Prezidentiala si parlamentara

Moldova a trecut pn acum prin toate cele trei forme de guvernmnt. A fost
republic prezidenial, semi-prezidenial i republic parlamentar. La
referendumul de astzi, cetenii urmeaz s decid cum vor alege preedintele
i, implicit, forma de guvernmnt.
ntr-o republic parlamentar, aa cum este n prezent Moldova, eful statului
este ales de ctre Parlament i are o funcie mai mult de protocol. Totui, el poate
dizolva Parlamentul, desemneaz premierul n urma consultrii cu fraciunile
parlamentare i numete Guvernul n urma votului de ncredere al legislativului.
n prezent, Italia, Austria, Germania i Finlanda au astfel de forme de
guvernmnt. Moldova a devenit republic parlamentar n urma reformei
constituionale din 5 iulie 2000. Referendumul de la 5 septembrie ar putea
transforma Moldova ntr-o republic semi-prezidenial. ntr-un astfel de stat,
preedintele i premierul sunt participani activi n administraia statului.
Diferena fa de republica parlamentar const n aceea c preedintele este
ales prin vot universal i are un rol MAI MULT DECT protocolar. n plus,
preedintele este cel care numete Guvernul, care este votat de Parlamentul, n
faa cruia rspunde. O astfel de organizare are i Romnia. pe lng cele dou
forme de guvernmnt, mai exist republica prezidenial, n care eful statului
are puteri extinse. Odat ales de popor, preedintele rii deine controlul direct
al principalelor prghii politice i economice ale statului, dar nu poate dizolva
Parlamentul.
Moldova a fost republic prezidenial n perioada 1990-1994, dar a avut i
premier. La nivel mondial un exemplu clasic l constituie Statele Unite ale
Americii. Preedintele SUA este eful guvernului i al Armatei, dar este i ministru
de externe.