Curs GA

APA SI DEZVOLTAREA DURABILA
curs1
s.l.dr.ing.Maria Cheveresan
Gospodarirea apelor
Gospodarirea apelor reprezinta activitatiile
care, printr-un ansamblu de mijloace tehnice si
masuri legislative, economice si administrative
conduc la cunoasterea, utilizarea, valorificarea
rationala, mentinerea sau imbunatatirea
resurselor de apa pentru satisfacerea nevoilor
sociale si economice, la protectia impotriva
epuizarii si poluarii acestor resurse, precum si
la prevenirea si combaterea actiunilor
distructive ale apelor.
Istoric -antichitate
- Cea mai veche atestare documentara cu
privire la realizarea unui lac de acumulare,
prin bararea albiei unui rau se refera la barajul
Kosheish (cca. 2.900 .e.n.), construit pe fluviul
Nil, in aval de Memphis, sub domnia
faraonului Menes, fondatorul primei dinastii
- lacul Moeris realizat in jurul anului 2300 .e.n.
la 80 km sud-vest de Cairo
In Mesopotamia, sub domnia regelui asirian Sennacherib
(705-681 .e.n) a fost realizat un ansamblu de lacuri de
acumulare pe raul Hkosior; o aductiune, cuprinzand
numeroase apeducte pentru traversarea unor vai
secundare, ce servea la conducerea debitelor regularizate
la Ninive
In Iran, sub domnia regelui Darius I (521-486 i.e.n.) au fost
executate trei lacuri de acumulare pentru alimentarea cu
apa a palatului din Persepolis
In China, lucrari hidrotehnice (constand in special din diguri
si canale) s-au realizat din cele mai stravechi timpuri, cel
mai vechi baraj mentionat fiind cel realizat pe raul Gukow,
avand o inaltime de 30 m si o lungime la coronament de
300 m
India -barajul Girnar din provincia Kathiwar (322-298 I.e.n.)
Civilizatia romana a adus mari beneficii omenirii, atat prin constructia de apeducte (unele dintre acestea,
avand un debit de 62.000 mc/zi, au functionat pana in Italia secolelor XV), cat si prin realizarea unor
importante lacuri de acumulare
Acumularile realizate de romani aveau diferite folosinte (atenuarea undei de viitura, alimentarea cu apa a
oraselor sau irigatii). Astfel, domnia imparatului Traian (98-117 e.n) se remarca prin realizarea unora din
cele mai inalte baraje ale epocii, Cornalbo - 24 m inaltime si 200 m lungime la coronament si Proserpina cu
o inaltime de 19 m si o lungime la coronament de 427 m, ambele in functiune si n prezent
Apeduct din Segoria (Spania)
Apeductele aduceau in orase apa prin tuburi sau canale sustinute de arcuri uriase, de la mari distante. Mai
cunoscute sunt apeductele romane ca aqua Appiadin oraselePompei si Roma. Pentru a asigura o cadere
optimala pentru scurgerea apei, acestea erau construite pe mai multe nivele (ex.:apeductele din anii 290
I.Hr. atingeau o lungime de 400 km, din care 64 km erau apeducte-arcade, iar 2,5 km tunele).
Apeductul era construit de la izvor Casa izvorului, de unde apa era captata si condusa la un rezervor si
distribita prin conducte spre baile romane, gradini, etc. Administratia apei era controlata de functionari
de stat care stabileau necesarul consumului de apa si asigurau protejarea si intretinerea conductelor.
Pentru a avea o anumita presiune erau construite in orase turnuri de apa.
Cele mai vechi mentiuni despre tratarea apei sunt in invatatura
medicala sanscrita (anul 2000 I.e.n.) si pe inscriptiile zidurilor
egiptene (secolele XV si XIII i.e.n). In aceste inscrieri se mentioneaza
modurile de purificare ale apei murdare prin fierberea acesteia in
cazane de arama si racirea in vase de pamant, expunerea la lumina
solara sau filtrarea ei prin mangal carbune din lemn. Cele mai
vechi aparate cunoscute pentru tratarea apei, reprezentand
utilizarea sifonului in operatii de limpezire, apar pictate pe zidurile
egiptene (secolele XV XIII i.e.n)
Primul raport tehnic referitor la aprovizionarea cu apa si evacuarea
apelor, de la cladirile importante din oras, apare in anul 98 e.n.,
intocmit de Sextus Iulius Frontinus membru in comisia de apa a
Romei. De asemenea, au fost gasite instalatii sanitare in ruinele
oraselor antice Creta si oraselor asiriene
In secolul al IV-lea, in Constantinopol s-au construit apeducte in stil
roman care aduceau apa prin conducte de plumb, existand circa 40
de cisterne, dintre care cea mai mare avea o capacitate de 82.000
mc, lucru cu totul remarcabil pentru perioada respectiva
- Pe teritoriul tarii noastre, cercetarile arheologice
au scos la iveala lucrari de alimentare cu apa a
cetatilor dacice de la Costesti si Blidaru din muntii
Orastie, care erau alcatuite din 1-2 cisterne cu
apa, construite din piatra si captusite cu lemn sau
tencuite cu mortar special impermeabil. In timpul
lui Decebal, cetatea Sarmisegetuza era alimentata
cu apa de la o captare exterioara situata in afara
zidurilor. Grecii si romanii, in asezarile lor din
Dobrogea Istria, Tomis, Callatis au construit
apeducte cu lungimi de 8-10 km, din tuburi din
pamant ars, ingropate la o adancime de circa 2 m
-
Primele canalizri se pare ca au fost facute acum 5000 de ani la

Mohenjo-Daro, pe valea Indusului.
Cea mai veche atestare a unor canale de scurgere provine din
Babilon, cu ocazia constructiei unui palat. In anul 700 i.e.n., in
Khorsabad se remarca canalizarea palatului Sargon: apele
meteorice erau colectate intr-un colt in fiecare terasa sau coridor,
prin montarea cu panta a dalelor. Closetul fusese deja descoperit si
era utilizat, el fiind foarte similar cu WC-ul cu talpi (turcesc) din
zilele noastre.
- Se pot aminti canalizarile palatelor grecesti din Tyrisna (cca. 1300
i.e.n.), din Smyrna, Alexandria sau Atena. Apele uzate menajere
erau evacuate prin canale inchise in strada sau in gradina.
- Sistemul de canalizare a Romei antice este unul din cele mai vechi
sisteme de canalizare din lume. In Roma antica existau 3 sisteme de
canalizare independente, dintre care cel denumit cloaca maxima
deservea 1 milion de locuitori. Canale romane sunt si astazi in uz,
fiind tehnic excelent executate, dar nefacand pe atunci decat sa
deverseze apele uzate din orase in emisar (rau sau mare) in aval
-
Canalizarea nu servea doar pentru evacuarea reziduurilor, ci avea mai multe alte
functiuni, printre care tranzitarea apelor pluviale care se scurgeau de pe colinele
din oras prin diferite cursuri de apa mici, evacuarea apelor de infiltratie provenind
din sistemele de alimentare cu apa, evacuarea apelor uzate de la baile publice si
drenarea zonelor joase, mlastinoase din lunca raului Tibru. Roma avea functionari
publici, numiti edili care se ocupau de coordonarea intretinerii sistemelor de
canalizare
Intrucat nu existau instalatii sanitare in case, romanii aveau doua alternative:
- Pentru o suma relativ redusa, ei puteau utiliza latrinele publice, care
existau in tot orasul si care erau conectate la canalizare; canalizarile
romane par sa fi cuprins cel mai vechi sistem de latrine publice cu plata
din lume;
- Sa utilizeze tucalele, solutie pentru straturile mai sarace ale populatiei,
care nu-si puteau permite sa plateasca de cateva ori pe zi accesul la
latrinele publice. In principiu, tucalele trebuiau golite in haznale sau in
vase mari, asezate sub scari, care erau apoi transportate si golite in gurile
de canal de pe strazi. Erau insa multi care gaseau drumul pana la cisterne
sau la gurile de canal prea lung, si preferau sa le goleasca pe fereastra in
strada
Istoric evul mediu

Inginerii din Evul Mediu au utilizat energia
apelor pentru punerea in miscare a morilor
hidraulice. Acestea erau instalatiile principale
folosite pentru sfaramarea grauntelor,
cernerea fainii, fabricarea berii, baterea
postavului, tabacirea pielor, etc. Energia apei a
condus la un mare progres in domeniul
prelucrarii metalelor datorita utilizarii
ciocanelor hidraulice. Pentru a creste puterea
cursurilor de apa, inginerii au construit baraje,
uneori de dimensiuni considerabile
Istoric evul mediu

In Franta si Spania, la vremea aceea, singurele conducte
disponibile pentru distribuirea apei erau din teracota si
lemn. Pentru derivatii se foloseau trunchiuri de arbori
foarte groase. Abia in secolul XV-lea apar primele conducte
din font si plumb
In Turcia, in anul 1651 a fost dat in functiune barajul Ikinci,
primul dintr-un lant de lacuri de acumulare realizate pentru
alimentarea cu apa a orasului Istambul.
In extremul Orient Japonia, in perioada Edo (1603 1867)
au fost realizate mai multe sute de baraje cu inaltime de
peste 15 m, dintre care 540 se mentin inca in functiune.
Istoric evul mediu

-
Tehnica cea mai avansata in domeniul

constructiei de baraje a apartinut insa in aceasta
perioada maurilor spanioli. Dintre cele mai
importante realizri se pot meniona:
lacul Almonacid, lang Saragosa sec. XI, realizat
printr-un baraj din zidarie de piatra de 29 m
inaltime si 200 m lungime;
lacul de acumulare Tibi (1579 1589), realizat
printr-un baraj de acelai tip de 46 m inaltime si
65 m lungime la coronament
Istoric evul mediu

In evul mediu, ca metode de purificare
cunoscute erau utilizarea filtrelor de nisip si
mentinerea apei in vase de argint.
Henry Darcy a patentat primul filtru necesar
purificarii apei la alimentarea cu apa a
oraselor
Istoric evul mediu - Valahia

1576, cand au fost executate lucrari hidrotehnice cu rol de
aparare impotriva inundatiilor si alimentare cu apa a
capitalei provinciei de atunci, Bucuresti. Spre sfarsitul
secolului al XVIII-lea, in Bucuresti o parte din strazi erau
deja dotate cu cismele alimentate de la izvoarele din Valea
Crevediei, apa era distribuita la cateva cismele din oras
printr-o retea de conducte.
Cateva incercari de a se executa alimentari cu apa
centralizate in unele din orasele noastre s-au facut inca din
sec. XVII (Iasi 1675, Focsani 1690)
Treptat, iau fiinta unitati speciale insarcinate cu intretinerea
lucrarilor de alimentare cu apa (breasla cismigiilor infiintata
de Alexandru Ipsilanti in 1775 si Casa Cismelelor infiintata
de Nicolae Mavrogheni in 1787)
Istoric evul mediu- Transilvania

Prima atestare documentara a preocuparilor
pentru realizarea unor lucrari ingineresti de
aparare impotriva inundatiilor dateaza din anul
1613, cand in paragraful I al Legii XXVII, s-au
stabilit conditiile de autorizare pentru realizarea a
numeroase lucrari de indiguire, baraje si mori de
apa. Nu se cunoaste exact ce lucrari s-au realizat
dupa aparitia acestei legi, dar urmatoarea
dispozitie administrativa aparuta in anul 1790,
Legea LXVII, semnaleaza realizarea primelor
lucrari de amenajari de albii si regularizari ale
cursului raului Crisul Repede
Istoric evul mediu

In evul mediu situatia in orasele europene era dezastruoasa din
punct de vedere al apelor uzate menajere, fecalele fie erau
aruncate pe strada sau in cel mai bun caz, in santul din mijlocul
strazii
In zona Europei Centrale si de Est nu au existat sisteme de
canalizare in Evul Mediu: locuintele nu erau alimentate cu apa, iar
necesitatile fiziologice erau rezolvate in exteriorul cladirilor
Odata cu aparitia marilor orase si industriilor au crescut si cantitatile
de apa pe care acestea le evacuau si care infestau raurile. Industriile
noi, nemaigasind in orasele existente cantitatile de apa necesare, au
luat fiinta in alte locuri, favorizand astfel crearea de orase noi. Pe de
alta parte insa, murdarirea raurilor cu ape uzate industriale si
orasenesti facea imposibila construirea unor noi captari in aval de
aceste centre industriale, impunandu-se astfel dezvoltarea unor
tehnici de epurare a apelor uzate, pentru protectia calitatii apei din
sursele de naturale
Istoric epoca moderna

In secolul 19 si mai pregnant in secolul 20 s-a produs
(r)evolutia in mentalitatea oamenilor, odata cu aparitia
primelor retele de canalizare si a primelor instalatii
interioare de canalizare.
A aparut noul closet cu spalare cu apa, iar in anul 1850,
in Londra s-a stabilit ca orice constructie noua sa aiba
cel putin un WC instalat. Primele statii de epurare au
aparut in Anglia in secolul XIX. Initial s-au realizat
canalizari, care au rezolvat problema epidemiilor
hidrice, dar au facut din Tamisa un rau mort ce degaja
miros incat in geamurile parlamentului au trebuit
atarnate carpe imbibate cu clorura de calciu. Abia
atunci s-a trecut la realizarea de statii de epurare

In Cehia, primul sistem public de canalizare a fost construit in anul 1896 la
Plzen. In Praga si Bratislava, reteaua de canalizare a fost construita dupa
1902, iar in Kosice dupa 1904, multe dintre aceste canale colectoare fiind
si astazi in functiune.
Tot n Anglia s-au pus bazele monitoringului calitativ al apelor. Parametrul
consum biochimic de oxigen - CBO5 a fost introdus n 1898 si a fost
conceput in concordanta cu realitatile englezesti - temperatura de 200C,
timp de rezidenta in rau 5 zile, tip de poluare predominant fiind cea
fecaloid-menajera
La inceputul secolului XX, orasele si obiectivele industriale au inceput sa
recunoasca ca deversarea apelor reziduale direct in apele curgatoare
produce probleme de sanatate, aducandu-se modificari importante in
conceptia statiilor de tratare, echipate cu filtre rapide cu nisip, a retelelor
de distributie a apei potabile, a canalizarilor centralizate si a construirii
primelor statii de epurare a apelor uzate. Astfel, prima statie de epurare a
apelor uzate care a utilizat procedeul cu namol activ a fost construita in
Manchester in 1916.

Incepand cu a doua jumatate a secolului al XX-lea, pe plan mondial
si in tara noastra, resursele de apa se dovedesc limitate, in timp ce
dezvoltarea urbana, industriala si agricola solicita cantitati tot mai
mari
Atitudinea oamenilor fata de mediu inconjurator nu s-a schimbat
semnificativ de-a lungul existentei umanitatii. De-a lungul timpului
prin ocuparea extensiva a planetei, calitatea aerului si a apei s-a
degradat, grosimea stratului de ozon a scazut, punand intr-o stare
critica intreaga planeta. Toate acestea au dus la cresterea ingrijorrii
legate de deteriorarea mediului
Primii vizionari care au tras semnalul de alarma legat de degradarea
mediului inconjurator au fost oamenii de stiinta din secolul XIX, care
confruntati cu urbanizarea si industrializarea galopanta au incercat
sa stopeze actiunile destructive si sa educe oamenii in domeniul
stiintelor naturale si a protectiei mediului
Primele Directive
Cele mai multe reglementari europene in domeniul protectiei mediului au fost

indreptate catre calitatea apei. Politica europeana de protectie a calitatii apei
dateaza din anii '70. Primul Program European pentru Protectia Mediului a fost
lansat in anul 1973, urmat de un set de reglementari privind calitatea apei,
respectiv Directiva Apelor de Suprafata, din 1975, si continuand cu Directiva Apei
Potabile, din 1980. Acest prim set de acte legislative a continut si Legislatia privind
calitatea apei in cursurile de apa pentru pesti (1978), apele pentru crustacee
(1979), apele pentru scaldat/agrement (1976) si apele subterane (1980). Domeniul
legislativ pentru valorile limita pentru emisii a fost acoperit de Directiva
Substantelor Periculoase (1976), precum si de Directive secundare privind limitele
diferitelor substante individuale
Un al doilea val legislativ a incercat sa revizuiasca si sa completeze scaparile
legislatiei existente. Prin urmare, au fost lansate Directiva pentru Epurarea Apelor
Uzate Municipale (1991), Directiva Nitratilor (1991). Au fost revizuite Directivele
Apelor potabile si a Apei de Scaldat (1994, 1995), dezvoltarea unui Program de
Actiune pentru Apele Subterane si elaborarea unei directive privind Calitatea
Ecologica a Apei (1994)
De asemenea, pentru calitatea apei in procesele instalatiilor industriale mari, a fost
elaborata Directiva IPPC - un sistem integrat legislativ privind prevenirea si
controlul poluarii apei (Integrated Pollution Prevention and Control Directive,
1996)
Directiva Apei
In 1995, Institutiile Europene au ajuns la concluzia ca
Politica Comunitara pentru Apa trebuia revizuita. In urma
analizei propunerilor autoritatilor locale si regionale, a
producatorilor si consumatorilor de apa, a agentiilor de
apa, a organismelor autoritare din domeniul industriei si
agriculturii, a agentiilor de protectie a mediului, a
organizatiilor non-guvernamentale, a fost elaborata o
Directiva Cadru pentru Apa. In urma unui sir indelungat de
dezbateri, Directiva Cadru pentru Apa propusa in 1997
capata, in noiembrie 2000, forma finala
Obiectivele de protectie a mediului continute de aceasta
directiva se refera la obtinerea unei calitati
corespunzatoare a tuturor surselor de apa subterane si de
suprafata, pana in anul 2015
In Romania
In Romania, in anii `60, gospodarirea apelor constituia o
preocupare marginala, fiind considerata o activitate anexa a
hidrotehnicii. Insa, s-a reusit separarea problemelor constructive ale
constructiilor hidrotehnice de cele functionale si sa se dezvolte
gospodarirea apelor intr-o disciplina de sine statatoare. Pe langa
activitatile de elaborare a planurilor de amenajare si a altor studii
de proiectare, crearea unei noi discipline a necesitat inainte de
toate importante inovatii metodologice
In anul 1959, gospodarirea apelor se ocupa exclusiv de satisfacerea
cerintelor de apa calitative ale folosintelor, astfel ca a fost necesara
largirea sferei de preocupari la toate aspectele legate de
amenajarea resurselor de apa. Dintre noile ramuri ale gospodririi
apelor care au fost create, cele care au fost dezvoltate cu precadere
au fost gospodarirea apelor mari si gospodarirea calitii apelor
In Romania
In domeniul calitatii apelor, conceptia veche era de a controla
calitatea apelor din rauri exclusiv prin epurarea apelor uzate inainte
de deversarea lor in ruri. Conceptul de gospodarire a calitatii
apelor lua in consideratie si sursele de poluare difuze, iar pe de alta
parte, extindea analizele si asupra proceselor calitative din cursurile
de apa sau din lacuri
De asemenea, noile concepte tineau seama nu doar de situatiile
limita, care stateau la baza dimensionarii statiilor de epurare, ci
intreaga variatie in timp a elementelor hidrologice si la efectele
calitative ale evacuarii unor debite din lacurile de acumulare
Pe langa acestea, au fost introduse concepte noi de gospodarire a
apelor subterane, care puneau in evidenta legatura dintre apele de
suprafata si cele subterane si preconizand sisteme de
reimprospatare a apelor subterane din resursele de suprafata
Functiile apei
1. Functia sociala element indispensabil vietii
Satisfacerea necesitatilor biologice si de igiena= 150 l apa/zi
(OMS)
5-25 l apa /zi in statele subdezvoltate
Boli hidrice 2,2 mil decese annual
>1 mld access la surse sigure de apa
>2,4 mld nu dispun de conditii de igiena elementara
2. Functia economica: materie prima, auxiliar de neinlocuit,
mijloc de transport, purtator de energie, element de racire,
cale de transport, irigatii
3. Functia ecologica
4. Functia culturala
Dezvoltare durabila
Comisia Mondial pentru Mediu i Dezvoltare
(WCED) n raportul "Viitorul nostru comun,
cunoscut i sub numele de Raport Brundtland,
da urmatoarea definitie:
"dezvoltarea durabil este dezvoltarea care
urmrete satisfacerea nevoile prezentului,
fr a compromite posibilitatea generaiilor
viitoare de a-i satisface propriile nevoi"
Dezvoltare durabila
Conceptul de dezvoltare durabil desemneaz
totalitatea formelor i metodelor de dezvoltare
socio-economic, al cror fundament l
reprezint, n primul rnd, asigurarea unui
echilibru ntre aceste sisteme socio-economice i
elementele capitalului natural
Durabilitatea are ca punct de plecare ideea c
activitile umane sunt dependente de mediul
nconjurtor i de resurse
Dezvoltare durabila
Dezvoltarea durabila are la baza ideea solidaritatii intre generatii, cu
alte cuvinte obligativitatea morala a generatiei actuale de a lasa
pentru noua generatie resurse suficiente si un mediu sanatos
Dezvoltarea durabila este singura alternativa pe termen lung si
foarte lung, la criza dintre om si mediul inconjurator, este o
obligatie asumata de parlamentele si guvernele statelor prin
sustinerea si ratificarea acordurilor si legilor internationale
n Romania, gospodrirea resurselor de ap cuprinde numeroase
activiti tehnice, economice i legislative care constau, n principal,
n cunoaterea resurselor de ap, amenajarea bazinelor
hidrografice, regimul de folosire al apelor, regimul de folosire i de
protecie al albiilor, malurilor i lucrrilor de gospodrire ale apelor,
aprarea mpotriva inundaiilor, fenomenelor meteorologice
periculoase i accidentelor la construcii hidrotehnice, mecanismul
economic din domeniul apelor
Dezvoltare durabila
Aceste activiti au ca scop:

- conservarea, dezvoltarea i protecia resurselor de ap, precum i asigurarea unei
curgeri libere a apelor;
- protecia mpotriva oricrei forme de poluare i de modificare a caracteristicilor
resurselor de ap, a malurilor i albiilor sau cuvetelor acestora;
- refacerea caliti apelor de suprafa i subterane;
- conservarea i protejarea ecosistemelor acvatice;
- asigurarea alimentarii cu ap potabil a populaiei i a salubritii publice;
- valorificarea complex a apelor ca resurs economic i repartiia raional i
echilibrat a acestei resurse, cu meninerea i cu ameliorarea calitii i
productivitii naturale a apelor;
- aprarea mpotriva inundaiilor i a oricror alte fenomene hidrometeorologice
periculoase;
- satisfacerea cerinelor de ap pentru agricultur, industrie, producere de energie,
transporturi, turism, etc
Gospodrirea apelor trebuie s considere ca un tot unitar apele de suprafa i

subterane att sub aspect cantitativ ct i calitativ, n scopul asigurrii dezvoltrii
durabile a societii
Obiectivul i strategia Romniei n

domeniul gospodririi apelor
n cadrul dezvoltrii durabile, problema gospodririi raionale a
apelor este deosebit de important ntruct apa a fost considerat
mult timp o resurs inepuizabil i regenerabil, devenind n
prezent unul dintre factorii limitativi ai dezvoltrii socio-economice
Principalul obiectiv strategic al Romniei n domeniul gospodaririi
apelor pe termen scurt i mediu este legat de integrarea
europeana, ceea ce implica armonizarea i implementarea Acquisului comunitar din domeniul proteciei calitii apei, i n mod
deosebit Directiva Cadru a Apei
n realizarea acestui obiectiv au fost i trebuie luate n considerare
condiiile specifice ale arii noastre, experiena romneasca n
domeniul gospodaririi apelor, tendinele i prognozele de
dezvoltare economico-sociala, precum i angajamentele asumate
de Romnia n cadrul cooperarii internationale i al procesului de
integrare europeana

Strategia de gospodarire a apelor trebuie
concentreze, n principal, n urmatoarele directii:
sa
se
- mbunatatirea cunoaterii i evaluarii mediilor aerian i

hidric, modernizarea i acreditarea laboratoarelor de
monitorizare a calitii apelor, inclusiv realizarea
monitoringului biologic, al substanelor periculoase i al
sedimentelor, precum i dezvoltarea activitii de cercetare
aplicata;
- elaborarea Planurilor de management pe bazin hidrografic n
conformitate cu Directiva Cadru a apei (finalizate la
22.12.2009 conform cerinelor Directivei Cadru privind
Apa)

Aceasta activitate a implicat o redefinire a modului de
clasificare i evaluare a apelor de suprafaa, subterane
i marine, definirea i caracterizarea impactelor
antropice, stabilirea unui sistem adecvat i specific de
monitoring al apelor, ecosistemelor acvatice i zonelor
umede, precum i stabilirea masurilor menite sa
conduca la atingerea starii bune a apelor sau a unui
potenial ecologic maxim al acestora. Trebuie subliniat
faptul c Directiva Cadru privind Apa aduce o
schimbare profund n politica de ape a Uniunii
Europene, n sensul ca schimba accentul de la sursa de
poluare spre evaluarea impactului acestei surse asupra
calitii mediului acvatic;

Utilizarea raionala a resurselor de apa i protecia acestora mpotriva
epuizarii astfel nct sa fie satisfacute n mod durabil toate cerinele
raionale de apa concomitent cu protecia ecosistemelor acvatice i avnd
ca obiectiv meninerea starii bune a apelor. n acest sens, o importanta
deosebita va fi acordata reglementarii din punct de vedere al gospodaririi
apelor, activitate ce trebuie desfasurata la nivelul fiecarui bazin
hidrografic. Avnd n vedere prevederile directivelor europene, un accent
important va fi pus pe reducerea sau eliminarea descarcarii de substane
periculoase n apele de suprafaa i subterane, precum i reducerea
aportului de nutrieni n ape;
Alimentarea cu apa i canalizarea localitailor n conformitate cu
prevederile Directivei privind epurarea apelor uzate oreneti i a
Directivei privind calitatea apei destinate consumului uman;
Conservarea calitaii resurselor de apa i a ecosistemelor acvatice, n
special n zonele foarte valoroase din punct de vedere ecologic;
Prevenirea i apararea mpotriva efectelor distructive ale apelor;

Imbunatirea managementului bazinului hidrografic prin modernizarea
cadrului institutional i definirea clara a responsabilitilor pentru
managementul apei. Acest obiectiv a fost realizat prin reorganizarea
Companiei Naionale Apele Romne i transformarea acesteia n
autoritatea cu responsabiliti n implementarea seciunii de Protecia
calitii apelor din Acquis-ul comunitar de mediu; aceasta reorganizare a
condus la nfiinarea de compartimente de reglementare, inspecie i
control la nivelul fiecarei uniti bazinale i va permite ndeplinirea
cerinelor administrative impuse de directivele din domeniul apelor.;
Creterea implicarii publicului prin dezvoltarea unui sistem educational
corespunzator. n acest sens, este necesara implicarea activa a tuturor
parilor interesate, n special prin activitile desfurate n cadrul
Comitetelor de bazin hidrografic. Totodata, a fost creat un cadru specific
pentru facilitarea participarii publice, n special pentru consultare asupra
Planului de management a bazinului hidrografic, reprezentat prin linkuri
pe site-urile Administraiilor Bazinale prin care toi vizitatorii acestuia s-i
poat exprima opinia privind coninutul acestui Plan
Cadru legislativ
Cele mai multe reglementri n domeniul
proteciei mediului elaborate la nivel european se
refer la calitatea apei. Politica de protecie a
apelor are ca punct de plecare anii 70 i a
parcurs 3 etape:
asigurarea unei caliti corespunztoare a
apei la folosine
reducerea polurii la surs
gospodrirea durabil a apelor la nivel de
bazin hidrografic
Cadru legislativ
Etapa I-a : 1970-1980 - Calitate corespunztoare a apei necesar folosinelor de ap
n aceast etap au aprut urmtoarele Directive mai importante: Directiva 75/440/EEC
privind calitatea apei pentru producerea apei potabile; Directiva 76/160/EEC privind calitatea
apei pentru mbiere; Directiva 78/659/EEC privind calitatea apei pentru piscicultur;
Directiva 79/923/EEC privind calitatea apei pentru crustacee; Directiva 80/778/EEC i
amendamente 98/83/EEC privind calitatea apei potabile
Etapa a II-a: 1981-2000 - Reducerea polurii la surse;

n aceast etap, s-a ncercat revizuirea i completarea scprilor legislaiei existente n acel
moment, fiind elaborate urmtoarele directive mai importante: Directiva 76/464/EEC privind
poluarea cauzat de anumite substane periculoase, Directiva 80/68/EEC privind protecia
apelor subterane mpotriva substanelor periculoase, Directiva 91/271/EEC privind epurarea
apelor uzate oreneti, Directiva 91/676/EEC privind poluarea cu nitrai, Directiva 96/61/EEC
privind prevenirea i reducerea polurii industriale
Etapa a III-a: 1981-2000 Gospodarirea durabila;
Dup aproape 5 ani de dezbateri, medieri i actualizri a textului Directivei 2000/60/EC, pe
23.10.2000 aceasta a fost aprobat i publicat n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.de
Parlamentul European. Directiva Cadru 2000/60/EC a Parlamentului i Consiliului European
stabilete un cadru de aciune pentru rile din Uniunea Europeana n domeniul politicii apei
recunoate bazinul hidrografic ca unitate natural i fundamental pentru formarea,
utilizarea i protecia apelor
Aspecte economice legate de gestiunea

apelor
n multe ri, apa este considerat a fi gratis, mai ales dac se
gsete din abunden, ns n Romania, o ar srac din punct de
vedere al resurselor de ap, acest lucru nu este valabil. Cnd este
captat, tratat i distribuit, i se adaug costuri legate de
exploatare i ntreinere, i uneori de mediu, nelegndu-se mai
uor de ce apa de la robinet cost. n cazul apei brute din ruri i
subteran, costurile sunt determinate de construcia barajelor i a
altor lucrri hidrotehnice din sistemele de gospodrire a apelor,
necesare att pentru a asigura scurgerea apei pe ruri, ct i pentru
stocarea i redistribuirea ei n timp i spaiu. Astfel c pe lng
costurile de investiii se mai adaug costurile pentru monitorizarea
cantitativ i calitativ a apei, costuri de exploatare, ntreinere i
reparaii, precum i costuri de mediu deoarece barajele au anumite
efecte asupra mediului (despduriri, modificarea regimului
hidrologic n aval, etc)

apelor
Aplicarea principiilor (consumatorul pltete/poluatorul pltete) i
a intrumentelor economice (preul apei, plata pentru evacuare,
autorizaia de gospodrire a apelor, etc) va asigura o abordare ct
mai corect pentru multiplele aspecte legate de gospodrirea
apelor, inclusiv a celor subterane
Astfel, adugnd costuri pentru folosirea apei, se atrage atenia c
apa este ntr-adevr valoroas, c nu trebuie epuizat prin consum
n exces sau poluare
n Romania, apare n 1991 H.G. 1001/1990 care reglementeaz un
sistem integrat de pli pentru produsele i serviciile de gospodrire
a apelor, pentru conservarea i protecia apei mpotriva epuizrii i
polurii, etc. Conform acestui sistem, se aplic preuri pentru
prelevare, tarife pentru evacuare i penaliti, n limitele aprobate,
aplicndu-se principiile consumatorul pltete i poluatorul pltete

apelor
Preurile sunt aceleai pentru toata ara, dar difer n
funcie de sursa de ap i categoria de folosin.
Tarifele sunt aplicate asupra unui set de taxe de emisii
asupra polurii apei pe baza unor limite stabilite de
lege. Dac limitele sunt depite, sunt impuse amenzi
sau penaliti.
Penalitile pentru neconformare cu autorizaiile sau
contractele pentru captarea apei i primirea apei uzate
n resursele de ap reprezint un instrument important
pentru reducerea impactului asupra mediului al
anumitor activiti i pentru a obliga utilizatorii s
repecte prevederile acestor acte
TIPIZAREA RAURILOR SI A
LACURILOR
Metode de tipizare a raurilor si a lacurilor
Conditii de referinta pentru rauri si lacuri
curs2
Metode de tipizare a raurilor si a lacurilor
Cerinta DCA tipizarea apelor de suprafata

asemenari si deosebiri intre cursurile de apa
ale EU in conditii naturale similare
Apa de suprafata (rau, lac) = unitate delimitata
avand variatie interna abiotica si biotica
limitata si potential ecologic semnificativ
Clasificarea tipologic a cursurilor de ap se

realizeaz n urmtoarele etape:
Abordarea top-down - tipologie bazat pe parametrii
descriptivi abiotici, factori presupui a se afla n relaie
indirect cu comunitile biologice (relaie de tip cauz-efect)
Abordarea bottom-up tipologie bazat pe msurtori
directe ale variabilitii comunitilor biologice (relaie de tip
efect-cauz) prin care se urmrete o verificare biologic a
tipologiei abiotice
Suprapunerea celor dou abordri pentru definirea final a
tipurilor de corpuri de ap
Tipizarea abiotica varianta A
Tipizarea abiotica varianta B
Pentru caracterizarea tipologic abiotic a

cursurilor de ap din Romnia, avnd la baz
sistemul B de clasificare s-au utilizat urmtorii
parametri:
Altitudinea bazinului curbe de nivel: 200m, 500m, 800m
definesc principalele uniti de relief: cmpii, dealuri, podiuri,
zone piemontane i muni
caracteristicile geologice roci : silicioase, calcaroase i
organice
Zonarea longitudinal suprafaa bazinului
cursuri de ap mici F = 10 100 km2
cursuri de ap medii F = 100 1000 km2
cursuri de ap mari F = 1000 10000 km2
cursuri de ap foarte mari F > 10000 km2
structura litologic a patului albiei :

Blocuri - D > 200 mm
Bolovni D = 70 200 mm
Pietri D = 2 70 mm
Nisip D = 0,05 2 mm
Ml D = 0,05 0,005 mm
Argil D < 0,005 mm
Debitul specific mediu multianual
Mare > 30 l/s/km2
Mediu 3-30 l/s/km2
Mic < 3 l/s/km2
Debitul specific mediu lunar minim anual cu asigurare de
95%
Mare (> 2 l/s/km2), Mediu (0,3 2 l/s/km2), Mic (<0,3l/s/km2);
Caracteristicile climatice:
Precipitaiile medii multianuale:
reduse <500 mm/an
medii 500-800 mm/an
abundente >800 mm/an
Temperaturile medii multianuale:
mici <00C,
medii 0-80C
mari >80C
Rezultate
Romania: 32 tipuri cursuri de apa dintre care

4 tipuri cursuri nepermanente
Tipizarea biotica a raurilor a validat tipologia
abiotica luand in considerare analize asupra
macrozoobentosului,
ihtiofaunei
si
fitoplanctonului
Reactualizarea tipologiei cursurilor de ap in

2009
Tipologia a fost revizuita pe baza indicatorului
macrozoobentos
Existena unor date i informaii suplimentare rezultate din
msurtori directe ale macronevertebratelor (considerat
elementul cel mai reprezentativ pentru cursurile de ap), n
seciunile de referin i cele mai bune seciuni disponibile,
tipologia cursurilor de ap a fost redefinit i sintetizat,
conducnd la reducerea numrului de tipuri
Sintetizarea, respectiv reducerea numrului de tipuri a fost
determinat de existena acelorai caracteristici ale
comunitilor de macronevertebrate pentru unele tipuri
definite distinct n etapa anterioar
Rezultat 2009= 15 tipuri de cursuri de apa
Reactualizarea tipologiei cursurilor de ap in

2009
n privina cursurilor de ap nepermanente reprezentate de
acele cursuri de ap caracterizate prin debitul specific mediu
lunar minim anual cu asigurare de 95% egal cu zero, au fost
meninute cele 4 tipuri definite din etapa anterioar
Avnd n vedere diversitatea i heterogenitatea din punct de
vedere hidrologic a cursurilor de ap din aceast categorie,
este necesar o investigare i o analiz
hidrologic
aprofundat, care s conduc la diferenierea detaliat a unor
noi tipuri sau/i subtipuri, urmat de investigaii directe ale
comunitilor biologice specifice tipurilor respective
Prin investigarea i analiza altor elemente biologice, pe
msur ce datele vor fi disponibile pe o perioad de timp
relevant, este posibil ca tipurile s fie sintetizate n
continuare, numrul tipurilor fiind redus, sau se poate realiza
o subdivizare n cadrul unor tipuri existente
Exemple de tipologii de rauri
Exemplu de tipologie a raurilor in b.h. BuzauIalomita
Tipologia lacurilor
Vezi tipologiile A si B
In plus pentru lacurile de acumulare fata de cele naturale s-a
considerat tipul retentiei:
Mic <3 zile
Mediu 3-30 zile
Mare >30 zile
Rezultat: 18 tipuri de lacuri naturale
14 tipuri de lacuri de acumulare
Exemplu de tipologie a lacurilor in b.h. BuzauIalomita
Condiii de referin pentru fiecare tip de apa

de suprafata
Directiva Cadru a Apei prevede stabilirea condiiilor
de referin pe baza elementelor hidromorfologice,
fizico-chimice i biologice specifice fiecrui tip de
curs de ap
Condiiile de referin reprezint valorile
elementelor biologice, hidromorfologice, fizicochimice neperturbate sau cu influene antropice
minime, corespunznd unor situaii din prezent sau
din trecut
Sectiunile
de
referinta
corespund
acelor
amplasamente la care influenta antropica este sub
10%

de suprafata
Definirea condiiilor de referin s-a realizat

preponderent prin metoda abordrii spaiale,
constnd n selectarea seciunilor de referin sau
a celor mai bune seciuni disponibile pe baza unor
criterii specifice, completat n unele cazuri (ex:
date nerelevante sau date indisponibile) cu
abordarea intitulat expert judgement
Parametri biologici, fizico-chimici,hidromorfologici

de suprafata
Ptr. fiecare curs de apa s-au ales mai multe

sectiuni de referinta ptr a obtine suficiente
date pentru prelucrarile statistice obtinerea
unor valori de referinta pentru parametri
consideratiextrapolate
conditii
de
referinta
Criterii specifice
Utilizarea terenului n bazinul de recepie
Influenele urbanizrii, utilizrii terenului sau silviculturii trebuie
s fie pe ct posibil reduse
Cursuri de ap i habitate
Seciunile de referin trebuie s fie acoperite cu vegetaie
natural sau cu pduri neexploatate
Resturile lemnoase s nu fie nlturate
Patul albiei sau al malurilor s nu fie fixat
S nu existe obstacole n calea migraiei organismelor sau a
transportului sedimentelor
Msurile de protecie mpotriva inundaiilor s aib influen
minor
Criterii specifice
Vegetaia malurilor i a zonelor inundabile
Vegetaia de maluri i cea a zonei inundabile s permit migraia
lateral
Regimul hidrologic
Regimul natural de curgere s nu fie perturbat
Regimul hidrologic al cursurilor de ap s nu fie alterat sau s aib
modificri minore
Regimul hidrologic s nu fie perturbat din cauza prelevrilor,
derivaiilor, evacurilor n unde pulsatorii
Criterii fizico-chimice
S nu existe surse punctiforme de poluare organic
S nu existe surse punctiforme de poluare cu nutrieni
S nu existe surse de poluare difuz
S nu se manifeste acidifierea, alcalinizarea i salinizarea
S nu existe alterri ale regimului termic
Criterii specifice
Biologie
Fr alterri ale biotei indigene prin introducerea de plante i
animale (de ex. piscicultur)
Morfologia lacului
Alterrile hidromorfologice s nu influeneze biodiversitatea i
funcia ecologic
Biomanipulare
Sa nu existe biomanipulare (de ex n lacuri)
Utilizarea n scop recreaional
Fr utilizare intensiv n scop recreaional
PRESIUNI SEMNIFICATIVE
ASUPRA RESURSELOR DE APA
Surse punctiforme
Surse difuze
Alte surse semnificative
curs3
I. Surse punctiforme de poluare semnificative

Criterii pentru evaluarea surselor de poluare semnificative
n conformitate cu Directiva Cadru n domeniul Apei, se

consider presiuni semnificative presiunile care au c rezultat
neatingerea obiectivelor de mediu pentru corpul de ap
studiat
Conceptual un set simplu de reguli indic direct dac o
presiune este semnificativ
Se compara magnitudinea presiunii cu un criteriu sau o
valoare limit relevant pentru corpul de ap
Directivele Europene prezint limitele peste care presiunile
pot fi numite semnificative i substanele i grupele de
substane care trebuie luate n considerare
Aplicarea acestor criterii a condus la identificarea presiunilor

semnificative punctiforme, avand n vedere evacurile de ape
epurate sau neepurate n resursele de ap de suprafa:
a.
Aglomerrile umane (identificate n conformitate cu cerinele

Directivei privind epurarea apelor uzate urbane - Directiva
91/271/EEC), ce au peste 2000 locuitori echivaleni (l.e.) care au
sisteme de colectare a apelor uzate cu sau fr staii de epurare i
care evacueaz n resursele de ap;
- de asemenea, aglomerrile <2000 l.e. sunt considerate surse
semnificative punctiforme dac nu au sistem de canalizare
centralizat;
- sunt considerate surse semnificative de poluare, aglomerrile
umane cu sistem de canalizare unitar care nu are capacitatea de a
colecta i epura amestecul de ape uzate i ape pluviale n perioadele
cu ploi intense;

b. Industria:
- instalaiile care intr sub incidena Directivei IPPC 96/61/EC inclusiv unittile care sunt inventariate n Registrul Poluanilor Emisii
(EPER) care sunt relevante pentru factorul de mediu - ap;
- unitile care evacueaz substane periculoase (lista I i II) i/sau
substane prioritare peste limitele legislaiei n vigoare (n conformitate
cu cerinele Directivei 2006/11/EC privind poluarea cauzat de
substanele periculoase evacuate n mediul acvatic al Comunitii;
- alte uniti care evacueaz n resursele de ap i care nu se
conformeaz legislaiei n vigoare privind factorul de mediu ap;
c. Agricultur:
- fermele zootehnice sub incidena Directivei IPPC 96/61/EC - inclusiv
unitile care sunt inventariate n Registrul Poluanilor Emii (EPER)
care sunt relevante pentru factorul de mediu - ap;
- fermele care evacueaz substane periculoase (lista I i II) i/sau
substane prioritare peste limitele legislaiei n vigoare (n conformitate
cu cerinele Directivei 2006/11/EC privind poluarea cauzat de
substanele periculoase evacuate n mediul acvatic al Comunitii);
- alte uniti agricole cu evacuare punctiform i care nu se
conformeaz legislaiei n vigoare privind factorul de mediu ap;
Surse punctiforme de poluare semnificative

La nivelul fiecarui bazin hidrografic s-au identificat folosintele de apa care
folosesc resursele de apa de suprafata ca receptor al apelor evacuate
n urma analizrii surselor de poluare punctiform, innd seama de criteriile
menionate mai sus, au rezultat sursele punctiforme semnificative urbane,
industriale si agricole
Caracterizarea principalelor categorii de surse de poluare punctiforme

Surse de poluare urbane/aglomerri umane
In conformitate cu cerinele Directivei privind epurarea apelor uzate
urbane (Directiva 91/271/EEC) apele uzate urbane ce pot conine ape uzate
menajere sau amestecuri de ape uzate menajere, industriale i ape meteorice
sunt colectate de ctre sistemele de colectare/canalizare, conduse la staia
de epurare (unde sunt epurate corespunztor) i apoi evacuate n resursele
de ap, avnd n vedere respectarea concentraiilor maxime admise.
Romnia a obinut perioada de tranziie pentru implementarea acestei
Directive de maximum 12 ani de la aderare (31 decembrie 2018)
Exista aglomerri umane care nu se conformeaz acestor

cerine, neavnd sisteme de colectare i/sau staii de epurare cu
dotare i funcionare corespunztoare (cel puin cu epurare
mecanic i biologic pentru aglomerrile cuprinse ntre 2000
10000 l.e i n plus treapta teriar pentru ndeprtarea
nutrienilor pentru aglomerrile cu peste 10000 l.e).
Apele uzate urbane conin, n special materii n suspensie,
substane organice, nutrieni, dar i ali poluani ca metale grele,
detergeni, hidrocarburi petroliere, micropoluani organici, etc.
depinznd de tipurile de industrie existente, ct i de nivelul de
pre-epurare al apelor industriale colectate
n conformitate cu Planul de implementare al Directivei
91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane, n cele 11
spaii hidrografice s-au identificat aglomerrile umane (>2000 l.e.)
si pentru acestea s-a evaluat ncrcarea organic total
Se menioneaz c exist aglomerri umane (> 2000 l.e.) care

nu au nc dotare cu staii de epurare, iar din numrul total de
staii de epurare sunt multe situatii in care niciuna nu se
conformeaz cerinelor legislative
Cantitile monitorizate de substane organice (exprimate ca
CCO Cr i CBO5), nutrieni (azot total i fosfor total) si de
metale evacuate la nivelul anului 2007 pe categorii de
Substane Substane
Fosfor
aglomerri
Azot total
Categorii de
organice
organice
total
aglomerri/Poluani
evacuai
(CCO-Cr)
t/an
(CBO5)
t/an
(Nt)
t/an
(Pt)
t/an
>100.000 l.e.
10.000 100.000 l.e.
2000 - 10000 l.e.
<2000 l.e.
Total
Categorii
de
aglomerri/
poluani
evacuai
>100.000
l.e.
10.000
100.000 l.e.
2000 10000 l.e.
<2000 l.e.
Total
Cupru
(Cu)
kg/an
Zinc
(Zn)
kg/an
Cadmiu
(Cd)
kg/an
Nichel
(Ni)
kg/an
Plumb
(Pb)
kg/an
Mercur
(Hg)
kg/an
Crom
(Cr)
kg/an
Exemple de surse de poluare urbane/aglomerri umane
Feteti
Feteti are o populaie de 35521 l.e. Dintre acetia, doar 30,64% sunt
conectai la un sistem centralizat de colectare ape uzate. Aglomerarea nu
beneficiaz de o staie de epurare astfel c, apele uzate provenite de la
populaie i instituii publice sunt evacuate direct n fluviul Dunrea
braul Borcea. n anul 2007 s-a evacuat un volum de 0,562 mil. mc ape
uzate neepurate. Cu toate acestea, n anul 2007 nu s-au nregistrat
depiri dect pentru parametrul amoniu, restul indicatorilor ncadrnduse n limitele maxim admise prevzute prin autorizaia de gospodrire a
apelor?!
Brila
n municipiul Brila 208716 de locuitori echivaleni sunt racordai la
reeaua de canalizare. Apele uzate provenite de la populaie i instituii
publice sunt evacuate prin 7 guri de evacuare direct n fluviul Dunrea, n
anul 2007 evacundu-se un volum de 12,884 mil. mc ape uzate neepurate
(depiri ale limitelor admise la indicatorii: materii n suspensie, amoniu,
substane organice (CCO-Cr, CBO5), substane extractibile, reziduu filtrat,
cloruri, sulfai.)
Surse de poluare industriale i agricole
Sursele de poluare industriale i agricole contribuie la poluarea resurselor

de ap, prin evacuarea de poluani specifici tipului de activitate
desfurat
Se pot evacua substane organice, nutrieni (industria alimentar, industria
chimic, industria fertilizanilor, celuloz i hrtie, fermele zootehnice,
etc.), metale grele (industria extractiv i prelucrtoare, industria
chimic, etc), micropoluani organici periculoi (industria chimic
organic, industria petrolier, etc.)
Sursele punctiforme de poluare industriale i agricole trebuie s respecte
cerinele Directivei IPPC, Directivei 2006/11/EC privind poluarea cauzat
de substanele periculoase evacuate n mediul acvatic al Comunitii,
Directivei privind protecia apelor mpotriva polurii cu nitrai din surse
agricole -91/676/EEC, Directivei privind accidentele majore 86/278/EEC
(Directiva SEVESO), precum i cerinele legislaiei naionale (HG
352/2005 privind aprobarea unor norme asupra condiiile de descrcare,
HG 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptat a
evacurilor, emisiilor i pierderilor de substane prioritar periculoase)
Surse de poluare industriale i agricole
Pentru implementarea Directivei 76/464/EEC privind poluarea

cauzat de substanele periculoase evacuate n mediul acvatic
al Comunitii, Romnia a obinut o perioad de tranziie de 3
ani (decembrie 2009), avnd n vedere anumite uniti
industriale care evacueaz cadmiu i mercur (27 de uniti la
nivel naional), hexaclorciclohexan (3 uniti) i
hexaclorbenzen, hexaclorbutadien, 1,2 - dicloretan,
tricloretilen i triclorbenzen (21 uniti)
Pentru instalaiile sub incidena Directivei IPPC, Romnia a
obinut perioade de tranziie cuprinse ntre 2 i 9 ani
(maximum decembrie 2015)
Evacuri de substane organice i nutrieni n

resursele de ap din sursele punctiforme
industriale
Tip de industrie/ poluani
evacuai
Substane
organice
(CCO-Cr)
t/an
Substane
organice
(CBO5) t/an
Azot
total (Nt)
t/an
Fosfor
total
(Pt) t/an
INDUSTRIE IPPC
INDUSTRIE NON IPPC
INDUSTRIE TOTAL
ALTE SURSE
PUNCTIFORME
Evacuri de metale grele n resursele de ap

din sursele punctiforme
industriale i agricole
Categorii de
aglomerri/
poluani evacuai
INDUSTRIE IPPC
INDUSTRIE NON
IPPC
INDUSTRIE
TOTAL
ALTE SURSE
PUNCTIFORME
Cupru
(Cu)
kg/an
Zinc
(Zn)
kg/an
Cadmiu
(Cd)
kg/an
Nichel
(Ni)
kg/an
Plumb
(Pb)
kg/an
Mercur
(Hg)
kg/an
Crom
(Cr)
kg/an
Exemple de surse de poluare industriale si agricole

SC TERMOELECTRICA SA Sucursala Brila
Este o unitate ale crei instalaii intr sub incidena Directivei IPPC i pe
urmtoarele profile de activitate: producia de energie electric; furnizarea de
abur i aer condiionat; activitate servicii anexe transporturilor de ap. n anul
2007 a evacuat n fluviul Dunrea prin staia de epurare mecanic un debit de
6562,437 l/s (103,76 mil mc). n urma determinrilo fizico-chimice efectuate
apelor uzate evacuate au rezultat depiri pentru materii n suspensie i
amoniu.
SC PETROM SA Sucursala Petrobrazi
Profilul de activitate (prelucrarea ieiului); are instalaii care intr sub
incidena Directivei IPPC, cu o perioada de tranziie pn la data de
31.12.2014. De asemenea, a fost inventariat i n Registrul Poluanilor Emii
(EPER) ca fiind o societate ai crui parametri au depit valorile de prag. n
anul 2007 aceast unitate a evacuat n rul Prahova un volum de 6,118 mil mc
(194 l/s) ape uzate insuficient epurate n staia de epurare proprie. Conform
determinrilor fizico-chimice din laborator, s-au nregistrat depiri fa de
limitele admise prin autorizaia de gospodrire a apelor pentru indicatorii:
materii n suspensie, CCOCr, amoniu, azotati, reziduu filtrat, cloruri, plumb
II. Surse difuze de poluare semnificative inclusiv modul

de utilizare a terenului
Modul de utilizare a terenului - Corine Land Cover
2%
6%
27%
1%
3%
61%
Zone urbane i industriale
Teren arabil
Culturi perene
Puni
Pduri
Ape i zone umede
Categoriile principale de surse de poluare difuze

Aglomerrile umane/localitile care nu au sisteme de
colectare a apelor uzate sau sisteme corespunztoare de
colectare i eliminare a nmolului din staiile de epurare,
precum i localitile care au depozite de deeuri menajere
neconforme.
Agricultur: ferme agrozootehnice care nu au sisteme
corespunztoare de stocare/utilizare a dejeciilor, comunele
identificate ca fiind zone vulnerabile sau potenial vulnerabile
la poluarea cu nitrai din surse agricole, uniti care utilizeaz
pesticide i nu se conformeaz legislaiei n vigoare, alte
uniti/activiti agricole care pot conduce la emisii difuze
semnificative.
Industria: depozite de materii prime, produse finite, produse
auxiliare, stocare de deeuri neconforme, uniti ce produc
poluri accidentale difuze, situri industriale abandonate
Caracterizare a principalelor categorii de surse de

poluare difuze:
Fenomenul de poluare difuz este accentuat datorit faptului
c numai un procent din populaia echivalent (a aglomerrilor
>2000 l.e.) este racordat la sistemele centralizate de canalizare
Dintre aglomerrile dotate cu sisteme de canalizare exista
situatii in care niciuna dintre ele nu se conformeaz cu cerinele
Directivei 91/271/EEC
Managementul necorespunztor al deeurilor menajere la
nivelul localitilor, constituie o surs de poluare difuz local; De
asemenea, modul de colectare/eliminare al nmolului provenit de
la staiile de epurare poate conduce la poluarea resurselor de ap

Dezvoltarea zonelor urbane necesit o mai mare atenie din
punct de vedere al colectrii deeurilor menajere prin
construirea unor depozite de gunoi ecologice i eliminarea
depozitrii necontrolate a deeurilor, ntlnit deseori pe
malurile rurilor i a lacurilor
Agricultur
Pe lng presiunile punctiforme exercitate, activitile agricole pot
conduce la poluarea difuz a resurselor de ap. Cile prin care
poluanii (n special nutrienii i pesticidele, dar i alti poluani)
ajung n corpurile de ap, sunt diverse (scurgere la suprafa,
percolare, etc.)
Sursele de poluare difuz sunt reprezentate n special de:
-Stocarea i utilizarea ngrmintelor organice i chimice;
-Creterea animalelor domestice;
-Utilizarea pesticidelor pentru combaterea duntorilor.
Agricultur
In Raportul Naional 2004, s-a evideniat faptul c cele mai importante
surse de poluare difuz sunt situate n perimetrele localitilor din
zonele vulnerabile i potenial vulnerabile, identificate n conformitate
cu cerinele Directivei 91/676/EEC privind protecia apelor mpotriva
polurii cu nitrai din surse agricole
Datele cu privire la cantitile de ngrminte i numrul de animale
domestice la nivel naional sau judeean au fost preluate din Anuarul
Statistic al Romniei 2007 (cu datele la nivelul anului 2006)
La nivel naional, cantitile specifice de ngrminte chimice
(exprimate n substan activ) utilizate n anul 2006, au fost cu cca
10% mai mari fa de situaia din 2002
n 2006, comparativ cu anul 2002, cantitile de ngrminte naturale
utilizate au sczut cu cca. 10 %. Comparnd cantitile specifice de
ngrminte utilizate n Romnia cu cantitile utilizate n statele
membre ale UE, se observ c Romnia se situeaz cu mult sub media
european
Emisiile de nutrieni din surse difuze

Presiunile difuze datorate activitilor agricole sunt greu de
cuantificat. Presiunile agricole difuze afecteaz att calitatea apelor
de suprafa, ct mai ales calitatea apelor subterane. Prin aplicarea
modelelor matematice se pot estima cantitile de poluani emise
de sursele difuze de poluare.
Modelul MONERIS (MOdelling Nutrient Emissions n RIver Systems)
permite estimarea emisiilor provenind de la sursele de poluare
punctiforme i difuze. Modelul a fost elaborat i aplicat pentru
evaluarea emisiilor de nutrieni (azot i fosfor) n mai multe
bazine/districte hidrografice din Europa, printre care i
bazinul/districtul Dunrii
n cazul surselor de poluare difuze, estimarea ncrcrilor cu
poluani a apelor este mai dificil dect n cazul surselor
punctiforme avnd n vedere modul diferit de producere a polurii
Emisiile de nutrieni din surse difuze

Pe lng emisiile punctiforme, modelul MONERIS consider urmtoarele
moduri (ci) de producere a polurii difuze:
depuneri din atmosfer;
scurgerea de suprafa ;
scurgerea din reelele de drenaje;
eroziunea solului;
scurgerea subteran;
scurgerea din zone impermeabile oreneti
Scurgerea subteran, reprezint principala cale de emisie difuz pentru
azot, iar scurgerea din zone impermeabile oreneti prezint
contribuia cea mai mare la emisia difuz de fosfor
III. Presiuni hidromorfologice semnificative

Informaiile despre tipurile i mrimea presiunilor hidromorfologice la
care sunt supuse corpurile de ap de suprafa din fiecare bazin
hidrografic sunt necesare a fi cunoscute i monitorizate n scopul
identificrii corpurilor de ap puternic modificate
Criterii pentru desemnarea presiunilor hidromorfologice semnificative
Criteriile utilizate au la baz Proiectul Regional UNDP-GEF al

Dunrii i iau n considerare tipurile de lucrri hidrotehnice,
magnitudinea presiunii i efectele acestora asupra ecosistemelor
Din multitudinea activitilor desfurate pe ape sau care au
legtur cu apele, numai unele dintre ele exercit asupra acestora o
presiune semnificativ, determinat pe baza unor criterii bine
determinate; Pe baza acestor criterii s-au identificat cursurile de ap
care sunt afectate semnificativ de prezena presiunilor
hidromorfologice
Exemplu de presiuni hidromorfologice
Lacurile de acumulare
Lacurile de acumulare produc n principal ca presiune

hidromorfologic ntreruperea continuitii scurgerii i regularizarea
debitelor
Ele au fost construite cu scopuri multiple: alimentare cu ap
potabil i industrial, energetic i aprare mpotriva inundaiilor
Regularizri i ndiguiri
Regularizrile i ndiguirile produc n principal ca presiune

hidromorfologic, modificri ale morfologiei cursurilor de ap, alterri
ale caracteristicilor hidraulice i ntreruperi ale continuitii laterale
In unele cazuri distana dig-mal este destul de mare (cca 200m)
pe distane semnificative, astfel ca nu a fost afectat ecosistemul
acvatic, starea din punct de vedere al elementelor biologice fiind bun
Canale si derivatii
Derivaiile, ca presiuni hidromorfologice, produc n principal efecte

asupra curgerii minime, asupra stabilitii albiei i biotei
Obiectivele hidrotehnice din aceast categorie au drept scop
suplimentarea debitului afluent n lacurile de acumulare, asigurarea
cerinei de ap pentru irigaii prin tranzitarea debitelor dintr-un
bazin n altul, asigurarea cerintei de ap industriala/potabila,
descrcarea undelor de viitur precum i tranzitare debite pentru
folosine piscicole producnd modificri semnificative ale debitelor
cursurilor de ap pe care funcioneaz.
Prelevari si restitutii de apa semnificative
Prelevrile de ap, restituiile (evacurile) produc alterri

hidromorfologice semnificative care se materializeaz prin
modificarea caracteristicilor cursului de ap pe care sunt
poziionate att prizele de ap ct i evacurile de ap ale cror
debite prelevate respectiv restituite, sunt semnificative din punct
de vedere cantitativ
IV. Proiecte viitoare de infrastructur

Exist proiecte propuse pentru navigaie, producere de energie electric,
aprare mpotriva inundaiilor, ndiguiri i regularizri n diferite stadii de
planificare i implementare, care pot contribui la alterarea fizic resurselor de
apa
Este destul de dificil de a cuantifica presiunile i impactul produs de aceste
proiecte, dar este posibil ca implementarea lor s conduc la deteriorarea strii
actuale de calitate
Aceste viitoare proiecte de infrastructur sunt reglementate de Directiva
Cadru a Apei:
sunt luate toate msurile posibile pentru reducerea impactului
nefavorabil asupra strii corpurilor de ap;
- motivele acestor modificri sau alterri sunt prezentate i explicate n mod
specific n PMB, iar obiectivele sunt revizuite la fiecare 6 ani;
- motivele acestor modificri sau alterri sunt de interes public predominat
i/sau beneficiile aduse mediului sau societii prin atingerea obiectivului de
stare bun sunt depite de beneficiile noilor modificri sau alterri aduse
sntaii umane, meninerii siguranei umane sau dezvoltrii durabile;
- obiectivele benefice aduse de acele modificri sau alterri ale corpurilor de
ap, din motive tehnice sau din cauza costurilor disproporionate nu pot fi atinse
prin alte mijoace
V. Alte tipuri de presiuni antropice

Surse cu potenial de producere a polurilor accidentale
Calitatea resurselor de ap este influenat ntr-o

anumit msur i de polurile accidentale, care
reprezint alterri brute de natur fizic, chimic,
biologic sau bacteriologic a apei, peste limitele
admise. n funcie de tipul polurilor accidentale,
acestea pot avea magnitudini i efecte diferite
(locale, bazinale, transfrontaliere) asupra resurselor
de ap.
Alte presiuni relevante

Balastierele
O alt categorie de presiuni hidro-morfologice care ar putea

avea efecte asupra rurilor o constituie balastierele. Efectele
lor se materializeaz, n general, prin modificarea formei
profilului longitudinal, n variabilitatea depozitelor din albia
rului i n procesele de degradare - mai ales eroziune
Avnd n vedere importana acestei activiti desfaurat de
regul n albiile minore ale cursurilor de ap, precum i
implicaiile unei exploatri neraionale asupra rurilor i
aceast presiune trebuie supus inventarierii i monitorizrii
Aceste balastiere funcioneaz ntr-un temei legal i ar trebui
s se conformeze autorizaiilor i avizelor emise (respectnd
cantitile, termenele de exploatare, perioada de refacere a
materialului aluvionar din albie)
Balastierele
Dreptul de exploatare a agregatelor minerale din albiile sau

malurile cursurilor de ap, cuvetele lacurilor, bltilor, prin
exploatri organizate, se acord de autoritatea de
gospodarire a apelor numai n zone care necesit
decolmatare, reprofilarea albiei i regularizarea scurgerii, pe
baza unui studiu tehnic zonal privind influena exploatarii
asupra cursului de ap i pe baza avizului i autorizaiei de
gospodrire a apelor, cu avizul deintorilor de lucrri
hidrotehnice n albie din zon.
In Romnia cerina din punct de vedere economic este foarte
mare i poate uneori este depit cantitatea prevzut n
autorizaiile i avizele emise
O prim msur ce trebuie aplicat este aceea de a se se
ntri controlul asupra acestor exploatri, asupra respectrii
legislaiei existente, de ctre cei ce sunt n msur s aplice
legea
Balastierele
n cazul extragerii balastului i nisipului din albiile minore ale

cursurilor de ap, aceast presiune poate conduce la efecte negative
importante, de natur:
hidraulic, constnd n modificarea regimului natural al curgerii
apei i implicit al transportului de aluviuni;
morfologic, constnd din declanarea i/sau amplificarea unor
procese de eroziune i/sau depunerea aluvionar n sectorul de
influen al balastierei;
hidrogeologic, constnd din modificarea regimului natural al
nivelurilor apelor subterane din zona adiacent;
poluant, constnd din alterarea calitii apelor de suprafa ca
urmare a deversrilor tehnologice poluante de la utilajele din cadrul
balastierelor;
a afecta lucrrile de amenajare, de protecie sau de traversare a
albiei, putnd afecta sigurana i eficiena funcionrii acestora sau
altor infrastructuri inginereti destinate captrii apei sau peisajele
Balastierele
Impact semnificativ negativ mai ales n cazurile n care condiiile

specifice impuse prin autorizaia de gospodrire a apelor nu sunt
respectate asupra :
- seciunilor optime de scurgere;
- regularizrii i igienizrii rului n zona de exploatare;
- pstrrii talvegului natural al rului;
- respectrii perimetrelor de exploatare;
- volumele de balast extrase s nu depaeasc volumele depuse prin
aport la viituri, etc.
Exploatarile forestiere
In cazul n care acestea se fac haotic, nerespectnd prevederile

legale, efectul lor se manifesta prin apariia eroziunii, formarea de
toreni, alunecri de maluri, amplificarea viiturilor, scderea ratei de
realimentare a straturilor acvifere etc
Evaluarea impactului antropic

asupra resurselor de apa.
Caracterizarea starii apelor
Norme de calitate pentru resursele de apa
Conceptul privind starea apelor
Bilantul incarcarii resurselor de apa cu substante poluante
Determinarea indicatorilor de calitate in cadrul procedurilor de avizare a
folosintelor de apa
curs4
Evaluarea impactului antropic asupra resurselor

de apa
Necesitatea de a analiza presiunile antropice i impactul
acestora este prezentat n Directiva Cadru a Apei (DCA),
articol care precizeaz: Fiecare Stat Membru trebuie s
asigure trecerea n revist a impactului activitilor umane
asupra strii apelor de suprafa i subterane pentru fiecare
district al bazinului hidrografic sau pentru o poriune a unui
district al unui bazin hidrografic internaional care se afl pe
teritoriul su
Acest proces conduce la identificarea resurselor de apa care
risc s nu ating obiectivele DCA luand in considerare:
urmatoarele etape:
Criterii pentru identificare impactului antropic
Identificarea activitilor i a presiunilor;

Identificarea presiunilor semnificative;
Evaluarea impactului;
Evaluarea riscului nendeplinirii obiectivelor de mediu.
Etapele necesare
analizei presiunilor
i impactului asupra
apelor
Conceptul DPSIR
DPSIR = Activitate antropic-Presiune-Stare-Impact-Rspuns
Necesare informaii/date despre activitile antropice, schimbrile la nivelul
strii corpului de ap, si rspunsul (msurile de baz ce vor fi luate pentru
a mbunti starea corpului de ap)
Evaluarea impactului
Evaluarea impactului diferitelor tipuri de presiuni semnificative are ca scop
furnizarea de informaii ce vor fi utilizate n analiza de risc i n caracterizarea
strii apelor n conformitate DCA
Procesul de evaluare a impactului presiunilor antropice are la baz compararea
strii apelor cu obiectivele de mediu aferente resursei de apa analizate, n cazul
n care exist date de monitoring disponibile. Daca pe un rau nu sunt stabilite
seciuni de monitorizare, la evaluare se pot considera datele de monitoring
determinate ntr-o alt seciune situat pe un alt rau care prezint aceeai tipologie
i aceleai categorii de presiuni antropice
n cadrul Administraiei Naionale Apele Romne s-au realizat Elementele
metodologice privind identificarea presiunilor semnificative i evaluarea
impactului acestora asupra strii apelor de suprafa
Riscul neatingerii obiectivelor de mediu a fost evaluat avnd n vedere
informaiile privind presiunile semnificative i impactul acestora asupra apelor,
precum i identificarea msurilor de baz care aplicate pn n 2012/2013 ar putea
conduce la atingerea obiectivelor DCA; astfel s-au folosit instrumente de modelare
matematic pentru estimarea efectelor msurilor de baz propuse: MONERIS
(nutrieni), modelele WAQ (nutrieni) i QUAL 2K (substane organice)
Riscul neatingerii obiectivelor de mediu

Prima etap modelarea s-a facut pentru raurile cu bazine
hidrografice mai mari de 4000 kmp
A doua etap modelarea pentru celelalte bazine
S-au idetificat 3 clase : la risc, fr risc i n curs de
evaluare
Pentru evaluarea riscului s-au luat n considerare urmtoarele
categorii de risc:
1.
2.
3.
4.
poluarea cu substane organice

poluarea cu nutrieni
poluarea cu substane periculoase
alterri hidromorfologice

Obiectiv = atingerea strii ecologice i a strii chimice bune
pana in 2015, lund n considerare scenariul de baz
(implementarea msurilor de baz pn n 2012-2013 pentru
activitile antropice cauzatoare de presiuni semnificative)
Raurile la nivelul crora exist presiuni semnificative i/sau
impact semnificativ i pentru care nu se vor implementa
msurile necesare pentru atingerea obiectivelor pn n 2015
sunt identificate ca fiind la risc
Riscul ecologic este definit de cele 3 categorii de risc:
poluarea cu substane organice, poluarea cu nutrieni,
precum i de alterrile hidromorfologice; Pentru riscul
ecologic, evaluarea realizat pe baza elementelor biologice
are un rol primordial, ns n lipsa unor corelaii exacte dintre
presiune/msuri i impact, s-au utilizat i parametrii abiotici
(elemente fizico-chimice i hidromorfologice)

Riscul ecologic se cuantific avnd n vedere cea mai proast situaie regasit
n categoriile de risc (poluarea cu substane organice, poluarea cu nutrieni,
precum i de alterrile hidromorfologice)
Riscul chimic (riscul de a nu atinge starea chimica bun) este definit de o
singur categorie i anume poluarea cu substane prioritare i cu ali
poluani, considernd valorile prag propuse de Directiva 2008/105/EC privind
standardele de calitate pentru mediu n domeniul politicii apei i care
amendeaz Directiva Cadru a Apei
Riscul total este compus din riscul ecologic i riscul chimic, iar evaluarea este
dat de cea mai proast situaie gsit la cele 2 categorii de risc
n aceast etap evaluarea riscului a fost realizat numai pentru a fi utilizat la:
caracterizarea strii ecologice/potenialului ecologic i al strii chimice
stabilirea msurilor suplimentare
aplicarea analizei cost eficien i cost beneficiu
aplicarea excepiilor de la atingerea obiectivelor de mediu
Presiuni antropice si evaluarea impactului

Poluarea cu substane organice
Se datoreaz emisiilor/evacurilor de ape uzate provenite de la sursele punctiforme i difuze, n special aglomerrile
umane, sursele industriale i agricole. Lipsa sau insuficiena epurrii apelor uzate conduce la poluarea apelor de
suprafa cu substane organice, care odat ajunse n apele de suprafa ncep s se degradeze i s consume oxigen.
Poluarea cu substane organice produce un impact semnificativ asupra ecosistemelor acvatice prin schimbarea
compoziiei speciilor, scderea biodiversitii speciilor, precum i reducerea populaiei piscicole sau chiar
mortalitate piscicol n contextul reducerii drastice a concentraiei de oxigen.
Poluarea cu nutrieni (N si P)
Se datoreaz att surselor punctiforme (ape uzate urbane, industriale i agricole neepurate sau insuficient
epurate), ct i surselor difuze (n special, cele agricole: creterea animalelor, utilizarea fertilizanilor). Nutrienii
conduc la eutrofizarea apelor (mbogirea cu nutrieni i cretere algal excesiv) ceea ce determin schimbarea
compoziiei speciilor, scderea biodiversitii speciilor, precum i reducerea utilizrii resurselor de ap (apa
potabil, recreere, etc.).
Poluarea cu substane periculoase
Se datoreaz evacurilor de ape uzate din surse punctiforme sau emisiilor din surse difuze ce conin poluani
nesintetici (metale grele) i/sau poluani sintetici (micropoluani organici). Substanele periculoase produc
toxicitate, persisten i bioacumulare n mediul acvatic; lipsa sau insuficiena datelor de monitoring care s
conduc la o evaluare cu un grad de ncredere mediu sau ridicat.
Presiuni hidromorfologice
Construciile hidrotehnice cu barare transversal (baraje, stvilare, praguri de fund) ntrerup conectivitatea
longitudinal a rurilor cu efecte asupra regimului hidrologic, transportului de sedimente, dar mai ales asupra
migrrii biotei. Lucrrile n lungul rului (ndiguirile, lucrri de regularizare i consolidare maluri) ntrerup
conectivitatea lateral a corpurilor de ap cu luncile inundabile i zonele de reproducere ce au ca rezultat
deteriorarea strii. Prelevrile i restituiile semnificative au efecte asupra regimului hidrologic, dar i asupra biotei.
Impactul alterrilor hidromorfologice asupra strii corpurilor de ap se poate exprima prin afectarea migrrii
speciilor de peti migratori, declinul reproducerii naturale a populaiilor de peti, reducerea biodiversitii i
abundenei speciilor, precum i alterarea compoziiei populaiilor.
Caracterizarea starii apelor

Apele de suprafata
Starea apelor de suprafa se defineste prin:
starea ecologic
starea chimic
Starea ecologic reprezint structura i funcionarea ecosistemelor acvatice;

este definit n conformitate cu DCA, prin elementele de calitate biologice,
elemente hidromorfologice i fizico-chimice generale cu funcie de suport
pentru cele biologice, precum i prin poluanii specifici (sintetici i nesintetici).
5 clase de calitate: foarte bun, bun, moderat, slab i proast
5 clase pentru starea ecologica
starea foarte bun - valorile elementelor biologice, hidromorfologice

si fizico-chimice se caracterizeaz prin valori asemanatoare celor de
referin sau cu alterri antropice minore
pentru starea bun - valorile elementelor biologice, hidromorfologice
si fizico-chimice se caracterizeaz prin abateri uoare fa de valorile
caracteristice zonelor nealterate (de referin) sau cu alterri antropice
minore
pentru starea moderat - valorile elementelor biologice pentru
apele de suprafa deviaz moderat de la valorile caracteristice
zonelor nealterate (de referin) sau cu alterri antropice minore
pentru starea slab - exist alterri majore ale elementelor biologice;
comunitile biologice relevante difer substanial fa de cele normale
asociate condiiilor nealterate zonele nealterate (de referin) sau cu
alterri antropice minore
pentru starea proast - exist alterri severe ale valorilor elementelor
biologice, un numr mare de comuniti biologice relevante sunt
absente fa de cele prezente n zonele nealterate de referin) sau cu
alterri antropice minore
Clasificarea starii ecologice
Indexul starii ecologice - EQR
EQRx = x/CRx , x<=CRx

EQRx = CRx / x , x>=CRx
x valoarea parametrului utilizat pentru caracterizarea
starii apelor
CRx valoarea aceluiasi parametru x corespunzatoare
conditiilor de referinta
EQR intre 0 si 1
Stare foarte buna >0,95-1; Stare buna >0,8-0,95; Stare moderata >0,6-0,8
Stare satisfacatoare >0,3-0,6; Stare proasta 0-0,3
Starea chimica
Starea chimica bun a apelor de suprafa =cf. DCA concentraiile de poluani nu
depesc standardele de calitate pentru mediu (concentraiile de poluani), pentru a se
asigura o protecie a sntii umane i a mediului
n evaluarea strii chimice, substanele prioritare prezint relevan. (33 de substane i
grupuri de substane sintetice i nesintetice + 8 ali poluani sintetici).
Confidenta evalurii strii

DCA prevede necesitatea prezentrii nivelului de confiden i precizie al
rezultatelor furnizate de programele de monitoring
3 nivele (clase) de confiden pentru sistemul de evaluare al strii apelor de
suprafa, n concordan cu cele utilizate n evaluarea strii apelor n cadrul
Planului de Management al Districtului Dunrii.
Cele 3 clase de confiden pentru starea ecologic i starea chimic
sunt definite astfel: mare, medie i sczut
3 clase de confiden pentru starea chimica
Apele subterane
DCA definete starea cantitativ, precum i starea calitativ (chimic)
pentru apele subterane
Starea calitativ (chimic)
Evaluarea apelor subterane s-a realizat pe baza

comprrii
analizelor chimice efectuate n anii 2006 i 2007 cu valorile prag (TV)
Primul pas al metodologiei adoptate a fost verificarea depirii TV. n
cazul n care nu au fost nregistrate depiri ale TV, corpul de ap
subteran a fost considerat ca fiind n stare chimic bun.
n cazul depasirilor valorilor TV, pentru evaluarea strii au fost

efectuate urmtoarele teste :
Evaluarea general a strii chimice: A fost realizat agregarea
datelor i s-a verificat dac suprafaa pe care se nregistreaz
depirile este sau nu mai mare de 20% din suprafaa total a
acviferului. Dac da corpul a fost considerat n stare chimic slab
din punct de vedere a acestui test;
Testul intruziunilor saline sau de alt natur

Testul diminurii strii chimice sau ecologice a apelor de suprafa
asociate datorate transferului de poluani din corpurile de ap
subteran: n cadrul acestui test s-a verificat dac depirile TV s-au
nregistrat n zone unde poluanii ar putea fi transferai ctre apele de
suprafa. Dac ncrcarea de poluant transferat din corpul de ap
subteran ctre corpul de ap de suprafa nu depete 50% din
ncrcarea total a acestuia din urm, corpul a fost considerat ca fiind
n stare chimic bun din punct de vedere a acestui test;
Testul afectrii Ecosistemelor Terestre Dependente de Apele
Subterane: n cadrul acestui test s-a verificat dac exist ecosisteme
terestre dependente de ap subteran i care prezint deteriorri
semnificative. Dac nu exist ecosisteme terestre dependente de apele
subterane deteriorate n zonele cu depiri ale TV din cadrul corpurilor
de ap subteran sau deteriorarea lor nu se datoreaz ncrcturii de
poluant transferat ctre ecosistem, corpul de ap subteran a fost
considerat n stare chimic bun din punct de vedere a acestui test;
Testul ndeplinirii cerinelor articolului 7(3) al Directivei Cadru a
Apei. S-a verificat dac exist dovada creterii necesitii de tratare a
apei subterane captate ca urmare a depirilor nregistrate, caz n care
corpul a fost considerat ca fiind n stare chimic slab din punct de
vedere a acestui test.
Starea cantitativa (chimica)

Conform DCA, starea bun din punct de vedere cantitativ a apei subterane
are loc atunci cnd nivelul apei subterane n corpul de ap subteran este
astfel nct resursele de ap subteran disponibile nu sunt depite de rata de
captare medie anual pe termen lung
Pentru evaluarea strii cantitative a corpurilor de ap subteran au fost utilizate
criteriile :
bilanul hidric
conexiunea cu apele de suprafa
influena asupra ecosistemelor terestre dependente de apa subteran
intruziunea apei saline sau a altor intruziuni
Corpuri de apa
curs5
Definire corpuri de apa

DCA introduce notiunea de corp de apa drept unitate
elementara de management a resursei de apa si analiza a
presiunilor antropice, a impactului acestora si de evaluarea a
riscului neatingerii obiectivelor de mediu;
Corpuri de apa de suprafata
corp de apa de suprafata= element discret si semnificativ al

apelor de suprafata cum ar fi lac, lac de acumulare, curs de
apa rau sau canal, sector de curs de apa rau sau canal, ape
tranzitorii, un sector de ape costiere
Corpurile de apa se diferentiaza prin caracteristicile naturale si
presiunile legate de activitatile antropice exercitate asupra lor
Criterii pentru delimitarea corpurilor de apa de suprafata
1. Categoria de apa de suprafata ;

2. Tipologia apelor de suprafata;
3. Caracteristici fizico-geografice;
4. Starea apelor de suprafata
5. Alterarile hidromorfologice
6. Limitele existente ale ariilor protejate
Categorii de apa de suprafata: rau, lac, ape tranzitorii, ape costiere

Un corp de apa trebuie sa apartina unei singure categorii de apa;
Rau principal
Afluent
Lac de cumulare
c.a.1
c.a.2
c.a. 3
2. Delimitarea corpurilor de apa functie de tipologia apelor de suprafata
Tip 1
Tip 2
Tip 3
Tip 4
Tip 3
Tip 3
3. Caracteristici fizico-geografice
c.a.2
c.a.1
c.a.3
4. Starea apelor de suprafata
Un c.a. trebuie sa aiba aceeasi stare de calitate: foarte buna,

buna, moderata, satisfacatoare sau nesatisfacatoare pe toata
intinderea sa
Folosinta 1
Folosinta 2
c.a.1
c.a.2
c.a.3
5. Delimitarea c.a. functie de alterarile hidromorfologice
c.a. 1
c.a. 5
6. Limitele existente ale
ariilor protejate
Sector de rau
regularizat si
indiguit
c.a.
puternic
modificat
antropic
c.a. 3
Limitele ariilor
protejate reprezinta
limita de corp de apa
de suprafata
c.a. 4 artificial
Derivatie
interbazinala
c.a. 6
Corpuri de apa subterane

Corp de apa subterana = o parte a unui acvifer, un acvifer sau mai
multe acvifere
Criterii pentru delimitarea corpurilor de apa subterane
1. Geologic;
2. Hidrodinamic;
3. Starea corpurilor de apa: cantitativa si calitativa;
Delimitarea corpurilor de ape subterane se face numai pentru zonele in
care exista acvifere semnifictive pentru alimentarea cu apa si debite
exploatabile mai mari de 10mc/zi
In restul arealului chiar daca exista conditii locale de acumulare a
apelor in subteran acestea nu se constituie in corpuri de apa
1. Criteriul geologic
Varsta depozitelor purtatoare de apa

Caracteristicile pedografice
Structura geologica
Capacitatea si proprietatile de a inmagazina apa
2. Criteriul hidrodinamic
Extinderea corpurilor de apa: corpurile freatice se extind

pana la limita bazinului hidrografic corespunzatoare liniei
de cumpana; corpurile de adancime se pot extinde si in
afara bh
3. Starea c.a. vezi curs 4
C.a. subterane care se dezvolta in zona de granita si se

continua pe teritoriul unei tari vecine sunt definite ca
transfrontaliere
Corpuri de apa puternic modificate
DCA introduce notiunea de corp de apa puternic

modificat = corp de apa de suprafata care si-a
schimbat substantial caracteristicile datorita
alterarilor hidromorfologice
Alterari morfologice
Baraje, deversoare, praguri de fund afecteaza habitatul, migrarea

biotei, regimul hidrologic al apei si al sedimentelor
Diguri, regularizari, iazuri piscicole si ferme agricole in zonele inundabile
intreruperea conectivitatii laterale intre rau si lunca inundabila,
stabilitatea albiei, afecteaza habitatele de reproducere si hranire a
faunei acvatice
Alterari hidrologice
Modificari ale regimului debitelor si sedimentelor datorate regularizarii
scurgerii de catre lacurile de acumulare, derivatiile interbazinale,
prizelor de restitutie ale folosintelor importante
Incadrarea ia in considerare si alte criterii cum ar fi

elementele biotice: macrozoobentos,
fitobentos/fitoplancton, macrofite si ihtiofauna
In lipsa unor masuratori /de calitate se folosesc
criterii abiotice adica tipurile de presiuni
In urma clasificarilor au rezultat:
Corpuri de apa neputernic modificate NON-HMWB
Corpuri de apa puternic modificate HMWB
Corpuri de apa candidate la puternic modificate (candidate la HMWB)
ptr care nu exista suficiente date
Cele mai multe NON-HMWB in Romania 63,6%
Cele mai putine NON-HMWB in Austria 18%
Criteriile de desemnare a c.a. nu sunt aceleasi ci sunt comparabile
21,3 km lungimea medie a unui c.a.de suprafata
Criterii abiotice pentru incadrarea preliminara a c.a. de suprafata
Metodologie de incadrare pentru corpuri de apa puternic modificate

Un corp de ap poate fi ncadrat n categoria corpurilor de ap puternic
modificate sau artificiale dac nu este n stare ecologic bun (utiliznd
datele din 2007) i a parcurs toate etapele din testul de desemnare
ntr-o prima etap, la elaborarea Planului de Management s-a folosit
abordarea clear cut situation (situaii evidente cu grad de confiden
de 100%) care au fost stabilite de ICPDR i utilizate i n elaborarea
Planului de Management al Districtului Fluviului Dunrea
Criteriile de evaluare a presiunilor hidro-morfologice (situaii
evidente), sunt:
Schimbarea categoriei din ru n lac
- lungimea pe care se manifest impactul barrii este
> 1 km pentru rurile cu suprafaa bazinului < de 1000 km2
> 2 km pentru rurile cu suprafaa bazinului > de 1000 km2
-lungime ru regim lentic/lungime total corp > 50%
Metodologie de incadrare pentru corpuri de apa puternic modificate
Regularizare/consolidare intensiv a malurilor >70 %

din corpul de ap
Efectul pulsatoriu al undelor (hydropeaking) > 50%
din corpul de ap
Densitate mare a barierelor n rurile din zona
potamon: densitatea pragurilor 2/km
Lacuri de acumulare (cu folosine: producerea de
energie, irigaii, ap potabil, aprare mpotriva
inundaiilor, piscicultur)

Desemnarea definitiva a candidatelor la HMWB si a HMWB se
face pe baza unui test in doua etape:
I. Masuri de restaurare a raurilor se propun masuri de
restaurare in functie de tipul de alterare hidromorfologica;
daca nu costa prea mult si nu infleunteaza alte folosinte de
apa/mediul inconjurator NON-HMWB; in caz contrar se
trece la II
II. Masuri alternative- care inlocuiesc functiile economice ale
raului (in loc de c.h. se propune o alta solutie) daca e fezabil
tehnic si nu ridica costuri insemnate definitiv NON-HMWB;
in caz contrar se desemneaza definitiv HMWB si pana in
2015 trebuie sa atinga starea ecologica buna
Corpuri de apa artificiale
Conform Art. 2.8 din Directiva Cadru a Apei, corpurile

de ap artificiale sunt corpurile de ap de suprafa
create prin activitatea uman. De exemplu, se
consider corpuri de ap artificiale derivaiile
interbazinale, canalele pentru navigaie, porturi,
docuri, etc. Ca i n cazul corpurilor de ap puternic
modificate corpurile de ap artificiale au ca obiectiv
atingerea unui potenial ecologic bun.
Familii de msuri de renaturare (msuri de restaurare i de

atenuare a efectelor presiunilor hidromorfologice)
Identificarea altor mijloace / opiunilor/masurilor alternative

nlocuirea folosinei existente; exemplu : nlocuirea hidroenergiei cu alte
surse, nlocuirea navigaiei cu alte mijloace de transport, nlocuirea
alimentrii cu ap din sursa de suprafa cu apa din subteran;
Mutarea folosinei existente deservite de corpul de ap respectiv la alt
corp de ap/alt bazin; exemplu : mutarea facilitilor de agrement i a
produciei agricole prin reactivarea terenurilor agricole abandonate n
afara luncii inundabile sau alimentarea cu ap din alte bazine hidrografice
Meninerea folosinei existente cu reducerea impactului asupra mediului;
de exemplu : n cazul folosinei hidroenergetice sau a alimentrilor cu ap,
opiunea presupune/include folosirea unor debite compensatorii i a
regimului de regularizare a debitelor ecologice; n cazul navigaiei,
opiunea presupune/include crearea unui canal lateral cu rol de habitat;
n cazul agriculturii, opiunea presupune/include crearea de ferme
ecologice sau scderea activitii agricole n imediata vecintate a cursului
de ap i crearea unei zone tampon; n cazul activitilor recreaionale,
opiunea presupune/include limitarea unor activiti n anumite locaii i
n anumite perioade de timp
Evaluarea masurilor alternative
Evaluarea fezabilitii tehnice

n cazul n care se pot identifica alte mijloace care s furnizeze obiectivele
benefice deservite de corpul de ap respectiv, mai nti se face o evaluarea
dac aceste alte mijloace sunt tehnic fezabile. Fezabilitatea tehnic se refer
la :
Aspecte fizice (inginereti);
Creterea cerinei i a gradului de asigurare a folosinelor deservite de corpul
de ap respectiv;
Aspecte legale.
Evaluarea opiunii (semnificativ) mai bune din punct de vedere al mediului

n cazul n care aceste alte mijloace sunt tehnic fezabile, urmeaz s se
evalueze dac reprezint o opiune de mediu semnificativ mai bun
Evaluarea costurilor disproporionate
Aceste alte mijloace considerate tehnic fezabile i care reprezint o
opiune de mediu semnificativ mai bun trebuie s fac mai apoi subiectul unei evaluri de cost, respectiv s nu implice costuri foarte mari
(disproporionate)
Noul concept de amenajare al

raului.
Managementul integrat al
resurselor de apa
Curs6
Reabilitarea raurilor
De sute de ani raurile au fost utilizate pentru hrana, alimentari cu apa, irigatii,
producere de energie electrica, transport, descarcarea de substante
poluante, turism si recreere.
Generatii de oameni au amenajat raurile, pentru a le utiliza functiile
economice fara a lua in considerare in mod corespunzator si conservarea
functiilor ecologice ale acestora.
O cale de a imbunatati calitatea apelor si aspectul fizic al raurilor este de a
promova un program activ de reabilitare a raurilor.
Reabilitarea raurilor cuprinde o mare varietate de metode cu scopul principal
de a restaura functiile naturale ale raurilor care au fost degradate prin
interventia umana.
Cele mai importante functii naturale ale raurilor si zonelor umede limitrofe
acestora sunt:
- functia de habitat pentru pesti, carora le ofera conditii optime de
reproducere;
- functia de habitat pentru pasari, mamifere, amfibieni, reptile si o foarte
diversa fauna de nevertebrate;
- functia de stocare a apei si retinerea sedimentelor;
- functia de autoepurare a apei prin stocarea si reciclarea nutrientilor si
transformarea poluantilor organici si anorganici;
- functia de biodiversitate padurile de lunca de esente tari sunt foarte
productive;
- functia economico-sociala: sursa de apa, cale de transport, materiale de
constructii, eco-turism, recreere si educatie.
Orice proces de analiza a reabilitarii ecologice trebui sa-si propuna un
obiectiv realist care sa satisfaca maximal criterii de eficienta privind atat
aspectele economice si sociale ale apei ca resursa fundamentala si limitata
cat si aspectele privind conservarea ecosistemelor naturale privite ca
mediu al vietii.
Obiectivele reabilitarii raurilor sunt:

- Conservarea ecosistemelor sanatoase si valoroase biologic aflate in stare
naturala;
- Atingerea unui potential ecologic maxim pentru ecosistemele puternic
antropizate
-Transformarea sistemelor antropizate, pentru care caracteristicile primare
au fost alterate si pentru care problema este aceea de a crea conditii
pentru dezvoltarea unui nou ecosistem, mai favorabil din punct de vedere
al criteriilor de decizie.
Printre efectele cele mai importante ale reabilitarii raurilor se mentioneaza:
- cresterea biodiversitatii florei si faunei;
- cresterea numarului speciilor de pesti si a numarului de exemplare
valoroase;
- cresterea facilitatilor de recreere si turism;
- imbunatatirea esteticii cursurilor de apa si a zonelor limitrofe acestora.
Reabilitarea ecologica a raurilor face parte integrata din domeniul

gospodaririi resurselor de apa. Reabilitarea ecologica se refera atat la
cursul de apa propriu-zis cat si la zonele limitrofe acestuia ca: malurile
cursului de apa, luncile inundabile etc., care sunt de importanta majora in
dezvoltarea florei si faunei.
Reconstructia ecologica a ecosistemelor acvatice se analizeaza si planifica la
nivel de bazin hidrografic, realizarea fiind recomandata a se face din
amonte in aval.
Noua strategie de amenajare a rurilor pornete de la ideea c rurile i
coridoarele acestora formeaz ecosisteme complexe care includ
terenurile adiacente, flora i fauna i cursurile de ap. Aceste
ecosisteme depind de regimul cursurilor de ap n care debitele, transportul
sedimentelor, temperatura apei i alte variabile au un rol bine definit.
n cazul producerii unor modificri ale acestor variabile fa de valorile

existente n mod natural echilibrul este dereglat. Este motivul pentru care
amenajarea rurilor prin lucrri inginereti trebuie s aib ca obiectiv
meninerea n timp i spaiu a echilibrului dinamic global al cursurilor de
ap.
ndiguirile cursurilor de ap pe sectoare lungi de ru conduc nu numai

la reducerea biodiversitii mediului acvatic dar i la dezatenuarea
debitelor maxime.
Totodat, schimbrile de ordin climatic vor cauza n timp creteri ale

nivelului apei ceea ce va conduce la necesitatea supranlrii digurilor.
Creterea din ce n ce mai mult a nivelului apei, va mri presiunea asupra
digurilor, va crete frecvena producerii de bree i riscul producerii de
inundaii.
Noul concept de amenajare a raurilor, Mai mult spaiu pentru ruri,
presupune armonizarea cerinelor sociale i economice precum
alimentarea cu ap, aprarea mpotriva inundaiilor i altele cu
cerinele ecologice.
Pentru aceasta trebuie asigurat continuitatea rului i a legturii sale
cu lunca inundabil prin realizarea unor habitate (zone umede) pentru:
conservarea florei i faunei acvatice, atenuarea viiturilor i reinerea
nutrienilor.
Prin renaturarea rurilor se ofer noi spaii pentru atenuarea viiturilor i
noi spaii pentru natur reprezentate de luncile inundabile, unde
se vor dezvolta ecosisteme noi care ofer condiii optime pentru flora i
fauna acvatic precum i pentru recreere i turism.
Reabilitarea raurilor este o actiune de maxima complexitate si dificultate
stiintifica si tehnica si care implica o mare responsabilite.
Ea trebuie sa fie o activitate bine fundamentata si coordonata. In acest scop, a
fost infiintat Centrul National de Reabilitare a Raurilor care sa faciliteze
schimbul de informatii in acest domeniu si sa promoveze in Romania
problematica reabilitarii ecologice a raurilor .
Principiile managementului integrat al resurselor de apa

Conferinta privind Apa si Mediul Dublin, 1992
Conferinta Natiunilor Unite privind Mediul si Dezvoltarea Rio de Janeiro, 1992
Recomandari facute guvernelor
1. Principiul bazinal - resursa de apa se formeaza si se

gospodareste la nivel de bh ; gospodarirea apelor cere
imbinarea aspectelor sociale, economice cu protectia
ecosistemelor; o gospodarire durabila implica toti utilizatorii
de apa la nivel de bh
2. Principiul gospodaririi unitare cantitate calitate
3. Principiul solidaritatii planificarea si dezvoltarea resurselor
de apa colaborarea dintre stat, comunitati locale, utilizatori,
SGA, ONG, etc
Principiile managementului integrat al resurselor de apa
4. Principiul poluatorul plateste

5. Principiul economic beneficiarul plateste- apa are
valoarea economica/este bun economic
6. Principiul accesului la apa drept fundamental al
fiintei umane de a avea acces la apa curata si suficienta,
la un pret adecvat
Aceste principii fundamenteaza managementul
integrat al resurselor de apa
Conceptul MIRA
Managementul integrat al resurselor de apa (MIRA) este un proces complex care
necesita timp pentru a fi implementat la nivelul unui bazin hidrografic.
Schimbarile sociale, economice, cerintele si impactul asupra mediului reprezinta
provocari care in timp permit specialistilor din domeniul apei sa acumuleze
experienta pentru o mai buna gestiune a resursei de apa. Aceasta evolutie este
foarte sugestiv asemanata cu o spirala [IWRM Guidelines, 2009]
Conceptul MIRA
Spirala MIRA = instrument foarte util pentru organele de gospodarire a apelor
in evaluarea situatiei actuale in care se gaseste managementul integrat al
resurselor de apa la nivel de bazin hidrografic si in identificarea pasilor urmatori
de urmat pentru atingerea obiectivelor propuse.
spirala MIRA permite:
- Gasirea unor solutii mai eficiente care se adapteaza la schimbare
- Modificarea metodologiilor existente sau crearea unor metodologii noi la fiecare
bucla a spiralei
-Construirea unui cadru care sa ofere viziune si planificare pentru urmatoarea
bucla din spirala
Desi aceasta spirala este un instrument eficient in luarea deciziilor pentru
imbunatatirea managementului integrat aplicarea sa se face pe o perioada lunga
de timp, functie de resursele fiecarei tari si de gradul de deschidere catre nou si
de constientizare a problemelor la nivel institutional si la nivel local in cadrul
societatii
Conceptul MIRA
O bucla a spiralei MIRA include patru faze distincte [IWRM Guidelines,

2009]:
1. Identificarea si recunoasterea problemelor stringente si a necesitatilor

factorilor de decizie
2. Conceptualizarea problemei si gasirea unor solutii posibile pentru
rezolvarea lor
3. Coordonarea si planificarea in cadrul organelor de gospodarire a apei in
vederea ajungerii la un accord
4. Implementare, monitorizarea si evaluare a planului de actiuni si a
rezultatelor
Conceptul MIRA
Aceste etape creaza cadrul MIRA la nivelul bazinului hidrografic si reprezinta

inceputul unei noi bucle a spiralei. Spre exemplu in elaborarea unei strategii
de management al riscului la inundatii o bucla va dura 6 ani. Trecereala un alt
nivel in cadrul spiralei are loc atunci cand este nevoie de o schimbare. Acest
proces trebuie bine evaluat intrucat dureaza mult si presupune noi intelegeri/
legi/HG.
Pentru a incepe utilizarea spiralei MIRA pentru optimizarea
managementului resurselor de apa primii pasi constau in crearea unei imagini
de ansamblu asupra intregului bazin hidrografic si identificarea pozitiei
actuale in cadrul uneia din cele patru faze si a nivelului pe care se gaseste
bucla (cate bucle au fost parcurse pana in prezent). Daca nu se reuseste
identificarea unei solutii convenabile la problemele existente la nivelul
bazinului hidrografic atunci este recomandata schimbarea pozitionarii in
cadrul spiralei inainte sau inapoi.
Conceptul MIRA
Desi se stie ca deciziile au de foarte multe ori implicatii politice apare o
constientizare din ce in ce mai raspandita in ceea ce priveste studiile stiintifice si
suportul beneficiarilor. Pentru a lega cunoasterea stiintifica de cerinta de informatii
si solutii la probleme este necesara combinarea unei game largi de expertize si
date, care sa fie disponibile pentru analiza strategiilor MIRA.
Un sistem suport de decizie la nivelul unui bazin hidrografic permite compararea
mai multor strategii functie de efectele lor intr-o serie de obiective propuse.
Pentru a intelege cum poate ajuta un sistem suport de decizie persoanele din
conducerea organelor de gospodarirea apelor trebuie studiat ciclul planificarii si
implementarii politicilor [Hoekstra, 2005]
Managementul integrat al resurselor de apa
Abordare integrata la nivel fizic, tehnic, al planificarii si al

managementului
-Integrare a resurselor de apa (ciclul apei)
-Integrarea infrastructurii de gospodarire a apelor
-Integrarea folosintelor de apa
-Integrarea amonte aval
-Integrarea resurselor de apa in politicile de planificare
Nivelul de integrare = bh
Managementul integrat al resurselor de apa
Interactiune in dublu sens intre sistemul social, economic si

mediul inconjurator: sistemul resurselor de apa si folosintele de
apa au impact asupra dezvoltarii economice-sociale si asupra
calitatii mediului; societatea si mediul reactioneaza la acest
impact prin masuri legislative, tehnice, economice si
adminsitrative pentru a reduce efectele negative, a asigura
dezvoltarea economica durabila si a conserva mediul
inconjurator
Instrument = Planul de Management al Bazinului Hidrografic
Managementul adaptativ
Managementul adaptativ este un proces sistematic de

imbunatatire a politicilor si practicilor de management prin
invatare sistematica din rezultatele obtinute in urma
implementarii strategiilor de management luand in considerare
schimbarile asupra factorilor externi. Managementul adaptativ
prin natura sa accepta notiunea de incertitudine, lansand
propunerea pentru o noua atitudine vis--vis de aceasta si
anume Invatati sa traiti cu incertitudinea si sa va simtiti
confortabil cu ea [proiectul NeWater, 2006].
Proiectul NeWater, desfasurat in perioada 2004-2008 si avand 37
de parteneri din Europa, Africa si Asia-Centrala reprezinta o
dovada a importantei managementului adapativ al resurselor de
apa. Punctul central al proiectului il constituie tranzitia de la
managementul clasic al resurselor de apa la nivel de bazin
hidrografic
la
un
management
adaptativ
[http://www.newater.info].
Aspecte ale dezvoltarii durabile a sistemului resurselor de apa

-Durabilitatea aspectelor fizice mentinerea circuitului natural al apei si a
nutrientilor
-Durabilitatea tehnica echilibrarea balantei resurse cerinta de apa
-Durabilitatea mediului toleranta zero pentru poluarea care depaseste
capacitatea de autoepurare a mediului; nu exista efecte
-Durabilitatea sociala mentinerea cerintei de apa si de a plati serviciile de
asigurare a apei
-Durabilitate economica sustinere economica a masurilor care asigura un
standard ridicat de viata
-Durabilitatea institutionala mentinerea capacitatii de planificare, gesionare
si operare a sistemului resurselor de apa

Curs GA

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs GA

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

APA SI DEZVOLTAREA DURABILA

Apeduct din Segoria (Spania)

Primele canalizri se pare ca au fost facute acum 5000 de ani la

Istoric evul mediu

Istoric evul mediu

Istoric evul mediu

Tehnica cea mai avansata in domeniul

Istoric evul mediu

Istoric evul mediu - Valahia

Istoric evul mediu- Transilvania

Istoric evul mediu

Istoric epoca moderna

Istoric epoca moderna

Istoric epoca moderna

Cele mai multe reglementari europene in domeniul protectiei mediului au fost

Aceste activiti au ca scop:

Gospodrirea apelor trebuie s considere ca un tot unitar apele de suprafa i

Obiectivul i strategia Romniei n

Obiectivul i strategia Romniei n

- mbunatatirea cunoaterii i evaluarii mediilor aerian i

Obiectivul i strategia Romniei n

Obiectivul i strategia Romniei n

Obiectivul i strategia Romniei n

Etapa a II-a: 1981-2000 - Reducerea polurii la surse;

Aspecte economice legate de gestiunea

Aspecte economice legate de gestiunea

Aspecte economice legate de gestiunea

Metode de tipizare a raurilor si a lacurilor

Cerinta DCA tipizarea apelor de suprafata

Clasificarea tipologic a cursurilor de ap se

Tipizarea abiotica varianta A

Tipizarea abiotica varianta B

Pentru caracterizarea tipologic abiotic a

structura litologic a patului albiei :

Romania: 32 tipuri cursuri de apa dintre care

Reactualizarea tipologiei cursurilor de ap in

Reactualizarea tipologiei cursurilor de ap in

Exemple de tipologii de rauri

Exemplu de tipologie a raurilor in b.h. BuzauIalomita

Exemplu de tipologie a lacurilor in b.h. BuzauIalomita

Condiii de referin pentru fiecare tip de apa

Condiii de referin pentru fiecare tip de apa

Definirea condiiilor de referin s-a realizat

Condiii de referin pentru fiecare tip de apa

Ptr. fiecare curs de apa s-au ales mai multe

I. Surse punctiforme de poluare semnificative

n conformitate cu Directiva Cadru n domeniul Apei, se

Criterii pentru evaluarea surselor de poluare semnificative

Aplicarea acestor criterii a condus la identificarea presiunilor

Aglomerrile umane (identificate n conformitate cu cerinele

Criterii pentru evaluarea surselor de poluare semnificative

Surse punctiforme de poluare semnificative

Caracterizarea principalelor categorii de surse de poluare punctiforme

Surse de poluare urbane/aglomerri umane

Exista aglomerri umane care nu se conformeaz acestor

Surse de poluare urbane/aglomerri umane

Se menioneaz c exist aglomerri umane (> 2000 l.e.) care

Exemple de surse de poluare urbane/aglomerri umane

Surse de poluare industriale i agricole

Sursele de poluare industriale i agricole contribuie la poluarea resurselor

Surse de poluare industriale i agricole

Pentru implementarea Directivei 76/464/EEC privind poluarea

Evacuri de substane organice i nutrieni n

Evacuri de metale grele n resursele de ap