Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Suport de curs
IASI 2008
Disciplina :
Dezvoltare Personal i Social
Modulul M I ORIENTARE I CONSILIERE VOCAIONAL
( Iniiere n cutarea unui loc de munc)
CAP . 1 Noiuni despre economia de pia , cererea i oferta, piaa muncii, somajul
1.1 Factorul munca conditie generala a oricarei activitati se asigura, ca si
ceilalti factori de productie, prin intermediul pietei.
Piaa muncii se ntemeiaz, de asemenea, pe ntlnirea si confruntarea cererii cu
oferta.
Ea functioneaza in fiecare tara, pe diferite grupuri de tari si la scara mondiala.
Orice activitate, care se iniiaz sau exista in societate, genereaz nevoia de
munca. Aceasta reprezint volumul total de munca necesar activitilor dintr-o tara pe o
perioada data. Dar ea nu constituie in ntregime o cerere care se exprima (manifesta)
pe piaa muncii. Condiia generala pentru ca nevoia de munca sa ia forma cererii de
munca este remunerarea sa, salarizarea ei. De aceea, in cererea de munca nu se
includ activitile care se pot realiza de ctre femeile casnice, miliari in termen, studeni,
ali nesalariai.
1.2. Cererea de munca reprezint nevoia de munca salariata care se formeaz la
un moment dat intr-o economie de pia.
Cererea de exprima prin intermediul numrului de locuri de munca.
Satisfacerea nevoii de munca se realizeaz pe seama utilizrii disponibilitilor de
munca existente in societate, adic a volumului de munca ce poate fi depus de
populaia apta de munca a tarii respective, in perioada data. Si in acest caz, trebuie sa
avem in vedere ca nu toate disponibilitile de munca se constituie in oferta, ci numai
acelea care urmeaz sa fie remunerate, salarizate.
1.3. Oferta de munca este formata din munca pe care o pot depune membrii
societii in condiii salariale. Prin urmare, in oferta de munca nu se include femeile
casnice, studenii, militarii in termen si ali oameni care depun activiti nesalariale.
Oferta de munca se exprima prin numrul celor api de munca sau populaia apta
disponibila din care se scade numrul femeilor casnice, al studenilor si al celor care nu
doresc sa se angajeze in nici o activitate,ntruct, au resurse pentru existenta sau au
alte preocupri.
Cererea si oferta de munca nu trebuie considerate prelungiri simple si directe
ale cererii si ofertei de bunuri economice pe o alta piata, ci ca niste categorii specifice
2
Partea de oferta a pietei muncii este constituita din toate persoanele care ar dori sa
se angajeze pentru a obtine venituri salariale si corespunde numarului si calitatii
persoanelor care doresc sa presteze o munca remunerata.
Piata muncii, ca expresie a raporturilor dintre cerere si oferta, se desfasoara in doua
trepte sau faze. Prima se manifesta pe ansamblul unei economii sau pe segmente mari de
cerere si oferta, determinate de particularitatiile tehnico-economice ale activitatilor. In cadrul
acestei faze, se formeaza coditiile generale de angajare ale salariatilor, se contureaza
principiile care actioneaza la stabilirea salariilor si o anumita tendinta de stabilire a salariilor
la un nivel inalt sau scazut. A doua faza reprezinta o continuare a celei dintai si consta in
intalnirea cererii cu oferta de munca in termeni reali, in functie de conditiile concrete ale
firmei si salariatilor ei. Cererea se dimensioneaza precis, ca volum si structura, pe baza
contractelor si a altor angajamente asumate de firma, iar oferta se delimiteaza si ea pornind
de la programul de munca, numar de ore suplimentare pe care salariatii accepta sa le
efectueze sau nu, in functie de nevoile si aspiratiile lor, de situatia sociala si economica etc.
la momentul respectiv. Din confruntarea cererii cu oferta de munca la
acest nivel se
exprima, intr-o forma generala, resursele de munca; acest indicator poate fi folosit in
comparatiile internationale.
CAP. II Indicatorii numarului si structurii fortei de munca
populatia activa
populatia ocupata
numarul salariatilor
Populatia ocupata
contract de munca intr-o unitate economica sau sociala, inclusiv elevii si studentii
incadrati si pensionarii reincadrati in munca pe baza unui contract de lucru;
patron persoana care, avand unul sau mai multi angajati (salariati),
unitate economica familiala condusa de un membru al familiei sau o ruda, pentru care
nu primeste remuneratie sub forma de salariu sau plata in natura; gospodaria
taraneasca (agricola) este considerata o astfel de unitate;
a lucrat fie ca proprietar de teren agricol intr-o societate agricola constituita fie ca
membru al unei cooperative mestesugaresti, de consum sau de credit;
militarii de cariera;
militarii in termen
persoane casnice;
elevi si studenti, exclusiv cei care exercita o activitate economica sau sociala
handicapate si invalizi;
persone care se intretin din alte venituri decat cele provenite din munca
daca persoana respectiva nu a lucrat nici cel putin o ora si nici nu era in somaj
(patroni,
lucratori
pe
cont
propriu,
lucratori
familiali
neremunerati).
Informatiile care caracterizeaza populatia activa pot fi structurate dupa mai multe
criterii:
Structura pe ramuri a populatiei active permite stabilirea locului diferitelor ramuri
in ansamblul economiei nationale din punct de vedere al ponderii populatiei active.
Populatia ocupata este segmentul cel mai important al populatiei active si
cuprinde toate persoanele de 14 ani si peste, care, in perioada de referinta, au efectuat
o activitate econiomica sau sociala producatoare de bunuri si servicii in una din
ramurile economiei nationale, in scopul obtinerii unor venituri sub forma de salarii, plata
in natura sau alte beneficii.
In comparatie cu populatia activa populatia ocupata nu cuprinde somerii.
Populatia ocupata cuprinde atat personalul salariat, cat si personalul nesalariat
(patroni, lucratori pe cont propriu, lucratori familiali neremunerati, membrii asociatiilor
cooperatiste) care indeplinesc criteriile de baza:
Definirea populatiei ocupate la ancheta are un caracter extensiv, criteriul impus
fiind indeplinit si de numeroase persoane inscrise la oficiile de forta de munca si somaj,
dar care desfasoara activitati in timp redus, ocazionale sau sezoniere. Asa se explica
faptul ca intre populatia ocupata inregistrata la recensamant si la ancheta exista in
general o diferenta in defavoarea primeia.
structura pe ramuri
Numarul salariatilor este un alt indicator care exprima volumul fortei de munca,
cuprinzand numai persoanele care isi desfasoara activitatea pa baza unui contract de
munca. In numarul salariatilor se cuprind atat persoanele prezente la lucru, cat si cele
care absenteaza din diferite motive, dar pastreaza relatii contractuale cu unitatea
economica.
Numarul salariatilor se determina ca existent la un momen dat, deci este un
indicator de stoc (de moment). Faptul ca, in caracterizarea activitatii desfasurate de o
unitate economica, numarul salariatilor se coreleaza cu indicatorii de intervale (de flux)
cum ar fi productia si consumul, face ca, pentru asigurarea compatibilitatii, sa se
calculeze si numarul mediu al salariatilor . Pe ramuri si la nivelul economiei nationale,
numarul mediu al salariatilor rezulta din insumarea numarului mediu al salariatilor
existent in unitatiile economice .
activitate trebuie desfasurata chiar daca nu este placuta prin incordarea si stresul pe care le
provoaca.
Indiferent daca avem in vedere un somer sau o persoana angajata care din
anumita motive este nevoita sa-si schimbe locul de munca, trebuie stiut cum sa inceapa,
unde si ce trebuie cautat pentru a allege un post potrivit.Deci trebuie alcatuit un plan de
actiune, care abordat etapa cu etapa sa poata atinge un rezulat acceptabil.
Reviste de specialitate
Bibliotecile
Necrologurile
munca sunt :
1. Autoevaluarea profesionala
2. Memoriul de activitate (c. v.) si scrisoarea anexa(de introducere)
3. Cautarea unui loc de munca
10
3.1. AUTOEVALUAREA
Autoevaluarea in plan professional nseamn de fapt intocmirea unui inventar
personal.O tehnica eficienta o reprezinta autoexploatarea. Raspundeti sincer la
urmatoarele intrebari si eventual la unele similare, pentru fiecare slujba detinuta in ordine
invers cronologica.
1.Evaluarea experientei de munca
Care este titlul postului detinut?
Care sunt cele mai importante sarcini indeplinite in acest post?
Ce alte sarcini ati mai indeplinit?
Care din sarcinile mentionate v-au placut mai mult?
Ce alte sarcini ati dori sa indepliniti in viitoarea slujba?
Exista obligatii de serviciu pe care nu doriti sa le indepliniti sau pe care nu le
piteti indepli in mod adecvat?
Care va sunt cele mai mari calitati?
Ce domenii de activitate va sunt cele mai indepartate?
Ce anume ati facut in aceasta slujba de care sa fiti mandru in mod special?
Ati primit vreo recunoastere speciala pentru realizarile deosebite?
Cum a evoluat in timp nivelul de responsabilitate?
Ce adjective ati folosi pentru a va descrie cel mai bine la locul de munca?
Cum v-ar descrie colegii?
Cum
v-ar
descrie
superiorul
De ce ati parasit postul?
Care este / a fost salariul de inceput?
Care este /a fost ultimul salariu?
Ati primit vreo alta forma de compensare si, daca da, care a fost acestea?
2.Intrebari generale
In ce climat de lucru va simtiti cel mai bine?
Lucrati mai bine singur sau in grup?
Sunteti genul care are nevoie de indrumare sau genul da-mi ce am de facut
si ma descurc eu?
Preferati responsabilitati restranse sau doriti sa va implicate in intregul
proces?
Care este evolutia profesionala pana in present si de ce?
Care pare sa fie urmatorul pas in cariera profesionala?
11
12
13
14
Domnule Director ,
n urma anunului Dumneavoastr aprut n ziarul .......din 10.05.2007 , v
trimit alturat un curriculim vitae .
Rspund acestei solicitri deoarece cred c experiena mea corespunde
cerinelor postului oferit.
Pe de alt parte, activitatea institutului Dumneavoastr m intereseaz foarte
mult i pentru c deschide posibiliti de viitor.
De asemenea, v-a rmne obligat dac ai binevoi s-mi acordai un interviu
la o dat ct mai apropiat, pentru a discuta despre eventuala mea angajare.
n ateptare, v rog s primii, domnule Director, expresia sentimentelor mele
de respect .
Mihai Ptru
Ca o concluzie reclama noastr este scrisoarea de intenie,care trebuie s aib o
form atractiv, structur clar i este reclam pentru munca pe care dorim s o vindem.
n alctuirea unei scrisori de intenie care s corespund calor mai severe exigene
recomandm s se bifeze ntotdeauna urmtoerea list de verificare:
Hrtia: alb, format A4,de bun calitate
Adresa destinatarului:redactarea corect far greeli sau omisiuni,dac n anun
este menionat numele persoanei de contact , se trece numele acesteia n adres
Data: se trece obligatoriu
Adresarea: se face catre o persoan anume( ( menionat n anun), iar dac nu se
cunoate numele persoanei de contact se utilizeaz formula: Stimate Doamne,Stimai
Domni
Coninutul: referire n introducere le anunul publicitar aprut n publicaia la
data.
Explicarea interesului fa de firma respectiv i la locul de munc oferit
Prezentarea ntr-un stil ct mai personal, acalitilor personale i a
calificrilor profesionale care ndreptesc la solicitarea postului
Experiena profesional: evidenierea acelor elemente care sunt
relevante pentru locul de munc dorit
Ateptrile solicitantului privind activitatea sa viitoare din cadrul firmei
15
16
normal i corect s iniiai negocieri deoarece negociatorul este pus n situaia obinerii unui
acord de la conducerea firmei pentru a modifica oferta, care de fapt nu v mai intereseaz.
3.6. ANGAJAREA
Dup acceptarea ofertei i eventuala negociere urmeaz angajarea salariatului. n
acest moment ntre acesta i firm trebuie s se ncheie un contract individual de munc.
Prin acest contract care se ncheie se reglementeaz juridic drepturile i obligaiile ambelor
pri.
n legtur cu angajatul, n contractul de munc vor fi menionate urmtoarele:
1. postul sau funcia
2. locul de munc
3. condiii de munc
4. salariul i datele de plat
5. modul n care se pltesc orele suplimentare
6. durata concediului de odihn i indemnizaia aferent
Ca obligaii ale firmei contractul va prevede:
1. necesitatea asigurrii unor condiii normale de lucru(comenzi, materiale,energie)
2. respectarea drepturilor angajatului care decurg din legislaia muncii i proteciei
muncii
Cu privire la salariat contractul va prevedea urmtoarele obligaii:
1. s ndeplineasc corespunztor sarcinile de serviciu
2. s respecte dispoziiile i reglementrile interne ale firmei
3. s dovedeasc loialitate pentru firm
Partea final a contractului individual de munc va cuprinde modul n care
vor rspunde firma i angajatul n situaia nerespectrii obligaiilor asumate.
Contractul de munc o dat semnat de ambele pri nu poate fi modificat dect cu
acordul acestora.
O modalitate special prin care se reglementeaz unele raporturi de munc este
reprezentat de convenia civil.
Angajarea unui salariat prin contract de munc pe durat determinat sau
nedeterminat se atest prin nregistrarea n carnetul de munc a datei angajrii, a postului
ocupat i a salariului. Imediat dup semnarea contractului de munc angajatul primete
fia postului, un document care cuprinde obligaiile sale de servici.
17