrVirs TL Bfeeecirumataetor sou medidas 28 Mall or ride deca ce cite crt flstoare, go toatey cesta, diferenta este micd intre oei ee mu tiu 88 eiteasea gi ei care nu vor ~ rezultatul ambelor este ignoranta. ( ok Multi ii descurajeaza pe alii care igi cauta o slujbs mai buna, si eu toate avestea este esential ca fiecare dintre noi sa escopere cea ce arf st fim" daca am gasl adevarata feriire24 rooms Vie a Multi se vor incrunta la cei ce gisau stabilit teluri ambi. {idase, gi ex toate acrsten, Tara asemenea felyei nu exista “Tp, iar Tara Daplnin ving ossiravo rami Ta TO 1. Bfetee circumstanelr Sou meatus 25 ‘Multi fi vor bdefi po coi eare se deseurca bine, gi eu toate acestea, cei care nu se descurea nu au niciun motiv sf se Ducure Multi vor fipa la cei ce vor porni in etutarea unei vieti mai Dune, sicu toate acestoa va trebui sa ne departam de cei care fu o influent ingraditoare asupra viefii noastre, in ciuda lacrimilor ‘Multi fi vor uri pe cei ee vor eapata o viala mai buna, desi saracia nu ffi da nici un motiv de bucurie gi nici de dragoste.26 omens Vie Bcc ircumeanflr sou mdialad 97 Una dintre dezamagirile viii este aceea ca prietenii fi vor paras se in caularea nei vieti mai bine sf iui cei care vor ramy mn vor spune: jie uitat, cum cf tr ei care igi aczepfa medioeritatea ales Strand, Mal nada caro nu guns mal dare ded rel op pak ata g-tnt tor do iea i lnbriere eu rite i dengosTB OSB aconia Tedeuess Tek pent cd invidia g cmd inet sia leove ing”28 Asoromunsn Vir 1 Pfs circumstantlr sou madalai 29 Cel mai adesea este dificil s& ne oprim in toiul viett gi s& ‘cermem nimicurile pe care le adunam de-a lungul anilor. Tindom st acumuldm gi st ne agitam do idei care ne limiteaza progreeul, Tine a prieten, desi acesten ne impiedia dezvle Eon pea Tine ons Bais ies Sateen eu diverse cunogeinge ‘desi conversatia cu ele ne distruge atitudinea asupra vietii gi ‘eri, desi invagatutlle Tor sunt practic imorale, Tegale sau! fe, eu prefulsodert caitlin nenumarateflur, alata }rin viata permifandu-le oamenilor, defor §atitudinilor aces {ora 84 re modeleze caracterul ~ oamen ale ciror acini 9) ‘ei nu Eau cflauzit spre progres; productivitate gi foricire Oricat de neplacut arf, flecare dintre noi acumulesza oa: ‘meni, obiceiui,atitudini, opini i flozofii pe eare pur si sim- plu nu ne permite sa Ie pastram ~ daca ne dorim o viata mai buna, Prietenile sunt cu adevarat neprefuite, dar la fl este secs vinta noasira gi eo prostie sa renuntam la explostarea potent Gatien ae ape eee ‘Ca mai multi oameni de afaceri sa se reuneasca pentru a lua ‘asa improuna nu este 0 intémplare rara. Intro singura ora ne putom satisface pofta de mancare, barfa, ridicol si ‘condamnare a evlor care nu sunt prezenfi, Putem sa repetim ‘eea ce stim de la gura lumii. Putem sa ne plangem despre guvern, management, colegii de munca, trae, taxe, vreme gi {ntrog ,sistemul* in timp ce nu facem nimie coneret pentru a produce soluti. Chiar daca dialogurile nosstre pot scoate la iveala solufi, nt facem niciun efart pentru a le comuniea color ce lear putea implementa, acceptnd lucrurile aga cur sunt.AO Daca vrom ca atitudinile, rerultatele gi fericirea noastra st devine depline,trebuie s8 practicam disiplina dureroasa, recesara pentru ,pliviea" gradinit vet noastre. B mai ine 8A manénei singur decAt sa_petreci timp cu Gel a caror Gnvereatie cnogatia, Mai bine anulex Indices evel care ‘mu inseamnnd decit 0 pierdere de timp. Mai bine echimbi “Sobel dei i rep pe nore Sa pul aera “abel dee ret pene Sip ater dares ‘Pe decelregal mal Bie eft 81 spul pp lumdlaie, oo _ZHetizat, pentru ca noi al dim bine. E rai bine sf refuzi deck apa wa cuva cae e inva uvdeva unde nu vrei sa morgi sau euiva eu care nu vrei st petreci timp. B mai bine 3 fi erm deat si plticn eu ea earor personaliae eustica ‘mu justified politetes. Imbunataliren circumstantelor pergo- ‘nale insoamma ca trobuie 68 faoom cova eo ratati pur gisimpla 1. Bfetlecreumstanulor ou medida 84 Mai bine mai pufini prieteni buni docit mai multi pristeni novicr Mar bine niciun prieten dedi putini prieten’ novivy92 omar Vie Viata este 0 manevra delieata de solectie, respingere, revizuire gi schimbare, Fiecare persoana eare intra in lumen roast’ aduee fie o contributie pozitiva, fie distrugere, Daca vei incerea sf fi ymereu dragut", vei invita, intro anita Tnasura, dovastral. Vel eu atitudin’ otravitoare, opin eUGaTE conversa cautice adora ss giseasca pe neva drag ears AeStar oh asale ort 58 i rovers gun verbal “Tibtea cuiva Ter do bine erescut, inet s@ le dea atone Una dintre marile provocari ale vieli pentrfiecare dintre \ roteste aceea de a invita arta de asta de paz la puarta ming ok | Exam al le si autoritatoa selor care incearet sa inte in spatial in care ae faures atitudinil tal. 1. Bf cicumsantlr sou mediated 98, Cuvintele, opinile si comentarille celoralti vor avea mere tun impact asupra noastra, intro maniera subtila, conver- sale pline de negativism, disperare, plangeri, condamnare sieritica participa la formarea dispocitilor noastre temporare, 1 personalitatii si caracterului nostra de moment, Asa cum spunea un infelept: ,O fata acra nu e un accident. Ba este rezultatul unor gindurt act Copillor I se spune adeson de catre paring bine intentionati, dar care nu stu sa isi aleaya cuvintele, ea sunt rai, neastim: parati, obraznici, egoisti sau timizi, Profesori, prin actianile Jor $i prin modul de a so exprima, le spun adeseori parintilor 8 au copii care gindese incet, necooperanti sau slabi la Invagatura. De-a lungul anilor, fiecare dintre noi a fost supus ‘unor remarci impulsive, emise de cei care nu igi dadeau seama do faptul ca toemai cuvintele lor ne modelau earacterul, Deyrnind adult, am avut tendinta de a ne asocia cu cei care paren assmindtar ay no Ce HGGC ara pe ot Sabot siraci ge sim bine cu oof de scoeagi condiffe eu i coi pint de ‘ucees vor petrece timp cu cei care sunt de succes; cal et ‘WUDuUERT gi ved opuiunte Tate Pe Ce de eal FT OW i ‘Cee co am deveni? are in mare masura-de-a ace eu genul de1. Bf circumstanflr sou medial 98 aca oamenii vor #8 gi conduca cireumstantele personale si financiare de la un nivel la altul,trebuie 8a accaptam faptul 8 asemenea progrese constau att in a face", cat gi in a desface". Multe dintre evenimentele gi oamenii care ne influntesd asst nason TIN aGisL mament trebuie cacrificafi. Aveste surse “He indoiala jviam, Tacomie, ogc 2 ingrijorare, negslivism, Tacomie, egbiem, trebuie “eurmate, dedarece atta timp cit acedsfa infuenta se mentine, ‘schimbarea nu se va petrece. Cel care Incearca sé se sehimbe ‘e sie sau circinstanfele lor fara‘ renuna la yancorele 3e care le-au acceptat, igi vor face sareina aceasta ,A desface" treeutul este dificil pentru sine, chiar are prin conversati, remarei sou atitudini continua si ne traga inspre ceea ce inceredm sa lasim in urmaImaginafi-va un barbat sau o femeie care au trait mereu de ‘ati pe mine, platind numai o parte din facturi, eumpardnd Ihaine la reduceri sau economisind eAteva eentime Ia 0 eutie de fasole 51 nenumarate alte Iueruri pe care oamenii le fac ‘tuned end nu sunt capabili sa edgtige ,destui bifni*. In cele din urma, va ven gi ziua cid persoana respectiva va combina ddoza potrivita de mani, frustrare, umilinga, Ineredere, deter- ‘minare gi curaj pentru a spune ~ ,S-a terminat!", Hotarase si se schimbe, iar decizia lor este de nezdruncinat, aga ca se ‘funda in a iti carile potrivit, ase imbréca aga cum trebuie, ‘a gindi ceen eo trebuie gi a merge in locurile adecvate. Vietile Jor se indreapta inspre a se schimba fn bine. 1. Ble cireunstanflor cou medial 87 — fn ciuda entuzinsmului, a hotaréeii gi a efortului, imagi- nafi-va gansele de succes ednd acoa persoana trebuie sa se Intoarea, ln sfargitul zilei gi £8 se intlneasea din now ex tot cei In vooea carora risund descurajarea, ridicolul gi indoiala exagorata. Merou va exista un curonat negativisteare a spuna = ,Tindnd cont ea ai fost moreu falit, te dai in spectacol hine de tet. Noroc!*Afi supus atat ,noil ointe de a invinge“, dar si apropiailor ale caror cuvinte ne reamintese despre trecutul neproductiy,e a gi cum ai fi intr-un ascensor mental; mergem in sus prin ‘ginduri gi actiuni, dar o persoana nechibeuita tot apasa pe butonul parter, aducéndu-ne in acelasi loc de unde pornisera mental. Inerederea proaspat cistigata face loc cu ugurinta Jindoieittrecutului; actiunile noastre recente sunt prinse din hurma de vechile temeri; gi ne putem reintoarce la gindirea Jeare ne arunea in genunchi din punet de vedere mental si Ihnanciar. Traindu-ne in jos din lumea visurilor, ambitie! gi Implinirilor prin intermediul euvintelor bine intentionate, dar distructive, pristenit strbatorese invitinds-ne la acea petre- core de vineri seara unde vorn fi din now partagi la glumele, sarcasmul gi barfa celor eare se complae in propria medio: critate. Dopa ce vom fi schimbat visurile noastre pentru o viata ‘mai buna cu aeceptarea veehiturlor trecutului, fucom tranzitia tacuta spre a nu planui, ineerea, visa, explora si realiza nimi, niciodata Efe circumataflor sou medida 89 sabia, Periolat de a aTOfeprioTen nepolrvifi este devas ee “prietenii de pe urma carora si avehi de clgtigat!”.Ul Caloaren aliludinitor Indiferent de optiunil religioase sau intelectual, este dif! de combatut faptul c& oameni ve ncadreazd cumva Inte-un, plan de anvergura, vogheat de 0 putere careia putini dintre ‘noi o fi patrundem tainele. Eu insumi sunt eonvins ea omul vine de undeva... & inteligenfa sa a existat intr-un alt loc fnainte de a veni pe acest pamint. Cred cd inteligenta sa individuala, existenta sa, sau nascut altundeva, erescind, Invatand, dnd gres sau Invingind ~ dar merew evoludnd. Sederea noastra pe aceasta sfera paminteasca este doar o etapa {nte-un plan mimutios de etorna progresio, din earo vor avansa ccumva fntr-o via viitoare sau vom da inapoi gi tt vom privi pe cei pe care fi iubim ~ care au avansat in loc 58 involueze — freetind pe linga noi spre © noua forma de cunoastore si 0 {nfelegere mai profunda a luerurilor. Poate aceasta este dul” 4 damnarea". Imaginaji-va agonia prin care vom trece la ‘indul cd eram de fapt supusi unui ,test, ira sa fim constionti de asta, gi in lov de crestere personal, o infelegere mai pro- funda gio constiinta superioara am ales promiscuitatea, lenea, ssssirea nodului In papura gi mahmureala, Tar cei pe eare Ti iubim eel mai mult pe acest pamant, care au ales beneficile ‘mai durabile ale acestui ,poligon pamantese de incercare", vor trece prin fata ochilor nogtri mai imbogatiti sine vor lisa fn urma, incapabill de a face eova pentru a recupera distanta pierduta. Damnarea noastra eterna este constiinga valorii pe care o au iubirea gi cinstea, dar gi eelelalte virtufi umane pozitive, mpreuna cu gindul ca ioe dragi noua, care le posed, vor fi acum, mereu, eu un pas inaintes noastra in evolutia lor eterna, °UL Volowre ttdintor 4 ‘Cu toate acostea, nu vom mai putea vorbi, atinge, saruta, cexprima emotii.. desi vom fi constienti de existenta lor, in timp cv ef nu sunt congtienti de a noastra Pe mAsurs ce cites i fae speculai despre osmen’,desp faptcle gi destinele lr, devin din cin co mai convins de fap cadestnul nsteu frac est ace de evolua, de wavea succes, dea prospra si de agai fricirea in timp pe care i avem de potrecut aie. Intr-o natiune in care oportunitatle sunt la fndeming, sta in puterea oriarui pamdntean s8 atinga in timpul existenfei sale valooreainplinirii personale,inelsiv bogatia.fncinda a ces ce propovaduise unele reli, bogatia zu este nociva ~ cf sda. Caci saracia (ou exceptis extreme) reprima indivisi sau grupurile do indviei care a ales #8 mu {si exploatee talentele individuale. Dimpotrva, acestia leg se permita clo are gt-au deseopert i g-a flo talentele lor, sib ria de46 Avomoua Vert Stu ca mai ales cei care au autoritate religioasa spun ea cei smerifi vor mosteni paméntul, dar unde zice ca pentru a fi smerit trebuie sa fii strac. Asta e o nebunie...e 0 ratiune primitiva folosita de lenesi de ratati pentru a-si justifica lipsa voluntara de dervoltare personals. lar in aceste grupuri ji includ pe esi care renunfa i fata greutatilor ~ chiar gi in fata color mai aprige, Pe cei care se angajeaza doar partial in slujba tnei voeafi, a unei eauze sau a unei ocupatii, gi mai tales pe eo care nu fae nieiun efort pentru a incereasa-si imbu- natajeases sitvafia. Imaginatiwa ¢& Washington nu ar fi mers Inainte pentru ca situatia era tulbure dincolo de Delaware. ML Volare aladinior 4 ————— —_|]|[ Imaginatiova e& Lincoln ar fi renunfat pentru ea se simfen stiinjenit ca soldat, flit ca om de afaceri, sau pentru ca fusese invins in slegeri de catre contracandidatii sai. Imaginat-va ca Kennedy ar fi decis sa nu trimita oameni pe Luna ~ pentru ‘a pune America pe primul loc, att in ochit nostri, eft gi in ‘chil restului lumi. $i imaginativa, daea pute, o lume fra contributia acestora gia altor osmeni de valoare care au invins piedicile prin talent, dorinta arzatoare gi determinare ne clintita de a lasa in urma o lume superioara fata de cea pe care o gisisera48 romeo Vir TIL Voonre attinior 49 fn cazul fm care nu am reugit st ma fa infoles, vreau 58 se stie ea Durmnezeu, sau oricare alta puter care est in spatelo xistongei noastre, nu a vrut ea noi 88 dim gros, 8 ne luptam in vrvo forma de strcie, mila de sine, martiri sau medio critate. Nu aoesta este mare plan pentru umanitate. Oral cate incestrat cu toate acest darurt necssare pentru evolu, cam ar fi imaginata,idelle,inspirafia si capaitaven intelec- = tala ce trebuie expoatata.. tate acestea ind nelinitate. Singura limitare impush abiltailor noastre este inabiltatea do ane rocunoaste cu ugurn(atalentele noastre nlinitate, nowie de efort pentru a ne da seama de capactatile noastfe™ “helmitate gi wimitoare ee E nevoie de efort pentru a deveni entuziast in legatura cu 9 VII forma usIx Snfringera - cet mat priclaioc ineeput Cine a spus odata — fie mai ugoare, ci rugati-vi pentru mai multe obstacole gi mai Tulle Provodrt, pentru a acblor moder career Sa oi devin az sare pete Fo oa mit SHRI wasted deoanece PECSTENS FORA ‘“Gunsese, mental qi Tinanciar, in cea mai dificila situatie pe See apusows weodatE Ta ama Conai, oar Gov Fuficient de Satur PentrU a mai cauta inlauntrol Tor gra Scomte ‘Condifile sine qua hon necesare OFiCUT WFea E& Tgi schimbe Stata ae st cind Sul are de Trot dieu “SE open eae dope eee ee Fries se in a, sl sto de ‘enc un om, destul de saul de cm stau cir- ‘ariorafar paneer astra eit fn putenie— ,Mam “Eaturat de umilinta gi infrangere, puma] Dlerer aceasta Sruabe* Manel pul, scart gi seumstantele onenalzeoea Tawiza STnEnind de uRAEATE ge pum de ard, site do imped ~ op mar bine Sdn lao parte, ici nu,putem puje See ‘Samont nu se shim —agloapta ca gi circumstantelo 5 se “BehinbeTivnovatindud pe ali saa Srwumstanjle pentru progeesu] FST Accepts ecu) de parch ar sa-in-naturg “Tis ATES Tale in bella TatFingor eau auto compatimiri ‘SoReal bala finger sau auto compatder 3 3 118 Avomeoms Vir Dar... viata continua. ogi poate acum va considerati {nfrinti. Lomea merge Inainte gi evenimentele se vor derula cu o regularitate prostabilita. Fie ct acum gustati din eupa eyecului sau a suesesului, este 0 conditie temporara. Veti igi din ejec tot atat de firese po edt afi intra Condita ta ~ rusinea, 5 Infrangerea - este traita de alte eiteva mii de oameni din {ara asta, chiar in acelasi timp. Cineva mi-a sugerat odata ea ar trebui sa imi spun ,Va trece" ori de ete ori eram isptit st consider et deja primisem maximum de negativitate si egee pentru viata aceasta. Dintre coi care acum se simt epuizati din punct de vedere mental, spiritual gi financiay,cétiva vor ppune bazele unui nou inceput gi, fedind acest Iueru, se vor ridica in pieioare gi se vor intoarce in lume nu numai pentew @ face ceva bine, dar gi pentru asi lasa amprenta de nesters 1 Infingera el mal prism erpat 119 supra lumii afacerilr, politic gi sociale. Despre ei se va seri, se va vorbi, se va diseuta atent. Lumea ti va judeca drept “snorocogi", nestiutori in privinfa agonici gi singuratafii ce a insofitfiecare experienta inainfea coli in care au Inceput si ‘mearga eu capul sus, spre impliniri si realizar. Astfel, oricit de nobunente az pire, mullumeyto lui Dumezeu pentF Tima gsgrurl glen, duel ay ia Tncrrl, cil “acum oeupi a pazifie din care s¢ nase toate povestile do succes. ‘ane ate dona Ft face cee eo vei 61. fsa devii cova ce vrei sa devil... incepind chiar de acolo “Geis ei saan, Longfellow a inesputastel~ Michaelangelo Da! AdeigvoT71K Infringerea—cel mel picnic iewput 124 od Soring users 40 de pest faints causa dnt la sa fe aceplat Dane afr refit don tar ear a cat Tot dept lpi de talent. Richard Biya eazt cv avon Adour a pereverat,devenind unl dnt cel ma crplrator Pra ungar,esuoa:to! pent grewaile pe carole avai do dept Tat ncereine prin sae ew de ‘reat vo Tra pee ol Taio uate Ca din ‘jurul tau vor sta cu mainile in sin gi te vor lasa s& te complaci Sxaiteimpatimige pana cind vei fing eingur gt fait ~ Sarr a ‘vei hotari cA situafia actuala este numai temporars, cd te vei Sana ET, a Oa Tay po pal pe ce a ‘propas, nu numai pe existenfl qi auto-Compatimire De acum inainte, pentru tot restul viet angajaiova i gf excslenfe,amintnaU-VEC a ave ala provocaredecat aceon de a aves succes. La urma urmelor, ou aveti decit “Hgura vad de WATT aide oa faor cova logit din oman Wi FomareabillNa merge tnainlen met, S-ar putea si nu ili cale pe = = wa we a = cA Na mere in wana mea, : ( S-ar putea si nu le pot axon : . glia. Sift louruisul metsDespre autor 4Jim Rokn este unul dintre cei mai influenti ginditori ai timpurilor noastre, contribuind la motivarea gi perfeetionarea ‘nel intregi generatii de traineri pentru deavoltarea personala, dar gi a sute de directori din companiile de virt ale Amerei ‘Jim Rohn gi-a impartagit mesajul eu ocazia a peate 6.000 4e intalniri cu publicul si eu peste 4 milioane de oameni. A. condus conferinte si ateliere de luera in Europa, Asia, Australia si Alvica, dar gi in principalele orage ale Americii de Nord Esto membru al National Speakers Association gia primit un mult rlvnit premiu CPAB, care sa fost acordat in 1985 pentr performanje desavarsite gi profesionalism In oratorie. Va dorese o viata plina de bogatie, sanatate si PeFTERE0 Viale in care 50 vd acordati harul rab- eis ihrer propia ail de vse Gi de @ Jim RohnDespre Jin Rotn Sunt ueenicul lui Jim Rohn inea din 1972, Bra inca do pe ‘tunel gi inca e unul dintre cei mai profunei ginditor gi unul dintre personajele cele mai dotate intelectual dintre tofi cei pe care am avut gansa si-i aud vorbind. Les Brown ‘Jim Robn este unul dintre cei mai coerenti, puternic gi provocatori oratori pe eare am avut gansa ea-i azeult. Stlul 51 farmecul Iui unie 1! propulseaza eu doi pagi Inaintea ce- lorlalti Harvey Mackay Jim Rohn este un maestru in arta motivarii ~ are stil, ubstanga, earisma, relevanta, garm, pone chiar ‘reeaza o mare diferenta gi ili raméne intiparit In minte. “Spa Deny Orson Lone ae on at al BOTS “Ginanitatea Lar auzi vorbind pe prietenul meu, Jim Ron. ‘Mark Vietor Hansen