Sunteți pe pagina 1din 19

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA din BRAOV

FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE I


ADMINISTRAREA AFACERILOR
Programul de studii: MK-ZI

REFERAT LA
ECONOMIA SERVICIILOR

Coordonator:

Student:

Lect. dr. Elena Nicoleta UNTARU

Larisa Mihaela MUSEI


Anul:II
Grupa: 8142

2015

Investiiile Strine n Romnia

Nu te opri niciodat s investeti. Nu te opri niciodat s imbunteti.


Nu te opri niciodat s faci ceva nou.

Bob Parsons, antreprenor si filantropist

Argument

Am ales ca tem de studiu Investitiile in Romnia, deoarece, dup prerea mea este o
tem interesant de dezbtut, dat fiind faptul ca investiiile reprezinta o mare parte de venit in
Produsul Intern Brut al rii noastre.
n orice economie investiiile sunt relaia dintre prezent i viitor deoarece ele sunt
pionul principal n dezvoltarea economic i social.
Prin prisma necesitii de inovare a sistemelor tehnice i economice, investiiile au un
rol hotrtor i asigur modernizarea activitii economice.
Unul dintre motivele principale pentru care investiiile sunt att de importante este c
ajut la dobndirea de noi profituri insa investitiile prezinta mai multe parti buni, precum
crearea de noi locuri de munca sau crestere economica.
Singurul dezavantaj pe care il prezint invesia, il prezint riscul care trebuie asumat o
data cu decizia de investire. Riscul si ctigul sunt in relaie strns. In general, cu ct este
mai mare gradul riscului de investire, pe att este de mare posibilul venit.1
In sens restrns, investiiile sunt principala cale spre dezvoltare.

Understanding investment concept, MLC Limited - GWM Adviser Services Limited AFSL
230692

I.

Menionarea temei tratate

Tema tratat in prezentarea i analiza comparativ este reprezentat de Investiiile strine


n Romnia precum i influena investiiilor asupra creterii economice din ara noastr i relaia
dintre Produsul Intern Brut (PIB) si Investiiile Strine Directe (ISD).

II.

Prezentarea articolelor

Pentru prezentarea i analiza comparativ, s-au extras din diferite reviste academice i de
specialitate urmtoarele articole:
Articolul A - Investiiile strine directe i creterea economic n Romnia
Articolul B - Investiile strine directe (ISD) n Romnia
Articolul C - Fluxuri ale investiiilor strine directe din Romnia - modele de analiz, definiii
Articolul D - Evoluia Produsului Intern Brut i a Investiiilor Strine Directe n ultimul deceniu
Articolul E - Investiiile strine directe n Romnia n perioada 2003 2012

Articolul A - Investiiile strine directe i creterea economic


n Romnia

Titlu: Investiiile strine directe i creterea economic n Romnia


Autor: Camelia MORARU
Revista: Economie Teoretic i Aplicat (ECTAP)
Anul apariiei: 2013
Scopul apariiei: Dezbaterea problemei investiiilor strine i ilustrarea trendului actual al ISD,
precum i structura i evoluia acestora, ancornd astfel economia rii noastre ntre celelalte ri
europene, din punct de vedere al volumului de ISD atrase.

Obiective intite: Autoarea Camelia MORARU evidentiaza in articolul Investiiile strine directe
i creterea economic n Romnia, rolul si efectele investitiilor straine precum si necesitatea
Romaniei de a atrage investitii straine directe, care exercita o mare influenta asupra modernizarii
economiei tarii noastre.
In articol, se mentioneaza faptul ca unii specialist in economie sunt de parere ca investitiile
sunt benefice pentru o economie numai cand in acea economie exista forta de munca cu nivel ridicat
de educatie, capabila sa valorifice efectele colaterale ale ISD. Pe de alta parte, se mai mentioneaza
faptul ca alti specialisti considera ca efectul pozitiv al ISD nu sunt influentate de nivelul educatiei
al fortei de munca.
De asemenea, autoarea vrea sa puncteze este faptul ca in utilizarea ISD trebuie sa se tina
cont de mai multi factori pentru ca ISD sa aiba un efect pozitiv, factori precum: stabilitate din punct
de vedere macroeconomic, medii de afaceri favorabile, un anumit nivel de tehnologie si educatie.
Astfel, tinand seama de toti acesti factori, este lesne de inteles de ce investitiile au efecte diferite in
tari diferite.
In Romania, cresterea economica nu s-a datorat investitiilor. La baza acestei afirmatii a
autoarei sta faptul ca in 2005, nivelul ISD in PIB-ul Romaniei a fost de 24,4% fata de 31,7% nivelul
ISD in PIB-ul Uniunii Economice.
Orientarea Investitiilor Straine Directe in Romania:
-

Industria prelucrtoare (31,5%)

Intermedieri financiare i asigurri (18,2%)

Comer (11,4%)

Construcii i tranzacii imobiliare (10,7%)

Tehnologia informaiei i comunicaii (5,4%)

Alte domenii (22,8%)

Topul tarilor investitoare (2011):


1. Olanda (21,7%)
2. Austria (17,5%)
3. Germania (11,4%)
4.

Frana (9,1%)

Pe ntreaga perioad analizat, 2003-2011, exist o cretere continu a soldului de investiii


strine directe, ns ncepnd cu anul 2008, cnd criza economico-financiar s-a resimit i asupra
economiei romneti, putem observa un sold al investiiilor strine directe cumulate cu creteri
foarte mici.

In vederea determinarii corelatiei dintre nivelul ISD si nivelul PIB din Romania, autoarea a
aplicat o metoda modelarii economice. S-a constat astfel, ca in perioada analizata, 2001 2011, sa inregistrat o corelatie stransa intre cele doua variabile, 93,5% din valoarea PIB-ului fiind
influentata de cresterea investitiilor.
In articol se mentioneaza ca autoritatile specializate din Romania apreciaza ca nu s-au facut
suficiente eforturi pentru atragerea investitiilor straine in tara noastra iar volumul de investitii atrase
in perioada 2008 2009 s-au datorat aderarii Romaniei la UE.

Articolul B - Investiiile strine directe (ISD) n Romnia

Titlu: Investiiile strine directe (ISD) n Romnia


Autori: Conf. univ. dr. Gheorghe SAVOIU
Lector univ. drd. Suzana POPA
Revista: Revista Romana de Statistica
Anul apariiei: 2012
Scopul apariiei: Prezentarea unor serii de caracteristici teoretice din literatura economica si
econometrica in ceea ce priveste ISD dar si aspecte specifice in modelarea practica din Romania,
dupa 1990.
De asemenea, prezentarea oscilatiilor valorice a formarii brute de capital, a economiilor
interne brute si a produsului intern brut si relevanta lor pentru fenomenul ISD in Romania de dupa
1990.
Obiective intite: Autorii realizeaza o serie de asemanari si deosebiri intre ISD si ISP, specificand
ca ID au ca profil modal compania, sunt mai volatile in recesiune si urmaresc un profit pe termen
lung, spre deosebire de IP care urmaresc un profit pe termen scurt, au ca profil modal persoana
fizica si presupune externlizare prin investitii.

In ultimele decenii, Romania a evoluat constant in directia unei economii bazata pe


investitii. Creterea exploziv a investiiilor, mai ales a celor strine, n preajma aderrii la U.E. i
imediat dup, constituie un alt fenomen specific Romniei.
Autorii precizeaza ca multe dintre investiiile din Romnia aparin sectorului imobiliar, de
retail i produciei de autoturisme (considerate active imobilizate).
Romnia a rmas n urm n ceea ce privete interesul investitorilor strini n primii 9-10
ani de tranziie. Nivelul de dezvoltare al economiei romneti nu a fost suficient pentru a consolida
un efect pozitiv al ISD, exporturilor i importurilor. Dup anul 2000, situaia din Romnia s-a
mbuntit ntr-adevr in special dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana.
Factorii-cheie de localizare n determinarea ISD sunt pentru ara gazd, dimensiunea pieei,
costurile de producie, dar n special resurselor naturale i fora de munc, precum i riscul
investiional.

Topul tarilor investitoare:


1. Olanda (20,7%)
2. Austria (17,8%)
3. Germania (12,2%)
4.

Frana (8,3%)

Articolul C - Fluxuri ale investiiilor strine directe din Romnia


modele de analiz, definiii

Titlu: Fluxuri ale investiiilor strine directe din Romnia - modele de analiz, definiii
Autor: Marinela GEAMANU
Revista: Revista Romana de Statistica
Anul apariiei: 2012
Scopul apariiei: Prezentarea unor serii de analize a diferitelor modele econometrice de regresie
pentru analiza ISD din Romania dupa 2000.
Obiective intite: In vederea aprecierii legaturii dintre nivelul ISD si cresterea economica a
Romaniei, autoarea a efectuat o serie de metode econometrice.

Pentru determinarea relatiei dintre nivelul PIB si nivelul ISD s-a aplicat coeficientul de
corelatie Pearson, care are valoarea de 0.82, ceea ce semnific faptul c ntre indicele PIB i indicele
investiiilor strine directe exist o legtur de intensitate puternic. Legtura dintre PIB i ISD este
liniar i direct i cea dintre PIB i export este liniar i invers. Modelul de regresie este valid,
corect, identificat din punct de vedere statistic.
Legtura dintre PIB i exporturi este liniar, slab i direct. Modelul de regresie este
valid, corect, identificat din punct de vedere statistic. Parametrii modelului sunt semnificativi
statistic. Modelul nu prezint autocorelare. Exporturile explic doar n proporie de 81.05%
variaia PIB.
Legtura dintre PIB i export este de asemenea liniar, slab i direct. Modelul de regresie
este valid, putnd corect. Parametrii modelului sunt semnificativi statistic. Modelul nu prezint
autocorelare. Exportul explic doar n proporie de 81.05% variaia PIB.
Legtura dintre PIB i ISD este liniar i direct i cea dintre PIB i export este liniar i
invers. Modelul de regresie este valid, corect, identificat din punct de vedere statistic. Parametrii
modelului sunt semnifi cativi statistic. Modelul nu prezint autocorelare. Modelul de regresie
multipl este explicat n proporie de 74.45%.
Pentru cele trei determinari din urma s-a folosit programul Eviews.
Factorii cheie de care se tine seama in alegerea tarii gazda pentru o eficienta cat mai mare
a investitiilor sunt: stimularea atragerii de investiii strine directe de nivel tehnologic superior;
stimularea formrii unui antreprenoriat inovativ n clustere regionale destinat diminurii riscurilor
de crowding-out ale ISD i amplificrii spillover-urilor i externalitilor positive asociate;
valorificarea oportunitilor economice create de apartenena la Uniunea European maximizarea
gradului de absorbie a fondurilor structurale i de coeziune n scopul diminurii ct mai rapide a
disparitilor regionale; asigurarea sustenabilitii sistemului de educaie i formare profesional pe
termen lung n scopul flexibilizrii i dinamizrii forei de munc.
Investiiile strine directe au avut i au un rol important n stabilizarea proceselor
macroeconomice din ara noastr i n relansarea creterii economice, cu toate c efectele de
antrenare i propagare nu au fost valorificate pe deplin, existnd unele puncte cheie asupra crora
se impune s se acioneze n continuare.

Articolul D - Evoluia Produsului Intern Brut i a


Investiiilor Strine Directe n ultimul deceniu

Titlu: Evoluia Produsului Intern Brut i a Investiiilor Strine Directe n ultimul deceniu
Autor: Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHE
Prof univ. dr. Gabriela Victoria ANGHELACHE
Lector univ. drd. Madalina Gabriela ANGHEL
Revista: Revista Romana de Statistica
Anul apariiei: 2012
Scopul apariiei: Studiul principalelor rezultate inregistrate de evolutia economiei nationale in
perioada 2000-2011. Analiza din acest articol are in vederea evolutia PIB-ului, dar si evolutia
investitiilor, precum si influenta celor din urma asupra PIB.
Obiective intite: Din 1990 i pn n prezent, cu mici excepii, ritmul de participare al capitalului
strin la investiiile directe din ara noastr, a fost pozitiv. Acesta a fost influenat de existena unei
piee de investiii n ara noastr, de restructurarea industriei, de dezvoltarea produciei de servicii
multiple n ara noastr, de atractivitatea cadrului legislativ, care s dea garanii investitorilor strini
i multe altele.
Comparativ cu alte ri, situaia din Romania nu se prezint la un nivel total deosebit de
stimulativ sau deosebit de semnificativ.
n perioada 2008-2009 investiiile strine n Romnia au sczut n mod deosebit, mai ales
datorit modului n care criza afecteaz economia rii noastre i nencrederii investitorilor n
programul anticriz al executivului.
Factorul favorizant al creterii investiiilor strine directe n ara noastr a fost reprezentat
de privatizarea unor sectoare ale economiei naionale.

Orientarea Investitiilor Straine Directe in Romania:


-

Intermedieri financiare si asigurari (72-80%)

Intreprinderi nefinanciare (cca. 23%)

Articolul E - Investiiile strine directe n Romnia


n perioada 2003 2012

Titlu: Investiiile strine directe n Romnia n perioada 2003 2012


Autor: Prof. univ. dr. Marin DINU
Prof univ. dr. Constantin ANGHELACHE
Asist. univ. drd. Diana COCONOIU
Revista: Revista Romana de Statistica
Anul apariiei: 2013
Scopul apariiei: Sublinierea evolutiei ISD in Romania in perioada 2003 2012.
Obiective intite: Corelatia dintre Participarea la Capital (PC) si ISD
Se observ faptul c participaia la capital reprezint un factor principal de influen pentru
evoluia investiiilor strine directe n perioada considerat. Astfel, pentru o modificare cu o unitate
monetar a variabilelei explicative va rezulta o evoluie corespunztoare de 2,15 uniti monetare a
valorii investiiilor strine directe.

Corelatia dintre Creditelor Intragrup si ISD


Se observ faptul c pentru o cretere cu o unitate monetar a valorii creditelor intragrup
se va produce o modificare, n acelai sens, cu 1,82 uniti monetare a investiiilor strine directe.
Astfel, putem afirma c i n acest caz influena variabilei explicative asupra celei rezultative este
una semnificativ.

Orientarea Investitiilor Straine Directe in Romania:


-

Prelucrarea ieiului, produse chimice, cauciuc i mase plastice (7,2 % din total)

Industria mijloacelor de transport (5,4 %)

Metalurgia (4,5 %)

Industria alimentar, a buturilor i tutunului (3,9 %)

Ciment, sticl, ceramic (3,1 %)

Topul tarilor investitoare (2012):


1. Olanda (21,8%)
2. Austria (16,6%)
3. Germania (10,1%)
4.

Frana (8,5%)

III. Prezentarea comparativa a celor cinci articole

Scopul
articolului

Perioada
analizata

Articolul A
Dezbaterea problemei
investiiilor strine
2003 2011

Articolul B
Prezentarea unor serii de
caracteristici teoretice
precum si aspecte
specifice
> 1990

Domenii de
interes pentru
investitii:

Industria prelucrtoare
(31,5%); Intermediari
financiare i asigurri
(18,2%); Comer (11,4%)
Construcii i tranzacii
imobiliare; (10,7%)
Tehnologia informaiei i
comunicaii (5,4%).

Sectorului imobiliar, de
retail i producia de
autoturisme

Factori
importanti in
luarea
deciziilor de
investire

Stabilitate din punct de


vedere macroeconomic,
medii de afaceri favorabile,
un anumit nivel de
tehnologie si educatie.

Dimensiunea pieei,
costurile de producie, dar
n special resurselor
naturale i fora de
munc, precum i riscul
investiional.

Articolul C
Prezentarea unor serii de
analize a diferitelor
modele econometrice
> 2000

Nivel tehnologic superior,


antreprenoriat inovat,
valorificarea
oportunitilor economice,
maximizarea gradului de
absorbie a fondurilor,
asigurarea sustenabilitii
sistemului de educaie i
formare profesional

Articolul D
Studiul principalelor
rezultate inregistrate
de evolutia
economiei nationale
2000 - 2011

Articolul E
Sublinierea evolutiei
ISD in Romania

Intermedieri
financiare si asigurari
(72-80%);
Intreprinderi
nefinanciare (cca.
23%).

Prelucrarea ieiului,
produse chimice,
cauciuc i mase
plastice (7,2 % din
total); Industria
mijloacelor de
transport (5,4 %);
Metalurgia (4,5 %);
Industria alimentar, a
buturilor i tutunului
(3,9 %); Ciment,
sticl, ceramic (3,1
%)

Privatizarea unor
sectoare ale
economiei naionale.

Participatia la capital
(PC)

2003 - 2012

Topul tarilor
investitoare

1. Olanda (21,7%)
2. Austria (17,5%)
3. Germania (11,4%)
4. Frana (9,1%)

1. Olanda (20,7%)
2. Austria (17,8%)
3. Germania
(12,2%)
4. Frana (8,3%)

Corelatia
dintre ISD si
PIB
(cresterea
economica)

93,5% din valoarea PIBului este influentata de


cresterea investitiilor.

Atragerea de
investitii in
Romania

Nu s-au facut suficiente


eforturi pentru atragerea
investitiilor straine in tara
noastra

Romnia a rmas n urm


n ceea ce privete
interesul investitorilor
strini n primii 9-10 ani
de tranziie. Situaia s-a
mbuntit dupa aderarea
Romaniei la Uniunea
Europeana.

Anul 2008, cnd criza


economico-financiar s-a
resimit i asupra economiei
romneti

Proces lent in primul


deceniu dupa 1990

In Romania, cresterea
economica nu s-a datorat
investitiilor.

Romania a evoluat
constant in directia unei
economii bazata pe
investitii.

Puncte critice
pentru
Romania, in
ceea ce
priveste
investitiile
Alte opinii ale
autorilor

0.82 (coeficientul
Pearson) => ntre indicele
PIB i indicele
investiiilor strine directe
exist o legtur de
intensitate puternic
Efectele de antrenare i
propagare nu au fost
valorificate pe deplin,
existnd unele puncte
cheie asupra crora se
impune s se acioneze n
continuare.

Investiiile strine directe


au avut i au un rol
important in
macroeconomia Romaniei

Comparativ cu alte
ri, situaia din
Romania nu se
prezint la un nivel
total deosebit de
stimulativ sau
deosebit de
semnificativ.
In perioada 20082009 din cauza crizei
economice a i
nencrederii
investitorilor
Investitiile straine in
activitatea de
productie (cea care
este vitala) sunt
foarte putine

1. Olanda
(21,8%)
2. Austria
(16,6%)
3. Germania
(10,1%)
4. Frana (8,5%)

Exportul/Importul
ntreprinderilor ISD a
avut un impact pozitiv
asupra comerului
exterior al Romniei

IV. Concluzii personale si propuneri

Subiectul Investiiilor strine n Romnia este un subiect foarte complex avand in vedere
faptul ca investitiile sunt influentate de foarte multi factori.
Avand in vedere parerile usor diferite ale autorilor studiati, voi incerca, in cele ce urmeaza
sa ilustrez, pe baza unor baze de date oficiale, date reale despre investitiile straine in tara noastra.
Soldurile ISD in perioada 2003 2014 sunt prezentate in Tabelul 11, in care U.M. este mil. .
An
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014

Sold ISD
9662
15040
21885
34512
42770
48798
49984
52585
55139
59126
59958
60198

Tabel 1 Soldurile
investitiilor straine directe in
Romania

Rata de cretere este ilustrata in Tabelul 2


An
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014

Rata de crestere
1,55
1,45
1,57
1,23
1,14
1,02
1,05
1,04
1,07
1,01
1,00

(%)
55,66%
45,51%
57,6%
23,9%
14,0%
2,4%
5,2%
4,8%
7,2%
1,4%
0,4%

Tabel 2 Rata de crestere a soldurilor ISD in


Romania

Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor furnizate de Institutul Naional de Statistic (INSSE) i Banca
Naional a Romniei (BNR)
1

Rata de crestere soldurilor ISD a fost calculata, pe baza Tabelului 1, raportand valoarea
soldului curent dintr-un an la valoarea soldului din anul precedent, rezultand astfel un coeficient
pe care l-am estimat la doua zecimale.
Dupa cum se poate observa din datele Tabelului 1, soldurile ISD au inregistrat de la an la
an, cresteri constante insa diferite ca valoare.
Figura 1 - Evolutia soldurilor ISD in Romania
(mil. ) 2
70000
60000
50000
40000
30000
20000
10000

0
2002

2004

2006

2008

2010

2012

2014

2016

In Figura 1 este prezentata, sub forma unei diagrame, evolutia soldurilor ISD in Romania.
Din diagrama se observa o crestere continua in special, in perioada 2003 2007. Din anul 2008,
cresterile incep sa fie foarte mici, aproape nesemnificativa. O cauza majora a acestei probleme poate
fi criza economica care a dus la neincrederea agentilor economici straini, acestia pastrandu-si
reticenta fata de Romania pana in zilele de azi cand criza economica nu se mai resimte ca in perioada
initiala.
O ilustrare mai verosimila, in ceea ce priveste investitiile straine din tara noastra, o putem
obtine prin evolutia ratei de crestere a soldurilor SID (Figura 2)
Figura 2 - Evolutia ratei de crestere a soldurilor ISD in
Romania
1,8
1,6
1,4
1,2
1
0,8
0,6
0,4
0,2
0
2002

2004

2006

2008

2010

2012

2014

2016

Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor furnizate de Institutul Naional de Statistic (INSSE) i Banca
Naional a Romniei (BNR)

In ilustrarea ratei de crestere a soldurilor ISD, se observa o scadere foarte mare, incepand
cu anul 2007. Se poate astfel, constata ca anii de criz au venit cu volume mai mici ale investiiilor
strine.
Alte constatari pe baza informatiilor furnizate de Banca Nationala a Romaniei:
In anii de criza s-a observat o mutare a investitiilor catre domenii precum constructii,
industrie si energie.
In Romania, a beneficiat in primul rand de investitii zona de capitala, Bucuresti-Ilfov. Pe
locul doi s-a plasat zona centrala, urmata de zona de Vest.
Conform BNR, la finele anului 2014, s-a constatat ca arile care au investit cel mai mult in
tara noastra sunt:

Olanda
Austria
Germania
Cipru
Frana

14224 mil.
9694 mil.
7482 mil.
4274 mil.
4119 mil.

Romania este o tara cu un mediu favorabil investitiilor straine, deoarece:


Este o piata ce ofera multiple oportunitati, in plina criza, generate de diversitatea ei;
Costuri scazute in exploatarea si comercializarea resurselor;
Poarta de acces la piata europeana.3
In alta ordine de idei, ca propunere, Ministerul Economiei al Romaniei ar trebui sa deruleze
mai multe initiative prin care sa se incerce atragerea de noi investitori straini si mai multe campanii
de promovare sustinute in tari straine prin care sa se scoata in evidenta piata, resursele, contextul
politic, relatiile internationale ale Romaniei, economia, motivele sociale, motivele legislative si
motivele politice.

Sunt necesare aceste initiative de promovare a mediului Romaniei datorita influentei mari
pe care o are ISD asupra PIB-ului, cel dintai ajungand la peste 30% din valoarea totala a celui din
urma.

Sursa: http://macintsol.ro/invest-in-romania/