AI\TOLOGIE

DE
TDffEtJTEffi

ffry\-

,,r,',':,
:._a.b.c._5
.r,.i,'',-.
- Alfabetul - 6
Zdreanttt - 7

.l

- PrintulMiorlau - 62
-Yard- 64
i

. r. i:1.i!.
_ Nunta in codru _ 65

Concernrlprimaverii- 66
i'ii:
- Motanul pedepsit- 68
Bondarul lenes- 68

|.,:i

De pe-o ,,bunf,dimineafi" - 8
Gospodina- 8
MAtisorii - 9
' ', ' :, - PovesteagAgtelor- 10
Cdntec- 1i
il

, i i

,,ri

Povesteaursului cafeniu- 94
);,

'

i ', ilrl

, . .- Pr6sleacel Voinic si
merele de aur - 37
Cu* ,-u stricat prietenia dintre
cAinegi pisica- 46
Fetita cu chibriturile - 50
r,-Frumoasadinpidurea
, :ri
adormita - 52
, l. .,,,'

Povesteacelor trei purceluqi- 55

ilr ;

. t 1 i ,.,;p .;1 ,1 i1 ,.,.r.

$oareceleqi pisica - 57
CAinelesi catelul- 58
. r: l |

.,;,

i:

.r.;

Socotealalui Haplea- 60
- Belgug- 61

:.:ril

j,

I'.:l;i\

l;trr

,r.l

Neghinifa- 97
Bunicul - 104

r i :,i ,.,,- Chipulcifrelor17

r'
- Cadcavoi - 18
,' -Barza- 19

Povesteaceasuluicu inima - 20
, r. ' . - Pungulacu doi bani-Z3
Ursul picalit de vulpe - 26
r:'1,;i
r,r - Fluierulciobanalului- 29

l i '. , r ,
-BfadUl-69
, - Iama - 70
. : r 'l - i - P U i U I - 7 0

Baladaunui greier mic - 71

Acceleratul- 72
_ papadia_ 73
I I iii r:,ri,r
, - Fata babei si fata
moqneagului- 77
Povesteaporcului - 82

t,.

Somnoroasep[sarele* 12
, -CiteluSulgchiop-13
1,r,:,i
G6ndacelul- 13
Sfatul degetelor (dupa Jean
Aicard) - 14
, ;. I ;r r: - Pdcalicila $coali- 15
.:': ,' ,'- Limba romAneascit
- I6
r'- Ceamai scumpd!- I6

. . rr

.r:i,

I l, t . , ir r '
' ', ::l

Fat-Frumosdin Lacrimi - 113

r

l.:.:

,i

Fata saraculuiceaiste4a - 129

ir,r,,rri:i-BanUlmUnCit* 136
- l3^ '
Tomila^iepuragul
- ln ajun de Anul Nou - 142
: - Doi feti cu stea
in frunte - 144
- De ce iSi cAntacucul numele- 151
- Lupul, calul si puiul de vulpe - 151
Vulpea qi strugurii- 153
Stejarulsi ghinda- 153
Greierelesi fumica - 154
Corbul Ei vulpea- 155
;.'.y
r.r .i ,
' r:.-Micul copist- 156
.

!i

, ii , r,i.!:- Printgl fefmeCat * 160

i' :' '. - Creangade alun - 164

, ,. i Ii.!i:!.- POveStea
balenei- 166
' ,. , . t l i , j r r
- Iarna - 169

Miezul iernei - 170

I:
- Caribusul de arama- 171
- Cine poate$ti - 172
:

,/z

L
I

GeorgeCogbuc- Pa$aHassan- 173

Iamape ufifa- 174
AlexandruDonici
Racul,broascasi stiuca- 176
* I77
PetreDuifu - Mogtenirea
MihaiEminescu
- CAtn(filedepovese)
- 180
L)ctavian
Goga- Toamna- 182
AlexeMateevici
- Limbanoasri- 183
NichitaStinescu- Bunicul(desprecele
patrurase)- 184
GeorgeTopirceanu
Rapsodiide primavara- 184
Ion AeArbiceenu
- inmiU drum- 186
Ion Crianga-Povestea
unuiomleneS
- 193
Poveste- 194
Ion LucaCaragiale
- D-l Goe- 198
Barbu$tefanescu
Delavrirncea
Bunica-202
CAlinGruia- Izvorul fermeqt - 205
PetreIspirescu
- Sareain bucate- 209
AlexandruMitru- PAcah$iTandala
- 215
Tatll si cei zecefeciori -216
Ioan Slavici- Spaimazmeilor- 2I9
Marin Sorescu
MuntelecelHodoronc-Trcnc- 224
Emil GArleanu
- Ctrprioua-2Zl
FanuSNeagu- Tdrziu, cind zhpeztle
suntalbastre- 226
Mihail Sadoveanu
- IanoSNdzdrivan- 229
x** - Narodul luna- 233
9i
*** - Legendainului - 233
""* - Saraculsi hotii - 235
*** - Boierul Pacala- 235
$i
*** - Legendaprivighetonei-236
I{ansChristiinAndersen
RtrfuSca
ceaurdtA-238
(..rirlcr
Collodi- Pinocchio-245
Aip,li,,.,rrcc
Daudet

Extraordinareleaventuriale lui
Tartarindin Tarascon- 253
Josepir
Jac:obs
Jacksi vrejul de fasole-256
RudyardKrphng- Povestea
dnocerului
- 261
OscarWilde- Printulfeicit-263

CLASAa lV-a
DiminieBolinrine:uru
- DaniilSihastru
- 271

Tepessi solii- 272

Ion Barbu - Dupl melci- 274

GeorgeCogbuc- Cdnteculredutei- 275
Mihai Eminescu- Doind - 276
Alexe Mateevici
Cdntecdeleagdn-277
.A;lii.inPann- Povesteavorbei - 278
VasileAlecsandri- VasilePorojan- 284
E,usebiu
Camilar
Stejarul din Borzeqti - 286
l,-rnLuca Caragiale- Vizita - 290
{on CreangA- Amintid din copildrie- 294
\iictor Eftimiu - Omul de piatrd- 296
(ialin Gruia - Ospaful- 305
l'-:,listratHogag- Furtuna- 308
Ali:randru Mitru
LegendeleOlimpului - 310
(.ezru'Petrescu
- Fram,wsul polar- 318
Nlrlr.ulSadoveanu
- Un om nacajit-3}/
V;,sile\/oiculescu- Ciobanila- 331
F,dmondode Amicis
Cuore,inim6 de copil - 337
Frank Baum - Vrdjitorul din Oz - 340
Edgar Rice Burroughs
Tarzan, omul maimuta - 351
CiustavBtirger
Uimitoarele cildtorii gi aventuri,pe
uscat $i pe apf,,ale baronului von
Miinchhausena$acum obiSnuiasi
le povesteasciel insugi, la un
pahar de vin, prietenilor sii - 364
Lewis Carroll - PeripefiileAlicei in
Lumea Oglinzii - 368
Miguel Saavedrade Cervantes
Minunatele isprivi ale vestitului
cavaler Don Quijote - 373
lJanielDe Foe - RobinsonCrusoe- 377
,{natoieFrance
Carteaprietenului meu - 393
Vritor l{ugo - Mizerabilii - 401
RtrdyarrdKipling - Carteajunglei - 412
iack l-ondon - Colt Alb - 427
JonathanSwift
C[ldtoriile lui Gulliver - 430
Antoine de Saint-Exupdry
Micul prinl - 441
Mark Twain - Aventurile lui Tom
Sawvor- 445

eAf exand

r^* And

r^itoi ra

- nlscut In 1929,In Transilvani4poet pentu copii gi tineret-

aLb!'c?"..,.
alfabetulestebun
cf,-ne-nvaff,
toate.
A:- e apacu sapun!
B - e buntrtate.

x-;lfn"s#xr"F

M - e m u n c i , Z -e ze l .
V * e voiogie.
Alfabetul,doarGigel!*

De la A p6naIa zet f
Pentruel - seStieE fntregulalfabet

E{
-,.r
U

felil stie:

$i aga,ce va unna:

IIt

s _ suntsavarine.
fr
n--

o cofetdrie.

A * e-absenfa
pentruel .-,1
gi nemotivattr.
B - bomboanf,Caramel.
C - e ciocolati.

T,^dcr

A"gherz;i

- pseudonimullui Ion N. Theodorescu;

1880-1967;
poet, prozator,dramaturgSipublicist -

:',.i i
Cinevine mdndrugi calare
$i nici cal micar nu a6J
iil
!.-

.:':

Ca sa-iramiie peltici
I-a rtrmaslimba mai mici.

' f l. / il

ryg
Urechile au crescut
Pe magarul nevizut.

Mi-a venit de la parinli

Un pieptenecu trei dinti.

Qebodossi ce fudul
$i niciodati satul!

Are la buzdun glonf

Sauun pir cu sc6rliont.

O s[-ti fac o lntrebare:

Cine-i gol, rotund 9i mare?

Fuge dupa coadi

$i n-o poate prinde.

Degelat,rf,scrf,cf,rat,
Spnne,cum te-amlcr:ltazafl

9obilita din spinare

Ii sttr-ncapgi nici n-o doare.

ii atema,de cilduri,
PAna-npraf limba din guri.

Vine gchiop,dar umblabine:

Asa schiopnu-i origicine.

R0ma o literi gtie

$i numai pe ea o scrie.

:\

Afi vizut cumva si stea

Baful drept, fara proptea?

S
3 s-a-ntors
de-a-ndoasele
Sa-ginumereoasele.

Ca sl nu-i rlmdie goall

Inima, i-am pus pedala.

_-

L- ati v irzut cumva p e Zdr eanlit

Cel cu ochii de faianfa?
E un cline zdrenfuros
De flocos, dar e frumos.
Parca-istrdnsdin petice,
Ca si-l tot impiedice,
Ferfenitele-i atAma
$i pe ochi, pe nara cdma,
$i se-ncurci gi descurcd,
Parca-i scos din cAlti de furca.
Are insA o ureche
De pungag,fara pereche.
Da tArcoalela cotet,
Ciufulit gi-agalaie1,
Agtept6"ndun ceasSi doua
O gaina sf, se oui,
Care cdntacotcodace,
Proaspatoul cdnd Si-l face.
De c6nd e-n gospodarie

Multe a-nvafat gi gtie,

$i, pe brdnci, tArAg,gripiq,
Se strecoarape furig.
Pune laba, ia cu botul
$inghite oul cu totul.
,,Unde-ioul?" a-ntrebat
Gospodina.,,L-vmnncat!"
,,SEi nitel, cd te dezvtf,

FtrrtrmaturaSibal
Te invati mama minte!"
$i i-a dat un ou fierbinte.
Dar de cum l-a imbucat,
Zdreantl l-a gi lepidat
$i-a-njurat cu un latrat.
CAndse uita la gaina,
Cu culcugullui, vecina,
Zice Zdreanti-n gdndul lui:
,,S-afacut a dracului!"

O+ilia &,zirnir
ndscutala Roman1894-1967;poetdiegeancA,
i

De pe-o ,,bune dimineape"

Iar pe-unfir de pfpadie
Ce se-naltidrept,din iarba,
Suie-unclr4bu$cu barba,
in hainuF aurie.

De pe-o,
Cu tulpinade cdrcel,
i A saritun gdndicel

u"y, I
lL_* musttrfle
-\---,4--/

Alti gfuidaci,mf,runti $i ro$ii,

Care-gipoarttrfiecare
Ochelariipe spinare,
Dorm in soare,somnoroqii!

Suie,mflndru9i grabit
Si vesteascf,-n
lumeamare:
- Preacinstitaadunare.
Primavaraa sosit!

GooVodina

Greue cnndestigospodintr!
Uite, eu, cdt suntde mictr,
Iute-sca o rflndunicf,,
Hamicf,-sca o albina.

Cum mf, scol,coborln graba

Colivia din perete,
Sadauboabela sticlete,
Cl-i un c0ntarefde neabl.
Vrememultanu-mi rAmlne;
Pisicuta,de cu noapte,
Miaun4$i-mi cerelapteIar Grivei lmi cerepiine.

Inv&tlectiile toate
La citit, la socoteali_
Ci doarn-o strplec la gcoali
FarAlecfii invifare!
Cu p6puga-ialt bucluc!
Din sindrili si din befe,
Trebuiesi-i fac p6tuc
Dupi soba,sdnu-nghefe.
Uf, ce mare-i bucuria
Cfuidsuntgatatoate-nprip6!
Nu staulocului o clipi...
Tare-igreagospodaria!

MAqig,orii
A iegit rf,chita-ndrum.
Ce-omai fi si astaoare?
CA-idin capptni-n picioare
Numaimotoceide scrum?...
Cu mlidifele plecare,
Sti pe loc si sesocoare:
S-arintoarce- nu sepoate,
S-arascunde- n-iueunde!
I-e ruginede copii,
CAdin muguri aurii
I-au iesit in loc de flori...
Mdtisori!

r
George

Cna,b.ure

- 1866-1918;ndscutla Hordou, ?njudetul Bistita-Ndsflud; patriot fnfldcdrat;poet gi taducabr*

P*vs*Ven qhp**ksr

Un gdscancu penelucii
Cumtreceape pod prin sat
$i-ntr-o mAnaaveapapucii,
Nu stiu cum i s-a-ntamplat

,,Haideti toti, si mogi gi babe,

S[-i c[tim pe rAu acu!"
Repede-notdnddin labe,
Cirdul tot pe r6u ffecu.

C[ papuciilui cizurf,,
Ce plrcat,o, ce picat!
Clci eraucu-alesituri
Ff,rtrleacde tivirura Cepacat!

,,I-ai gf,sit?"-,,Eu nu, suratl,

Ce mi-ntrebi asa$i tu!"
Toate-apoistrigau deodati:
sa-i bati!
,,Batlri pacost_ea
Nici eu nu!"

Gistele-auzindcum zbiaft:
,,Aoleo!- Papuciimei!"
intr-un sufletalergari
$i-ntrebaumiratece-i?

Vara-ntreagatot umblari,
Dar papucii dugi au fost!
$i-au si umble gi 1avara
Pdnace le-or da de rost!

,,,{m rirnas",pldngeagdscanul,
de patrulei!
,"Pf,gubag
Iatl-mtr descult,si.rmanul,
Ce mtr fac acum,golanul,
Firf, ei!"

Iar gdscanulmerge, vine,

Face cruci gi fine post,
,,Nu-i gf,sesc!Saracde mine,
Iar descult e, vezi tu bine,
Lucru prost!"

ru

10

Iar cAndg6gtelestaugloata
$i prin dreptullor te duci,
Saretabtrralor toatl
Sate-nrebe:,,Cene-aduci?
Ai gasitpapucii?Spune?"

G6stelede-ahrnci,ln cale,
Cind vad apaundeva,
Clut6ndpomescagale
Tot crezind cf,-i vor afla.
Vin Sirafe sf,le-ajute
Mac-mac-mac
9i ga-ga-ga!
Mac-mac,
mrc! Hai vino,du-te,
Zile-asape r6u pierdute!
Ga-ga-ga!

Tu la fug-atuncis-apuci!
Si-si-si!Tot fac nebune
$i te mugci,doal le-oi spune
De papuci!

CAntrec
A venit un lup din crdng
$i-alergaprin satsafure
$i si duci prin pldure
Pe copiii carepling.
$i-a venit la noi la poarti
$i-am ie$iteu c-o nuia:
-,,Lup flamand,cu trei cojoace,
Hai la mamasI te joace"Eu chemampe lup tncoace,
El fugea-ncotrovedea.
Ieri, pe drum,un om sirac
innebape la vecine:
-,,Poarte-secopiii bine?
Dactrnu, si-i vir in sac!"
$i-a venit la noi la poarttr
$i-am iesit eu gi i-am spus:
-,"Puiul meue bun gi tace
Nu ti-ldau, 9i du-te-npace!
Egti sirac, dar n-amce-ti face!
Du-te,du-te!"$i s-adus.
$i-a venit un negustor
Plin de bani,cu vdlfl mare,
Cumpiracopii pe care

Nu-i iube$temamalor.
$i-a venitla noi la poarta
$i-am iesit si l-am certat:
-,,N-ai nici tu, nici imparatul
Bani s[-mi cumperebdiatul!
Pleacl-nsat,ca-i maresatul,
pleacA!"$i-a plecat.
Pleactr,

Mihai

wlinescta

Eminovici; 1859-1889;nlscutla lpoteSti,in judelul BotoSani;

- pe numeleadevdrat,
poet, prozator, taducdtor, dramaturggi publicist;,,LuceafArul"poeziei romdne$ti-

Somnoroaae ?Aedrele

ptrsarele
Somnoroase
Pe Ia cuiburiseaduni,
Se ascundprin rAmureleNoaptebuntr!
Doarizvoarelesuspina,
Pe cdndcodrulnegrutace;
Dorm gi florile-n gradinl Dormi in pace!
Trecelebadape ape
intre trestii s6seculceFie-ti ingerii aproape,
Somnuldulce!
Peste-anoptii feerie
Seridicl mAndraluna,
Totu-i vis gi armonieNoaptebunl!

lena,Fa,ra,qo
- 1879-1954;nascuttIa Bfulad;,"rfnu";

gi Fatma'
semneazd

C\Felu?ul ?chiop
Eu am numai trei picioare
$i de-abiamtrmigc:top, top!
Rddctnd ma-ntilnesccopiii,
$i ma cheam[,,cuciugchioP".
Fratii mei ceilalfi sejoacf,
Cu copiii toti, dar eu
Nu pot alergacu dhn$ii,
Cl suntgchiopsi cadmereu!
$i stausingurtoattrziua
$i plangmult cind mtrgdndesc
Ci tot gchiopvoi fi de-acuma
$i tot trist am strtrriesc.
$i cnndm[ gindescce bine
M-agjuca $i eu acum,
$i-aslitra Sieu din poarttr
La copiii de pe drum!...
Clt sunt de frumogi copiii
Cei cuminti, $i cdt de mult

Mi-ar placeastrstaucu din$ii,

Strml joc gi sa-i ascult!
Dar copiii rtri la suflet
Sunturitri, precume-acel
Carem-a lovit pe mine,
$i nu-i pot iubi defel...
M-a lovit din rlutate
Cu o piatrtrin picior,
$i-ampl6nsatita,
$i-arn zfucurt,
De credeamcXam sf,mor...
Acum vine si-mi dl zahar
$i ar vreasf,fie bun,
$i-agputeastr-lmu$co dattr
De picior, sl mf, rf,zbun,
Dar il las a$a,sl vadi
Rtrulctrun biet cltel
Are inima mai buni
Dec6ta avut-oel.

GAndhcelul
- De ce m-ai prins ln pumnult4u,
Copil frumos,tu nu $tii oare
C[-s mic Sieu Sicf, m4 doare?
De ce m[ strdngia$adertru?
Copil ca tine suntgi eu,

$i-mi placesf,mi joc gi mie,

$i mila trebuiesl-ti fie
De spaimaqi de phnsul meu!
De ce si vrei si mi omori?
Ca dm 9i eu p[rin1i ca tine,
E

13

$i-ar pldngemamadupi mine

$iar pllnge bietelesurori,
$i-ar pldngetatamult de tot,
clci am fiait abia frei zile,
induri-te de ei, copile,
$i lasl-mi ci nu mai pot.
AgaplAngeaun gAndacel
in pumnulce-l strAngea
si-l rupa.
$i l-a deschiscopilul dupl
Ce n-a mai fost nimic din el!
A furcercat
si-l mai invie

Suflfuidu-iaripile-nv6nt,
Dar a cf,zuttn Fma frant
$infepenitpentruvecie!...
Scdrbitde faptata cearea
Degeabapldngi,acum,copile,
Ci du-te-ncasi-acumsi zi-le
Plrintilor ispravata;
$i zi-leci de-acumai vrea
Si ocrotegticu bunitate,
in cale-ti,oricevietate,
Orictt de far-de-nsemnatate
$i-oricdtde mici ar fi ea!

?fafrul daqehelar
dupd lean Aicard

Spunedegetulcel mare
Ctrtreartrtf,tor,
Spunedegetulcel mare
- N-am faramade m0ncare,
Frate-aritf,tor!
Spune,ctrtremijlociul,
Cel arlttrtor,
Spunearf,tf,toruI:- Frate,
Nu mai suntde loc bucate,
$i de foamemor!
Se apleacimijlociul
Catreinelar,
numa:
$i li spune-atata
- Ce e de ficut acuma.

-3
\

Frate inelar?
Lene$cati inelarul
Citre ei, gi-apoi,
Cam in sila, le rispunde:
- Ce si faci cdnd nu-i de unde?
Vom rabdasi noi!...
Prinde-atunci cel mic si strige
Mai istel ca ei:
- Ce tot pldngem5i ne frAngem?
Hai la munca sa ne srangem
Toti unifi, ca nu ra,rnAne
Niciodata fara pAine
Cel ce vrea si gi-o cAgtige,
Fradoriimei!...
t

Nicolae

Jsbis

poetprematurdispdrut- 1935-1956;ndsr,utin judegulSuceava;

7frcH,lici ln #czalA
PanI noua-npllarie
$i hlinufa de postav,
Plcilici pe drum pa$e$te
Fudulindu-segrozav.
Dari din ghiozdance-atdrni
ca un furicel de plug?
Afi ghicit?Codita-siscoase,
sf,ia aer,Chitibus.
Iati gcoala,dar ce zarvit
e acolo-ntrebaieti?
Tii, feciorullui T6ndall
bltlusul Tdndalel
A fiantit doul fetite
pe-uncopil l-a injurat,
9i riz6nd acumseplimba
ca un pagi de-ngAmfat.
Picilici spreel plgegte:
- Tandelet,acu', cdt vAd.
cere-tide la toti iertare.
C[ alnninterie prlp[d!

II

I
I

II

i
I

15

- 1822-1892; ndscutIa CemduSi;poet,dramaturg

I
gi,mai ales,prozator _

Limba romAneasce
Mult e dulcegi frumoasa
Limba ce-ovorbim!
AIta limbA-armonioasd
Ca eanu gdsim.

Saltainima-nplacere,
Cdndo ascultam
$i pe buze-aduce
miere
C0ndo cuvdntam.

RomAnagulo iubegte
Ca sufletul siu,
Vorbiti, scriefi romdnegte
Pentru Dumnezeu!

Nichita

Stanesc'u.

- 1933-198j; nilscutIa proiesti;poetreprezentativ

ar timpurui

Cea mai scum?el

Spune-mi,caremama-anume
Ceamai scumpi e pe lume?
Puii tofi au zis de pasari,
Pegtigorii,de pegtoaicl,
Ursulefii,de ursoaici,
Tigrigorii,de tigroaici.
Manjii roti au zis de iepe,
Firul cepii-azis de cepe,
Nucii tofi au zis de nuca,
Cucii tofi au zis de cuca,
Tofi pisoii, de pisictr,
Iari eu,de-ameamimici.
Oricemami e anume
Ceamai scumptrde pe lume.
- 16

nostu-

pahighian

zAlexandr,.

Chipril clfr"*lni
1 parcae un bat
$ugub11.
Poarti chipul ffas,
Cu cozoroculpe nas.

6 e un melc rotit.
in czrsutirisucit.
Parc-arvrea si se rastoame,
$i sa scoatd-ndaticoarne.

2 se-ndoaieu$or
Pe picior,
Gatul. vezi. e cam a$a
Cum il are lebada.

'l parc-arfi o coash.

Nu va temefi,nu-i tiioasii.
Are coadalungd,
Sa-i ajunga.

3 a fost un inelug
b
Pe degetinvdrtecug, &J
Me$terul l-a rupt tn doui
Sa-i dea folosinlanoui.

8 e a$aca un colac
Cu miere, cu mac.
Nu-l mAncati,
Ci va-n$elati.

4 scaunar parea.
Cu spitarul in podea ln
t'r-l
$i picioarelein sus,
Cine oare-agal-a pus?

9 un cirlig si fie?
Cine stie?
Este greu de-asemuit,
Dar e noui negregit.

fu^

5 se pare cl ma-n$el,
E o secerdde-otel.
Dar, degiunealta-inoua,
Coadaei e frAnta-ndoua.

10va trimitevestea gffi

l@jt

Ca s-aincheiatpovestea
$i-a semnatprecumimi pare:
Un bal c-un covrig la spinare.

George

T optrca,rra

- 1886-1937;nascutIa Bucuresti;poet umoist $i prozator-

Sus,pe garduldinsprevie,
O gainacenugie
$i-un coco$impintenat
S-ausuit$i staula sfat
- Ia te uita,ma rog [ie,
CAtde susne-aminAhat!
$i deodati,cu glasmare,
incepura amdndoi s4 cotcodiceasci-n soare:
- Nimeni nu mai e ca noi!
Dar de sus,din corcodug,
Pituldndu-se-ntrefoi,
Mititel gi jucaug,
Le-a rispuns un pitigoi:
- Cati ca voi! Cdti ca voi!

D,ai I i

- :558-1922

Sus
Au r:
Josit
Sect
Iar u
$i-a
Cu-c

Dep
Cint
Zis-i
Une
,,So

$i sr

So-r

Iar p
Ghic
Gait
Sep
Iar d
Ies g

Ro-

Chiz
Iam
Vara
Toz
S-a

Ce-i

Cal
18

Drai!i.^ Za]^firesc,^
- 1858-1922;ndscutl6ngd Rimnicu Sdraqom politic, diplomat;poet, prozatorgi dramaturg-

frarza
Sus,pe Atge$,pe la munfi,
Au rtrmascodrii ctrrunti,
Josin vale,prin zdvoi,
Secoborturmede oi;
Iar un cuc cu panasurtr
$i-a spusnumeledin gurf,:
Cu-cu!

Iar prin lanul rAstrrit

Mergevesteac-a sosit
Craiul diminetilor,
PazniculfAnetelor,
$i-ar fi ffaspe vdrf de leasa
Josla doamnapreoteasa
Ci-ne-i?

De prin grajduri,de prin vii,

Cintezoii aurii
Zis-au din ciripiturl
Unei tufe de rtrsurf,:
,,Soro,fA, de$teap6-te
$i spresoare-ndreapt4-te,
So-ro!"
Iar prin crdhguris-audsefilne:
Ghionoaiataie lemne,
Guitu intr-o gArneafi
SeproclamAcantAreap,
Iar din preajmasomnului
Ies gdndaciiDomnului
Ro-sii!

P':>

Chiar si hanul de la drum,

Iama ftrrl fir de fum,
Varafer' de calatori
Toamnaflri de cintfi
S-aumpllrtde rAndunele
Ce-auadusvaracu ele
Cal-da!
19

Vladinair

Cclin

- 1921-1991:nascutin Bucuregti;autorde basme$i de literaturascience-fiction

Y*tv**t,e# ceaaului
r i rj i ni m1
Trf,ia odatl, demult, intr-un orag mare, un ceasomicar bltr6n, adictr un
ceasornice,pendule gi ornice cu
megtercare face gi drege ceasuridegtepttrtoare,
cuc. intr-o zi, plimb6ndu-se printr-o pidure de la marginea oragului, vizu un
ceasaruncatla radacinaunui stejar.Dar ce ceas?O minune de ceas!
Era mare cAtun baiat sauo fetita de patru ani, avealimbile de aur si cifrele
ceas!
de pietre scumpe.Nu, niciodatAnu mai vizuse ceasomicarulun asemenea
it prirri din fati, il privi din spate,apoi fase cu urechea.Dar ceasul nu
ficea tic-tac.
- E stricat, e stricat de buna seami, igi spusemegterul.Am str-l iau eu, am
sa-l dreg $i-o sa vestescin tot ora$ul,ca acelcare l-a pierdut sl gi-l poatalua.
Zis Si facut. Cum a ajuns acasa,ceasornicaruls-apus pe treab4,a desfAcut
cutia ceasului gi a vdzut ca ceasulnu ff,ceatic-tac numai pentru ctr nu aveapitic.
Nu Stiati?Pai sigur, pe vremea aceea,in fiecare ceaslocuia c0te un pitic.
El era cel care mi$ca rotile dintate $i bitea un ciocinel, facand tic-tac, tic-tictac...
Megterul v6zu agadarc[ ceasul cel minunat nu merge pentru cA n-are
pitic. Cine gtie ce i se lntAmplasede dadusebir cu fugittt gi parisise mAndrete
de ceasomic!
Dar ceasomicarulnu se speriesi nici nu se amiri. Se potrivea numai bine
cf,ci, iattr, doar cu o zi ln urmtr cineva ciilcasedin gregealf,pesteun ceas$i - cum
cel ce ficuse boroboataera un om mare 9i gras- ceasulse ftrcusepraf. Megterul
il scosesemai mult mort decdt viu pe bietul pitic al ceasului, care pldngea cu
lacrimi uriage cdt o gamalie de ac. $i-1 vArdsedeocamdati intr-un sirtar. Acolo
sarmanulpitic, hamic nevoie mare, ciocinea intr-una $i flcea tic-tac, tic-tic-tac.
Dar se ostenea de pomani pentru cd, vezi bine, sirtarul nu putea arata ora
exacta...
- Piticufule - spuseceasomicarul,deschizAndsartarul- ia te uitf, ce ceas
a gasit tata pentru tine...
- Ura-a-a! strigi piticul $i, de bucurie, i$i zvArli ctrciulita cit colo.
ffi

::oc&
=' pi1

=r'i$
2.. in
:o-es

,:-i a

:easu

srpa
: sp
jmbr

:uca

Plec

Apoi se grabi si intre in noua locuinti, unde se puse de indati pe treaba,

ciocanind cu multa fiagere de inima si fac6nd tic-tac, tic-tic-tac, a$acum numai
un pitic vrednic poatesi facd, daci se gtiegospodarin ceasullui.
$i mlcar ci megterulagezaseceasorniculla vederein vitrina, si dlduse
ravagprin ora$,zilele treceaufira sa se iveascanici urma de pagubag.Dar, inff-o
zi, impiratul iesi la plimbare $i, trecAnd prin fata dughenei, vazu in vitrina
ceasulcu limbi de aur gi cifre de pietre prefioase.Atunci ii spusemegterului:
- Vreau str-tricumpar ceasul!
Degeabaisi rf,ci gura ceasomicarul,de pomana-ilamuri povesteaceasului
Si-i ariti ci nu e de v0nzare,imptrratul o tinea una qi buna:
- Vreau sa-l cumpf,r! Vreau sa-l cumpar!
Ei, n-a mai avut ce face me$terulsi i l-a vAndut...Iar imparatul a luat
ceasulgi l-a agezatln salatronului, unde stiteau de strajadoi ostagi.
- Iaca - le spuseel ostagilor- sa-l pazili ca ochii din cap !
Din ziua aceea se petrecu insa un lucru tare ciudat. Cind primea
impiratul pe cnte un boier care venea sa se plAngaca-l necijesc tiranii, abia
ii spuneaimparatul: ,,Vorbegte!iti dau voie si vorbegti o ori..." cf, ceasulcu
limbi de aur gi aritta c6"ora trecuse!
Pleca boierul supf,rat,fara sa apucestr deschidam6car gura.
Daci venea insi o viduvir, care il invinuia pe boier ca-i furi Si ultima
bucifica de pdine, lmparatul ii spunea:
- Ei, vorbestesi tu! iti dau voie sa vorbeqtio clipi..
$i iata cl dupaceasulcu limbi de aur clipa linea, tinea si nu semai sfArgea...
Plecaviduva numai cind spusesetot ce aveape inimd!
Dactr au vinut a$a,s-au strdnsboierii intr-o zi gi s-au dus la imparat.

i
'Ii

ri

;i

ii
ii
I

i&

,t
it

ii

l)
il

- Maria ta, nu se mai poate...CeasulMariei tale ne face viala amara.Nu

mergebine, M4ria ta!
- Ceasulmeu cu limbi de aur gi pietre scumpe?striga mAnios impf,ratul,
care era nespusde mdndru de ceasullui.
- Cu limbi de aur, Mfia ta, lntocmai. Nu mai putem trai de riul lui...
intAia oari nici n-a vrut si-i asculteimparatul. A doua oari tot aSa.A treia
oari, cdnd s-a mai limurit gi el, l-a chematpe megterulceasomicargi i-a spus:
- Asculta, megtere! Se pl6ng boierii mei ci ceasul cu limbi de aur nu
mergecum se cuvine...
- Vai de mine! Pai e un ceasminunat!...
- Minunat, neminunat, s6 faci bine si-l cerceteziSi sil dregi, cf, nu mai
arrtzi buni cu boierii mei!
- Sa-l iau, Mdria ta, se invoi ceasomicarul.
Lua ei agadarceasul, il duse acasi gi-i desfacu.Piticul ceasului stateala
datorie; nu dormea,nu cisca gi ciocinea hamic tic-tac, tic-tic-tac.
- Ce-i, piticugule?hrebi me$terul.De ce seplAngeMiria sa?
- Megtere,me$tere- ofta piticul - ce si fac dactram o inimi? Inima tine
cu oamenii nevoiagi si nu-i iubestepe boierii hr[pdreti... Atunci pun ceasul si
meargi mai incet sau mai repede,dupa cum cred eu c[-i bine.
Megterul dadu din cap. Doar avea gi el o inimi gi-l inlelegea tare bine pe
piticul cel inimos!
- Cum si facem atunci? se fram6nti me$terul.Cum sa facem?
$i, cum se frarndnta el aga, deodati igi aduse aminte cf, ln oragul acela
venise cu o zi in urma un ceasomicar,desprecare se zvoneaci-i tare priceput.
Se duse la el si-i ceru sfatul.
- Las' pe mine! spuseacesta.Am sa nascocesceu ceva.
$i, cum era un om rau, caretinea si-l bucurepe imparat,niscoci un pitic
de fier, atAtde iscusit lucrat, incAtputea face tot ce ficeau gi piticii adev4rafi.La
fel ciocanea tic-tac, tic-tic-tac, la fel punea ceasul in migcare,dar... n-avea
inima.
Tare s-au bucurat boierii gi lmparatul c0nd li s-a infa$Satceasulcu limbi de
aur 9i pitic de fier. L-au a$ezatin sala ffonului $i de atunci din nou vorbiri boierii
cAteo ori, iar nevoiagiicdteo clipa...
Apoi, imbaffanind, piticii din ceasornicese mutari rdnd pe rind ln tara
povegtilor, si ln locul lor furi a$ezatipitici de fier, sau arcuri, lanfuri, pendule gi
cuci. PAni in zilele noastresecunoscceasuricu arc,cu lant, cu penduli saucuc,
dar ceasuri cu pitic nu se mai cunosc decdt in povegtile prietenului meu, care
scrietoate povegtilepentru copii. $i ceasuricu inimi, tot a$a...
Da, dar n-avem fiecare dintre noi cdte o inima?

22
\

- 18
EZBt

cuc
mul
ribr

r'3 S

sin
\e0

lute

deg

dru
loi
mo
Bo

;ucr
3UZ
relr

:3nl

3pa
unr

-l

Jon

Cra^gA

- | 339-1889;nLscut in Humulegti, l6ngd Tdrgu-Neaml; invd[Ator Si povestitor, va]oificator aI

:zaurului folcloric -

?un6upa aa doi b*ni

Erau odat-o baba 5i un mogneag.Baba avea o gaina gi mogneagul un
:ucog. Gaina babei se oua de cdte doutr ori pe fiecare zi gi baba mAnca o
:rullime de ouf,, iar mogneaguluinu-i da nici unul. Mogneagul,intr-o zi, pierdu
:ibdarea gi zise:
- MAi babtr,mindnci ca in t6rgul lui Cremene.Ia d[-mi si mie nigte oua,
:a sa-miprind pofta m4car!
- Da' cum nu, zise baba careera foarte zgitcita. Daci ai pofta de oua, bate
il Rl cuco$ulttru si factrouf, si-i minca; ci eu a$aam bAtutgiina gi iaciti-o cum
s ouA!
Mogneagul,pofticios gi hapsdn,se ia dupa gura babei, 9i de ciudi prinde
:ute gi degrabacucogul Si-i dA o bAtaiebuni, zicAnd:
- Na! ori te oud, ori du-te de la casa mea, ca si nu mai strici mAncarea
:egeaba!
Cuco$ul, cum scipa din mdinile mogneagului,fugi de-acasi 9i umbla pe
J.rumuri,bezmetic. $i cum mergeael pe drum, numai iati glsegte o pungufa cu
.ioi bani. $i cum o gisegte,o Si ia in clonf gi se intoarni cu d6nsaspre casa
nogneagului. Pe drum, se intAlne$tec-o ffisuri c-un boier qi cu nigte cucoane.
Eoierul se uita cu btrgarede seamtrla cucog,gi zice vezeteului:
- Mai! ia da-tejos gi vezi ce are cucogul in plisc!
Vezeteul se dtr iute jos din capra tr[surii $i c-un feliu de me$te$ugprinde
;ucogul, 9i luAndu-i punguta din clon1, o da boierului. Boierul o ia, o pune in
ruzunariu gi pomegte cu fftrsura inainte. Cucogul, se ia dupf, trisuri, spunAnd
reincetat:
Cucwigu! boieri mari,
Dali pwguta cu doi bwti!
Boierul inciudat, cdnd ajunge in dreptul unei fAntdni, zice:
- MA! ia cucogul ist obraznic si-l da h fdntdnaceea.
Vezeteul iarasi se da jos din capra, prinde iar69i cucosul si-l zvdrle in
:?ntini. Cucogul, vhztnd aceasttrmare primejdie, ce s[ faca?incepe a inghili la
ap[; gi-nghite, pdna ce lnghite el toata apa din fintAni. Apoi zboari gi se ia in
urma ffasurii, zicdnd:

Cucurigu! boiei mari,

Da[i punguta cu doi bani!
Boierul vazAndaceastas-a mirat cumplit gi a zis:
- Ma! da' al dracuiuicuco$i-aista!Ei, lasi ci ti-oi da eu fle de cheltuiali,
mtri crestatulegi pintenatule!
$i, cum ajunge acasd,zice unei babe de la bucitirie s4 ia cucogul,str-l
azvArle tnfr-un cuptior plin cu jiratic 5i sa puni lespede la gura cuptorului.
Baba,cAinoasaIa inima, de cuvAnt:face cum i-a zis stapane-sAu.
Cuco$ul,cum vede 5i astl marenedreptate,incepea virsa la apa;SitoamA
el toatf, apa cea din fentanape jaratic, pdni ce stinge focul de tot gi se ricoregte
cuptorul; ba incl face gi-o apiraie prin casi, de s-a indrlcit de ciuda h6.rcade la
bucatarie. Apoi de o bleanda lespezii de la gura cuptiorului, iese teafAr gi de
acolo, fuga la fereasffaboierului 9i incepea trdnti cu ciocui in geamuri gi a zice:
Cucurigu! boieri mari,
DaSipunguta cu doi bani!
- Mai, ctr mi-am gisit beleauacu dihania asta de cucog! zise boierul
cuprins de mirare. Vezeteu!ia-l de pe capul meu gi-l zv0rle in cireadaboilor g-a
vacilor; poate vreun buhai infuriat i-a veni de hac; l-a lua ln coame, g-am sclpa
de supf,rare...
Vezeteuliarlti ia cucoqulgi-l zvArlein cireadi! Atunci, bucuriacucogului!
SA-l fi vinut cum inghifea la buhai, la boi, la vaci gi la vi1ei,pdn-a inghilit el
toatf, cireada $-a facut un pAntecemare, mare cAt un munte.
Apoi iar vine la fereasffa,intinde aripile in dreptul soarelui, de intuneci
de tot casaboierului, gi iarlSi incepe:
Cucuigu! boieri mari,
Dali punguSacu doi bni!
Boierul cAndmai vede si astadandanaie,crapi: de ciuda gi nu gtie ce si
mai faci, doar va scipa de cucoq.
Mai sti boierul cAtmai sm pe gAnduri,pina-i vine iarlsi ln cap una:
- Am si-l dau in haznaua cu bani; poate va inghili la galbeni, i-a sta
vreunul ln gAt, s-a ineca g-oi scipa de dAnsul.$i cum zice, umfli cucogulde o
aripa gi-l zvdrle ln haznauacu bani, caci boierul acela, de mult benarit ce avea
nu-i mai gtianumirul... Atunci cocogulinghite cu licomie toti banii Silasi llzile
pustii.
Apoi iese gi de acolo, el gtie cum gi pe unde, se duce la fereasffaboierului
gi iar incepe:
Cucurigu! boieri mari,
Da[i punguta cu doi bani!
Acum, dupd toate cele intdmplate,boierul, vtrzdndci n-are ce-i mai face,
i-azvdrle punguta. Cocogulo ia de pe jos cu bucurie, se duce in fteabalui gi lasa
tan+*:

24

-14

lc lt
:rir::
T'cr
:ilrt
UET
-,lll-

!fts

TTIT"E

ttil*

.lp

inu'*r
mil :

*,*du :

Ituiala,
il, sa-l
rrului.
hama
ore$te
rd ela
si de
rzice:
:e boier in pace.Atunci toatepaseriledin ogradaboiereasca,vizAnd voinicia
:rcogului, s-au luat dupl dAnsulde ti se pirea cA-i o nunti si nu altceva; iwit
rierul :'oierul se uita galig cum se duceaugi paserile sale, gi zise oftdnd:
tr $-a
- Ducf,-segi cobe $i tot, numai bine ci am scApatde belea,ca nici lucru
rcapa :urat n-a fost aici!
Cucogul ins4 mergea tanto$, iar paserile dupa d0nsul. $i merge el cdt
ului! :rerge, pdntr ce ajunge acasi la mo$neag,qi de la poafta incepe a cAnta:
[t el
--ucurigu!! ! cucurigu!
Mogneagul,cum audeglasul cucogului,iesecu bucurie gi, cdnd igi arunca
reca
-.:hii spre poarti, ce si vadi? Cucogul sau era ceva de spiriet: elefantul ti se
:area purice pe ldnga acest cucog! $-apoi in urma lui veneau cArduri
:enumf,rate de paseri, care de care mai frumoase,mai cucuiete gi mai boghete.
-\Iogneagulviz6nd pe cucogul sf,u agade mare 9i de greoi qi inconjurat de at0t
:sa
amarde galile, i-a deschispoarta.Atunci cucoguli-a zis:
- Stap6ne,a$temeun tol aici in mijlocul ogrizii!
Moqneagul, iute ca un prisnel, a$terne{olul. Cucogul atunci se a$azape
sta
:ol, scuturtrputemic din aripi, si lndatl se umple ograda si livada mogneagului,
eo
re ldngtr paseri, gi de cirezi de vite, iara pe 1ol toama o movila de galbeni,care
tea
straluceaula soare,de-ti luau ochii! Mogneagul, vizAnd acestemari bog6fii, nu
ile
stia ce str fac4 de bucurie, sarut0ndmereu cucogul si dezmierdAndu-I.
Atunci iaca babavenea,nu gtiu de unde; gi cand a vhztrtunele ca aceste,
lui
numa-i sclipeaurtruticioasei ochii in cap gi plesneade ciuda.
- Mognege- zise ea, ruginatd- da-mi si mie nigte galbeni!
- Ba pune-trpofta-n cui, baba! CAndfi-am cerut oui, stii ce mi-ai raspuns?
g,
Bate acum gi tu giina si-[i aduca galbeni, c-a$aam batut si eu cucoqul, $tii fu
H
din a cui pricin[... gi iata ce mi-a adus!
El

Atunci baba se duce in poiata, gibuiegte giina, o apucade coadaSi o ia la

bataie,de-fi veneasa-i pldngi de mila! Biata g[ini, cum scaptrdin m0inile babei,
fuge pe drumuri. $i cum mergeape drum, gtrsegtegi ea o margici g-o lnghite.
Apoi repedese intoarceacasi la baba,$i: cot, cot, cotcodac!
Gaina sarepestepoarti, trece iute pe ldnga bab[, 9i se pune pe cuibariu;
gi dupa vreun ceas de gedere,sare de pe cuibariu, cotcodicind. Baba atunci se
ducecu fuga s[ vadi ce i-a flcut glina... $i cdnd se uiffi ln cuibariu ce si vada?
Gaina se ouaseo m[rgicl!... Baba cind vedeca g-abatutjoc de dAnsa,o prinde
g-o bate, q-o bate, pdn-o omoartrh bataie! $i agababa cea zgttcita gi nebuni a
ramas de tot saraci lipita pimdntului.
De-acu a mai mdncarabdiri prajite in loc de oua, ci bine $-a ficut rds de
gaina g-a ucis-o fara sA-i fie vinovata cu nemica, sirmana!
Mogneagulinsi era foarte bogat.El gi-a ficut casemari Sigradini frumoase
Sitraia foartebine. Pe baba,de milf,, a pus-ogainarila,iar pe cuco$il purta in toate
parfile dupi ddnsul, cu salba de aur la gAt Si incaltat cu ciubofelegalbenegi cu
pinteni la calcdie,de ti se ptrreac[-i un irod de cei frumoqi, iari nu un cucog de
ficut borg.

Fsr

{
:J,.1
rs I

=-i
-un
:g5t

.lt-- | tl

3,-.:
ffi.
rr' I

|
" t':

Era odatao vulpe vicleanaca toatewlpile. Ea umblaseo noapteintreagadupa

gi
hrana nu gasisenicaieri. Facdndu-seziua alba,vulpea iesela mmgineadrumului 9i
seculci sub o tufa gAndindu-se
ce si mai facd,sapoatagasicevade mnncare.
$ezdnd vulpea cu botul intins pe labele dinainte, ii veni miros de pegte.
Atuncea ridica pufin capul gi uitAndu-sela vale, ln lungul drumului, ziregte un
car tras de boi.
,,Bun,gAndivulpea.Iacahranace-o aqteptameu" gi tndataiesede subtgfa Si
se lungegtein mijlocul drumului, ca gi cum ar fi moarta.
Carul, apropiindu-sede vulpe, faranul ce mdnaboii o vede $i, qezlnd cd-i
moartacu adevirat, strigi la boi: ,,Alio! Alio!" Boii se opresc.liranul vine spre
vulpe, se uith la ea de aproapegi vazAnd-oca nici nu sufla, zice:
- Bree! da cum naiba a murit vulpea astaaici? Tii... ce frumoasi cafaveicdl
am sa fac nevestii mele din blana istui vulpoi.
Zicdnd aga,apuci vulpea de cap 9i t6rAnd-opdna la czr, se opintegtegi-o
arunci deasuprapegtelui. Apoi strigl la boi: ,,hai, Joian, cea, Bourean!" Boii
pomesc. faranul merge pe ldnga boi gi-i indeamntrsa meargi mai iute, ca sa
ajungi degrabaacasagi s[ ieie pielea vulpii.
I calaveici = haina
larAneascascurt6 (imbliniti), cu mdneci largi, purtati de femei; scurteica.
wllljsd

26

U,JTE

Etr-i
E'i

rla
rOir

rte.

iu;
se
la?
rde
d.a
de
NE

ate
cu
de

pa

lsi
:
le.
In

insa cum au pomit boii, vulpea a $i inceput cu picioarelea impinge

pe$telejos din car.Teranulm0na,carul sc0ddiaqi pegteledin car cadea.
Dup[ ce hoafade vulpe a aruncato multime de pegte,binigorsaregi ea
din car,gi cu maregrabf,,il ia, il ducela vizuinl 9i lncepea mdnca,ca tare-imai
erafoame.
TocmaicAndlncepusea m6nca,iacavine ursul:
- Buni mas6,cumf,ffi! Tiii! Dar cemai depegteai! DA-misi mie cdtaa...re
mi-i pofte!
- Ia mai pune-fipofta-ncui, cumeffe,ci doarnu pentrugustulaltuiam-am
munciteu.Dacf,ti-i asapofta,du-tesiti moaiecoadain baltl ca mine gi-i avea
pegtesi mlninci.
- invati-mtr te rog, cumf,fri, ci eu nu qtiu cum seprindepegtele.Atunci
vulpear0nji dinfii $i zise:
- Alei, cumeffe!dar nu Stii ctr nevoiate ducepe undenu fi-i voia gi te
invati ce nici nu gAndegti?AscultA,cumetre!Vrei s[ mandncipegte?Du-te
disearf,la baltoagaceadin margineapidurii, virl*ti coadaln api si staipe loc
flri si mi$ti, pdnl despreziuir;atuncizvdcnegte
vdrtosspremal gi ai sl scofio
multimede pegte,poateindoit $i lntreit decdtam scoseu.
Ursul, nemaizicdndnici o vorba, alergi-n fuga mare la baltoagadin
margineap1durii Si-Sivdri in apl toattrcoada.
ln aceanoapteincepuseabateunvnntrece,deinghefalimba in guraqi chiar
cenu$ade subfoc. Inghefi zdravdngi apadin baltoagtrgi prinsecoadaursuluica
lntr-un clegte. De la o vreme, ursul nemaiputAndde durerea cozii gi de frig,
anucegteo dati cu toattrputerea.$i, sirmanul urs! in loc si scoati pegteramnne
fer' de coadl!

si
t-i
[e

pt
'o
)ii
BA

Ft'

Incepeel acuma mormtricumplit Sia sfi in susde durere.$i, inciudatpe

rulpe carel-a amtrgit,seduces-ouciddin bitaie. Ea iegisedin vizuina$i sevdrise
ln scorburaunui copacdin apropiereSi cdndvdzu pe urs ca vine ff,r' de coadA,
lncepua striga:
- Hei, cumetre!Dar ti-au mAncatpeqtii coada.Ai fost prealacom gi-ai
vrut sf,nu mai rf,mdnl pegtiin balfi?
gimaitare,serepedeiute spre
Ursul,auzindci-l maiia si in rds,seinciudeazd
copac,dar gura scorburiifiind prea strdmti, ursul nu puteasa incaptriniuntru.
Atunci el cauti o creangtrcu c6rlig 9i tncepea coffobf,iprin scorburi,ca si scoati
vulpeaafari si sa-ideadecheltuiall.
Dar c6ndapucaursulpiciorul vulpii, easfiga: ,,Trage,nitf,riule, mie nu-mi
pas4,ctrtragidecopac!"Iar cdndaninacArliguldecopacstiga: ,,Valeu,cumeffe! I
nu ffage,ca-mirupi piciorul!"
l
in zadars-a necijit ursul de-i curgeausudorile,ci tot n-a putut scoate (
vulpeadin scorburiL.
T

o
I
I

cl
I

a
a

- 8

Mc,to"

ef+irrair,r

- - 589-1927;ndscutin Macedonia;poet,prozatorgi dramaturg-

Fl rr ie ru I cio b An apLjlLli
i

...Pui-de-om
erabiiat denadejde.
Nu stianimeni al cui era.
il crescuse
o babi, pAni s-aficut detrei
r:-sori. Pe urm4, baba a murit Si l-a
.;3i s4-l creasci un unchiag.
-':chiagul a murit 6i el. $i a$a, -d
]j{e-om
era adipostit cdnd
; unul, cdnd la altul dintre
:,:nenii din sat.

Aducea voie buntr

nrnde se ducea.ii puneauin
::na un bet de salcie $i-l
:-aiteau cflnd cu rafele la balta,
:=:d cu oile pe colnic, c0nd cu boul la arlturi.
Mai tarziu, mic cum era, il ftrcurl vf,car. Era el mic, dar zdravhrt.Triind in
=jlocul mieilor gi-al orlttrniilor, invifase graiul gi purtarea bldnde a
rbitoacelor, invtrfasestrlnfeleagf,gi cdntecelepe carei le cintau, cu miile lor de
=.azz, baffinii stejari.
Pui-de-om se imprietenise cu aricii, cu iepurii, cu veverilele, cu
:::anitorile, cu toate vieffitile padurii.
in micul ciobinag mijeau toate darurile omului adevarat: blfindetea,
ridureala, m6ndria,vrednicia,omenia...
intr-o zi se intnlnise cu doi flacii care-i spuseserf,:
- Noi ifi vrem binele, flacaule! Ne-a trimis stipdnul nostru, baciul de la
*:;!rte, strte ctrutlm gi sf, te ducem in fata lui...
Pui-de-om auzise de acel mo$neag, stia ci e un om bhnd si cum il
{aoteau toti drept starostel al ciobanilor, se gdndi sf, se duc[ la el in ptrduresi
rri 4fls unele sfaturi ban0negti,bune pentru megtegugulde plstor.
Bund e orice pova[A
CAt trdiegte,omu-nvald!
- slrroste= conducitor, $ef.

Porni deci cu flicaii 9i ajunseln pidure.

Acolo, intr-o pegteri, la lumina unui opai1,vtrzu un baffen cu barba alba,
care-l privi cu ochii plini de bunatategi incepu str-ldescoasapirintegte:
- $tii cine sunt eu?
- Baciul de la munte.Asa-ti zice lumea.
- Asa-mi zice lumea, dar eu nu sunt baci. Numai sarical de pe mine gi
Eu stau de veghe in pegtera
caciula sunt de cioban. Eu sunt Vraciul*ce1-bun.
aceasta$i care baiat se poartabine, il raspltrtesc.Care e leneg,fricos il trag de
ureche,pe urmi cumpinesc si-i dau pedeapsacarei se cuvine.
- Pe mine ai si ma tragi de ureche?
- Da, dar nu ca sa rc pedepsesc!
$i mogneagulil prinse de sfdrcul urechii $i-l trase u$or, ca o mnngniere.
Apoi il lovi u$or peste obraz, cu vtrful degetelor,tot ca o mdng6iere,agacum
fac uneori par'rntii cdnd copiii lor s-au purtat cuviincios $i au invitat bine la
gcoala.
- Acuma, Pui-de-om, vreau sa te rlspltrtesc pentru purtareata!
Baffanul lua pe ciobana$ de mdna, se apropie de-o stAnci din fundul
pegterii, facu un semn $i aceastAnci se dadu la o parte, lisdnd o deschizituri
plina de-o stralucitalumina. Lui Pui-de-om nu-i venea si-gi creadi ochilor.
Unchiaqul, care-l linea de mdni, nu mai era un baci. Haina se preficuse intr-o
lungi mantie de catifea albasffi, instelattrcu luceferi de argint, Si bdta din mdna
lui intr-o nuielugi neagra$i ffemuritoare, cu o stelufi de aur in vArf.
Se aflau intr-o pegteri nesfdr$iti, cu tot felul de inciperi, pline de comori
nemaivizute $i nemaiauzite.
Lini de lemn erau deschise,$i-n ele se gramldeau bani de aur, pietre
nestemate,licarind cu o mie de focuri albastre,verzi gi rogii, iar cele albe si
strivezii scipdrau scAnteide toate culorile curcubeului.
Pui-de-om se uita la toate aceleminuntrfii, cu privirea plina de uimire, dar
prin
minte nu-i treceaca ar putea folosi ceva din acesteneprefuitecomori.
nici
Nu-l ispiteau nici galbenii, nici mlrgdritarele gi diamantele,nici fluierele
de argint.
- Vrei si-ti dau un rdnd de straiede mtrtase,cum au acegtibiieti de ceari?
Alege-1i!il imbia Vraciul-cel-bun.
Dar Pui-de-omii rdspunse,znmbind:
- N-am nevoie de astfel de haine.Eu sunt cioban. Cum o si pascvitele
imbracat in straie bogate?
Vraciul fu multumit foarte de rf,spunsulcopilului.
I sarica = manta
tdrineascf,, lung[ 9i mitoasa pe dinafarl, tesutAdin fire groasede l6nir, pufiatl
de oamenii de la munte.

30
\-

tai

de

c-i

pll

ni
pe
w

flt
ca
Lca
ur
\T

ml

SE

sn

vd

Cr
m
ia
in

us

nu

ES
1p

flr
in

pi

tq

$i
:ra
de

re.
|In

la

lu1
,ra
)I,

lld

rri
re
si
u

Trecurtrei prin alte incaperi, unde erau arcuri 9i sagefide argint si sabii cu
: i: ssy'ilucitoare.
- Bine, bf,iatule, nu-ti alegi nimic? Nu ti-o pareariu pe urma ca ai venit
:,egeaba
aici?
- Da' ce, iun venit de capul meu?Am cerut ceva?Dumneatam-ai poftit!
Vraciul ii mai zise:
- N-ai ales nici unul dintre darurile bogate pe care ti le-am arAtat.Poate
:-ai vrea strte preschimbln ceva.Spune-mi.Ce vrei si te fac?
- Ce potristrmtr faci mai mult decdtceeace sunt! rdspunsebaiatul.Sunt om!
- S[ rdesti, fAtul meu, sf,-mitraiesti!strigamogneagul,imbrifignndu-l Si
:-inglnd de bucurie.Te-ampus la incercare$i am vizut ca nu egti nici lacom,
::ci fapmic, nici domic de mariri de$arte,nici nu rAvnegti la bunuri scumpe
:ntru caren-ai muncit. Ag vrea totuqi si nu pleci cu mina goali de la mine, ag
',rea sl te rlsphtesc cu ceva pentru curajul qi inlelepciuneata. Am si-ti dau un
iuier sf, cdnti cu el, si-ti treaci de ur6t cAndvei pitziturma! Fluierul acesta,pe
::re l-a ff,cut un megterdin vechime, a ajuns,de la o vreme,in stapdnireamea...
--am linut ascuns,ca sa-l daruiesc intr-o zi unui flacaiag de treabi, unui bilat
:rre-gi face datoria,cu suflet curat gi inima calda...Nu numai ca-[i va tine de
:3t, dar prin el vei puteaimblAnzifiare Sidardmacetati...La cAntecullui, oqtile
',:ijma$e
tirii vor fi alungatedincolo de hotare! Pastreazi-l sAnAtos,dragul
:leu, gi s-auzimde bine!
Pui-de-om igi puse fluierul la brAu, isi lul rimas bun de la unchiag qi
)e-ntoarsein sat. A doua zi, plecAndcu turma, Pui-de-om se agezi pe un dAmb
:malfuit cu flori 9i incepu sa-i zici din fluier. Mare-i fu mirarea 5i bucuria cAnd
",ezu cA mioarele lui se opresc din pigunat, il inconjoara gi incep si joace!
Culaie,berbeculcel mare, cu coarneleintoarse,se puse gi el pe fopait; era cel
:rai sfragnicdturfuitor. Clopotul de la glt ii sunavoios, Unandisonul fluierului,
-lr Tudorel,migirugul turmei,juca 9i el, cAndpe trei picioare,facAndrotocoale
r vazduh cu piciorul drept, cAndpe doui, ridicat ca oamenii.
Cflt despreUrsu, duliul, nu numai cir sirea, dar se dadeaqi pestecap.
CantAPui-de-om ce cAnti, apoi zise:
- Acum destul! Dac-om sta si topaim toatd ziua, apoi flimAnzifi qi va
'.scafi gi se suparl satul pe mine!
intr-o zi, o haita de lupi se repezi din codru in poiana unde pagteauvitele
.ui Pui-de-om. Spaima intrase in bietele oi, iar cAinele de pazd o tuli gi se
:scunsein dosul unui copac, cf, nu putea sa se lupte de unul singur cu doudzeci
je fiare. VAzand acea nivali de silbaticiuni, Pui-de-om nu pregeta: duse
:Luierulla guri 9i incepu si doineasci si... ce si vezi? Unul cite unul, lupii
ncepeau si ridice cdte un picior... ugor, ugurel, se porneau pe danruit si se
:ierdeau in addncimeacodrului.
31

"t

Povesteacu fluierul vrijit ajunsesi la urechileimparatului.Lumea spunea

minuni, minunile creqteaupe masur4ce eraupovestite.
- Daci a putut acelfluier sa stapAneasca
haite de lupi, cum n-ar veni de hac
vrijmagilor mei? iSi ziceastapAnitorulfarii, ametitde navalaunor vecini hrapareli.
Trimise, deci, imparatulcdtiva soli la Pui-de-om,s6-i ceari fluierul.
Dar Pui-de-omnici gAndsa-l dea.Acel imparatmai pomi o dati, de trei
ori si de $apteori solie cu daruri multe, cu sffaie scumpe,cu pungi de aur gi cu
tot felul de bunatati scoasedin camarile domnegti, dar trimisii lui se intorceau
cu mdna goali, a$acum veniseri - ciobanagulnu voia in ruptul capului si se
despartade jucaria lui dragi!
Intr-o zi, spre asfintit, satul unde ciobaneaPui-de-om se pomeni cu un
mare alai... Calireti, imbricati numai in zale gi fireturi, cu platoge de argint qi
cu sulite lungi, veneau pe cai impodobili cu pene 9i mantaie de catifea. tn
fruntea lor mergeaunul mai aratos,cu platogi de aur, cu buzdugan in mAna Si
coroani pe cap. BaietaSulse intorceacu vitele de la pigune.
- Tu egtiPui-de-om?il intrebac[lareful cel falnic.
- Eu!
- Da' pe mine ma gtii cine sunt?
- Nu!
- Eu sunt imparatul acesteilari!
- Sa fii sanitos!
- Ma, neobrizatule,agavorbegticu mine?
- Eu nu sunt neobrazat!raspunsePui-de-om,fauasa se speriede mAnia
Mariei-sale.Eram neobrizat daca-ti spuneam:,,Sa fii bolnav!" Dar eu fi-am
spus:,,Sf,fii sanhtos!"
- ASa?strigaimparatul,minios. PunetimAnape el si luati-i fluierul, sa-nvete
minte cum se vorbegtecu stapinul imparafiei!
Doi ogteniserepeziri la baiat.Pui-de-omse g6ndi si duci unealtala guri,
si cinte gi sa vadi cum [opaie toati acea multime de calareti, in frunte cu
imparatul cel ingAmfat. Dar alti doi o$teni ii sarira baiafului in spate.Unul il
apuci de coate si i le stringea cu putere, iar celalalt ii smulsefluierul din mdna
Si-l intinseMariei-sale.
Lacom, imparatul ingfaci jucaria ciobana$ului.Ochii ii sfraluceaude
bucurie la gAndulca acumanu-l va mai birui nimeni; ajungeasi sufle in ei ca
tofi dugmaniisi inceapi sa joace Si sa i se supunA!I se va duce vestea-nlume
de puterealui. Nimeni nu va mai indrazni si-i calce hotarele,ba va porni el
lnsugisi cucereascagi sa pradeimparafiilealtora!
Dar socotealadin tArgnu se pofrivegtecu cea de-acasi.
Pornird, deci, sa infrunte ogtile straine, si le vrajeasci prin cAntecul
fluierului 9i si puie mOnape ele, fara macar sa traga sabia,sa le aduneca din
32

-.

':c

-it

t,

"
r;
It

rc
ti.
ei
)u
lu
te
[1

si
h
si

ta

l,

u
il

a
e
a
e
)l

craiultot suflain
impopofonat,
::ial Mdndrunevoiemare,calarepe armasarul
.:mnulde soc,a$tep6ndsaseintampleminunea.
iSizdrelisebuzeletot frecindu-lede
As! BietulcraiiSicoco$ase
degetele,
pisa
putin
le
de juclria aceeaneputincioasa.
:iuierag,dar ostilor din fata
\avaleaumereupesteceteleimpiritegti gi Ie impingeau.Ziua ffecugi vrijmagul
::rra adAncin inima tlrii; in loc si lupte voinice$te,nevolniculimptrratcredea
;a-giva lnvingevrljmagii cu o biattrjuclrie de copii!
in loc sa-Siintaite capitaniisi o$tenii,mergdndin fruntealor, purtindu-se
barbategte,
ddndu-lepildavitejiei,el sesfatuiaacumacu bandnii,cu cititorii in
tainaizbdnzii.
stelegi cu babevrtrjitoare,
sl dezlegetofi acegtia
inleleptul divanului, intrebat de ce nu face fluierul nici o minune, ii
:3spunse:
- Taria nu-i sttr ln lemnul gaurit, ci in putereagi credintacelui alessl
.'Ante cu el. Unealta e unealta, dar omul e tot. Fluierul a fost hArazit
cumplili!
ciobanagului.
Sa-lchemlm9ipoatene va scipael devrljmagiiacegtia
era
O noutrsolie pomi sprePui-de-om.in frunteatrimiSilorimptrrtrtegti
insusibatrAnulinvafat.
- Uite,ciobtrnasule,
ti-amadusfluierul.Jarae la grearlsphntie.Mariasa
te roagtrsAvii sl dai ajutor!
- De implrat putin imi pasi! Dar am si viu, ci e vorbade faramea$i
pentrubineletirii mele,fac orice!
plecape cdmpuldebatalie.Cdndincepus4suflein unealtalui
$i ciobanagul
irijit4 o$tiledu$manese opriradin iuresullor ntrvalnic,igi aruncar6paloselesi
gi incepur[sajoace.Cdteraudefalniciaceio$tenigicapitani,ajunserl
buzduganele
jucauSitopd,iau
de zor.Sefineaude el
canigtebieteoi, la poruncaurui ciob4nag;
gi
ptrmfurturile
cuceriteat6tdeugor.
tot dantuind ptrraseau,
umbldndde-a-ndoaselea,
nu
s-a
lasat.in vremece
p6na
ciobanagul
nostru
nu
i-a
la
hotar,
dus
$i
jucauvrljmagii,incepusf,fopd.ie
9i impiratuldebucuriec-ascapatteafir.
cu
Vazandu-lcum sare schiptrulin mAnl qi cu coroanape cap, ca un
nevolnicie$i ocari.
masciricidebdlci,supugiisii n-aumaipututribda asemenea
- N-ai fostvrednicstrne aperitara,nu mai estivrednics[ stailn frunteaei!
$i-l rlstumardde pe scaungi-nlocul lui au alespe altul,mai infelept9i
mai viteaz.
- Cerisplati vrei, flacaule?il intrebapePui-de-omnoul cArmuitoral grii.
- Sama lasatila turmelemele$i si nu mai umblatidupl fluiera$ulmeu!
le rf,spunse
Pui-de-om,plecdndsprecasa,nerlbdatorsl se afle iarlgi printre
mioarelesi dulaii lui, in poienile cu iarba verde si flori mirositoare,printre
rasfrAng0nd
departe,
seninulcerului,
izvoarelecaremuffnuragi aleargideparte,
luminasoarelui9i pAlpiitul tainic al miilor de stele.

33
I

--I

r
Cdlin

Grda

- nAscutin 1915,la Trifesti, judetul Iasi; redactor la emisiunile pentru copii de Ia Radio;
autor de romane, legende, basmein vercuri ^

Ciubopeleleo4arului
Povesteaspune ca, infr-o toamnil, Iepurele pomise spre un
iarmarocvestit.De mult se gdndeael ca i-ar stabine cu o pxlArie
alba cu pana de piun gi cu o scrlrteictrverde, dar nu
pentru astase grabeael spre iarmaroc,ci ca s[-$i
cumperecevapentruincilfat, cA eradescult.
Incepuserf, ploile de toarnna, vdntul
impragtiafrunzelepe poteci 9i frigul prinsesi{ sfAngl
de picioare"De aceea,isi infunda palariavechepAnapeste
ca sa ajungi mai repedela iarmaroc.
urechi,igi strdnsezibunull pe fup si iuti pa^sul,
$i cum mergealepurele,uitfrndu-secAndin dreapta,cAndin stanga,ciirlind
urechile la orice fognet, iatd cd mai spre searase intahi pe o potecdcu Ogarul...
Ogarul era gras, voinic, imbricat intr-o subacalduroasi 9i purta in picioare nigte
ciubople nou-noute.Dupa ce-gidadurdbinete,ca doi calatori de treaba,o pomira
lmpreunx prin desigul padurii. Iepurelui i se scurgeauochii dupa ciubofelele
Ogarului,penffu ca mremai eraufrumoase,iar lui ii era stragnicde frig la picioare!
- Cdt ai dat pe incailari?intreabasfios Iepurele.
- Doi galbeni,cdt sa dau! ii raspundefudul Ogarul.
- Ma duc Si eu la iarmaroc- adaugi Iepurele- si-mi cumparciubotele.
- Pai, tot acolomerg gi eu, iun treabacu un negustor...Ciubotelese gisesc
cdtevrei, numai bani sl ai!
- Am doi galbeni,$opti Iepurele.
Ogarul nu spusenimic, ci igi rtrsucivArful musta[ilorca gi cum lui nu i-ar
pasat
fi
cdfi bani are Iepurele.
$i au mers ei aga,au mers, pAnas-a intunecatde-abinelea.Drumul nu-l
mai vedeau bine. O pioaie rece gi deasi se abatu in calea lor, ca-i ddrddiau
bietului Iepure dintii de frig.
- Uite ce zic au, cumetre,vorbi Ogarul. Te vird descul1...$i apoi e noapte
$i frig... Mai ai si bani la dumneata...Bani am $i eu... $i cine gtie cu cine ne
putem int6lni, ci pidurea e plina de tnhari.
T ,ab"t =lr.t"A bAtbAteasca
purtatade Frani, tAcuu din trAnA
sau din bumbac,de obicei lungd,
cu sau fara mAneci.impodobitacu cusAturi,
n

34

\t
,i(

,:
f

- $i ce-i de ficut atunci'?intrebalepurele.

- Pai,de ce suntpe lume hanuri?Pentruvremede noapte,pentruadapost.
:3 aproapehanul Ursului. F.uzic sa tragemla el, dormim gi pomim mAine
:ureati. Poateplna atuncimai sta gi ploaia...
Iepurelenu avu incotro $i-l ascultape Ogar.
Scuturindu-giluleauade u$ahanului,Mos Martin ii primi bucuros:
* Ce vreme rea! Nu te-ar fi lasatinirna sa lasi pe cineva afari! Hei, 9i
-:meatamai esti Ei descult...Treci colealAngafoc, de-ti incilzegtepicioarele!
Iepurelese apropiezgribulitde valra.in afarade ei si hangiunu mai era
:-reniin han. Mog Martin ieseadin cAnd in cAnd afara $i se uita de-a lungul
::-:mului,si vadi de nu cunlvesemai indreaptisprehanullui niscaivacalatori.
- Eu zic sa ceremceva de mAncare- $opti Ogarul - gi udatura.
- Cere dumneata,cumetre.Mie nu mi-e foame. $i apoi nu am nici
--:ruritig.Cd dacaschimbun galhen,rimAn toati iarna descultr.
- Hei, cA ciudat mai egti, cumetre!Dar cine ti-a cerut, ma rog, sa-ti
.:rimbi galbenii?Pentruplata,am eu bani destui.Ca doarnu ma voi lacomi la
-: saracca tine...
$i, intorcAndu-seMog Martin in han, Ogarul spuse:
- Ei, Mos Martine,da-necevade imbucatSi de baut!
- Am nigteplacin1ele..,
- Ag mAnca$i eu din ele!
- Am fripturi, faguri de miere si vin de stafide...
- Da-ne de toate Si din toate,cumetre,spuseOgarul lingdndu-gibuzele.
f.logMartin igi puse$orlulpe dinainte,ca un trangiuadevaratce era,gi prinsea
.luce bunatafile.Ogarul incepu sa inghita cu lacomie,bucata dupa bucata.
":purelese rugina.siabia-abiagustaqi el o bucaticade placintacu varza. $i
:oate n-ar fi gustatdeloc dacanu l-ar fi poftit Ogarul.
- Mamanca,
cumetre,ci de la dumneatamananci.
de o luna.asa-itrosneaufalcileqi-i umblalimba
Ogarulparcanu mAncase
r guri. Pdna si-si fumeze MoS Martin luleaua.Ogarul mdnci toat6 mdncarea
jin han. La urmi ceru o canacu vin de stafide,pe care o bxu pe nerisuflate.
Iepurelese uita mirat. Se minuna si Mos Martin.
- Mai, mai, inca n-am vazutun drumefmai flamdndca dumneata...
Sa-d
da' brAnza-ipe bani".
:re de bine, Ogarule!$i acum,vorba ceea:,,Frate,'frate,
.\ti mancatsi ati baut numai bine de doi galbeni.
la pantaloni,cauta
Ogarulprinsea secautaprin buzuniri.Cautaprin buz.unari
n guba,dar degeabacauta:nu aveanici un ban.in celedin urm6,spuselepurelui:
* Plategtedumneata,cumetre!
- Cum sa platesc!A$a ne-afost vorba?
35

ca ilm uitatpungaacasA.
iti daueu banii la iarmaroc.Am sl ma
- Plate$te,
imprumutde la un prietennegustor...
- Cum?Vai, ce sama fac?!Sl rAmdndescultr?
Ogarulincepus[ rAd[ pe submusttrli.Mos Martin igi iepi din tire.
- Mie strnu-mi umblaticu de-astea!Platid,ci altfel am eu ac de cojocul
vostnr!
- El m-apoftit $i la han,el m-apoftit gi la mastr,spusechicotindOgarul.
El sApltrteasci...
* Nu-i adeviiat,Mos Martine.Eu n-amm6ncatmai nimic. Vine iarna$i,
dacaplatesc,rf,mdndescult...
- Ei, ctr doar n-oi incaltaeu tofi descultiidin lume! Ca a mAncat$i a bf,ut
Ogarul e drept, dar lucru curat aiceanu-i... Acum imi dau eu seamace fel de
mugteriiimi suntefl!V-afi sfatuits6-mifacetipaguba...$i Mog Martin apucl un
cAlatori,Si1lridicaspreOgar.
ciomag,pecareil lineapitit dupdugl penfu asemenea
ciomagul,incepusl tremurede
Ogarulil aritl pe Iepure.IepurelevAz6.nd
in careavealegalicei
frica. $i de voie, denevoie,scoasedin buzunarbf,smtrluta
doi galbenigi plati Ursului. Moo Martin seuita la ciuboleleleOgarului,apoi la
picioarelegoale ale Iepurelui,mdrdindceva gi lui galbenii.Ogarul i$i $terse
musHtile,seculcf,Si adormifara grija,
MoSMartin, vtrzAndctrnu mai vine nimeni la han, se dusesi el in odaia
lui si se intindApufin pe o lavi[6. Numai Iepurelenu se culci. Cum puteasd
doarml?Rlmisese ftur bani...$i de afaravinrul se auzeamai furios gi ploaia
bitea in feresffe.
De necaz,IepurelelncepusApldngape infundate.Cumde self,sasepacalit
de Ogar?Ofta si segdndeacx in curdndva veni iarna...vor fi viscolegi zipezi
mari...Va fi mult mai frig, iar el va umblazgribulit si descult...Ogarulsforaia
intr-o odaie,Mos Martin in alta,numaipe bietulIepurenu-l prindeasomnul.
$i a statIepurele,a statp0ni la miezulnopfii. $i s-atot ganditgi razgdndit,
ce sa faca,ce strdreagf,?Parci vedeacum desff,cuse
b[smf,lufagi-i dAduselui
Mos Martin banii...Cum Ursul statuseo clipl pe gAnduri,uitdndu-secdndla
ciuboteleleOgarului,c6ndla picioarelelui, de parcl ar fi voit si-i spunaceva.
Ce anume?Deodat4,irnminteaIepureluise facu lumina.isi sterselacrimile si
infia in odaiaOgarului.CiuboteleleeraupuselAngasoba,sa seusuce.Nu mai
stltu pe gdnduri...inciltl ciuboteleleOgarului,ptrgilncet,iegidin han Sifine-o,
bAiete,tot intr-o fugA.
,,DacAle-amplatit eu, sunt ale mele,doi galbenifac, doi galbenimi-a
tot mai mult in paduregi-n
mfuicatOgaruf', se gf;ndeaIepurele,afunddndu-se
noapte.

F-33

=u-m
ImS l

grd
IEINI
ITEA

rrr !
r f,tr

$ci
rSsl
5are,
:i!d
. rfiar
@qt

ns
:nrr i
hi6

30rn

an
@n

riie
.oi

i-rr,,

- %

ta

Pefrre.

rl

Jspir^eset^

* 1823-1887;nascutla Bucuregti;tipograf,culegatorde folclor gipovesrrtor-

?rAslea-cel-Voi nic Ai merele de aur

Era odata un imparat puternic Ai mare
3\'eape l6ngapalaturilesaleo gradina
:rumoasl, bogatl de flori si
negtegugitf, nevoie mare! ASa
3radinl nu se mai vf,zuse pinl

irunci, p-acolo.in fundul graclinii

"vea

gi un mir care facea mere de

iur $i, de c0ndil aveael, nu putuse : ,

si mf,n0ncedin pom mere coapte," *
:Aci duptr ce le vedea inflorind,
:rescind si p0rguindu-se,venea
rarecine noaptea gi le fura, tocmai

:ind erau sa se coaci. Tofi paznicii din toata imparAtiasi cei mai alesi
rsta$i,pe careii puseseimparatulca sl p0ndeasca,
n-auputut s[ prinzi pe
:roti.
Fiul cel mai mareal implratului ti cel mijlociu s-aurugatde tatil lor s6-i
.asestrplzeascimlruI. Dar nici ei nu aureugitsaprindnhotii, deoarece
auadornit ln^timpce ptrzeau...
Imparatul,deznadajduit,
pusese
in gdnds[-l taie;darfiul siu cel maimic,
PrAslea,
veni cu rugiciune catretata-slu,gi-i zise:
* Tatd,a6tia ani l-ai 1inut,ai suferit atdteanecazuriduptr.urma acestui
lom, mai lasl-I, rogu-te,Sianulacesta,
sA-miincercAieu norocul.
- Fugi d-aci,nesocotitule,ziseimparatul.Fratii tai cei mai mari, atfiti si
at01ioamenivoinici gi depringicu nevoilen-aupututfacenimic, $i tocmaitu,
unmucosca tine,o strizbuteasci?N-auzitu ceprdpistii spunfragiitai?{ici trebuiesi fie cevavraji.
- Eu nu ml incumat- zisePrdslea- a prindehoti, ci zic cao incercarede
voi facegi eu,nu poatesl-ti aducl nici un rtru.
Imparatulseinduplecl 9i mai lasApomulnetAiatincaun an.
Sosiprimavara;pomulinflori mai frumos9i legnmai mult decAtaltadata.
Impiratulseveselidefrumuselea
florilor si demulfimearoadelorsale,darcAnd

ii

se gandeacd nici in anul acestan-o sa aiba parte de merele lui cele aurite, se
chiaLcal-a l[sat netxiat.
Prdslease cluceaadeseaprin gradina, da ocol rnarului gi tot planuia. in
sfdrgit,mereleincepuraa se pdrgui.Atunci flul cel mai rnic al impiratului zise:
- Tata, iatd a sosittimpul; mi duc sa pindesc gi eu.
- Du-te, zise impiratul; darAnegregitcA $i tu ai sa te intorci ruginatca
fratii tai cei mai mari.
- Pentrumine n-aresi fie agamarerugine,ziseel; f iindcaeu nu numai ci
sunt mic, dar nici nu mA leg ca sa prinz pe tAlhari,ci numai o cercaresl fac.
Cum veni seara,se duse,isi lua cartile de cetit, douA[epuge,arcul $i tolba
cu sagegile,
iqi aleseun loc de pdndainff-un coll pe llnga pom, batu fepugelein
pamdnt gi se puse intre ele, a$acum s4-i vinn unul dinainregi altul la spateca,
daci ii va veni somn $i ar mofii, sa se loveascacu barbain cel de dinaintealui
si dacaar da capul pe spate,sa se loveascacu ceafain cel de dinapoi.
Astfel pAndi pAnac0nd,intr-una din nopti, cam dupztmiezul noptii, simti
c6-l atinge lncetigorboareazorilor care il imbata cu mirosul sau cel placut, o
piroteala molegitoarese lega de ochii lui; dara loviturile ce suferi, vrind sd
mo$iasca, il degteptari,;i rimase privind pina c0nd,pe la revarsatde zori, un
usor fdsdit se auzi prin gradina.Atunci, cu ochii tinla la pom, 1u6arcul gi sta
gata; fdgiitul se auzi mai tare gi un oarecinese apropiede pom gi se apucade
ramurile lui; atunci el dete o sageata,dete doua, iii cAnd dete cu a treia, un
geamlt iesi de l6nga pom 9i apoi o tacerede moarte se facu; iara eI, cum se
lumini putin, culesecAtevamere din pom, le pusepe o tipsie de aur $i le duse
la htal sAu.
Niciodatl n-a simtit impiratul mai mare bucurie decdt cAnd a vinut la
masasa merelede aur din carenu gustaseniciodata.
- Acum - zise Prdslea- sa cautamSi pe hot.
Dara imparatul,multumit ca pipiise merelecele aurite,nu mai voia sa gtie
de hoti. Fiul sau instrnu se lasacu una cu douA,ci, aratind imparatuluidArade
sdngece lasasepe pimAnt rana ce facusehotului, ii spuseca se duce si-l caute
si sa-l aductrimpdratuluichiar din gaurade garpe.$i chiar rie a douazi vorbi cu
fratii lui ca sa meargdimpreunape urrna hotului si sa-l prinza.
Fratii sai prinseri pizmdpe el pentrucerfusesemai vrednic decdtdAnSiisi
cauhu prilej ca sa-l piarza;de aceeagi voira bucurogisa rnearga,Ei sepregatira
gi pomira.
Se luara deci dupi ddra sAngeluigi merseri, merserd,p0nd ce ie$ira la
pustietate,de acolo mai merseraoleac62pdnace deterade o prirpastie,unde se
I a secai = a regreta,a-i parearau.
- oleaca= putin.

:!.

:i pierdu dAra.Ocolira impregiurul prapastiei$i vazurAcd dAranu mai inainta.

riunci pricepur6ei ca in prdpastiaaceeatrebuie sa locuiascAfurul merelor.
Dara cum sa se lase inauntru? Poruncira numaidecit vartejel gi funii
i;oase,gi indatnse Ei gatira.Le aqezara,
si se lasafratelecel mare.
- Dara - ziseel -.cdnd voi scuturafrAnghia.sa ma scoatefiafara.
ASasi facurA.DupAfiatelecel mare,secoboricel rnijlociugi facu gi el ca
:ei dint6i,atatanumai ca se lasacevamai .jos.
* Acum e r0ndulmeu sa ma las in prApastie,
zisePrAslea,
vaz0ndca fratii
-ei mari se codesc;cind voi rnigcafrdnghia.voi mai rnult sa mA lasafiin jos; gi
jupa ce ve{i vedeaci fr0nghianu se mai duce la vale, sa puneli paznici sa
:azeascagi, cflndva vedeaca tr8nghiase nri$cade loveritemarginilegroapei,sA
r trage{iafarA"
Se lasaqi cel mai mic din frali gi, de ce mi$cafrAnghia,d-aiail lasaumai
ros,gi-l lisara, gi-l lasara,p6nace vazuraca liAnghianu mai sta intinsi, cum
estecind are cevaatamatde capatulei.
Atunci fratii tinura sfat 5i zisera:
Sa a$teptamp8nace vom vedeadacAface vreo izbdnda,5i atunci,ori
bine, ori rau de va f'ace,sa-l pierdem,ca sa ne curalim de unul ca diinsul care
ne face de ru$ine.
Pr0sleaajunsepe ttu'Amulcelalalt,se uira cu sfiala in toatepirfile, 9i cu
mare mirare vazu toate lucrurile schimbate; pAm0ntul, florile, copacii,
Iighioanele altfel faptuite erau p-acolo. Deocamdataii cam fu frica, dara,
imbffbat6ndu-se,apucdpe un drum si merseplna dete de nigtepalatecu totul
gi cu totul de aramd.
NevizAndnici pui de om pe caresa,l inrrebecAteceva,jntra in palat,ca
savazacinelocuiaacolo.in pragulusii il int0mpinao fata frumu;ici, carezise:
* Mullumesclui Dumnezeuca ajunseisa mai vaz om de pe tardmulnostru. Cum ai ajuns aice,frate, il intrebi ca: aici esfernogiaa trei frali zmei, cate
ne-aurapit de la parintii nogtri, $i suntemtrei surori si f'etede imparat de pe
tar0mulde unde e$ti tu.
Atunci el povestiin scurttoataistoria cu merele,cum a ranit pe hot Sicum
a venit dupa dira de sAngepina la groapatJeunde s-a lasatin jos la ea, gi o
inffebace fel de oameni sunt zrneii aceia$i dacasunt voinici.
Ea ii spuseapoi ca tieczredin zmer si-a alescAteuna din ele $i le tot
silegtesA-iia de barbali,iara ele se tot impotrivesccu f'el de fel de vorbe, cerAndu-le cAtein luna gi in soare,$i ei se tac luntre gi punte de Ie indeplinesctoate
voile.
l vdrtej= (aici) nume clatmai mullor unelle
care,alunci(:iinclsunl lblosite,descriuo mi5care
circuIarA.
E

39
tDll

v
Pr0slea-cel-Voinic
s-aluptat,perind, cu zmeulcel maregi cu frateleacestuia, mijlociul. I-a invins gi le-a eliberatpe doutrdin celetrei surori.
O saptam&rA
intreagi sedesfataimpreuntrcu amindoutrfetele,gi Prdslea,
odihnindu-sede ostenelilece incercase,
pomi gi clhe zmeulde-alneilea.
Vazandpalatelede aur in carelocuiazmeulcel mic, rlmasecampe gdnduri, dartr,ludndu-Siinima in dinti, inffa hauntru.
Cum il vizu fata,il rugnca pe Dumnezeusho scapede zmeu,care,zicea
ea, e hot4rit ca, tndatace se va face sAnltosbine, si o sileascdoricum si se
lnsofeascicu ddnsul.
Abia ispravisevorba 9i buzduganul,izbind in u$i gi in mas6,se pusein
cui. PrAsleainhebl ce puterearezmeulgi ii spuseca arunc4buzduganulcalede
trei conace;atunciel arunc[ gi mai departe,lovindu-l in piept.
Zmeul,turburatde m0nie,seintoarsenumaidecdtacasa.
- Cine esteacelacarea cutezatsf,calcehotarelemele $i s[ intre in casa
mea?
- Eu sunt,zisePrislea.
- Daci egtitu - ii r&spunse
zmeul* am sAte pedepsesc
amarpenb:unesocotintata. Cum ai vrut, venit-ai;darf,nu te vei mai ducecum vei voi.
PrAslea
- am eu ac $i de cojocul
- Cu ajutorullui Dumnezeu- ii rf,spunse
tau.
Atunci se invoira strseia la lupte dreapti,
gi seluptarl,
gi se luptarfl,
zi de varh
pdnl-n searf,;
iar c6ndfu pe ta narniezl,seflcura am0ndoidouf,focuri si asasebateau;
un corb insi le tot da ocol, cronc[nind.VazAndu-I,zmeulii zise:
- Corbule,corbule!ia seuin unghiiletaleg punepestemine,c[-[i voi da
stfrrvultrsta[ie.
- Corbule,corbule!ii zise$i Pr6slea,dacl vei punepestemine seu,eu lfi
voi da trei stArvuri.
- Undeda Dumnezeustrcazi o asemenea
tifla2pestemine! Mi-as sf,tura
slla$ulintreg.
- Adevlr grf,iegteguramea,ii rAspunse
Pr6slea.
Corbul,f6r[ a mai intdrzia,adusein unghiilesaleseu,pusepesteviteazul
PrAslea,gi prinsemai multaputere.
prfrnz.
I. namiez= amiazd,
dflA= (aici)noroc.

"6-

l
(

I
I
I
i
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I

I
I

C[re searf,,zisezmeulc&trefatade impf,rat,carepriveala dinsii cum se

luptau,duptrce seftrcurl iarl oameni:
mea,da-mi nitica api sl mf, rf,coresc,$i-ti fagaduiescsane
-r Frumu$ica
cununf,mchiar mfline.
-F :rumu$icamea- li zise si Prdslea- d[-mi mie apf,,qi-d fagaduiescsi
r ducpe HrAmulnostru$i acolosdne cununlm.
- Sa-[i auzl Durnhezeuvqrba,voinice,si sA-tiimplineascagandul!ii
rAspunse
ea.
Fatade implrat deteapl lui'frdslea de blut 9i prinsemai multa pubre;
atuncistrfuisepe zmeutn brate,il ritlica in sussi c6ndil lrsl jos, il bagapdna
in genunchiin plmdnt; se opinti $i zmeul, ridicl si el in sus pe Prdslea$i,
hsandu-ljos, il blgl pdnl la briu; puindu-gitoateputerile,PrAsleamai strtnse
o datl pe zmeu,de-i pirf,ira oasele,si il trdnti agade grozav,de il blgl pAnaln
gdttn plmint si-i tlie capul;iartrfetele,de bucurie,seadunartrimpregiurullui,
il luarain brate,il sdrutau$i ii zisertr:
- De azi inaintefrate strne fii.
ii spuseapoi c[ fiecaredin palaturilezmeilor are c6teun bici, cu care
lovegtein celepatrucolgurialelor gi sefac ni$temere.Agaftrcura,$i fiecaredin
feteavurtrcite un mtrr.Sepregltiri decisl seintoarcape $rimul nostru.
njungdnd la groapd,cl4tenl fringhia de se lovi de toate marginile
groapei.Paznicii de sus pricepurtrc[ trebuiestr tragtrfrdnghia.Se puserf,la
vArtejurigi scoaseripe fataceamarecu mlrul ei de araml'
nq cum ajunsesus,arf,tf,un r[v[9e11ce-i dasePrislea,in carescriacAare
saia de barbatpe frate-saucel mare.
Bucuriafetei fu nespusf,cdndsevlzu iarf,pe lumeaundesenf,scuse.
Lasart din nou fr6nghia$i scoasertr
9i pe fataceamijlocie,cu mf,rulei cel
de argint $i cu o alta scrisoare,in careo hottrraPr0sleade sotiefratelui celui
rnijlociu.
Mui ldsarafrdnghia$i scoaserf,
9i pe fata ceamictr:aceastaeralogodnica
tui frastea;instrmf,rulei de aur nu-l dete,ci il tinu la sine.
El simtisede mai-naintecl fratii sli ii poarti simbetelegi, c0nd se mai
tasafringhia ca sf,-lridice gi pe el, df,nsullegl o piatr[ 9i pusecf,ciuladeasupra
ei, ca st-i cerce;iarl fratii daci vdzurAcf,ciula,socotindcf, estefratelelor cel
tni., sl[birl vfirtejilesi detedrumulfringhiei, caresellsl in jos cu mareiuteala,
ceeace facu pe fragisl creaz6ci PrAsleas-aprapadit.
Luarl, deci,fetele,sedusertrla implratul, li spuserf,cu preff,cutlmdhnire
cu fetele,dup4cum rdnduisePrdslea.
ca fratelelor s-aprtrp4dit,$i secununarf,
laraceamai mici nu voia cu nici un chip sl semf,rite,nici sAia pe altul.
I ravasel= biletel,scrisorici.

-?/b.

ir

caregedeadeoparte,vrtzupiatracarecazusecu zgonrot:rnultumi
PrAsiea,
zilele li se gindea ce sit faca ca sa iasaafara"Pre
lui Dumnezeuc?ti-a scaipat
careii umpluinima
dinsul auzirrnlipat5i o vaietare
cdndsegdndeaEiplAngea,
de jale; se uita imprejur gi lizu un halaur(:arc:se incoiacisepe un copac5i se
urca sa mananceniqtepui clezgripsorl.ScoasepaloqulPrAslea,se repezila balaur 9i numaidecAtil facu in bucatele.
Puii, cum vazura,ii multumirasi-i zisera:
aici, ca, de te vii vedeamamil
- Vino incoa,omulevileaz-,sate ascrLlndenr
noastra,te inghitede bucurie.
iu ea.
Traseri o pan[ de la unul din pui gi-l ascunsera
gi
vazu
mare
gramadaaia
de bucilele de balaur,
Cind veni zgripsoroaica
pe
pui
ast
bine'/
cine
le-a
facut
intrebi
- Mamd - ziseraei -- esteun onr clepe celalalttarflm.Dacati l-om arala,
ca nu-i vei facenimic'l
ne fagaduiegti
-- Va fagaduiesc,
dragii ntei.
Atunci ei il scoasera
din paniigi il iuatan1iari ea,de bucurie,il strlinsein
dacanu I-arfi acoperitpuii.
bratesi cAtp-aciera srl"linghiLa,
'- Ce bine vrei sa-tifac $i eu. pentruce rni-ai scapatpuii <lemoarte'l
- Sa nra scotipe tar6mulcelrlalt,raspunse
PrAslea.
* Greu lucru mi-arcerul,ri zisez-gripsoroaica;
darapentruca tie iti sunt
o sutaocade carne
datoaremlntuireapuilormei,ma invoiescla:rsta.Pregategte
facutatrucatrele
de cite o oca una,gi o sutade piini.
Facu ce fAcu Pr6slea,gati lrilinrlegi carnear5ile aduseIa gura groapei.
Zgripsoroaicazise:
-- Pune-tedeasuprameacu mernrdecu tot \;i,de cAteori oi intclarce
capul,
sa-midai cdteo piine li cAteo bucatade carne.
Se a$ezaragi pornira,dAndu-i,clecdteori cerea,pAine9i carne.CAndera
uria$amai intoarsecapulsii-i mai dea
aproape,aproapesaiasadasupra,pasarea
Pr0slea,fara sa-gipiardacumpatul,
sfirsise.
Atunci
carnea
se
de mdncare;dara
trasepalogulEi-sitaie o bucataclecarnemoaledin coapsapiciorului,de sus,$i
o detezgripsoroarcei.
Dupx ce ajunseradasupragi vazu ca Priisleanu putea sa imble, ii zise
zgripsoroaica:
- Daca nu era binele ce mi-ai facut si rugaciuneapuiior mei. n.raicA te
mAncam.Eu am simtit carneacaremi-ai dat in urmaca era mai dulcedec6tce;r
de mai inainte,$i n-am inghitit-o;rau ai facutca rni-ai dat-o.Apoi o detcafara
dintr-insa,i-o puse la loc, o unsecu scuipatde al sau,gi se lipi. Atunci se
1
r

,JN

--

zgripsor (zgriptor) = speciede acvila (pasarcrapiloareLlezi) nare.

*%*
r.

l;:-:rad$ara,i$i multumirAunul altuia,gi se despdrtirhiea se dusein pr4pastiade

r. je iegiserAsi Prdsleapleca catreimpar{ia tatllui slu.
Plecdndcaffe oragul in care locuiau parintii si fratii lui, imbrAcatfiind in
"T.:reproastefflr&nesti,intahi ni$te drumeti Si aflx de la ddnsii c[ fratii lui au
-r-.: de sofii pe fetelecare le-a trimis el, duptrcum le hotlrdse lnsugi,ca parinlii
.'-: erau foarte mdhniti de pieirea fiului lor cel mai mic, ch' f.atacea mica e
in negru gi-l jelegtegi ca nu voiegtea se marih nici ln ruptul capului,
-r-.rracatA
r-.jirarctr au pefit-o mai multi fii de impdrat;ca acum,ln cele din urml, fratii lui
--:u adusun ginere prea frumos $i ca o silesccu tofii str-lia gi cf, nu se gtie de
: Erutea
scapa.
Prislea, auzind de toate acestea,nu pufin s-a intristat in sufletul lui gi, cu
r-ma frdnta, a intrat in ora$. Mai cercetandin sus si in jos, afll ca fata a zis
:.paratului c6, dacd voiegte sa o marite cu Gparul care i-l aduseri, si
:,rrunceasch a-i face $i a-i aducela odoareo furci cfr caierul si fusul cu totul de
.i.:rgi s4 toarc4singur6,fiindca a$aii ficuse gi zmepl gi astaii pltrceamult. Mai
"r.:laca imp1raful chemasepe starosteade argintdri si-i poruncise,zicindu-i:
--ata,de azi rn trei strptamini sl-mi dai gata furca care o cere fata ceamai micA;
:! de nu, unde-fi staupicioarele,iti va sta gi capul"; Sibierul argintarse intoarse
-a:asitrist gi plangAnd.
Atunci, Pr6slease dusede se blgi ucenic'laargintar.
vtritAndu-sefiindca nu izbutise a f.ace
Prdslea,tot vazind pe sttrpdnu-stru
:rrca dupl porunceall, ii zise:
- St[p6ne,te vad Oistci nu pofi si faci furca ce fi-a poruncit lmpAratul,iatA,
:rai swrtfiei zile pdnasaseimplineascAsoroculce fi-a dat;lastr-mipe mine sx o fac.
Argintarul il goni, zicdndu-i:
- Atatia me$terimari n-au putut sa o fac6, $i tocmai un trentarosca tine
seo faci?
- Dactrnu-fi voi da furca de azi in trei zile - rispunsePrdslea- sx-mi faci
,-evei voi.
Atunci se invoird a-i da o odaie sd lucreze numai Prdsleasingur $i, pe
iecare noapte,s[-i dea cAteo trlistufl de aluneSi clte un pahar de vin bun.
Argintarul ii ducea grija, fiindci, ascultAndpe la u$6, n-auzeaalt decAt
;um spirgea la alune pe nicovalall la:u cind fu a treia zi, el iegi dis-dedimineatAdin odaie cu furca pe tava, pe care o scosesedin mArul zmeului, ce
era [a dAnsul,$i o dete argintaruluica s4 o duc6 fetei imp4ratului.
Argintarul nu mai putea de bucurie, si-i facu un rdnd de haine; iar pe la
namiez,cAndvenira slujitorii impararuluica sA-lchemela palat, el se duse gi ii
detefurca care torceasingurA.
I nicovala= unealtade ofel sau de fonttr folosit[ pentru sprijinirea pieselor de metal supuse
prelucrf,rii.

- 43

Dup[ ce impf,ratulseminuni de frumuseteaei, deteargintaruluidoi saci

de bani.
Fata,cumvdanfiuca,ii necuun fier arsprin inima;eacunoscufurcasi pricepu
pamintului.Ahrnciziselmplratului:
ci Prisleacel viteazhebuiesAfi iesitdeasupra
- Tat6,cinea flcut furcapoates[-mi facAinc&un lucrupe caremi l-a adus
la odoarezmeul.
Iar[ impiratul cheml indatl pe argintarqi-i poruncisl-i facl o clogctrcu
pui cu totul Si cu totul de aur, Si-i detesorocde trei slptlmf,ni, 9i, dacl nu i-o
face-o,undeii staupicioareleii va stagi capul.
ca Si intAiaoarl pe Prf;slea,
Argintarul se intoarseacasl trist, despregui
se
inteleserl
la cuvinte,se invoirl $i
careil intrebase$i de astl data;iar dac4
lucrul se $i slv0r$i cu bine.
C6ndvlzu argintarulclogcaclonclnind gi puii piuind, cu totul $i cu totul
de aur gi ciugulindmei tot de aur,intelesec[ trebuiestrfie lucru maiestru.
Argintarulluf, clogca,o dusela imptrrat,iarl implratul, dupl ce seminunA
indestulde frumusefeagi ginga$ialor, o dusefetei si-i zise:
- Iattr,[i s-aulmplinit toatevoile; acum,fata mea,s[ te gltegti de nuntA.
- Tat[ - ii mai zisefata- cine a flcut astedouf,lucruri trebuiesa aibaSi
rogu-te,argintaruluisl aduci pe megterul
mlrul de aur al zmeului;porunce$te,
carele-a facut.
Primind poruncaasta,argintarulse infa$SaimpAratului.rug0ndu-sesf,-l
ierte si zicindu-i:
- Cum o sf,aduclnainteaMlriei tale pe me$ter,fiindcl esteun om prost
$i trentdros$i nu estevrednicstrvazXluminatafatl a Mlriei tale.
impiratul poruncis4-l aducl oricum ar fi.
Atunci, argintanrl,dup4ce pusede sptrll pe Prislea$i-1cur4ti,il imbrlca
in niStehainenoi gi-l dusela impAratul;iarl lmptrratulil infltistr fetei.
Cum il vf,zu fata, il gi cunoscu.Ea nu putu s[-si tie lacrimile care o
podidir[, de bucuriemarece avu,$i ziseimpiratului:
- ThtA,acestaesteviteazulcarene-asclpatdin mfinazmeilor.
$i, dandh genunche,ii sf,rutf,mAnele9i pe fatri gi pe dos.
Lufurdu-iseamabine impiratul, il recunoscusi d6nsul,micar c[ foarte
mult seschimbase.
il imUra$sasi-l slrutl de sutede ori. Dar el tlglduia.
ln celemai din urmf,,inima lui induiosatlde rugdciuniletatAluisau,ale
in genuncherug0ndu-l,mxrturisicd in
mameisalesi ale fetei careramasese
adevlrel estefiul lor cel mai mic.
Prisleale povestiapoi toatl istoriasa,le spuse$i cum a iesit deasupra
pamantuluiSi le arr$ Simarul de aur al zmeului.
- 4

va

tr

sa
cn

Pe
5r
rl '

3a

Atunci impiratul, suplrat,chemape feciorii lui cei mai mari; dar ei, cum
vtrzurf,pe Prislea, o sfecliri. Iarf, imptrratulintrebtr pe Prislea cum str-i
pedepseascl.
Viteazulnostruzise:
- Tata,eu ii iert gi pedeapsa
sdo ia de la Dumnezeu.Noi vom iegila scara
palatului,$i vom aruncafiecarecdteo slgeattrin susgi Dumnezeu,daci vom fi
cinevagregigi,
ne va pedepsi.
Aga flcurtr. Iesirf, cdte trei frati in curte, dinainteapalatului, aruncara
sAgetilein sus $i, cdnd cxzurl, ale fratilor celor mai mari le cAzur4drept in
cregtetulcapului,gi-i omor6rd,dar a celui mai mic ii cazudinainte.
Iarf,dacl ingroparipe fralii cei mai mari, facuri nuntl mare$i Prdslealua
pefataceamictr.Toat[ impArltias-abucuratc4le-aadusDumnezeusinltos pe
fiul cel mai mic al implratului si semfindrea,falindu-se,de vitejiile ce facuse
el; iarl dupi moarteatf,tdne-siuse sui el in scaunulimpfrlfiei, 9i imptrrfii in
pacede atunciSipdnain ziua de ast4zi,de or fi trA.ind.
Trecuigi eu pe acologi stlfui Simtrveseliila nunti, de undeluai,
o bucatf,de batoc,
gi-unpicior de iepuregchiop,
a$a.
Si inctrlecaip-o $n,$i v-o spuseidumneavoasftA

45

CU

yAlexa,ndp"z.

Mitrra

- nascutin 1914,la Craiova;autor de basmeSi legende-

Cum s- a obricat 31ieleyia dinEre cAine

vr
dc
m
:i

?t ?tstca

Prietenia cea adevAratirnu se spune cu

vorbe, ca vorbele zboud, se aratacu fapte, ca
faptele rAmdn.
$i mai lesnete aperide dugman,decdtdeacelace zice cd,[i-e prieten Si umbla numai cu
g1nduri necurate!
Se poveste$tecA zu fi fost odata prieteni
c6inelegi pisica.
E drept ci-i mult de-atuncea...
E nr.ult..,
Din vremeacAndnici cdinelesi nici pisicanu
trXiau incA pe ldnga om. Erau salbaticiuni.
Locuiau prin padure.
Pisicase apropiasein acel timp de cAine
gi, miorlaind subtire,il indemnase:
- Nu vrei sa fim prieterribuni'i Sa vinan.rlaolalta,sa stamintr-un bArlog,
s[ ?mpa4imprada?Nu vrei'l
Cdinelea latratscurt5i s-ainvoit. Au tntinsgi-omasaca sAlegeprietegug.
Le-au c6ntat9i lAutari:o pupazasi ni$tegreieri.
- O s0 vAnxmpe rdnd! a spuspisica.intdi e rAndultau...$i sa vezi s6 te
intorci cu pradabuna. Eu o si am in vrermeaastagrija de gospodarie.
Cdinelea plecatsa vineze.Pisicas-a a$ezatgi a inceputsa toarca.
N-o bateavAntul,n-o uda ploaia.Sta gi-a5tepta
sAvina cAinelecu prada.
$i c6ineleumbla, alergaprin pAdure,pestecoclauriqi pestetot...
Deodati, i-a iegitin cale o capra.A ihceputs-o latre gi s-o goneascaspre
bdrlog.
A auzit pisica latratul cdinelui gi tropotul caprei. Le-a iegit inainte,
prefacindu-seobosiu:
- Vai, grelemai sunttreburilegospodariei!...
- Nici eu n-am statdegeaba,vezibine! a zis cflinele,privind cu mulpmire
caprace behaiasperiata.
- 6

-l

\c
-{

rl

ln

ST

-)
:a

A blgat caprain bArlog$i a vrut s&se odihneasca.

- Ce, crezi ca mergeaga?...a tnceputsa miorlaie pisica,batnndpAmAntul
cu coada.Du-te-n padureSi mai vineaza.Ne trebuiebucatepentru iami. Nu-i
vreme de pierdut...ASati-e prietenia?Eu trudescdin greu cu gospodaria,tu vii
doar cu o caprl $i te a$ezila odihna...Nu, baiete.Hai si pome$tela treaba!Aga
miorlaia pisica, cl-l durea capul pe bietul cnine!... $i-a bagat coada intre
picioaregi a inceput sa-i cearaiertarec-a supArat-o.
PAn[ la urma, pisica s-a induplecatsa-l ierte. Iar cflinelea plecat din nou
la vdndtoare.
Dar inainte de a pleca, a spus:
- Nu te supara.De vrei, mulge capra...Mi-e pofta de ni$te lapte!
- Numai la mdncare1i-egAndul- l-a ceftat- la treabhnicidecum...Hai
pleaci, nu mai pierde timpul de pomanA!
A plecat bietul cAine.Ce str facl? A colindat pddureain lung si-n lat. A
scotocittufig dupl tufiS. S-a luat dupi un iepure,l-a fugirit... dar iepurelea pierit.
A latrat catreo cofofani, cu gAnds-o speriestrcadijos, dar cofofanaa deschis
pliscul mare,.a rds de el si a zburat.
Se innopta.Printre copaci abia se mai zirea o pdlpdirede lumini.
ii erarusinec6ineluisx vin6 acasafara nici o prada.ii era de gura pisicii.,.
Dar n-avea ce s[ faca. A luat-o spre bArlog...Nu era greu sx afle prin
?ntunericunde-i bdrlogul. deglo, la intrare sta pisica. Ochii ei verzi, rai,
str4pung6tori,luceau ca.dou-al\rminite. Era s[tull. De cum plecasedin nou
cdinele la v6natoare,se repezisela capra. O mulsese,m6ncaselaptele, se
saturase.
Se a$ezaseapoi la gura bdrlogului, privind la stele,lingdndu-sealenepe
mustAti,torcnnd...
,,Frumoasa-iviata cdnd stii si ti-o trAiesti!isi ziceaea multumiffi. $i mai
alescdnd ai un prost de cAinelAngatine".
Pe cdnd $edeaa$a,iatir,il vedegi pe cdine.Se strecurf,incet printre copaci,
cu coadaintre picioare $i cu spinareafincovrigatade ru$ine.
- Pe unde ai fost, nemernicule?a inceput sa-l certe pisica. Ai fost la
crdgmtrori la vreo petrecere?Te vld venind pe trei ctrriri. VAnatul l-ai lasat in
plata lui! Asa ti-e felul! De astaimi esti?...Sarmana,sarmanicade mine, $i eu
carete a$teptflamAndasi trudita aici acasi!...
A inceput Si bietul cAine sa lhcrhmezede mila ei. S-a dezvinovafit cum a
putut. A cerut iertaciunecA nu estemai vrednic.
- Sa bem lapte! a spusel.
- Laptele?s-a mirat pisica.De unde lapte?
- Pai, n-am vdnat eu azi in zori o caprtr?a innebat cdinele.
- Ba da!
- 47

- $i n-amadus-ola b0rlog?
- Adevirat!
- $i n-a ramassi mulgi tu capra,strbem lapte?
- De carelaptetot vorbesti?s-aff,cutpisicacl nu-giaduceaminte.
- PAi,n-am vinat dimine4ao caprtr?a inceputiar sl spuntrcdinele,cam
suparat.
- A$ae.
- $i n-am adus-ola bdrlog?
- Ba da.
- $i n-a rf,mass-omulgi?
- Adevlrat! a miorl[it pisica,socotindiute ce sl mai rtrspundi.
- Pai, undee laptelepe carel-ai muls?
A!.,. Laptelecaprei?
Carelapte?...
- Laptele?...
- Da, da.
- Cu laptelede capri s-aintdmplataga!Au venit ni$te$oarecifllmAnzi...
pisicagi-asterso lacrimacu coada.
Spundndcuvinteleacestea,
- $i mai departe?
- Au venit goareciisi m-aurugat si le dau strmf,nAne ceva...Th Stii ca
suntmiloasl.Le-amdat lor laptele.Credeamc-ai sl aduci i tu vreo pradAin
searaastadin pldure...Dar tu...tu e$tinevrednic.
- Sl mdncAmcapra!a indrtrznitstringaimecflinele. I
- Caprae pentruiami, a saritpisicala ciine cu gheargle.SAnu te atingi
de ea.O fac pastramf,pentrutimpuri grele.$i cum s-o lumina de ziui, s[ pleci
iar la vinat. SAnu te intorci acasf,flrl prada.Altminteri, s-asfdrsitcu tine.
A alergatincoace,a alergat
A plecatcdinelein zori iarlsi la vAnatoare.
incolo...
Acasl, pisicaa sfit h gntulcaprei.A dobordt-ogi a inceputs-o mturdnce.
M6nca$i se-odihnea.
Nu aveanici o griji.
viata c6nd Stii sl ti-o trliesti!...se glndea ea. $i mai ales
,,Frumoasf,-i
cind ai pe linga tine un prostde ciine".
Iar cdinele,?n vreme asta,goneape ploaie,goneape vflnt, cluta vreo
pradas-o aduc6acasi,sascapede gurapisicii.
Da' fie cf, se apropiaiama gi se trtrgeausalblticiunile-nbdrloguri gi-n
vizuini, fie c[ se zvoniseprin padureca umblacAinelela vdntrtoare,
nu semai
gtrseanimica,nici o prada.
A umblatmultf, vreme,multa vreme,zadarnic.Abia-si mai trageasufletul de izbovit, gi burta-i stalipita de spinare.
n

48

cu gAndsxmai ceari o dataiertare

NemaiavAnd
altace face,s-adusacastr,
de pasffamd.$i, cum o prinde
risicii. S-o roagesf,-ideanumaio inghitriturf,
vAnltoare.
oleactr
de putere,si poat4plecaiar la
- Nememicule- a {ipatpisica- unde-ivinatul? Ce mi-ai adus?
I-a spuscAinelec-areghinion.Ca n-a g&sitnimicaprin pddure.Sa-idea
numaio inghiliturdde pastrama.
- Carepashaml?a facutpisicape uimita.
- Pastramade caprl! a r&spunscfiinele.
- De carecaprtrtot vorbegti?
- Caprapr .*" am vinat-o $i arn adus-ola bArlog.Lapteleei l-ai dat
>oarecilor!N-ai zis cf, ai s-o faci pastramlpentruiama?
- Am zis.
- Atunci unde-ipastrama?
- De ce pasffamitot vorbe$ti?a incercatdin nou pisicas[ factrpe mirata.
de dataastape sireati.$i-a rdnjit coltii.
Dar ciinele a intreles-o
pisicadintr-odatl ci isi aduceaminte.Savezi,
ficut
A!...
Pastrama?
s-a
Atunci cind
auvenit $oareciila mine,m-aulegatfedeleg$i aumflncatpasframa.
joc
egtipreabun,i$i battoti
de tine!...
A alergatdegrabiciinele la $oareci:
- Ati cerutlaptede la pisica?Ati rndncatvoi pastrama?
- Noi? au zis $oareciiin cor. Te minte pisica.Nu gtim gustulde lapte 9i
nici cel depastramtr!...
A inhapt-ope pisicl deceafa$i-atarbacit-o.(De
S-aintorscdineleacastr.
wei sdte mu$tec6inele,iitarata-l!...)A inceputpisicas[-l zgAriepe cdinesi sA-l
stucheascf,
intre ochi.
S-aubAtutbine.S-autivllit unul pe altul prin toataptrdurea.
$i tot a$a,
batAndu-se,
s-aufugarit panainft-un sat.
Aici, i-au vf,zut oamenii,i-au despArtit.Pe cf,inel-au legatin lanf, gi pe
pisicl au vdrfft-oin bucltirie. Sa n-o mai mu$tecdinele.$i nici strnu-l mai
stucheasclpe dullu, strnu-i mai sari-n ochi.
Dar ei nu gi-auuitatnecazulpAnAastazi.Cdndseintdlnesc,cdinelelatra
intre
$i cerepasffama,ii cere laptele,o inhati $i o mu$cd.Pisicail stuchegte
ochi,il zgirie, miorlf,ie$i-lfacelenes$i nevrednic.
de cAndau dat-osoareciide gol,pisicaii stirpegteunde-i
$i tot de-anrnci,
ana...ii cautf,,ii mtrndncf,
9i le spune:
voi de gol, $i-acummi-aduceacfiinelemAncare,mi
De
fi
nu
m-ati
dat
odihneam,
nu aveamnici o grijA.Agaamstrva inghitpevoi...Casava siturati...
pe vecie.
Iar puii lor, copii gi nepofi,au rtrmassdsedugmd,:reasctr
Sau,cum s-zlrspunecu altavorbi: parinlii au mAncatagurida,copiilorli
s-austerpezitdintri.

Hans

Cllpistian

And

e.,s,eJ^

- 1805-1875;scriitordanez;autorde povestiricu cancterrcalist-

Fefripa cu chibrif;.urile
Era frig cumplit; ningea $i se ff,cea
noapte. Era cea din urmi noapte a anului,
noaptea de Anul Nou! Pe frigul $i pe
intunericul acesta, mergea pe strada o
fetitri saraca,descul@gi cu capul gol.
Avuseseeapantofi cind plecasede acasa,
dar ce folos! Erau preamari pentrudAnsa;
ii purtase mai intni mama-sa gi, fiindca
erau a$ade mari, fetita i-a pierdut cAnds-a
gribit s& treaci strada, din pricina ca
tocmai veneauin goana doui trasuri.Un
pantof nu-l mai gisise, iar pe celalalt l-a
gterpelitun bliefaq; ziceach are sA-lfaca leagin cdnd are sAaiba gi el copii.
$i acuma,strracafetigdmergeadesculla9i piciorugeleei erauvinetede frig.
Ducea lntr-un $ot vechi o multime de cutii de chibrituri si o cutie o tinea ln
mdna.Toati ziua umblasea$asi nu-i dadusenimeni nici mxcarun bAnuf.$i-acuma
era ostenita,flamanda 9i pe jumitate inghelata d. ftlg. Fulgii cideau $i se
prindeau de parul ei lung gi bilai care-i atirna frumos irJcAriionli pe umeri - dar
ea numai la frumusetenu se gdndea!Nu mai puteade o$seala gi s-a agezatintr-un
ungher intre doua case;una era mai ieSitain af.afi',agatcilntre amAndouf,era un
picioarelesub ddnsa,dar tot ii era frig.
cotlon. Fetita s-a ghemuit strAngAndu-gi
Acasi nu indriznea str se duca, fiindcl nu vAndusenici o cutie de chibrituri si
nu cipitase nici un banut micar. Tata-siu avea s-o bati; de altfel Si acasi era
crxpiturile cu paie $i cu zdrente,
frig, perefii erau sparti $i, cu toate ci astupaserA
vAntul tot mai rdzbdteainiuntru. Mdinile ii erauaproapetepenede frig. Un chibrit
ar fi sfragnicacuma; ce-ar fi str scoat6unul, si-l aprinda si si-Si incf,lzeasci
degetele?A scosun chibrit pi l-a aprins. Ce frumos ardea!Era o flacAracalda si
limpede ca o lumAnarici, o minunata luminaricA. $i deodatafetitei i se pxru ca
gadein fala unei sobemari de tuci, cu picioarele de alamagi cu tacdm de alama;
in sobaera un foc zdravin Ei fetita igi intinsesepicioarelesa gi le lncalzeasc6...
dar flacira se stinse,sobapieri... si fetita se trezi tindnd intre degetechibritul ars,
ry

50

A mai aprinsunul gi iar s-a facut lumind. Zidul, acolo unde era luminat s-a
flcut sfff,veziuca un geam,Pe geam,fetila a vlzut o odaiecu masapusa;pe fafa
sfff,lucitor de alba erau farfurii de po4elan si in mijloc, pe o farfurie, era o
co$cogeamite
gAscafripttr,umpluttrcu prunegi mere,din careie$eauaburi.$i ce
era mai minunat decAttoate, gascaa strit din farfurie, a inceput sa umble pe jos
leganAndu-se,cu furculita Si cutitul lnfipte in spate,9i s-a lndreptat chiar citre
fetifi. Dar deodatachibritul s-a stinssi n-a mai rirnas decAtzidul gros gi rece.
Amai aprinsun chibrit. $i acums-avizut stdndlAngaunbradde Craciun.Era
mai maresi mai frumosdecdtacelape care-lzarisepe geamla negustorulcel bogat.
Pe crengileverzi eraumulte lumAnariaprinsegi erauagaptepozecolorateca acelea
din vitrinele magazinelor. Fetita a ridicat bralele in sus - si chibrinrl s-a stins.
Lumdnariles-aulnAltattot mai susgi deodat6fetita avlzutci nu mai eraulumAnari,
eraustelelesuspe cer; una dintre elea clzut,lasdndin urma ei o ddrade lumina.
- Acum moare cineva! a zis fetita.
Bunic6-sa,singura fiinF de pe lume care o iubise gi pe ddnsa,gi care
acumaera moarti, ii spuseseodata:,,cand cadeo stease urc6 un suflet la cer".
Fetifa a mai aprinsun chibrit, 9i flacf,raa facut lumin4 de jur imprejur; 9i in
lumina strllucitoare s-a ivit bunica, strtrlucindgi ea, cu zAmbetulei bun si bhnd.
- Bunicuftr! a strigat fetita. Ia-mi, ia-mi cu tine! $tiu ca ai sa pleci 9i tu
cdnd se stinge chibritul, tot a$acum a plecat $i soba cea calda, gi gnscacea
fripti, gi pomul cel frumos!
$i repedea aprinsgi celelaltechibrituri caremai erauin cutie, fiindci voia
s-o mai tie pe bunici-sa, sa.nu plece.$i chibriturile au dat o lumina agade mare,
cx se vedeamai bine decAtziua. Niciodatanu fusesemai frumoasdbunica; a
luat-o in brate pe fetifa, 9i amandoqtrs-au inaltat in straluciregi in bucurie, gi
fetitei acum nu-i mai era frig, nici fi[ca: era in cer.
A doua zi dimineap, in ungh{ul dintre cele doutr case, fetifa cu obrajii
rosii si zAmbetpe buze zaceamoafia, degerata,
de frig, in cea din urmtr noapte a
anului. Zorii Anului Nou s-au ridicaf deasupratrupgorului mort, ldngl care erau
lmprlgtiate cutiile de chibrituri, una din ele avdnd toate beple arse.
,,A vrut sd se inctrlzeasca"- ziceauoamenii.Dar nimeni nu gtiace frumuseti
vazuseea gi in ce stralucireintrase9i ce bucurie mare fi aduseseAnul Nou!

51

Fratii

G.riwrt+t

- IacobLudwig Karrl(1785-1863)si WilhelmKnl (1786-1859)- nasculila Hanau;

lingvisti, sciitoi, folcloristi; au valorificat folclorul vechi al poporului german-

Au fost odattr,in vremurile

de demult, au fost un impirat
gi-o implr[teas4.$i cum nu
se indurasesoarta sa le
hlr4zeasc6un urnag, nu
' ffeceazi in care sl nu se
tdnguie amindoi: ,,C0t de
goall ne e casasi ce fericiti
am fi de-amavea$i noi un
copil!" Dar coconulcel mult
dorit se llsa a$teptatde
multA vreme...
$i iata ca-ntr-un sfdr$it,

pe cdnd lmptrrtrteasa
se scilda ln
apaunui r0u,o broascf,saridin unde,pe prundigulmalului,9i-i grai astfel:
- AflA, Mfuia ta, c[-[i va fi indeplinitadorinta;cf,cipina a nu treceanul,
vei aducepe lume o fetip.
broasca;imptrriteasantrscuo fetita
$i seimplini intocmaiceeace spusese
cf,
imparatul
nu-$i
mai inctrpeain pieledebucurie.
frumoastr
fetita,
era
at6t
de
$i
bucuria
lui, Mtuia-sadldu o mare
Cum voia s4 se imp4rta$easca
$i altii din
pefiecere,la carepofti nu numairudele,prieteniigi cunosculii,ci si ursitoarele,
ca sl le cdgtigetoattrbuntrvointaSigrija falAde soartacopilei.
ursitoare,dar pentruci imparatulnu
In toattrtara aceeaerautreisprezece
bucatele,unadintre
taleredeaurin caresl le serveascf,
aveadecf;tdouf,sprezece
elenu fu poftitala ospif.
Petrecerease prf,znui cu mare strllucire gi, cAnd fu s[ se incheie,
ursitoareleinzestrarlcopilacu celemai alesedaruri:una ii hlrizi si sebucure
devirnrte,a doua- defrumusefe,a treia- debogtrfie,$i a$a,perdnd,ursitoarele
ii dlruirl tot ce-$i poate dori omul pe lumea asta.In clipa cdnd cea de-a
urarea,numaice intra valvdrtejceade-a
ursitoaretocmaiisi sfArSea
unsprezecea
pentruci nu fusesepoftita Sieala
venise
str
rizbune
treisprezecea.
Pasf,mite,
se
serbare.$i, fara ca macarsAaruncecuivavreo privire, rosti cu un glastun4tor:
52'

c-unfus $i samoara!
ani,si se-ntepe
- Candva implini fatacincisprezece
Apoi nu mai adausenici un cuvdnt 9i, intorc0ndspatelela cei de fata,
plrisi salatronului.Toti incremeniserf,
de spaimd,dar ceade-adouAsprezecea
se apropiede leagdnsi, fiindcAnu-i sta
incf,
urarea,
ursitoare,carenu-$irostise
glf,suiaga:
in putinlasl ridiceblestemul,ci doarstr-lmai indulceasca,
adfrnc,
cad&
intr-un
somn
caresafinao suta
moartf,,
ci
str
...
Dar
s4
nu
fie
de ani!
implratul, care doreadin tot sufletuls-o fereasc[pe iubita copila cie
nepasta
blestemului,
dldu poruncastrsepunxpe foc toatefuseledin impara{ie.
gi lnsugirilecu careo inzestraserl
ursitoarele
igi
in asttimp, fetilacre$tea
artrtauroadelecu prisosint[;era atatde frumoastr,de cuminte,de prietenoasa,
de infeleaptA,
ca oricineo vedeao indrlgeape datl.
Seint0mpli instrc[ tocmaiin ziuain caredomnitaimplineacincisprezece
ani, lmplratul gi imp[rlteasasl fie dusi de-acasi,si fata strrAmdnlsingur&in
palat.Ca str-itreacdde urdt, lui la rind inclperile; zibovi ea prin tot felul de
sali si odai si colindl aga,dup[ poftainimii, ceasuriintregi,pflnAce ajunsegi la
un tum vechi.Urc[ scaraingustl Si intortocheatlce duceasus5i sepomeniin
dreptulunei usi micule.ln broascaeravfrr0tl o cheieruginitasi cAndo risuci,
uga sf,ri tn laturi, Si fetei ii fu dat sl vadi intr-o cAmtrrutlo femeiebatrana,
batrana,caresta$i torceacu sdrguinlf,un fuior de in.
- Buna ziua,batrinico- spusedomnita- da' ce faci aici?
btrtrina,ddnddin cap.
- Iaca,torc $i eu! rtrspunse
a$ade repede?intrebafata si luf,nd
- Da' ce naiba-i aia de se rasuce$te
fusul in mini, tncercl $i ea s[ toarcd.
Darde-abia-latinse,c[ se$iimpliniblestemul
Sidomnitaseinfep&la undeget.
pe
fatacazu patulpe careseafla acologi
in clipa in caresimti intepAtura,
se cufunda hft-un sornn adinc. $i somnul asta cuprinse intreg palatul:
acasaSi intraserAin
imp4ratulgi implrlteasa,caretocmaiatunciselntorsesera
salatronului,adormiri pe loc, Sio datl cu ei adormilntreagacurte.
un tufaris de
$i ce si vezi: de jur lmprejurulpalatuluiincepusl creascA
mlrlcini, caun gardviu! An de an,mlrlcini$ul selnAltatot mai mult gi,in cele
din urml, cuprinseto(i perefiipin' la cf,priori,ba semai intinse9i pe deasupra,
de nu mai puteaivedeapalatuldefel,nici chiar steagulde pe acoperig.
A mersvestea-nlume desprefrumoasaadormita,cf,ci agao numeautoti
pe tdnlra domnitl; si la c0te-unrf,stimpseglseacite un fiu decrai,careincerca
si strlbatf,prin tuflriSul de mf,rf,cinisi s[ pltrundtrpina la palat.
laolalta
Darderezbit,n-arlzbit nici unul,dinpricinactrmlrlcinii seprindeau
pas.
inainteze
mAcar
lisau
sd
un
ca9i cdndar fi avutniStemiini ghimpoa.se
nu-i
Si
veni
un feciordeimpArat.
DupAamardeani,prin acelemeleaguriiati cx mai
gardul
povesti
despre
de mAricinicare
cu
batrdn,
el
un
acesta-i
intAlnindu-se
$i,
palat,
cf,-n
palatul
zise
o fiica de crai,
imprejmuia
de amarde ani... $i-i mai
devreosuta
frumoastr
cumnu semaiaflaaltapelume,dormeaintr-unsomnadAnc,
53
-*

de ani. $i ca tot de atunci dorm Ei imphratul gi imparateasa9i toli curtenii. $i mai

Stiabltr6nul, de la bunicu-siu, cl se perindaseripe-acolomul;i feciori de lmparat
care incercaserasa r4zbeascaIa palat prin tufigul de maricini, dar ca toti s-au
pierdut fara urma, agapti printre spini, murind de-o moartecumplita.
Atunci tAnlrul ii vorbi cu semetie:
- Mie nu mi-e teamadefel, si afla c-am si mx duc s-o vid pe frumoasa
adormita,chiar de-arfi sr-mi pierd via{a!
$i oricAt incercd batrdnul cel omenos sa-l abata pe flacau de la acest
gAnd,nu izbuti, cici acestaera neinduplecatin hotdrArealui.
Senimeri lnsAcXtocmai ahrnciseimplineaucei o sut6de ani $i sosiseziua in
carefrumoasaadormitatrebuiastrse degteptedin somnulei lung. Cdnd feciorul de
lmparatse apropiede tufarilul de maracini,mai-mai nu-i veni sx-$icreadaochilor,
caci mhrdcinii sepreficurl pe datain puzderiede flori mari si frumoasence sedadeau
la o partedin fata lui, lasdndu-ls[ treacl nevitimat. $i, dupace fecea el, cirarea se
strdngeaciinnou li florile sepreschimbauiar6Siinf-un zid ghimpos,de nesftabatut.
in curtea palatului vazLro mullime de cai si niste ogari, care dormeaupe
lespezilede piatrl. Pe acoperig,hulubii dormeaucu cap$oarelevdrdte sub aripi...
De-ndatx ce intra in palat, vizu acelagilucru: muqteledormeaupe pereli, iar la
bucattrrie,bucatarulfinea mAnaintinsf,,ca $i cum ar fi vrut sl apucede chic4 pe
ajutorul sAu,in timp ce o slujnicagedeape-unsciunel, avAndin fatl o gain1neagrl,
pe careabiaapucases-ojumuleascade cAtevapene,cu o suti de ani in urml.
$i feciorul de crai mersemai departe,pAni ce ajunsein salatronului. Aici
ii gasipe toti curteniidormindun sonmca de plumb, iar mai ln fund, suspe tron,
Colinda el mereualte Si alte incaperi,fArasA
dormeauimpAratul9i impArateasa.
se opreascamacaro clipa. $i tot palatulera cufundatintr-o tAcerea$ade ad6.nci,
ca-[i puteaiauzirisuflarea,In celedin urmi, flacaulajunsein fum $i deschiseusa
camarufeiin care dormeatdniradomnita. $i era atAtde frumoasi in somnul ei, cl
o saruta.
feciorul de lmparat nu-gi mai putu lua ochii de la ea gi, aplecAndu-se,
Dar, de indata ce-o atinsecu buzele, frumoasaadormita clipi din gene,
deschiseochii si-l privi cu drag. Coborfir&apoi amdndoi din tum $i, ca la un
semn, implratul gi impariteasa se ftezir1.gi ei, Si atunci se trezirtr tofi curtenii.
Se priveau unii pe altii, mirati, $i mai-mai sx nu le vina sf, creadi ochilor.
Caii din curte se ridicara gi incepurd s6-gi scufure coama; ogarii sArirtrsprinten
in sus, d6nd vesel din ccladagi gudurdndu-se;hulubii de pe acoperigscoasertr
capgoarelede sub aripi qi, rotindu-gi privirile in zare, igi luarA zborul spre
cAmpie; muqtele incepuri si se mi$te pe pereti bdzdnd intruna; focul din
bucitarie se dezmorfi Si-ti inteti vdlvataia; mAncareade pe plita pomi sa
clocoteasca;friptura prinse iar si sfnrAie;bucXtarultrase o palm4 zdravind
ucenicului sau,carep?insesx fipe ca din gurx de $arpe;iar slujnica se apucAde
jumulit glina gi n-o mai lis6 din m6na pfini nu-i smulsetoate penele...
Apoi se prdznui cu mare strilucire Si alai nunta feciorului de imparat cu
frumoasa adormita, si amdndoi triir4 fericiti pdna la sfnrsitul zilelor.

Serghei

Mihailow

Tovestea celor frrei purcelugi

Au fost odatl trei purcelu$i,trei
frati, tofi mici, de culoareroz, cu codite
vesele$i toatela fel.
Pe purcelusi ii chema Nif-Nif,
Nuf-Nuf si Naf-Naf.
$i, pentru ci iarna era foarte
aproape,
iar purcelu$iinu aveaucasl, ei
s-augdnditstrcauteun loc bun,undesa-gi
faci fiecarec0teo ctrsufa.Agaca au pornit in cAutarea
aceluiloc.
Au ajunsin apropierea
uneiptrduri,
pelAngacaretreceagi o api. Le-aplacut
locul,a$aca aurlmas aici.
Nif-Nif a hotarit ca cel mai simplu gi repedear fi sA-Sifaci o cas6din
paie. Ffr4 sf, mai cearf, sfatul frafilor lui,

s-aapucatde treabf,gi, spresearl,colibalui eragata.

Ii plrea tarebinecAgi-aterminattreabaatdtderepedegi acumputeastrse
joacelinistit.
Nuf-Nuf $i-aconstruitsi el casulain apropiere.Ca si fie mai trainic1si
mai c4lduroas6,
a construit-odin scAnduri
subfiri.
- Sa mergemla Naf-Nafsi strvedemce fel de cas4si-aconstruitel - a
spusNuf-Nuf citre frAfiorulstu.
- SAmergem,savedem!i-a rispunsacesta.
Naf-Naf, de mai multe zrle, eraocupatcu construcfiacasei.El a carat
pietrele,a framdntatlutul si acumpe lndeletei$i construiao casaffainica.
* ce faci tu aici? au srrigatfoartemirafi Nif-Nif 9i Nuf-Nuf. itri construieStio casl pentrupurceisauo cetate?
Dar Naf-Naf igi vedeade treab6qi cdnta:
Suntpurcelulcel istet/ CAcidin pietrefac pereli.
Nrcl o fiart cilt derea/ Nu va spargeu$amea,
- Desprece fiari tot vorbe$ti?a intebat Nif-Nif.
- Desprelup, a rAspuns
Naf-Naf.
- Esti un fricos!a adaugatNuf-Nuf.
Nif-Nif si Nuf-Nuf au plecatcantdnd.Au mersfiecarepe la casuga
lui.
Lupul cel rAusmrcahsA la pAnda.
-

55

..Nl

'

Nif-Nif a fost primul carea awt de-afacecu cumltul lup. inr-o zi, c0nd
sHtea9i seodihnealAngl cAsutalui, i s-aintdmplatsA-lvizitezelupul.Nici nu
a apucatNif-Nif sainchidl bineuga.
- Deschideugaimediat!Altfel, voi suflaagadetare,incflttoatacasata se
va spulbera.
Nif-Nif nu puteanici sdmaivorbeasctr
defrictrce-iera!Atuncilupula inceput
sl sufle.in scurtavreme,cf,sutas-adesficutdin toateplrtile. Bietultiif-Nin iUia
a scapatdin ghearelelupului.intr-un sufleta alergatla casuplui Nuf-Nuf, snigtnd:
- Lupul! Ajutoor!Mt prindelupul!
Nif-Nif gi Nuf-Nuf s-aurepezitin casi gi au incuiatuga.
- Deschidefi!mdrAialupul.O strvAmindncpe amdndoi.
$i a inceputlupul sf,suflecu putere.Peretiisecutremuraugi inn-o clipi
casas-ainclinat$i s-adlrAmat.
lngrozitri,purcelugiiau fugit. Lupul ii ajungeadin urmtrin salturimari.
Chiareragatas4-lprindt pe Nif-Nif de un piciorug.
Nif-Nif 9i Nuf-Nuf, mai mult morti decAtvii, auajunsla casalui Naf-Naf.
Fratelei-a llsat strintre in casi. Bietii purcelugierauatdtde speriali,ca nu
puteausaspunanimic.Ei, in t6cere,s-aublgat subpat.
Naf-Naf a priceput repedecl i-a fug4rit lupul. A incuiat u$a cu
zivorul, s-aa$ezatpe taburetgi a inceputsi cdntetare:
ugamea!..."
,Nici o fiarl c6tderea/ Nu deschide
Deschide
uga
imediat!s-aauzitvocealupului.
- Nici nu ml gAndesc,
a raspunsNaf-Naf.
- ASa!Am sl vtr mtrnincpe toli trei!
Lupul a trasaerin pieptgi a suflatcdta pututde tare.Oricit a suflat,nici
piatrtr
o
nu s-aclintit din loc. Casastf,teaca o cetate.
- Stativoi aga!Am sl intru pe coq!Nici sa nu vA gdnditictr nu vf, voi
mAnca!spuselupul plin de ciudt.
inceti$ors-a urcat pe acoperig.indatace a inceputsa coboarepe co$,
purcelugiiau auzitmigcarea.
Naf-Nafcel degtept.a
ridicatcapaculceaunuluice fierbeape foc.
- Va rugam,poftili, domnulelup! a spusNaf-Naf,facind cu ochiul ciffe
fratii s4i.
Lupul cel negruca un co$ars-aprlbuqit dreptin apafiartl din ceaun.
Niciodatan-a simlitlupul o asemenea
durere!Ochii i-au iesitdin cap,tot
pAruli s-aridicatde groazt.
cu un urlet infioritor, lupul a zburatprin cog, inapoi pe acoperig,de
acolos-arostogolitpepimint, s-adatdepatruori pestecap,s-at6rdtpe coada
gi a plecatin p4dure.
Iar cei trei purcelugiil priveaudin urmA si se bucuraucA au reugitcu
diblcie sA-linvefemintepe lupul cel rtru.
De acumlncoloNif-Nif, Nuf-Nuf si i.laf-Nafautrtritimpreuntrsubacela$i
acoperig,ln bunirinfelegere.
56