Izvoarele interne de DIP

1.1. Caracterizati izvoarele specifice de DIP

Izvoarele specifice conin, norme conflictuale sau materiale, destinate reglementrii
raporturilor juridice de drept internaional privat.Cel mai important izvor specific l constituie
legile cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaional privat14.
1.2. Analizati particularitatile izvoarelor nespecifice ale dreptului internaional privat
Izvoarele nespecifice sunt actele normative care intereseaz, n primul rnd, alte ramuri de
drept, dar care conin i norme de drept internaional privat.
Principalele izvoare nespecifice care cuprind norme conflictuale sunt:
Codul civil - Cartea a Cincea (Drept International Privat15)
Codul familiei - Titlul VI (Reglementarea relaiilor familiale cu elemente de
extraneitate) .Cel mai important izvor nespecific care conine norme materiale de drept
internaional privat este
Codul de procedur civil - Titlul IV (Procedura n procesele cu element de
extraneitate)
Din categoria izvoarelor nespecifice de drept internaional privat care cuprind norme conflictuale
sau materiale: Constituia Republicii Moldova adoptat la 29.07.1994.
Legea privind actele de stare civil
Legea cu privire la statutul juridic al cetenilor strini i apatrizilor.
Legea cu privire la statutul refugiailor.
1.3. Argumentati cazurile neaplicarii izvoarelor interne
n practic pot aprea situaii apare un conflict ntre legea intern i tratatul sau convenia
internaional.Soluia se ntemeiaz nu pe superioritatea tratatului internaioanl asupra legii
interne, ci pe principiul strictei respectri de ctre Republica Moldova a acordurilor
internaionale ncheiate.Potrivit art.8 alin.(1) din Constituie Republica Moldova se oblig s
respecte Carta ONU i tratatele la care este parte, s-i bazeze relaiile cu alte state pe
principiile i normele unanim recunoscute de dreptul internaional".
Practica statelor este diferit n ceea ce privete soluionarea conflictului ntre tratat i legea
intern. Astfel, n sistemul englez se acord prioritate legilor i precedentelor judiciare interne, n
sistemul german i austriac, tratatele sunt asimilate cu legile interne, acordndu-se prioritate celui
mai recent, pe cnd n sistemul francez i olandez se acord prioritate tratatului30.
n dreptul Republicii Moldova se va acorda prioritate tratatelor internaionale.

Conflictul mobil de legi

2.1. Definiti conflictul mobil de legi
Conflictul mobil de legi reprezint situaia n care un raport juridic este supus
n mod succesiv la dou sisteme de drept diferite, ca urmare a schimbri
punctului de legtur al normei conflictuale.
2.2. Analizati conflictul mobil de legi in comparaia cu conflictul de legi n timp si spaiu.
Asemnrile. Conflictul mobil de legi se aseamn cu conflictul de legi ' timp i spaiu, avnd n
vedere c ambele presupun coexistena, n spaiu, dou sisteme de drept, precum i incidena
succesiv, n timp, a acestora privi la acelai raport juridic.
Deosebirea esenial const n urmtoarele:
. .
- conflictul de legi n timp i spaiu nu implic o schimbare a punctului _ legtur i deci a
legii aplicabile, ci numai se cer a fi recunoscute ntr-o , drepturile dobndite n strintate; .
- conflictul mobil de legi presupune o deplasare a elementului de extranei a , care constituie
punctul de legtur al normei conflictuale aplicabile.
2.3. Argumentati modalitatile de solutionare a conflictelor mobile de legi/
Problema principal a conflictului mobil de legi const n modul de determinare a domeniului de
aplicare a legilor aflate n conflict.
Potrivi unei opinii193, se consider c domeniul de aplicare a celor dou legi
este determinat n conformitate cu regulile conflictului de legi n timp, avndu-se
n vedere c conflictul mobil de legi constituie un conflict de legi n timp, cu
deosebirile artate mai sus.
Cu privire la conflictul mobil de legi, regulile dreptului tranzitoriu intern presupun urmtoarele
adaptri:
- n general, legea nou nu poate retroactiva;
- uneori, se aplic legea mai favorabil prilor.
ntr-o alt opinie se afirm c problema avut n vedere urmeaz s fie soluionat n exclusivitate
prin dreptul internaional privat, abandonnd soluiile dreptului tranzitoriu.
Avnd n vedere varietile soluiilor privitor la determinarea domeniului de aplicare a legilor aflate
n conflict, considerm c aceast determinare se face potrivit normei confliuctuale a rii cu care
raportul juridic are legtur, n urma schimbrii punctului de legtur.Conflictul mobil de legi
trebuie s reprezinte o situaie normal, adic s nu se fi creat n mod fraudulos, ceea ce
nseamn c soluiile sunt diferite n cele dou situaii.

Competenta in dreptul international privat

3.1. Definiti conflictul international de jurisdictii
Litigiile privind un raport juridic cu element de extraneitate, prima problem const n a
cunoate care instan este competent n soliuionarea acestora - instana din R.Moldova sau
instana altei ri. Situaie, n care instana a dou sau a mai multor ri par a fi chemate la
soluionarea unui litigiu, poart denumirea de conflict internaional de jurisdicii sau conflict de
competene judectoreti.
3.2. Explicati deosebirea intre competenta in DIP si competenta in drept intern
n ceea ce privete competena jurisdicional, este necesar distincia ntre competena n
dreptul internaional privat i competena n dreptul intern.
Competenta n dreptul internaional privat este competena ce se refer la determinarea
instanelor unei ri, n raport cu instanele altei ri care sunt chemate s soluioneze litigiul
aprut. Codul de procedur civil spune ca instanele judectoreti din R.Moldova au competena
de a soluiona litigiile n care o parte este din R.Moldova, iar cealalt este strin sau dac ambele
pri sunt strine.
Competena de drept intern este competena ce se refer la determinarea unei instane
judectoreti aparinnd unei ri care are competena de a soluiona litigiul respectiv. Aceast
competen se determin ulterior stabilirii competenei n dreptul internaional privat i este
denumit competen intern sau special, pentru a o deosebi de competena n dreptul internaional
privat. Dup ce s-a stabilit c instanele judectoreti din R.Moldova sunt competente s judece
litigiul, se pune problema de a determina crei anume instane (competena material i teritorial)
i va fi atribuit competena soluionrii litigiului.
3.3. Argumentati importanta determinarii competentei jurisdictionale in dip/
n ceea ce privete importana determinrii instanei competente n soluionarea litigiilor de drept
internaional privat, ar fi de remarcat urmtoarele aspecte:

Determinarea instanei competente atrage dup sine aplicarea unui

anumit sistem de soluionare a conflictelor de legi, deoarece instana aplic normele conflictuale
ale rii creia ea aparine i nu normele conflictuale ale altei ri.
Soluia litigiului poate fi diferit n raport cu instana competent, chiar i n situaia cnd
normele conflictuale n prezen sunt identice, deci i soluia litigiului se deosebete. Prin
urmare, normele conflictuale identice nu duc n toate cazurile la soluii identice.
n unele cazuri, prile litigiului pot renuna expres sau tacit la aplicarea dreptului strin
competent, solicitnd aplicarea legii forului. ns, acest lucru se poate ntmpla numai n cazul
n care norma conflictual respectiv nu are caracter imperativ.
n cazul n care nu se poate stabili coninutul legii strine, instana aplic, potrivit sistemului
nostru conflictual, legea proprie, adic legea R.Moldova.
Instana competent aplic, de regul, legile de procedur proprii. Determinarea competenei
jurisdictionaie se face ntotdeauna naintea soluionrii conflictului de legi.

Retrimiterea in DIP
1.1. Definiti procedeul juridic al retrimiterii
Procedeul retrimiterii este o operaiune logico-luridic care are loc exclusiv n mintea
judectorului sau arbitrului competent n soluionarea unui raport juridic cu element de
extraneitate i nu trebuie confundat cu declararea de competen,acesta neimplicnd deplasarea
material a cauzei de la instana investit cu soluionarea ei.
1.2. Stabiliti conditiile si formele retrimiterii.
n cazul cnd legea forului se declar necompetent a crmui raportul juridic i atribuie
competena unei alte legi, se consider c aceasta trimite la acea lege. n situaia n care aceast
din urm lege nu accept competena care i se atribuie i declar cu privire la acel raport juridic
competena altei legi, se poate afirma c aceasta retrimite la acea lege. Aceasta este prima
condiie a retrimiterii.
Pentru a exista retrimitere, trebuie s fie ntrunit i o a doua condiie, care ine de sensul
trimiterii. Astfel, trimiterea de ctre norma conflictual a forului la o lege strin se poate face
n dou sensuri: a) numai la normele materiale ale sistemului de drept strin nu va exista
retrimitere; b) la ntregul sistem de drept strin, inclusiv la normele conflictuale; n aceast
situaie poate exista retrimitere.
Pentru a exista retrimitere, este necesar ntrunirea a dou condiii cumulative:
Existena unui conflict negativ ntre normele conflictuale din sistemele de drept n prezen
cu privire la un raport juridic.
Admiterea retrimitereii de ctre norma conflictual a forului cu trimitere la ntregul sistem de
drept strin.
Dou forme de retrimitere:
Retrimiterea de aradul I - retrimiterea simpl (sau trimiterea napoi), care exist atunci cnd
norma conflictual strin retrimite la dreptul forului.
Retrimiterea de gradul II - retrimitere complex (sau trimitere mai departe), care apare n
situaia cnd norma conflictual strin trimite la dreptul unui stat ter, iar nu la legea forului.
1.3. Argumentati neadmiterea retrimiterii in DIP (art. 1583)
Dreptul R.Moldova nu admite retrimiterea- orice trimitere la legea strin n conformitate cu
dispoziiile Crii a V-a trebuie privit ca trimitere la dreptul material i nu la dreptul conflictual
al statului respectiv.Argumentele aduse n sprijinul neadmiterii retrimiterii sunt urmtoarele:
Norma conflictual aplicabil soluionrii unui conflict de legi aparine sistemului de drept a
forului i prin admiterea retrimiterii se ignoreaz principiul potrivit cruia se aplic norma
conflictual a forului i nu norma conflictual strin.
Argumentul cercului vicios. Dac trimiterea dispus de norma conflictual a forului se refer
la ntregul sistem de drept strin, retrimiterea trebuie fcut, de asemenea, la ntrgul sistem de
drept al forului, inclusiv la normele sale conflictuale. ntr-o atare situaie, normele conflictuale
ale forului ar dispune o nou retrimitere la legea strin.
Admiterea retrimiterii instituie nesiguran i incertitudine n soluionarea conflictelor de
legi.
Aa cum s-a menionat, retrimiterea duce la coordonarea sistemelor de drept n unele cazuri, dar
n altele are ca rezultat schimbarea reciproc a soluiilor.
n ceea ce privete retrimiterea de gradul II, n cazul cnd legea statului ter se declar
necompetent, trimind la legea unui alt stat, iar acesta procedeaz n acelai mod, s-ar putea face
nconjurul lumii fr a putea determina legea competent. n unele cazuri, legea statului ter poate
trimite la legea statului indicat iniial n norma conflictual a forului. ntr-o atare situaie legea
aplicabil nu poate fi determinat.
4

Legea aplicabila faptelor juridice licite

2.1. Caracterizati faptele juridice licite.
Din categoria faptelor juridice licite cunoscute dreptului R.Moldova, menionm urmtoarele:
a) gestiunea de afaceri; b) mbogirea fr just cauz.
Faptele juridice licite sunt supuse legii locului unde acestea intervin. ntr-un sens larg, legea
locului delictului (tex loci delicti commissi) presupune c faptele juridice, att cele licite ct i
cele ilicite, sunt supuse legii locului unde se produc.
2.2. Determinati legea aplicabila faptelor juridice licite in DIP al RM (art.1624)
Din punctul de vedere al dreptului internaional privat, stabilete c gestiunea de afaceri este
supus legii locului unde gerantul ndeplinete actele de gestiune.
Astfel, conform acestei reglementri gestiunea de afaceri este crmuit de legea locului unde
persoana care ndeplinete actele curente de gestiune exercit aceast activitate (tex loci). In
cazul cnd actele de gestiune se exercit n R.Moldova, cum ar fi plata de ctre gerant a unui
impozit al geratului din strintate, se va aplica legea R.Moldova (n acest caz, locul efecturii
gestiunii coincide cu localizarea gerantului), iar dac gerantul din R.Moldova pltete, n Italia,
impozitul datorat de un gerat din Spania, se va aplica legea italian (care nu coincide cu localizarea
nici uneia dintre pri).
2.3. Formulati domeniul de aplicare al legii locului gestiunii.
n ceea ce privete domeniul de aplicare, legea locului gestiunii reglementeaz, n principal,
urmtoarele aspecte:
- condiiile de existen ale gestiunii de afaceri, adic ale faptului generator de obligaii;
- efectele gestiunii, adic obligaiile gerantului i geratului;
- regimul juridic al obligaiilor nscute din gestiunea de afaceri;
- prescripia extinctiv a dreptului la aciune;
- proba faptelor gestiunii (art.458 alin.(4) din Codul de procedur civil).
Referitor la capacitatea prilor, aceasta nu este supus legii gestiunii, ci legii personale a fiecrei
pri (a gerantului i a geratului).In cazul n care obiectul gestiunii de afaceri este un act juridic,
acesta este reglementat de legea care crmuiete actul juridic respectiv , adic va fi supus legii
contractului, avnd n vedere c gestiunea este un fapt juridic care nu trebuie confundat cu actul
juridic efectuat n realizarea gestiunii.

Determinarea competentei jurisdictionale in DIP

3.1. Caracterizati modalitati de determinare a competentei jurisdictionale in diferite
sisteme de drept
n materia competenei n dreptul internaional privat se disting cteva criterii cu privire la
determinarea acesteia:1n situaia cnd nu exist reglementri speciale privind competena n
dreptul internaional privat, aceasta se determin potrivit normelor competenei teritoriale, deoarece
numai n aa mod se poate stabili legtura dintre litigiul cu element de extraneitate i instana
competent n soluionarea acestuia. Astfel, determinarea jurisdiciei competente n dreptul
internaional privat se face potrivit normelor de procedur civil intern privind competena
teritorial.2 n alte sisteme de drept, cum ar fi cel al Franei sau al Belgiei, privitor la
determinarea competenei n dreptul internaional privat se ia n considerare cetenia prilor la
raportul juridic cu element de extraneitate. Astfel, pentru a se declara competente n
soluionarea litigiului n fond, instanelor de judecat le este suficient ca una din pri s fie
cetean al acestei ri.3n sistemul de drept englez determinarea competenei n dreptul internaional privat se efectueaz potrivit criteriului prezenei de fapt a prtului n raza jurisdiciei
naionale. Potrivit legii engleze, se stabilete c persoanele aflate n exteriorul teritoriului
jurisdicional englez nu pot fi citate.
3.2. Stabiliti competenta jurisdictionala a instantelor din RM in solutionarea litigiilo de
DIP potrivit reglementarilor art 456-462 din CPCInstanele judectoreti din R.Moldova au
competena de a judeca procesele civile dintre o parte a R.Moldova i o parte strin sau dintre
persoanele strine.Instanele judectoreti din R.Moldova sunt competente s judece litigii cu
element de extraneitate dac:a) persoana juridica strina are sediul n R.Moldova;b)prtul are
bunuri pe teritoriul R.Moldova;c)reclamantul n procesul cu privire la ncasarea pensiei de
ntreinere i constatarea paternitii are domiciliul n R.Moldova;d)prejudiciul cauzat prin
vtmarea integritii corporale sau prin alt vtmare a sntii ori prin deces a avut loc pe
teritoriul R.Moldova, sau dac reclamantul are domiciliul n R.Moldova;
COMPETENA JURISDICTIONAL EXCLUSIV A INSTANELOR DIN R.MOLDOVA
Instanele R.Moldova sunt exclusiv competente s judece procesele cu element de extraneitate n
care: a ) aciunea se refer la dreptul asupra unor bunuri imobile aflate pe teritoriul R.Moldova;
b) bunul asigurat sau locul unde s-a produs riscul asigurat se afl n R.Moldova;c)preteniile
decurg dintr-un contract de transport, iar cruii ori punctele de plecare sau sosire se afl n
R.Moldova. PROROGAREA DE COMPETEN VOLUNTARProrogarea de competen
constituie o extindere a competenei unei instane judectoreti - n temeiul legii, al unei hotrri
judectoreti pronunate de o instan superioar sau al conveniei prilor - de a soluiona cereri
care, n mod obinuit, nu intr n competena sa.Prorogarea de competen poate fi legal,
judiciar i convenional.In sistemul de drept al R.Moldova prorogarea de competen este
reglementat de art.462 din Codul de procedur civil, care stabilete c, ntr-un litigiu civil cu
element de extraneitate, prile anterior pornirii procesului, pot schimba competena litigiului i pot
investi o anumit instan cu competen jurisdictional (prorogare convenional).Prorogarea de
competen nu este posibil n cazul competenei exclusive a unei instane din R.Moldova sau a
unei instane strine.
3.3. Argumentati principiul imunitatii de jurisdictii in procesele de DIP prin prizma
prevederilor art 457 CPCImunitatea de jurisdicie este un principiu potrivit cruia un stat strin
nu poate fi chemat, mpotriva voinei sale, ntr-un proces civil, n calitate de prt186.Fundamentul
acestui principiu se justific pe ideea de independen, suveranitate i egalitate a statelo. Tot,
astfel, i reprezentanii statului strin, n perioada aflrii lor n funcie, se bucur de imunitate
de jurisdicie.
6

Ordinea publica in DIP

1.1. Caracterizati ordinea publica de DIP
ordinea public n dreptul internaional privat constituie o totalitate de principii fundamentale
ale sistemului de drept al forului, aplicabile raporturilor juridice cu element de extraneitate, care
refuz aplicarea legilor strine, chiar dac acestea au competena potrivit normelor conflictuale
ale forului.
1.2. Comparati exceptia de ordine publica in DIP si normele de aplicare imediata.
Ordinea public de drept internaional privat si normele de aplicare imediat.
Asemnrile ntre aceste instituii constau n aceea c ambele se justific prin ocrotirea unui
principiu fundamental al legii forului i, totodat, au acelai efect, i anume aplicarea legii
forului, n locul celei strine.
Deosebirea esenial dintre acestea const n mecanismul logic al aplicrii, i anume:
- norma de aplicare imediat nltur de la nceput norma conflictual competent, i deci, n
cazul ei, nu se pune problema aplicrii unei legi strine, norma de aplicare imediat coninnd
soluia juridic n chiar cuprinsul ei;
- ordinea public de drept internaional privat apare numai dup ce norma conflictual a forului
a fost aplicat, pentru a nltura efectele legii strine normal competente care contravin
principiilor fundamentale ale dreptului forului.
1.3. Argumentati efectele invocarii ordinii publice in DIP prin prisma reglementarilor
stabilite in art.1518 CC si art.164 /4 CF
Potrivit art.1581 din Codul civil norma de drept strin aplicacabil n conformitate cu art.1576
alin.(1), nu se va aplica n cazul n care consecinele aplicrii ei ar contraveni ordinii publice a
R.Moldova; n cazul nlturrii legii strine, se va aplica legea respectiv a R.Moldova.In dreptul
internaional privat al R.Moldova ordinea public are dou efecte:
Efectul negativ, care const n nlturarea de la aplicare a legii strine n cazul n care
consecinele ei ar contraveni ordinii publice a R.Moldova.
Efectul pozitiv, care const n faptul c n cazul nlturrii legii strine se aplic legea
R.Moldova, adic n numele ordinii publice se nltur legea strin (efect negativ) i n locul ei se
aplic legea forului (efect pozitiv).
Avnd n vedere c nsi invocarea ordinii publice are un caracter de excepie, trebuie s rezulte
c i nlocuirea legii forului celei strine ar trebui s fie limitat, adic numai pentru acele
dispoziii ale legii strine care contravin ordinii publice, aplicndu-se ns restul dispoziiilor
legale strine care intereseaz cauza i nu sunt contrare ordinii publice.
Astfel, determinarea msurii substituirii legii forului celei strine se face n fieacare caz de ctre
instana de judecat. n acest sens, rolul instanelor judectoreti are o importan determinant,
deoarece acestea hotrsc nu numai dac aplicarea legii strine este contrar sau nu ordinii publice a
forului, ci i care sunt efectele invocrii ordinii publice.

Legea aplicabila faptelor juridice ilicite

2.1. Caracterizati faptele juridice ilicite. Actul ilicit este calificat drept act cauzator de
prejudiciu conform legii statului unde s-a produs.
Legea care reglementeaz delictul civil prezint unele caracteristici specifice, n funcie de
condiiile concrete n care acesta se produce.
2.2. Stabiliti legea aplicabila faptelor juridice ilicite in DIP art.1615 CC.Rspunderea civil
delictual este supus legii locului unde s-a produs faptul cauzator de prejudiciul.In cazul n care
fapta ilicit i prejudiciul se localizeaz pe teritoriul aceluiai stat -delictul civil este supus legii
statului respectiv ca lege a locului svririi delictuale (/ex loci delicti commissi).Aplicarea legii
locului producerii delictului se justific pe urmtoarele considerente:- aceast lege reprezint o
aplicare a principiului teritorialitii (suveranitii), constnd n interesul statului de a
reglementa prin norme proprii regimul delictelor svrite pe teritoriul su;- aceast lege
reprezint i o aplicare a principiului generalitii, n sensul c toate faptele ilicite produse pe
teritoriul unui stat vor fi supuse unui regim juridic unic;-fapta este calificat ca fiind delict dup
legea locului unde a fost svrit.
2.3. Argumentati legea aplicabila unor forme speciale de raspundere delictualaraspunderea pentru prejudicii cauzate personalitatii (art.1616 CC), raspunderea pentru
produse viciate (art. 1617 CC), raspundere pentru concurenta neloiala (art.1618 CC ).
Rspunderea pentru prejudicii cauzate personalitii.Obiectul rspunderii pentru prejudicii
cauzate personalitii l constituie prejudiciul adus drepturilor personale nepatrimoniale, i
anume cele privind persoana victimei, iar fapta ilicit se realizezaz prin intermediul
mijloacelor publice de informare. Preteniile cu privire la despgubiri pentru prejudicii cauzate
personalitii prin mijloacele de informare n mas sunt guvernate, la alegerea persoanei
prejudiciate, de:a)legea naional a persoanei prejudiciate;b)legea statului pe al crui teritoriu
persoana prejudiciat i are domiciliul sau reedina;c)legea statului pe al crui teritoriu s-au
produs consecinele cauzatoare de prejudicii;d)legea statului pe al crui teritoriu autorul
prejudiciului i are domiciliul sau reedina.Rezult urmtoarele:-Persoana prejudiciat are
posibilitatea de alegere a legii aplicabile.- Opiunea de alegere a legii aplicabile de ctre
persoana lezat este limitat la cele patru legi menionate n text.
Rspunderea pentru produse viciate. Rspunderea pentru produse defectuoase reprezint o
modalitate specific de protecie a consumatorului, prin mijloace de drept internaional privat.
Preteniile cu privire la despgubiri pentru prejudiciile cauzate de produse viciate sunt
guvernate, la alegerea consumatorului prejudiciat, de:
a) legea statului pe al crui teritoriu i are domiciliul sau reedina persoana prejudiciat;
b) legea statului pe al crui teritoriu a fost dobndit produsul
- Consumatorul prejudiciat are posibilitatea de a alege dreptul aplicabil.
- Alegerea poate fi fcut asupra uneia dintre cele dou legi menionate, adic legea
domiciliului sau reedinei consumatorului sau legea statului de unde a fost dobndit produsul.
Rspunderea pentru concuren neloial.Preteniile cu privire la despgubiri pentru prejudiciile
cauzate printr-un act de concuren neloial sunt guvernate de: a) legea statului pe al crui
teritoriu s-a produs rezultatul cauzator de prejudiciu;b)legea statului pe al crui teritoriu este
nregistrat persoana prejudiciat;c)legea care guverneaz fondul contractului ncheiat de pri dac
actul de concuren neloial a fost svrit i a adus prejudicii raporturilor dintre ele.
Rezult urmtoarele:-Persoana prejudiciat, adic victima concurenei neloiale, are posibilitatea de a
alege legea aplicabil.-Opiunea de alegere a legii aplicabile de ctre victim este limitat la cele
trei legi - tex loci laesionis, tex personalis, tex contractus.
8

Recunoasterea si executarea sentintelor arbitrale straine.

3.1. Definit notiunea de sentinta arbitrala straina.
Sentina arbitral reprezint hotrrea prin care organul arbitrai se pronun asupra litigiului cu a
crui soluionare a fost investit.sentina arbitral pronunat ntr-un stat i invocat n altul, devine
n acesta din urm sentin arbitral strin.
3.2. Explicati procedura de recunoastere si executare a sentintelor arbitrale straine in RM
(art.475 CPC---469-472)
n RMoldova procedura ncuviinrii executrii silite a sentinelor arbitrale strine se
efectueaz n aceleai condiii ca i n cazul hotrrilor judectoreti strine. Partea care
solicit recunoaterea sau executarea hotrrii arbitrale strine este obligat s prezinte n
judecat hotrrea arbitral n original sau n copie legalizat, precum i convenia arbitral n
original sau n copie legalizat n modul respectiv.
Cuprinsul cererii (1) n cererea de recunoatere a hotrrii judectoreti strine se indic:a)
numele sau denumirea creditorului, precum i al reprezentantului dac cererea se depune de
acesta, domiciliul (reedina) ori sediul;b) numele sau denumirea debitorului, domiciliul
(reedina) ori sediul;c) solicitarea ncuviinrii executrii silite a hotrrii, termenul de la care
se cere executarea hotrrii.(2) Pentru soluionarea just i rapid a pricinii, n cerere se indic
numerele de telefon, faxul, pota electronic, alte date.(3) La cerere se anexeaz actele stipulate
de tratatul internaional la care Republica Moldova este parte.
Procedura de examinare a cererii
Cererea de recunoatere a hotrrii judectoreti strine se examineaz n edin de judecat,
cu ntiinarea legal a debitorului despre locul, data i ora examinrii. Neprezentarea din
motive nentemeiate a debitorului citat legal nu mpiedic examinarea cererii.
Refuzul de a ncuviina executarea silit a hotrrii judectoreti strine se admite n unul din
urmtoarele cazuri:
a) hotrrea nu este executorie;
b) partea mpotriva creia este emis hotrrea a fost lipsit de posibilitatea prezentrii la
proces, nefiind ntiinat legal despre locul, data i ora examinrii pricinii;
c) examinarea pricinii este de competena exclusiv a instanelor judectoreti ale Republicii
Moldova. Conditii: 1. competenta instantei de arbitraj; 2. caracterul obligatoriu; 3. respectarea
dr la aparare ; 4. constituirea organului ; 5. ordinea publica.
3.3 Argumentati temeiurile de refuz ale recunoasterii si executarii sentintelor arbitrale
straine in RM (art.476 CPC)
Cazurile de refuz.
Cererea poate fi respins, la solicitarea prii mpotriva creia s-a emis, dac aceasta va
prezenta instanei competente probe doveditoare c:
a) una din prile conveniei arbitrale era ntr-o msur oarecare incapabil;
b) partea mpotriva creia este emis hotrrea nu a fost ntiinat legal despre desemnarea
arbitrului;
c) hotrrea a fost pronunat asupra unui litigiu neprevzut de convenia arbitral sau nu se
nscrie n condiiile conveniei;
d) hotrrea conine dispoziii n probleme neprevzute de convenia arbitral;
Instana judectoreasc refuz, de asemenea, s recunoasc hotrrea arbitral strin i s o
execute, stabilind c obiectul litigiului nu poate fi dat n dezbatere arbitral conform legii
Republicii Moldova sau c recunoaterea hotrrii i ncuviinarea executrii ei este n
contradicie cu ordinea public din Republica Moldova.
9

Domeniul DIP
1.1.Caracterizati domeniul DIP
Domeniul dreptului internaional privat l constituie instituiile juridice care formeaz ramura
dreptului internaional privat
Prima problem const n a cunoate care lege va fi aplicat litigiului.Aceast problem de
alegere a unei legi aplicabile din mai multe posibile, constituie esena dreptului internaional
privat i poart denumirea de conflict de legi.
A doua problem reprezint caracteristicile unui conflict de jurisdicii.
A treia problem care poate aprea n aceast situaie se refer la calitatea de strin a
ceteanului din Republica Moldova, care n raport cu cetenii unui stat, reprezint unele
dezavantaje juridice i vor fi studiate n cadrul unei alte materii care poart denumirea de
condiia juridic a strinului (regimul juridic al strinului).
1.2.Analizati conflictul de legi in calitate de materie esentiala a DIP
n doctrin se consider c materia esenial a dreptului internaional privat l constituie
conflictele de legi.
Conflictul de legi este situaia cnd, privitor la un raport juridic cu element de extraneitate,
exist posibilitatea de a fi aplicate dou sau mai multe legi, aparinnd unor sisteme de drept
diferite.In acest caz, instana sesizat este pus n situaia de a desemna legea aplicabil.
Conflictul de legi este o noiune specific dreptului internaional privat, avnd n vedere c
acesta poate aprea numai n domeniul raporturilor cu element de extraneitate care constituie
obiectul dreptului internaional privat, iar n anumite condiii i limite admindu-se aplicarea
legii strine.
Conflictele de legi nu pot aprea n raporturile juridice care aparin altor domenii, de exemplu
penal sau financiar,
Noiunea de conflict de legi exprim numai ndoiala ce struie n cugetul interpretului, o lupt
psihologic ntre raiune care militeaz pentru aplicarea uneia din legi.
1.3. argum interdependenta dintre conflictele de legi si conflictele de jurisdictii.
Conflictul de jurisdicii desemneaz totalitatea normelor dreptului judiciar cu element de
extraneitate, avndu-se n vedere c privitor la raporturile juridice cu element strin pot aprea
litigii care ajung n faa instanelor judectoreti sau arbitrale pentru a fi soluionate.
Astfel, a soluiona un conflict de jurisdicii nseamn a determina ara ale crei instane sunt
competente s soluioneze litigiul privind un raport juridic cu element de extraneitate.
Normele de procedur pot fi clasificate n trei categorii principale:
a)
norme privind competenta iurisdictional n dreptul internaional privat; aceste norme
reglementeaz conflictele de jurisdicii.
b)
norme privind procedura propriu-zis (procesele de drept internaional privat).
c)norme privind efectele hotrrilor judectoreti si arbitrale strine.
Normele care soluioneaz conflictele de jurisdicii sunt de drept material, avnd n vedere c
acestea se aplic direct raportului juridic, prin aceasta deo-sebindu-se de normele conflictuale
care indic numai legea aplicabil. Astfel, instana i determin competena n soluionarea
unui litigiu de drept internaional privat potrivit normei juridice proprii; la fel, procedura i
efectele hotrrilor judectoreti strine sunt supuse legilor proprii, adic legii forului.
Dupa cum am vazut pina nu este stabilit statul a carui IJ sunt competente in solutionarea
litigiilor nu este posibil de stabilit legea competenta, astfel existenta uneia fara alta nu este
posibila.

10

Conflictul de legi in timp si spatiu

2.1.Caracterizati conflictul de legi in timp si spatiu
Conflictul de legi n timp i spaiu reprezint situaia n care efectele unui raport juridic, nscut
(modificat sau stins) sub incidena sistemului de drept al unui stat, reclam ulterior
recunoaterea ntr-un alt stat.Conflictul de legi n timp i spaiu pune problema respectrii n
R.Moldova a drepturilor dobndite ntr-o ar strin.
Suntem n prezena unui conflict de legi in spatiu, cnd se pune problema de a cunoate care
este legea competent a se aplica.Conflictul de legi n timp i spaiu", apare n cazul cnd se
pune problema determinrii efectelor pe care dreptul le poate produce n alte ri.
Asemnarea ntre conflictul de legi n timp i spaiu" i conflictul de legi n spaiu" const n
faptul c ambele sunt n spaiu, n sensul c sistemele de drept n prezen coexist spaial.
Deosebirea: conflictul de legi n spaiu" cele dou sisteme sunt deopotriv pasibile de aplicare,
simultan, asupra respectivului raport juridic, la conflictul de legi n timp i spaiu" ele se aplic
succesiv.
2.2.FORMELE CONFLICTULUI DE LEGI N TIMP l SPAIU
Conflictul de legi n timp i spaiu se prezint sub dou forme:
Raportul juridic se nate, modific sau stinge n dreptul intern al unui stat
strin si ulterior se invoc n R.Moldova.
Raportul juridic (dreptul) se nate, modific sau stinge n dreptul internaional
privat (n cadrul internaional) si ulterior se invoc n R.Moldova.Dou subsituaii:
a)
n momentul naterii sale, raportul juridic de drept internaional privat nu avea nici o
legtur cu ara forului (R.Moldova). EX:Un cetean turc i unul german se cstotesc n
Turcia, iar apoi vin n R.Moldova i solicit recunoaterea efectelor acestei cstorii.
b)
Din momentul naterii sale, raportul juridic respectiv avea legtur cu ara forului prin
faptul c cel puin unul dintre elementele sale de extraneitate priveau dreptul R.Moldova, adic
dreptul forului.
2.3.Conditiile si EFECTELE UNUI DREPT DOBNDIT in strainatate.
Un drept dobndit n strintate produce efecte potrivit urmtoarelor reguli:
Dreptul dobndit produce toate efectele atribuite de legea strin.
Dreptul dobndit potrivit legii strine nu poate produce n alt tar mai multe efecte, dect ar
produce n conformitate cu legea potrivit creia a fost creat.Aceast regul este aplicabil n
cazul cnd n ara unde este invocat dreptul, acesta poate produce potrivit legii locale mai multe
efecte dect ar produce n conformitate cu legea potrivit creia a luat natere.
Dreptul dobndit potrivit legii strine nu poate produce efecte n alt tar, dac contravine
ordinii publice ale acestei ri, sau nu-i poate produce toate efectele, dac unele din acestea
contravin ordinii publice.O hotrre judectoreasc prin care s-a anulat o cstorie pentru un
motiv respins de dreptul nostru, cum ar fi cstoria ntre persoane de acelai sex, nu poate fi
recunoscut n R.Moldova, deoarece aceasta contravine moravurilor i ordinii publice.

11

Legea aplicabila succesiunii

3.1.Caracterizai raporturile succesorale cu element de extraneitate.
In DIP a RM raporturile de succesiune sunt reglementate de catre codul civil
3.2.Analizai legea aplicabil succesiunii i domeniul de aplicare a legii succesorale
(art.1621-1622 din Codul civil).
Legea aplicabil succesiunii se refer la:
a)momentul deschiderii succesiunii- Deschiderea succesiunii se determin prin dat i loc.
b)categoriile de persoane cu vocaie succesoral- stabilete categoriile de persoane cu
vocaie succesoral, precum i calitile cerute pentru a putea moteni.
c)condiiile legale privind calitatea succesoral pasiv se aplic n ce privete condiiile legale
privind calitatea succesoral pasiv.
d)exercitarea dreptului de posesiune asupra averii rmase de la defunct- este supus legii
succesorale. Dar regimul juridic al posesiei este supus legii situaiei bunului att mobil, ct i
imobil.Raporturile de succesiune cu privire la bunurile mobile snt guvernate de legea naional
n vigoare la momentul decesului persoanei care a lsat motenirea.
Raporturile de succesiune cu privire la bunurile mobile i imobile sunt supuse normelor
materiale ale Republicii Moldova n msura n care normele conflictuale fac trimitere la
totalitatea normelor juridice aparinnd acestui sistem de drept.Raporturile de succesiune cu
privire la bunurile imobile snt guvernate de legea statului pe al crui teritoriu se afl aceste
bunuri lex rei sitae . Deschiderea succesiunii, procedura succesoral, precum i litigiile
succesorale privind bunurile imobile sunt de competena autoritilor statului pe teritoriul crora
se afl bunurile.
3.3. Argumentai legea aplicabil succesiunii testamentare (art.1623 din Codul civil).
Condiiile de form ale testamentului - ntocmirea, modificarea sau revocarea testamentului snt
socotite valabile dac actul respect condiiile de form aplicabile, fie la data cnd a fost
ntocmit, modificat sau revocat, fie la data decesului testatorului:
- legea naonal a testatorului ( lex patriae);
-legea domiciliului acestuia ( lex domicilii);
-legea locului unde actul a fost ntocmit, modificat sau revocat ( locus regit actum);
-legea locului unde se afl imobilul ce constituie obiectul succesiunii testamentare ( lex rei
sitae);
-legea instanei de judecat sau a organului care ndeplinete procedura de transmitere a averii
succesorale ( auctor regit actum).
Reglementarea adoptat de legiuitor are un caracter facultativ i alternativ.

12

Particularitatile raportului juridic de DIP

1.1.Caracterizai raportul juridic de drept internaional privat.
Raporturile de DIP sunt raporturi comerciale civile de munca de familie de procedura civila si
alte raporturi de drept privat care au element de extranietate.
Caracterele:
-rap jur cu elem de extranietate se stabileste intre persoane si sau juridice.
-raportul jur contine un element de extranietate datorita caruia acesta are legatura cu mai multe
sisteme de drept
-raportul jur cu elem de extranietate care formeaza obiectul DIP este un raport de drept civil
care contine un element strain.
1.2.Explicai deosebirile dintre raportul juridic de drept privat i cel de drept public cu
element de extraneitate.
In raporturile jur de drept privat comparativ cu cele de drept public subiectele se afla pe pozitie
de egalitate ,in d.public pe pozitie de subordonare.
Raport jur de drept public nu pot fi compatibile cu conflictele de legi deorece raporturile de
drept public nu dau nastere la conflictele de legi.
In categoria raporturilor de drept public intra in principal cele de D.penal,administrativ,
financiar, cproces penal international public.Totodata ar fi de mentionat ca raport de drept
public pot contine elemente de extranietate de ex in dr penal persoana straina a faptuitorului
precum si obiectul lezat care se afla in strainatate.
1.3. Formulai principalele elemente de extraneitate care pot aprea n legtur cu cele
trei elemente de structur a raportului juridic subiect, obiect i coninut.
a)In legatura cu subiectul:elementele de extranietate se deosebesc de felul acestor subiecte.
De ex:in cazul pers fizice pot fi elemente de extranietate:cetatenia, domiciliul, sau resedinta iar
in cazul pers juridice-sediul sau nationalitatea
b)In legatura cu obiectul raportului jur (bunul mobil sau imobil)exista element de extranietate in
cazul cind acesta este situa in strainatate sau desi e situat in tara se afla sun incidenta unei legi
straine ex:bunurile unei ambasade in RM
c)In legatura cu continutil raportului jur-care consta din drepturile si obligatiile partilor si fiind
plasarii acestora in strainatate sau incidentei legii straine constituind in asa fel elemene de
extranietate.Acestea sunt de fapt:
-la actele jur:elem obiective(locul incheierii sau executarii) sau elem subiective(vointa partilor
de a plasa sub incidenta legii straine)
-la faptele jur-elementele de fapt pot fi locul savirsirii actelor delictuale sauy producerii
prejudiciului
Referitor la aspectele de procedura elem de extranietate constitue faptul ca instanta competenta
este straina sau hotarirea judecat este pronuntata in strainatate

13

Aplicarea dreptului strain in calitate de LEX CAUSAE

2.1. Caracterizai noiunea i temeiul aplicrii legii strine.
Prin lege straina se intelege intregul sistem de dr strain, indiferent de izvorul acestuia. Notiunea
de dr strain tr privita in sens larg, care ar cuprinde toate izvoarele formale de drept cunoscute de
sistemul de drept caruia ii apartine legea straina aplicabila.
Temeiul aplic lex straine il constituie norma conflictuala a forului, care desemneaza din legile
aflate in prezenta pe cea aplicabila rap jur cu element de extranietate. In cazul cind norma
conflictual a RM va determina competenta legii straine, aceasta va fi aplicata in acelasi mod si
in aceleasi conditii ca si legea proprie.
2.2. Analizai teoriile existente privind titlul cu care se aplic legea strin n diferite
sisteme de drept.
Normele conflictuale ale forului admit aplicare dr material strain de catre instantele locale.
Instantelelocale sunt supuse numai legilor tarii careia ii apartin, iar aplic legilor straine se face
numai in temeiul legii nationale.Exista mai multe teorii:
1)Teoria drepturilor dobindite (vested rights). Aplicarea legii str in tara forului e determin de
necesitatea respectarii dr dobindite in strainatate potrivit legilor competente.
2)Teoria receptionarii dr strain. 2 modalitati:-Receptionarea materiala norma straina face
obiectul unei nationalizari si pierde caracter str si e incorporat IN LEX FORI. Receptionarea
formala a legii str legea str e incorporata in ordinea jur a forului.
3) Teoria intemeiata pe considerentul ca legea straina se aplica in calitate de element de fapt.
4)Teoria intemeiata pe considerentul ca legea straina este element de drept (questio juris).
2.3. Argumentai modalitile de stabilire a coninutului legii strine n dreptul
internaional privat al R.Moldova prin analiza prevederilor art.1578 din Codul civil i
art.13 din Codul de procedur civil..
Stabilirea continutului normelor de dr strain.
La aplic legii str , inst de judec stabilest continut normelor ei prin atestari obtinute de la
organele statului str care au editat-o, tinind cont de interpret ei oficiala si de practica aplic ei in
statul str respectiv.
In scopul stabil continutului normelor de dr str, inst de judec poate cere interpret lor de catre
organele competente din RM sau cele din str ori poate cere avizul unor experti din domeniul.
Partea care invoca olege str poate fi obligata de catre inst sa faca dovada continutului ei. In
cazul imposibilit de a stabili continutul legii str, se va aplica legea RM.

14

Legea aplicabila conditiilor de fond ale actelor juridice unilaterale si ale contractelor.
3.1. Caracterizai temeiul juridic al principiului lex voluntatis.
n materia DIP lex voluntatis este expresia principiului autonomiei de voin a prilor, care
guverneaz condiiile de fond ale actului juridic.
Sunt cunoscute dou aspecte ale principiului lex voluntatis.
1.prile au posibilitatea de alegere a legii aplicabile, cu limitarea la legile cu care raportul juridic
prezint legtur.
2.posibilitatea de alegere este nelimitat, prile avnd libertatea deplin n alegerea legii
aplicabile.
Principiul lex voluntatis prezint avantajul de a ine seama de exigenele comerului internaional,
deoarece permite prilor s adapteze contractul n condiiile variate ale diferitor piee strine
3.2. Analizai modalitile i momentul exprimrii voinei prilor contractante n
determinarea legii aplicabile potrivit art.1610 alin.(3) i (4) din Codul civil.
Modalitile de exprimare a voinei prilor
Alegerea expres presupune c prile fie desemneaz legea aplicabil printr-o clauz
contractual inclus n contractul principal, fie prin ncheierea unui contract separat, avnd
ca obiect determinarea acestei legi.
Alegerea tacit presupune c desemnarea legii aplicabile rezult fie din cuprinsul
contractului, fie din alte circumstane.
Momentul exprimrii voinei prtilor
Legea aplicabil poate fi determinat de prile contractului n orice moment, att la
incheierea lui, ct i n orice moment ulterior.Determinarea, dup ncheierea contractului, a
legii aplicabile are efect retroactiv i se consider valabil din momentul ncheierii
controlului, fr a aduce atingere validitii formei conliacului sau drepturilor dobndite
de ctre teri in legtur cu acest contract,
in ceea ce privete momentul determinrii legii aplicabile, se impune precizarea ci, de
regula, prile aleg sistemul de drepl aplicabil anterior apariiei unui litigiu in legtur cu
contractul n cauz. Bineneles, c alegerea legii aplicabile poate f fcut i ulterior
apariiei litigiului, inclusiv n faa instanei de judecat sau de arbitraj, dar numai pan la
nceperea dezbaiorilo' pe fond.
3.3. Argumentai posibilitatea modificrii legii aplicabile condiiilor de fond ale
contractelor de ctre pri
Prile contractului sunt n drept sa convin oricnd asupra modificrii legii aplicabile. Cu alte
cuvinte prile au posibilitatea de a modifica legea aleas de ctre ele pentru a guverna
contrcatul dintre acestea.
Totodat, considerm, c modificarea legii aplicabile, convenit ulterior " ncheierii
contractului, are efect retroactiv, in sensul alin.(5), adic opereaz de la data ncheierii
contractului, ns efectul retroactiv a modificrii este limitat, avnd n vedere c modificarea nu
poate sn infirme validitatea formei contractului i nu poate s aduc atingere drepturilor
dobndite de ctre teri n legtur cu contractul respectiv.
in cazul apariiei unui litigiu n legtur cu contractul, credem c alegerea expres fcut de
prii nainte de prima zi de nfiare sau ulterior, n cursul dezbaterilor, nu mai poate fi
modificat, deoarece aceasta ar echivala cu schimbarea temeiului juridic al aciunii.

15

Calificarea si conflictul de calificari

1.1. Caracterizati notiunilede calificare si conflict de calificare in DIP
Calificarea poate fi definita in 2 moduri:
-calificarea este operatiunea logico-juridica de determinarea a sensului exact si complet a
notiunilor juridice utilizate de norma conflictuala, atit privitor la obiectul reglementarii sale
(continutul), cit si in aceea ce priveste legea competenta a cirmui raportul juridic (legatura).
-calificarea consta in interpretarea unui raport juridic in scopul de a intelege in continutul si
legatara carei norme conflictuale intra.
Conflictul de calificari in cazul in care aceeasi notiune juridica are acceptiuni diferite in
sistemele de drept aplicabile unui raport juridic exista un conflict de calificari.
1.2. Analizati felurile calificarii si factorii care determina calificarea.
In materia DIP se deosebesc 2 feluri de calificare: 1)Calificarea primara este aceea prin care
se stabileste sensul notiunilor utilizate in continutul si legatura normei conflictuale, intreprinsa
in scopul determinarii legii aplicabile raportului juridic. In dependenta de felul in care se face
aceasta calificare se va determina legea competenta a guverna raportul juridic.
2) Calificarea secundara e acea care nu influenteaza asupra legii competente a cirmui
raportul juridic. Aceasta calificare se face ulterior calificarii primare, determinindu-se astfel
legea competenta a cirmui raportul juridic. Fiind o problema de drept intern, se admite ca legea
interna care a fost declarata competenta, va face calificarea secundara. Factorii ce determina
calificarea:
1)Notiunile si termenii utilizati de norma conflictula au sensuri diferite in sistemele de drept.
2)Sistemele de dr au notiuni sau ionstitutii juridice necunoscute altora.
3)Sistemele de dr incadreaza aceleasi situatii de fapt in categorii sau notiuni juridice diferite.
4)Sistemele de dr folosesc metode diferite pt a ajunge la acelasi rezultat.
5) Unele notiunoi identice dupa continut sunt interpretate fie ca institutii de drept procesual, fie
ca de dr material.
1.3. Argumentati importanta calificarii si solutionarii conflictului de calificari in DIP
Calificarea prezinta import in DIPr, caci solutia practica a conflictului de legi se afla in
dependenta directa de felul in care se face aceasta. Calificarea, fiind o problema de interpretre a
unor notiuni juridice, prezinta importanta pe care o implica orice problema de intgerpretare a
unor notiuni juridice. In DIPr calificarea are un rol deosebit in solutionarea conflictelor de legi,
deoarece legatura unei norme conflictuale si in consecinta indicrea unei legi competente
depinde de continutul unei norme conflictuale.
Calif notiunilor din legatura normei conflictuale nu schimba continutul ac norme si nici legea
aplicabila, insa influenteaza solutia conflictului de legi. Daca legile aflate in conflict cu aceeasi
calificare privitor la o anumita notiune, nu are import potrivit carei din acele 2 legi va fi
efectuata calificarea, deoarece solutia conflictului de legi va fi aceeasi.
Importanta solutionarii conflictului de calificari. In situatia cind in cadrul unui conflict de legi
exista un conflict de calificaril, solut confl de calificari e mai importanta, caci de dinsa depinde
solut confl de legi. Prima se solut conflictul de calificari, pe urma se efect calific notiunilor
normei conflictuale, apoi se solut conflictul de legi. Importanta solutionarii conflictului de
calificari este data de efectul calificarii, care este diferit in funct de efectul normei conflictuale
care se califica.

16

Regimul juridic al strainilor in DIP

2.1. Definiti regimul juridic al strainilor in DIP
Regim juridic sau conditia jur a strainului are 2 acceptiuni:
Lato sensu condit jur a strainului se refera atit la persoane fizice, cit si la pers juridice.
Stricto sansu numai la pers fizice. Regimul jur a strainilor reprezinta totalit normelor jur prin
care se determina drepturile si oblig strainului intr-o anumita tara. Aceasta conditie intereseaza
capacitatea de folosinta a strainului. Condit jur a str e determinata de legea statului in care
acesta se gaseste sau cu jurisdictia caruia are legaturi.
2.2. Analizati formele regimului juridic al strainilor in DIP
Formele regimului juridic al strinilor n dreptul internaional privat.
1)Regimul national.Semnifica acordarea strainilor, in conditiile legii, a dr civile si fundamentale
de care se bucura cetatenii st respectiv. Acest regim este unul m mult sau mai putin apropiat de
cel al cetatenilor, dar niciodata identic. Regim national constituie dr comun, presupunind un
tratament egal aplicat tuturor strainilor.
2)Regimul reciprocitatii. Reprez situatia in care strainii au anumite drepturi intr-o tara cu condit
ca aceleasi dr sa ie acordatecetatenilor tarii respective.
-Reciprocitatea legislativa se refera la identitatea dintre normele jur .
-Reciprocitatea diplomatica implica existenta unui tratat.
-Reciprocitatea de fapte acea care exista in practica.
3) Regimul clauzei natiunii cele mai favorizate presupune o conventie I, prin care partile isi
acorda aceleasi avantaje si privilegii pe care le-au acordat sau ar putea sa le acorde in viitor
unui st tert.Ac regim se practica in 2 moduri:
- In mod neconditionat (fara compensare) obligind fiecare parte sa extinda asupra celeilate parti
toate avantajele, dr, inlesnirile sau privilegiile acordate unui stat tert.
-In mod conditionat (cu compensare), in care toate avantajele,dr si inlesnirile acordate unui st
tert se va extinde asupra celelalte parti contractante daor in compensare.
4) Regim special. Pressupune ca prin lege sau acorduri i, strainilor li se pot recunoaste orice alte
dr decit cele civile si fundamentale.
2.3. Argumentati delimitarea regimului juridic de conflictul de legi.
Regim jur a str imlica in toate cazurile aplicarea legislatiei forului, conflictul de legi poate
supune rap jur cu element de extranietate fie legisl proprii, fie unui sist de dr strain. Deosebirea
dintre reg jur a str si confl de legi tine de natura, metoda si obiectul reglementarilor acestor
materii ale DIPr.
-Din p de ved al naturii reglementarilor are un accent substrat politic, pe cind in dr conflictual
mai import e tehnica jur. Spre deosebire de regimul str, conflictul de legi pune o problema de
selectie intre m multe legisl virtual aplicabile unei sit concrete in care exista un raport de DIPr.
-Din p de ved al metodei de reglementare: Reg jur a str reprez un ansamblu de norme materiale,
pe cind dr conflictual ii sunt specifice normele conflictuale.
-Din p de ved al obiectlui reglementarilor: conflictul de legi se limiteaza la rap jur de DrPrivat
cu elem de extraniet, pe cind reg jur a str cuprinde o sfera mai larga, obiectul caruia include in
plus rap de dr adminisrativ si constitutional (intrarea, sederea, iesirea din tara a strainilor).
In general, reg jur a str intereseaza capacit de folosinta, iar conflictul de legi capacit de exercitiu
a acestora.

17

Legea aplicabila conditiilor de fond ale actelor juridice unilaterale si ale contractelor in
lipsa consensului asupra determinarii ei
3.1. Destingeti solutiile existente pe planul DIP privind determinarea legii aplicabile
conditiilor de fond ale actelor juridice unilaterale si ale contractelor cind partile (partea )
nu au exprimat dorinta.
In sit cind partile nu au ales legea aplicabila actului jur (lex voluntatis), organul de jurisdictie
(inst de judec, arbitraj) procedeaza la localizarea actului jur dupa criterii obiective, situindu-l in
cadrul unui sist de dr.
In sit in care partila nu au ales legea aplic contractului ca lex voluntatis, sarcina de a proceda la
localizarea obiectiva a contractului in sfera unui anumit sist de dr pt determin legii aplicabile
contractului ii revine organului de jurisdictie (inst de judec sau arbitraj).
3.2. Analizati stabilirea legii aplicabile conditiilor de fond ale actelor juridice unilaterale
si ale contractelor(art.1609 alin.(2), art.1611 CC)
Conditiile de fond ale actului jur sunt determin de legea aleasa de autorullui sau de legea
statului cu care actul jur are cele mai strinse legaturi, sau de legea locului unde actul jur
material este intocmit. Daca legea aplicabila fondului impune o anumita forma autentica,
aceasta cerinta nu poate fi inlaturata, chiar daca actul jur a fost intocmit in strainatate. Pe planul
DIPr, lex voluntatis e expresia principiului autonomiei de vointa a partilor care reglementeaza
in general materia conditiilor de fond ale actului jur. Partile au libertatea de a preciza continutul
actului juridic, precum si determinarea sist de drept aplicabil actului lor ca lex causae.
In lipsa unui consens asupra legii aplicabile contractului, se aplica legea st cu care
contractul prezinta cele m strinse legaturi. Se consid ca exista asem legaturi cu legea st in care
debitorul prestatiei, la momentul incheierii contractului, isi are domiciliul, resedinta sau e
inregistrat in calit de pers jur.
3.3. Formulai domeniul de aplicare al legii contractului (art.1612 din Codul civil).
Actiunea legii aplicabile cuprinde:
1)interpretarea contractului
2)dr si oblig partilor
3)executarea contractului
4)consecintele neexecutarii sau executarii necorespunzatoare a contractului
5)incetarea contractului
6)consecintele nulitatii sau nevalabilitatii contractului
7)cesiunea creantelor si preluarea datoriei in legatura cu contractul.
Incheierea contractului aici important sunt conditiile de fond pt incheiera contr capacitatea,
consimtamintul, obiectul si cauza.Efectele contractului reglementeaza lex contractus: consecintele neexecutarii sau executarii necorespunzatoare a contractului; - rezolutiunea si
rezilierea contractului; - nulitatea contractului; - stingerea obligatiilor contractuale; raspunderea contractuala.

18

Particularitatile normelor conflictuale

1.1. Caracterizai noiunea i scopul normei conflictuale.
Norma conflictual poart aceast denumire deoarece soluioneaz un conflict de legi indicnd
care este legea competent. Norma conflictual are un caracter prealabil, prejudical, ea este o
norm de trimitere.Scopul-principal al normei conflictuale il constiutuie indicarea cu privire la
un anumit raport juridic cu element de extranietate care dintre legile in prezenta se va apica fie
in momentul cind parti;e vor incheia un atare raport juridic.
1.2. Stabilii structura normei conflictuale.
Elementele esentiale ale normei conflictuale sunt:
Continutul este ipoteza normei conflictuale adica acea categorie de raporturi la care se refera
norma respectiva
Legatura cu un sistem de drept-este dispozitia normei conflictuale adica acea parte a normei
care indica sistemul de drept aplicabil pentru continutul normei.
Legatura normei conflictuale se poate exprima in unul din urmatoarele moduri:
a)Indicarea directa in cazurile cind se precizeaza legea carei tari este competenta a cirmui
raportul juridic respectiv
b)Indicarea generala-se refera la situatiile cind cu ajutorul unei formule generale se poate
determina legea competenta
1.3. Formulai punctele de legtur n dreptul internaional privat al R.Moldova
cele mai importante puncte de legatura:
~cetatenia-ce constituie punct de legatura pentru urmatoarele categorii de raporturi juridici:
statul persoanei fizice;succesiunea privind bunurile mobile;jurisdictia competent -lex
patriae
~Domiciliul sau resedinta-prezinta puncte de legatura pt urmatoarele categorii de raporturi jur:
starea civila capacitatea si relatiile de familie ale persoanei fizice ;conditiile de fond ale
contractelor in lipsa unui consens asupra determinarii legii aplicabile ;jurisdictia competent
-lex domicillii
~Locul incheierii actului juridic constituie un punct de legatura pentru conditiile de forma ale
actului juridic-locus regit actum
~Locul executarii contractului constituie punct de legatura in jurisdictia competenta-----lex
locci executionis sau lez locci solutionis daca se face vre-o plata.
~locul constituirii si inregistrarii unei persoane juridice-aceasta are punct de legatura pentru:
-statutul organic al persoanei juridice
-conditiile de fond ale contractelorin cazul in care debitorul prestatiei e persoana juridica
~sediul social------lex societatis
~lolocul situarii bunului reprezinta punct de legatura pentru
regimul jur a bunurilor imobilesi mobile prive us singuli (individual);mostenire imobiliara;
jurisdictia in anumite cazuri-------lex rei sitae
~Locul unde s-a produs faptul cauzator de prejudicii----- lex locci delicte commisse
~locul unde se judeca litigiul reprez punct de legatura pentru determinarea legii procesuale
care se aplica litigiul ---------lex fori
~vointa partilor-punct de legatura pentru conditiile de fond ale actelor jur in general si ale
contractelor in special lex voluntatis
In functie de natura lor punctele de legatura:
1)puncte fixe- nu pot fi deplasate de sub incidenta unui sistem de drept sub incidenta altui
sistem de drept.Din acesta fac parte:lex rei sitae, locus reggit actum, lex loci laesionis
2)puncte mobile-acestea in decursul timpului pot suferi careva schimbari adica care pot fi
19

deplasate de la un sistem de drept la altul:lex patriae,lex domicillii, lex voluntatis

Normele conflictuale privind numele si domiciliul persoanei
2.1. Caracterizai noiunile de nume i domiciliu.
Numele reprez un atribut de identificare a pers fiz care consta in dr de a fi individualizat, in
familie si societate, prin cuvintele stabilite, in conditiile legii, cu aceasta semnificatie.
Dreptul la nume e un drept personal nepatrimonial. Orice pers are dr la nume stabilit ori
dobindit potrivit legii.Domiciliul este un mijloc de identificare in spatiu a persoanei fizice.Este
un drept subiectiv nepatrimonial.
2.2. Analizai determinarea legii aplicabile numelui potrivit reglementrilor cuprinse n
art.1589 din Codul civil.
Drepturile ceteanului strin i ale apatridului la nume, folosirea i protecia lui snt
guvernate de legea sa naional. Protecia mpotriva actelor ce atenteaz la dreptul la nume
svrite pe teritoriul Republicii Moldova este asigurat potrivit legislaiei acesteia.
Drepturile ceteanului strin sau ale apatridului la nume, folosirea i protecia lui snt
guvernate de legea sa naional, care poate fi legea statului a crui cetenie o are persoana,
legea statului n care are domiciliul sau reedina, dreptul statului cu care persoana are cele
mai starnse legturi. (de vzut comentariul la art. 1587)
n privina numelui deosebim :
1)
Dobndirea numelui prin filiaie
Legea naional care crmuiete stabilirea filiaiei se aplic i n ce privete dobndirea
numelui prin filiaie.
2)
Stabilirea numelui copilului gsit sau abandonat.
Dac copilul s-a nscut pe teritoriul Republicii Moldova din prini necunoscui i se atribuie
cetenia Republicii Moldova, iar determinarea numelui revine autoritilor tutelare.
3) Schimbarea numelui de familie i/sau a prenumelui.
Numele se modific prin efectul schimbrii strii civile n condiiile prevzute de lege,
respectiv ca efect al cstoriei, ca efect al desfacerii cstoriei, ca efecet al divorilui, ca
efect al morii unuia dintre soi, ca efect al aciunii n contestarea filiaiei din cstorie, ca
efect al adopiei, ca efect al aciunii n tgduirea paternitii.
In toate aceste situaii se aplic legea care crmiete materia respectiv.
4) n cazul apatridului domiciliat n Republica Moldoba schimbarea numelui pe cale
administrativ fr modificarea strii civile este de competena lex domicilii, deci legea
Republicii Moldova va fi competent.
2.3. Argumentai importana domiciliului pe planul dreptului internaional privat.
In plan I, problema domiciliului are o imporatnta mare. Inainte de a fi o notiune universala,
domiciliul are o functie interna si diferade la o legislatie la alta. Domiciliul constit o notiune
complexa care intervine in toate compartimentele a DIPr, fie ca e vorba de condit jur a str, fie ca
e vorba de conflictele de legi.
Dr RM nu comtine dispozitii conflictulae priv domiciliul pers fiz. In DIPr al RM domiciliul
reprez punctul de legatura intre rap jur si sist de dr aplicabil.El e consid ca punct de legat in urm
rap jur: starea civila, capacitate si relatiile de familie; -conditia de fond ale contractelor in lipsa
de consens asupra determinarii legii aplicabile acestora; - jurisdictia competenta in unele
situatii.

20

Procedura in procesele cu element de extrainetate

3.1.Caracterizai noiunea de lege procesual a forului (lex processualis fori) pornind de la
prevederile art.458 alin.(1) din Codul de procedur civil.
Procesul de DIP este guvernat de legea forului (lex processualis fori). Normele de drept
procesual aplicabile sunt cele stabilite in tara unde se judeca litigiu, chiar daca una din parti este
straina. Cind instant din RM constata ca este competent in solutionarea litigiului de DIP,
aceasta va aplca legea RM doar in privinta aspectelor procedurale, nu si in privinta solutionarii
fondului litigiului.
3.2. Analizai modalitile privind citarea persoanelor aflate n strintate n litigiile
soluionate de instanele din R.Moldova (art.104 alin.(2) din Codul de procedur civil).
Citatia sau instiintarea li se expediaza ca scrisoare recomandata cu aviz de primire. Daca
domiciliu sau resedinta celor aflati in strainatate nu este cunoscuta se face citarea publica a
piritului.
Daca locul de aflare a piritului nu e cunoscut si reclamantul da asigurari ca, desi a facut tot
posibilul, nu a reusit sa afle domiciliul acestuia, presedintele instantei dispune citarea acestuia
prin publicitate. Publicare in presa se considera citare legala.
Daca locul de aflare a iritlui nu este cunoscut, instanta va examina pricina dupa expirarea
termenului de publicitate.
Aceste reguli se aplica si la comunicarea sau notificarea oricarui alt act de procedura.
3.3. Argumentai rolul comisiilor rogatorii intrenaionale n procesele de drept
internaional privat potrivt art.465 din Codul de procedur civil, precum i a Conveniei
cu privire la procedura civil (Haga, 1954).
In practica pot aparea unele situatii care presupun efectuarea unor acte de procedura in
strainatate, cum ar fi audierea martorilor, obtinerea unor copii sau extrase de pe documente,
expertize, etc. Efectuarea acestor acte se face prin intermediul comisiilor rogatorii.
Astfel, prin comisie rogatorie se intelege delegatie pe care un organ de jurisdictie sesizat de a
solutiona un litigiu, numita instanta solicitanta sau roganta, o confera unui organ de judecata
din alta localitate, numita instanta solicitanta sau rogata, sa efectueze anumite acte de
procedura. Se are in vedere delegatiile judecatoresti .
In cazul cind instanta solicitanta si cea solicitata se afla i tari diferite, comisie rogatorie este
internationala.Delegatia instantei judecatoresti straine cu privire la efectuarea unor acte de
procedura nu va putea fi executata in cazurile cind:
Atinge suveranitatea sau ameninta securitatea RM,
Nu este de competenta instantei judecatoresti.
Delegatiainstantei judecatoresti straine se executa in modul stabilit de legisl RM, daca tratatul
international la care este parte nu prevede altfel.
Totodata, instantele judecatoresti din RM pot da delegatii instantelor judecatoresti straine in
vederea efectuarii unor acte de procedura. Modul de stabilire a relatiilor dintre instantelle
judecatoresti din RM si cele din strainatate se determina de legislatia RM sau de tratatu
international la care aceasta este parte.

21

Normele de aplicare imediata

1.1. Definii normele de aplicare imediat.
Acestea reprezint o form paricular a metodei conflictuale. ntruct nu exist o concepie
unitar definirea normelor conflictuale s-a fcut dup urmtoarele criterii:
Criteriul formalist. Susintorii acestui criteriu apreciaz c normele de aplicare imediat au
un caracter imperativ i i stabilesc unilateral domeniul de aplicare n spaiu.
Criteriul "tehnicist" - normele de aplicare imediat sunt norme teritoriale iar dup o alt
prere normele de aplicare imediat sunt norme de ordine public.
Criteriul "finalist" - consider c normele de aplicare imediat exprim un interes social
important, aplicndu-se n principal, pe teritoriul unui stat doar anumitor raporturi juridice.
1.2. Stabilii criteriile normelor de aplicare imediat.
-criteriile formaliste potrivit acestora legile de plicare imediata sunt considerate acelea care
datorita caracterului lor de imperativitate si-au determinat domeniul de aplicare in spatiu in mod
unilatyeral astfel inlaturindu-se aplicarea normei conflictuale obisnuite.De aceea ori de cite ori
se pune problema determinarii de aplicare in spatiu a legii proprii si nu se pune problema
aplicarii legii straine ne aflam in prezenta normelor de applicare imediata
-criteriile tehnice-in o parere normele de aplicare imediata sunt norme teritoriale.la aceasta
parere sunt prezente si obiectii:normele teritoriale nu sunt toate de aplicare imdiatareg lex rei
sitae iar uneori normele de aplicare imediata nu pot sa fie teritoriale.
Potrivit altei opinii:normele de aplicare imediata sunt cele de ordine publica .Impotriva acesteia
se invoca ca ordinea publica in materia DIPr presupune desenmnarea prealabila a legii straine
pe cind normele de apolicare imediata presupun ca exprima interese atit de importante incit
domeniul lor de actiune nu se poate desemna si aplica o lege straina.
-criteriile finaliste-in aceasta opinie se considera norme de palicare imediata cele care exprima
un interes social deosebit si care se aplica pe teritoriul statului respectiv persoanelor jur,
raporturilor jur care se au in vedere inlaturind conflictele de legi
1.3. Argumentai justificarea utilizrii normelor de aplicare imediat n dreptul
internaional privat al R.Moldova cu referire la art.1582 din Codul civil.
Consideram ca normele de aplicare imediata apartin sistemului de drept intern al statului forului
avinduse in vedere gradul inalt de imperativitate care se aplica imediat unui raport juridic cu
element de extranietate in situatia cind acel raport jur are un anumit punct de legatura cu tara
forului excluzinduse conflictul de legi si aplicarea normei conflictuale
Norma conflictuala si cea de aplicare imediata un sir de asemanari iar pentru ca acestea sa nu
fie confundate trebuie sa remarcam deosebirea esentiala ca normele conflictuale sunt norme de
trimitere care nu dau solutia pe fond iar normele de aplicare imediata sunt norme materiale care
contin solutia pe fond si se aplica cu prioritate fata de orice norma conflictuala incidenta in
cauza excluzindu-se astfel posibilitatea aplicarii unei legi straine.

22

Legea potrivit careia se efectueaza calificarea in DIP

2.1. Distingei legile potirivt crora se face calificarea n diferite sisteme de drept.
Calificarea dupa lex fori-calificarea se face ptrivit legii instantei care este sesizata in
solutionarea litigiului.
Calificarea dupa lex causae-se recurge la legea straina avindu-se in vederea ca aceasta este
competenta asupra unui raport juridic
Calificarea dupa proper-law-legea potrivit careia se face calificarea depinde de la caz la caz in
raport de particularitatile cauzei apreciate de instanta de judecata.Aceasta implica in
solutionarea litigiului atit lex fori cit si aplicarea legii strine
Calificarea autonoma-instanta califica notiunile utilizate de norma conflictuala in mod autonom
fara a atribui sensul pe care aceste notiuni il au in legea materiala interna
2.2. Analizai legea potrivit creia se efectueaz calificarea n dreptul internaional privat
al R.Moldova prin prisma reglementrilor prevzute n art.1577 din Codul civil.
In dreptul conflictual al RM calificarea se face potrivit regulii lex fori adica legea
instantei sesizate in solutionarea litigiului
La determinarea legii aplicabile raporturilor de drept se va tine cont de calificarea
conceptelor juridice efectuate potrivit dreptului RM daca legea si tratatele internationale la care
RM nu prevad altfel
Calificarea nu se face potrivit legii forului in situatiile care constituie exceptii de la regula lex
fori.In cazul in care conceptele juridice care necesita calificare nu sunt cunoscute dreptului RM
ori sunt cunoscute sub o alta denumire sau un alt continut si nu pot fi determinate prin
interpretare conform dreptului RM, la calificarea lor jur
2.3. Argumentai excepiile de la calificarea potrivit legii forului (lex fori) n dreptul
internaional privat al R.Moldova.
1. autonomia de vointa -partile pot sa decida ca intregul contract pe care il vor incheia sa
determine desinestatator legea aplicabila competenta raportului juridic
2. calificarea secundara- aceasta este o problema de drept intern si nbu se face dupa lex fori ci
dupa lex causae
3. calificarea legala-notiunile utilizate de normele jur cuprinse intr-o lege interna sau conv
internationala sunt interpretate chiar de acestea.calificarea cetataniei-determinarea cetateniei se
face conf legii statului a carui cetatenie se invoca
4. calificarea imobilurilor-se determina potrivit legii statului pe al carui teritoriu se afla bunul
calificarea data se face dupa lex rei sitae
5. trataele internationale-urmeaza aceeasi cale de interpretare ca si in tratat
6. stabilirea caracterului licit a faptelor jur-se aplica legea statului unde s-a produs prejudiciul
lex locci delicte commisse

23

Recunoasterea hotaririlor judecatoresti

3.1. Definii noiunea de recunoatere a hotrrilor judectoreti strine pornind de la
reglementarea art.467 din Codul de procedur civil.
prin hotrre judectoreasc strin se nelege o hotrre pronunat n pricin civil de o
judecat de drept comun sau de o judecat specializat pe teritoriul unui alt stat.
Recunoasterea hot se intelege faptul ca acestea beneficiaza de autoritate de lucru judecat in tara
unde sunt invocate, la fel ca si hot judecat proprie. Recunoasterea poate fi de drept si judiciara.
3.2. Analizai procedura recunoaterii judectoreti a hotrrilor judectoreti strine n
R.Moldova (art.468-472 din Codul de procedur civil).
Hotrrea judectoreasc strin care nu a fost executat benevol poate fi pus n executare pe
teritoriul Republicii Moldova, la cererea creditorului, n temeiul ncuviinrii date de curtea de
apel de drept comun n a crei circumscripie urmeaz s se efectueze executarea. n cazul n
care debitorul nu are domiciliu sau sediu n Republica Moldova ori cnd domiciliul nu este
cunoscut, hotrrea se pune n executare la locul de aflare a bunurilor acestuia.
Cererea de recunoatere a hotrrii judectoreti strine se examineaz n edin de judecat, cu
ntiinarea legal a debitorului despre locul, data i ora examinrii. Instana judectoreasc,
dup ce ascult explicaiile debitorului i examineaz probele prezentate, pronun o ncheiere
de ncuviinare a executrii silite a hotrrii judectoreti strine sau de refuz al autorizrii
executrii.
n temeiul hotrrii judectoreti strine i ncheierii, rmase irevocabile, de ncuviinare a
executrii ei silite, se elibereaz un titlu executoriu, care se expediaz instanei de la locul de
executare a hotrrii judectoreti strine.
Obieciile mpotriva recunoaterii hotrrii judectoreti strine ale persoanei interesate se
examineaz n edin public, cu ntiinarea legal a acesteia despre locul, data i ora
examinrii. Instana judectoreasc, dup ce examineaz obieciile mpotriva recunoaterii
hotrrii judectoreti strine, pronun o ncheiere.
3.3. Argumentai cazurile n care hotrrile judectoreti strine sunt recunoscute de plin
drept n R.Moldova (art.467 alin.(1), art.474 din Codul de procedur civil i
reglementrile tratatelor internaionale la care R.Moldova este parte).
Hotrrile judectoreti strine, inclusiv tranzaciile, snt recunoscute i se execut de plin drept
n Republica Moldova fie dac astfel se prevede n tratatul internaional la care Republica
Moldova este parte, fie pe principiul reciprocitii n ceea ce privete efectele hotrrilor
judectoreti strine.
n Republica Moldova se recunosc urmtoarele hotrri ale instanelor judectoreti strine care,
n virtutea caracterului lor, nu cer procedur ulterioar:
a) hotrrile referitoare la statutul civil al ceteanului statului a crui judecat a pronunat
hotrrea sau dac, fiind pronunat ntr-un stat ter, a fost recunoscut mai nti n statul de
cetenie al fiecrei pri;
b) hotrrile privitoare la desfacerea, anularea sau declararea nulitii cstoriei, precum i la
alte litigii dintre soi, cu excepia celor cu privire la imobilele din strintate, ntre un cetean
al Republicii Moldova i un cetean strin, dac la data desfacerii cstoriei cel puin unul
dintre soi era domiciliat n strintate;
c) hotrrile privind desfacerea, anularea sau declararea nulitii cstoriei ntre ceteni ai
Republicii Moldova dac la data desfacerii cstoriei ambii soi erau domiciliai n strintate;
s.a.
24

Izvoarele internationale de DIP

1.1. Distingei principalele categorii de izvoare internaionale de drept internaional
privat.
1 conventii internat ce contin norme materiale uniforme (reglem institutii jur ce formeaza
domen specific al DIPr si anume conditia jur a strain si conflict de jurisdictii Conv Haga priv
proced jur, Conv NY prin drept copil)
2 Conv internat ce contin norme de drept conflictual uniforme (contin norme general
acceptate in DIPublic Conv Haga priv legea aplicbila contr vinz internat de marfuri, Conv NU
asupra contr de vinz-cumpar internat de marf)
3 uzantele comerciale completeaza si interpreteaza n j ale DIPr. Pot fi interne,
internationale, generale, speciale, normative, conventionale. Se aplica de multe ori in lex
voluntatis.
4 cutuma internat conduita stabilita in practica si respectata indelungat. Pot fi la fel interne
si internat.
1.2. Clasificai izvoarele internaionale de drept internaional privat n funcie de natura
normelor instituite.
1) conventii internat ce contin norme materiale uniforme reglem institutii jur ce formeaza
domen specific al DIPr si anume conditia jur a strain si conflict de jurisdictii:
- Conv Haga priv proced jur
- Conv NY prin drept copil
- Conv NY priv statutul refugiatilor
- Conv Geneva priv arbitraj comerc internat etc
2) Conv internat ce contin norme de drept conflictual uniforme - s-a pus problema unificarii
dreptului material si conflictual in relatii private, insa nu exista un drept internat unanim
recunoscu de toate tatele, sunt doar unele conventii unanim admise in DIPublic care instituie
norme conflictuale:
- Conv Haga priv legea aplicbila contr vinz internat de marfuri
- Conv NU asupra contr de vinz-cumpar internat de marf
- tratat intre RM Rom priv asistenta jur in materie civila si penala etc.
1.3. Argumentai particularitile uzanelor comerciale i a cutumei n calitate de
izvoare internaionale de drept internaional privat.
Uzantele practici sau reguli observate de parteneri in rap lor economice, insemnind o anumita
conduita a partilor care nu se naste dintr-un act sau operatiune economica izolata, ci e rezultatul
unei atitudini exprimate expres sau tacit, si ca ceva obisnuit o anumita per de timp.
Particularitati:
1 uzantele comerciale sunt generale si impersonale, se apropie de legi, doar ca legile sunt
expresia vointei statului, iar uzantele sunt vointa partilor.
2 uzantele au o tendinta de a avea caracter de izvor de drept, care poate fi si revazuta in
dependenta de clasificarea lor in normative si conventionale
3 uzantele comerciale reglem relat dintre parteneri in numar nedeterminat si pe un anumit
teritoriu.
Cutuma conduita stabilita in practica vietii sociale si respectata un timp indelungat in virtutea
deprinderii, ca o norma considerata obligatorie.
Particularitati:
1 are elemente obiectiv (conduita aplicata un timp indelungat ca o deprindere) si subiectiv
25

(convingerea ca o anumita conduita e obligatorie). Uzanta doar obiectiv

2 este chiar reglementat de Cod civil ca fiind legea aplicabila a partilor.
Legea aplicabila casatoriei
2.1. Distingeti conditiile de fond si de forma pentru incheerea valabila a casatoriei.
Conditii de fond pentru incheierea casatoriei :
diferenta de sex(nu se admite casatoria intre persoane cu acelasi sex)
virsta matrimoniala(art 14 c familiei virsta de 18-barbati si 16 fete)
consimtamintul(exprimat reciproc neviciat personal si neconditionat)
comunicarea starii sanatatii(pers care urmeaza sa se casatoreasca sunt supuse unui
examen medical obligatoriu)
conditiile de forma:
declaratia de casatorie( se depune de pers ce urmeaza sa se casatoreasca la org de stare
civila in raza caruia isi are domiciliul unuia din ei sau unui parinte a acestora)
inregistrarea casatoriei(se efect de org de stare civila )
2.2. Analizati legea aplicabila conditiilor de fond si de forma ale casatoriei in DIP al RM
(art.155, 156 CF)
in ceea ce priveste legea aplicabila condit de fond ale casatoriei exista mai multe sisteme:
-aplicarea legii nationale a viitorilor soti
-aplic legii domiciliului viitori,lor soti
-aplic legii locului incheierii casatoriei
-aplic legii nationale pentru cetateni proprii care se casatoresc in starinatate si legea
domiciliului pentru straini care se casatoresc in tara respectiva in rm avem urmatoarele situatii:
1.casatoria incheiata in rm:
intre 2 cetateni rm se va aplica legea lor nationala a rm
intre un cetatean rm si unul strain se va aplica legea nationala a fiecaruia
intre un cetatean rm si un apatrid, cetateanul rm este supus legii rm iar apatridul se va
aplica legea in care isi are domiciliul sau resedinta
2.casatoria incheiata in strainatate
intre 2 cetateni ai rm se va aplica legea rm
intre un cetatean rm si un apatrid cetateanul strain este supus legii rm iar apatridul legii
domiciliului sau
intre un cetatean rm si unul strain fiin supusi legii sale national
in ceea ce priveste legea aplicabila conditiilor de forma dr rm distinge 2 situatii:
1.
incheierea casatoriei in rm:
2.
incheierea casatoriei in strainatate
cetatenii rm pot incheia casatoria in strainatate la misiunile diplomatice al rm sau la org
competete a statului respectiv.
2.3. Formulati propuneri de lege privind determinarea legii aplicabile divortului in DIP al
RM (art.158 CF)
desfacerea casatoriei cu elemnte de extraineteta pe teritoriul rm are loc in conformit cu legea
acesteia. cetatenii rm care traiesc in strainatate au dr la desfacerea casatoriei in instantele
judecatoresti ale rm indiferent de cetatenia si domiciliul celuilalt sot. Privind legea aplicab
divortului-divortul este reglementat de legea nationala comuna a sotilor iar in subsidiar de legea
domiciliului comun in cazul in care sotii nu au cetatanie sau domiciliul comun divort este supus
legii resedintei comune iar in lipsa acesteia legii statului cu care sotii intretin in comun cele mai
strinse legaturi. In situatia in care legea straina nu permite divortul sau il admite in conditii
restrictiva legea aplicabila este legea rm daca la data depunerii cererii de divort unul din soti
26

este cetatean rm de altfel in unele conventii internationale prin care sunt instituite norme
comune in aceasta materie divortul este cirmuit de legea national.
Domeniul de aplicare a legii foruluisi legea aplicabila regimului probelor in procese de
DIP
3.1. Distingei aciunea n justiie n sens material i procesual.
Actiunea la justitie in sens material = posibilitatea pe care o are reclamantul de a obtine
recunoasterea sau realizarea dreptului sau contestat prin constringerea judiciara a piritului.
Act la just in sens procesual = doar posibilitatea persoanei de a se adresa in vederea unui drept
incalcat, fara ca aceasta sa implice in mod necesar si protectia juridica a acelui drept.
3.2. Analizai legea aplicabil capacitii i calitii procesuale a prilor (art.455-456 din
Codul de procedur civil).
Capacitatea procesuala legitimatio ad processum = aptitudinea de a fi parte in proces, de a
dobindi drepturi si de a-si asuma oblig pe plan procesual. Capacit procesuala de exercitiu e
aptitudinea unei pers de a valorifica personal sau prin reprezentant dreptul subiectiv in justitie.
Tine de statutul personal al subiectuluide drept, si se supune lex personalis, adica legii
nationale. Capacitatea procedural de folosin i capacitatea procedural de exerciiu a
cetenilor strini i apatrizilor n procesele civile este guvernat de legea naional a acestora. )
Se consider lege naional a ceteanului strin legea statului a crui cetenie o deine. Daca
ceteanul, concomitent cu cetenia RM, are i o alt cetenie, legea lui naional se consider
legea RM.
Calitatea procesuala legitimatio ed causam = conditie de baza ce treb indeplinita pt ca o pers
sa poata fi parte in process. Deoseb intre capacitate si calitate capacity se determina in general
sau pt o categorie anumita de pers, cf normelor de drept comun, calitatea se refera la posibilit
unei pers de a fi parte in process.
3.3. Argumentai soluiile privind legea aplicabil mijloacelor de prob, calificrii,
sarcinii, aprecierii i administrrii probelor (art.458 din Codul de procedur civil).
n procesele civile cu element de extraneitate, instanele judectoreti ale RM aplic legislaia
procedural a rii dac nu s-a dispus altfel n mod expres.
Obiectul i temeiul aciunii civile n procesele cu element de extraneitate snt determinate de
legea care reglem fondul r j litigios. Dup aceeai lege se determin i calitatea procesual a
prilor. Calificarea se face dupa lex causae.
Mijloacele de prob pentru dovedirea unui act juridic i puterea doveditoare a nscrisului snt
cele prevzute de legea locului unde a fost ncheiat actul juridic sau de legea aleas de pri
dac ele au dreptul s o aleag (lex causae)
Proba faptelor se face potrivit legii locului unde s-au produs. (locus regit actum) Cu toate
acestea, este posibil i aplicarea legii RM dac ea admite i alte mijloace probatoare dect cele
specificate anterior. Dovada strii civile i puterea doveditoare a actelor de stare civil snt
reglem de legea locului unde s-a ncheiat nscrisul invocat.
Administrarea probelor de judecat se face n conformitate cu legea RM. (lex fori)

27

Natura juridica, obiectul si importanta DIP

1.1. Definii obiectul dreptului internaional privat.
Obiect rel soc reglement si aparate prin intermed norm jur.
OBIECT = a DIPr ca ramura de drept e constituit din rap jur de drept civil in sens larg, adica de
drept privat cu elem de extraneitate.
1.2. Analizai natura juridic a dreptului internaional privat.
Natura jur a DIPr - sunt mai multe opinii referitoare la:
Drept public sau privat. Sunt 2 opinii. 1) DIPr e drept public Conflict de jurisdictii si condit
jur a strainului sunt de drept public, si sistem de solution a conflict conflict de legi e mai
aproape de dr public; 2) DIPr e dr privat obiectul de reglementare sunt rap de drept privat,
conditia jur a strain se refera si la drept private ale acestuia, metoda de reglement e apropiata de
cea a dr privat etc.
Dr intern sau international. Sunt 3 opinii: 1) DIPr e un dr intern izv interne sunt
preponderente comparativ cu cele internat, metoda de solution a conflict de legi, de jurisdictii
si a condit jur a strain are uncaracter nation.; 2) DIPr e de dr internat aplicarea legii nu
numaidecit e legea forului, uneori se aplica reglemet internat, caracter national al sistem de
solutionare a conflict de legi nu exclude respectul vointei altor state. 3) DIPr e intern prin
izvoare si internat prin obiect (rap jur).
DIPr e sau nu ramura distincta sunt 2 opinii. 1) E parte din dr civil are ca obiect rap jur
civ + element extraneit. 2) e parte din dr International pot participa diferite state, pe cale
diplomatica, care se poate transforma in conflicte intre state (dar practic nu e posibil politic nici
juridic); izvor principal e conventia internat (nu este determinant ca obiect, ci se determina dupa
raporturi); unele norme de DIPr constituie aplicatii a DIPublic (este doar o corelatie intre aceste
obiecte)
Conclusie este ramura aparte (are obiect propriu, metoda, principii etc.)
1.3. Argumentai importana dreptului internaional privat.
In orice societate sunt foarte multe relatii de diferit tip si domeniu, intre diferiti subiecti. Ele pot
fi in cadrul unui stat dar la fel si la nivel international, intre subiecte din diferite state, etc. Prin
intermed acestor raporturi, fiecare stat participa la schimbul international de valori spirituale si
materiale. DIPr contribuie la cunoasterea si aprofundarea diferitor sisteme de drept, prin
trimiterile facute de normele conflictuale. DIPr e in legatura directa si permanenta cu
intensificarea relat internat a RM cu alte tari, de asemenea prin intermed colaborarii jurid.
RM a inaintat in acest domen pri reglementarile jur de DIPr (Cod famil, civil, proced civ), cu
ajutorul carora a devenit posibila cunoasterea instantei competente in judecarea unui litig de
DIPr si se poate cunoaste daca intr-un conflict de legi inst sesizata va judeca cf legii proprii (lex
fori) sau cf legii altei tari (lex causae).
De asemenea e important de a vedea daca o hotarire judecat va avea efecte in alta tara, ce fel de
efecte si in care conditii. Cu evolutia DIPr vor fi mai clare aspecte ce tin de aplicarea sau
neaplic legii proprii sau starine, ceea ce va duce la cresterea sau scaderea in amploare a relat
internat.

28

Conflictele de legi in situatii speciale

2.1. Caracterizati conflictele dintre legile statelor in care coexista mai multe sisteme
legislative(art.1579CC)
in situatia cind in cadrul aceluiasi stat exista in acelasi timp o legislatie diferita de la o regiune
la alta sau in statele unde subiecii acestora dispun de legi proprii care difera intre ele astfel
instanta va trebui sa aleaga dintre legile date pe cea care potrivit principiilor generale in materie
si in functie de elemente de legatura dintre raportul j si legile respective o considera competenta
de a da solutie litigiului.
2.2. Analizati conflictul interpersonal de legi
uneori in cadrul unui stat diferite grupuri de indivizi sau colectivitati sunt supuse unor legi
diferite, eventual si unor jurisdictii speciale in functie de apartenenta acestora la o anumita
religie aparind astfel carevai conflicte(hindusa,musulman) aceste conflicte poarta denumirea de
conflicte de legi interpersonale.
Conflictele interpersonale prezinta importanta pentru DIP in urmatoarele situatii:
in cazul in care norma conflictuala a forului trimite la legea unui asemenea stat pentru a
reglementa statutul personal. Intro astfel de situatie este necesar de precizat carei religii apartine
persoana in cauza in scopul stabilirii legii de fond aplicabile.
In cazul in care se pune problema executarii unei hotariri pronuntate de o instanta
confesionala din strainatate . astfel instanta de exequator trebuie sa recurga la verificarea si
competenta instantei confesionale straine potrivit legii statului unde hotarirea a fost pronuntata
2.3. Argumentati justificarea aplicarilor legilor statului nerecunoscut.
astfel aici avem citevai situatii:
b)
astfel nerecunoasterea unui stat de catre orice alt stat nu inseamna inexistenta acestuia si
a sistemului sau de drept care exista independent de orice atitudine din afara.pe de alta parte
potrivit normelor dr international public recunoastertea unui stat are un caracter declarativ nu
constitutivastfel statul exista indepedent de recunoasterea sa de alte state astfel legile acelui stat
sun singurile care trebuiesc luate in conideratie cind se intilnesc cu legile altor state.
c)
Cind se pune problema de a lua in consideratie o lege straina spre a fi aplicata unui raport
j sau de a recunoaste efectele j dobindite in temeiul unei legi straine este necesa de a se tine
seama de faptul daca acea lege se aplica sau nu in tara respectiva astfel ar insemna ca partile din
raporturile j respective sa fie lipsite de posibilitatea de asi pune in valoare drepturile lor numai
pentru considerentul ca apartin unui stat nerecunosta de tara forului,pentru ca persoanele
respective sunt casatorite sau nu sunt rude sau nu, divortate sau nu numai in raport cu
dispozitiile legilor tarii careia ii apartin indiferent de atitudinea politica a altor state.
d)
Neaplicarea legilor unui stat strain pe motiv ca nu a fost recunost de tara forului este ca si
cum sar spune ca legile statului nerecunoscut nu sunt aplicate pentru considerentul ca
rinduielile sale nu convin statului forului acest lucru ar insemna o imixtiune in treburile interne
ale altui stat , inadmisibila normelor DIP
e)
Nici un st nusi permite de aprecia legitimitate altuia .
Solutia general admisa in practica judecatoreasca si in literartura este ca legile unuio stat
nerecunoscut de statul forului poate da nastere la conflictele de legi in aceiasi masura ca si
legile oricarui alt stat

29

Legea aplicabila bunurilor si drepturilor reale

3.1. Caracterizai regula lex rei sitae pornind de la reglementrile art.1601-1602 din Codul
civil.
Coninutul posesiunii, dreptului de proprietate i al altor drepturi reale asupra bunurilor mobile
i imobile, realizarea i ocrotirea lor se determin potrivit legii statului pe al crui teritoriu se
afl bunurile dac nu se prevede altfel.
Apartenena bunului la categoria de bunuri mobile sau imobile, precum i orice alt
calificare juridic a bunurilor, se determin potrivit legii statului pe al crui teritoriu se afl
bunurile.
Dobndirea i stingerea dreptului de proprietate i altor drepturi reale asupra bunului se
determin conform legii statului pe al crui teritoriu se afla sau era situat bunul la momentul
cnd a avut loc aciunea ori o alt mprejurare ce a servit drept temei pentru apariia sau
stingerea dreptului de proprietate sau altor drepturi reale dac legislaia RM nu prevede altfel.
3.2. Analizai domeniul de aplicare a regulii lex rei sitae.
Orice form de publicitate referitoare la bunuri este guvernat de legea aplicabil la data i n
locul unde se realizeaz, ceea ce au ca efect constituirea drepturilor referitoare la bunuri
imobile, snt guvernate de legea statului pe al crui teritoriu se afl bunurile, chiar dac temeiul
juridic al dobndirii, transmiterii sau stingerii dreptului real ori al garaniei reale s-a constituit
prin aplicarea unei alte legi.
Msura de publicitate imobiliar este supusa legii locului siturii imobilului, chiar dac actul
juridic generator, transla tiv, modificator sau extinctiv al dreptului real sau al garaniei reale
imobiliare este supus unei alte legi.
Prin continutul drepturior reale nelegem prerogativele pe care titularul unui asemenea drept le
are. precum i modalitile de exercitare a acestora.
Astfel, rezult c lex rei sitae guverneaz modul de exercitare al posesiei, folosinei i
dispoziiei privind bunurile, precum i dezmembramintele dreptului de proprietate: dreptul de
uzufruct: dreptul de uz; dreptul de abitaie; drep de servitute; dreptul de superficie.
3.3. Argumentai excepiile de la aplicarea regulii lex rei sitae (art.1603-1607 din Codul
civil).
1 - Mijloacele de transport - bunurile aflate la bord care formeaz dotarea tehnic;
- creanele care au ca obiect cheltuielile de asisten tehnic a mijloacelor de transport.
2 - Bunurile aflate n curs de transport
apariia i stingerea dreptului de proprietate i a altor drepturi reale n baza actului juridic cu
privire la bunurile mobile aflate n curs de transport se determin conform legii statului de undo
aceste bunuri au fost expediate.
3 - Bunurile supuse nregistrrii de stat
n conformitate cu prevedereile art.1604 din Codul civil, dreptul de proprietate i alte drepturi
reale asupra bunurilor supuse nregistrrii de stat se determin potrivit legii statului pe al crui
teritoriu drepturile asupra acestor bunuri sunt nscrise n registrul de stat.
4 - Titlurile de valoare.Emiterea titlurilor de valoare este supusa legii aplicabile statutului
organic al persoanei juridice emitente. Legea naional a persoanei juridice strine se consider
legea statului pe al crui teritoriu persoana este constituit.
5 - Universalittile de bunuri
-universalittile de bunuri (mobile sau imobile), aparinnd unei persoane
fizice, izvorte din succesiune, sunt supuse legii aplicabile succesiunii
30

-transmiterea universalitii de bunuri ntre persoane juridice ca efect a'

reorganizrii acestora, este supus legii naionale a persoanei juridice reorganizate".
Frauda legii in DIP
1.1. Caracterizai noiunea de fraudare a legii aplicabile.
Frauda la lege in dr intern = operatia prin care partile la un r j utilizind unele dispozitii legale
convenabile lor, eludeaza alte dispozitii legale, nefavorabile lor.Frauda la lege in DIPr = partile
creaza intentionat conditii prin care r j incheiat sa nu fie reglementat de legea competenta, dar
de alta lege, mai favorabila. Aici acest lucru este facilitat de principiul lex voluntatis .
1.2. Determinai modalitile i condiiile fraudei la lege n dreptul internaional privat.
Modalitatile de intervenire a fraudei la lege in DIPr:
- introducerea intr-un r j de drept intern a unui element de extraneitate, in scopul provocarii
artificiale a unui conflict de legi pt a aplica o lege straina.
- schimbarea frauduloasa a punctului de legatura intr-un r j care are deja un element de
extraneitate si este un rap de DIPr , evitind astfel legea care e competenta prin normele
conflictuale si aplicarea altei legi.
Conditiile fraudei la lege:
- schimbarea voluntara si frauduloasa a punctului de legatura. Adica partile prin act de vointa
sa schimbe punct de legatura (de ex schimbarea cetaten, domicil). De asemenea frauda la lege
poate fi aplicata doar la r j asupra carora sunt aplicabile norme conflictuale cu puncte de legat
mobile.
- existenta unui scop ilicit urmarit de parti intentia frauduloasa a partilor, aplicarea unui alt
sistem de legi decit cel normal competent, o incalcare indirecta.
- obtinerea prin intermediul partilor a unui rezultat ilicit adica sistemul pe care partile vor sa-l
aplice trebu sa fie mai favorabil decit cel normal competent (scopul partilor)
- utilizarea de catre parti a mijloacelor ilicite schimbarea cetateniei, sediului.
1.3. Argumentai soluiile privind sancionarea sau nesancionarea fraudei la lege n
dreptul internaional privat.
Sunt 3 opinii: ca frauda la lege trebu sanctionata (majoritatea), si ca nu treb, si ca frauda la lege
se admite doar in materia formei actelor.
Nu trebuie sanctionata pt ca (argumente si contraargum):
1 partile utilizeaza mijloace licite pt aceasta. Insa nu e corect pt ca nu se pedepsesc
mijloacele, ci scopul.
2 la sanctionare se tine cont de prea mlte momente psihologice care au determinat partile sa
incheie actul jur. Dar la fel nu e suficient, pt ca in majoritatea r j se examineaza si elementele
subiective.
Treb sanctionata pt ca:
1 e o sanctiune a normelor conflict, care sunt imperative (expresia statului) si care nu pot fi
neglijate de parti
2 un act cu scop ilicit nu treb sa aiba efecte, chiar daca mijloacele sunt legale
(inopozabilitatea lui in tara a carei lege sanctioneaza asa acte)
3 ca sanctiune neaplicarea legii care a devenit competenta prin frauda, si aplicarea celei care
era competenta anterior
4 pedepsirea e indreptata impotriva intentiei frauduloase a partilor
5 fraudarea dreptului competent, e o incalcare a normei conflictuale a forului

31

Determinarea legii aplicabile persoanei juridice

2.1. Caracterizai noiunea de naionalitate a persoanei juridice.
Nationalit = legatura politica si juridica intre pers jur si stat, se aplica prin analogie cu cetatenia,
dar nu e aceeasi, si nu are aceleasi efecte ca cetatenia pt pers fiz.
2.2. Stabilii criteriile de determinare a naionalitii persoanei juridice n diferite sisteme
de drept, inclusiv n cel al R.Moldova (art.1596 din Codul civil).
Criteriile de determinare sunt diferite, in diferite sisteme de drept:
1 - Criteriul voinei fondatorilor. Utilizarea lui pemite fondatorilor sa aleag nationalitatea n
concordan cu propriile interese asa cum aleg denumirea sau sediul.
2 - Criteriul locului unde se afl centrul activitii economice. Lex societatis ar putea fi, n
aceast conceptie legea statului unde se afl centrul activitii persoanei jur, aa dup cum lex
contractus este legea statului unde se execut contractul (lex loci executionis).
3 - Criteriul sediului social (teritorialitii conducerii) Potrivit acestui criteriu, persoana
juridic are naionalitatea rii pe teritoriul crei si-a stabilit sediul social.
4 - Criteriul ncorporrii (locului nregistrrii statutului). Potrivit acestui criteriu,
persoana juridic are naionalitatea rii unde au fost indeplinite formalitile de
constituire i nregistrare.
5 - Criteriul controlului. naionalitatea persoanei juridice determinndu-se fie potrivit
apartenenei conductorilor persoanei juridice, fie potrivit ceteniei asociailor, fie potrivit
naionalitii capitalului social, fie potrivit ceteniei acelora n folosul crora se desfoar
activitatea persoanei juridice.
6 - Criteriul mixt. n unele situaii, pentru determinarea naionalitii sunt utilizate criterii
mixte, adic concomitent se aplic cteva criterii din cele menionate.
2.3. Argumentai importana naionalitii persoanei juridice n materia dreptului
internaional privat.
Importanta se exprima prin urmatoarele:
- nationalitatea ajuta sa facem deosebire intre pers jur nationale si straine, in DIPr e
important, se pune si problema recunoasterii extrateritoriale si stabilirea regimului juridic intr-o
tara gazda
- nationalitatea determina legea aplicabila pt statutul pers jur (de legea nationala a pers jur)
- nationalitatea pers jur e un criteriu de detereminare a domeniuli de aplicare a tratatelor
internationale, adica determinarea pers jur care beneficiaza de prevederile tratatului
- nationalitatea de asemenea determina care stat poate corda protectie diplomatica, in anumite
cazuri
- de semenea serveste la aplicarea masurilor deosebite de protectie impotriva unor pers jur
straine (pescuit, cai aeriane)

32

Legea aplicabila conditiilor de forma ale actelor juridice.

3.1. Caracterizati legea aplicabila formei exterioare a actelor juridice
in DIP forma exterioara a act j este cirmuita de legea locului unde se incheie actul exprimata
prin formularea locus regit actum. Atunci cind este vorba de acte solemne acestea implica
interventia unei autoritati locale care aplica propria lege, iar referuitor la alte act j in prezumtia
ca legea locala este cel mai bine cunoscuta de parti.
3.2. Analizati domeniul de aplicare a legilor privind forma actelor juridice.
in principal coditiile de forma ale act j sunt stabilite de legea care guverneaza fondul actului j,
totodata se precizeza ca actul j incheiat in afara rm se considera valabil din punctul de vedere al
formei daca indeplineste conditiile prevazute de una din urmatoarele legi:
este respectata legea locului unde a fost intocmit
sunt respectate exigentele legislatiei rm
este respectata legea nationala sau legea domiciliului persoanei care la intocmit
este valabil conform legii aplicabile autoritatii care examineaza validitatea actuluij
Astfel cod civil prevede ca contractul este valabil din punct de veder a formei in cazul in care:
partile contractului se afla la moment incheierii contractului in state diferite si sunt
respectate conditiile de forma potrivit legislatiei unuia dintre aceste state
reprezentantul unei parti a contractului respecta condit de forma potrivit legislatiei
statului pe al carui teritoriu se afla la momentul incheierii contractului
3.3. Argumentati caracterul normelor conflictuale privind forma actului juridic sub
aspectul prioritatii de aplicare (art.1609 alin.(1),art.1613 din CC)
aplicarea in principal al legii care cirmuieste fondulin Dip rm cu privire la forma actelor j exista o norma conflictuala principala si mai multe norme
conflictuale subsidiare, mentionam acordarea prioritatii de reglemntare legii care cirmuieste
fondul actului celelalte avind caracter subsidiar fata de aceasta
aplicarea in subsidiar a legii locului intocmirii actului
in DIP RM regula locus regit actum are un caracter subsidiar fata de legea care cirmuieste
fondul actului j, actul j incheiat in afara rm se considera valabil din punctul de vedere a formei
daca este respectata legea locului unde a fost intocmit
aplicarea in subsidiar a legii nationale sau legii domiciliului persoanei care la intocmit
aplicarea in subsidiar a legii autoritatii care examineaza validitatea actului j.
Act j se considera valabil din punct de vedere al formei si in cazul in care indeplineste conditiile
legii aplicabile potrivit DIP al autoritatii care examineaza validitatea actului prin aplicarea
regulii auctor regit actum. Regula auctor regit actum se aplica in principiu in cazul in care
validtatea act j este examinata de o autoritate a unui stat in strainatate, in cazul examinarii
validitatii actului de o autoritate din tara forului se aplica regula locus regit actum

33

Istoricul aparitiei si dezvoltarii DIP

1.1 Caracterizati conditiile aparitiei problemelor de DIP
aparitia normelor DIP precum si a problemelor care au impus edictarea acestor norme a fost
determinata de anumiti factori sociali economici si anume:
un schimb intens de marfuri intre locuitorii tarii sau provincii diferite si respectiv
deplasarii de oameni
dintro tara in alta,
un dr civil diferit prin continutul sau de la o provincie sau tara la alta intre care existau
relatii economice , adica un dr civil diferit apartinind unor sisteme juridice de egala valoare
posibilitatea de a se recunoaste strainului unele dr dobindite potrivit legii sale personale
si deci posibilitatea de a se recunoaste efectele unei legi straine
1.2 Analizati teoria statutarilor italieni(glosatori, postglosatori)privind solutionarea
conflictelor de legi
Glosatorii-primele solutii ale conflictelor de legi care se puteau ivi leau dat glosatorii. Acesti au
fost juristii timpului m care faceau insemnari pe marginea textelor din corpus iuris civile, care
se numeau glose de unde si denumirea lor de glosatorii adica comentarii al dr roman.
Postglosatorii-sunt juristii care au urmat glosatorii acesti sunt Bartolus, Baldus sa. Cu ei incepe
studiul sistematic al conflictelor de legi, rezultatele kla care au ajuns postglosatorii in
elaborarea si sistematizarea solutiilor pentru rezolvarea conflictelor de legi sint cunoscute sub
denumirea de teoria italiana a statutelor sau scoala postglosatorie , denumirea vine de la locul
unde a aparut aceasta teorie.
1.3 Argumentati ideile esentiale ale doctrinelor franceze, olandeze si germane de
solutionare a conflictelor de legi
solutionarea de legi in franta avea la baza acestora urmatoarele solutii: unificarea dr
cutumiar , solutionarea conflictelor care se iveau intre diferitele cutume.
Ideile de baza ale teoriei statutarilor olandezi sunt:-legile oricarui stat au putere in
limitele teritoriului sau deci principiul extrateritorialitatii legilor, se admite extrateritorialitatea
statutului personal in cazul deplasarii pers dintro parte in alta, - se poate aplica o lege proprie in
strainatate sau o lege straina pe teritoriul propriu dar nu in virtutea unei idei de drept deci ca o
obligatie ci in virtutea unei formule de politete internationala , de curtoazie internationala in
virtutea formulei comitas gentium
aplicarea legii straine poate fi inlaturata daca aduce atingerea ordinii locale , aceasta cu
privire la efectele dr dobindite in strainatate.
Ideile de baza ale doctrineGermane erau:
-toate legile nu se pot clasifica apriori in personale si reale sau teritoriale sau extrateritoriale in
unele cazuri aceste 2 clasificari nu trebuie confundate pentru ca au la baza criterii ce le
deosebesc : in prima clasificare obiectul si in cea de a 2 intinderea aplicarii in spatiu
-pentru a sti ce lege cirmuieste raport j trebuie vazut care este sediul acelui raport j, pentru a
afla acest sediu se utilizeaza 2 prezumtii: -de localizare a raport j si prezumtia de supunere
voluntara a partilor fata de legea locului unde raportul este localizat prin sediul sau
-in materia contractelor partile pot prin vointa lor sa supuna raportul j legii pe care o doresc
locala sau straina
-in cazul in care sunt competente legile straine se aplica in temeiul unei obligatii j si nu ca
urmare a unei curtoazii internationale

34

Legea aplicabila statutului personal

2.1. Caracterizai concepia legii personale (lex personalis) n diferite sisteme de drept.
n dreptul internaional privat statutul personal l constituie ansamblu! materiei care aparine
strii civile i capacitii persoanei.
Legea care.crmuieste statutul personal ,este conceput in mod diferit n diferite sisteme de
drept.
1.Sistemele de drept n care statutul personal esto supus legii naionale (lex patriae)
2 Sisteme de drept in care statutul personal este supus legii domiciliului.
3.Sistemele de drept in care statutul personal este supus att legii naionale, ct l legii
domiciliului
2.2. Analizai determinarea legii aplicabile statutului personal n dreptul internaional
privat al R.Moldova prin prisma reglementrilor cuprinse n art.1587, 1588, 1590 alin.(1),
1591 din Codul civil.
. Legea aplicabil statutului personal n dreptul conflictual al r.moldova
pentru celeanul R.Moldova legea naional este legea R.Moldova. Astfel, cetenia constituie
punctul de legtur pentru norma conflietual n al crei coninut intr starea civil i
capacitatea persoanei fizice.
Determinarea ceteniei se face conform legii statului a crui cetenie se invoc. Astfel, n
cazul n care persoana are dou sau mai muite cetenii, legea naional se consider legea
statului cu care persoana are cele mai strnse legturi, in sensul alin.(2), iar cele mai strnse
legturi persoana le poate avea prin intermediul domiciliului sau reedinei.
Capacitatea de exerciiu a cetenilor strini i a apatrizilor este guvernat de legea lor
naional. Nu exist legea naional n privina apatrizilor. Astfel, mai potrivit ar fi dac
privitor la apatrizi s-ar prevedea c capacitatea de exerciiu a acestora este crmuit de legea
domiciliului, sau n lipsa domiciliului, de legea reedinei".
2.3. Argumentai teoria interesului naional ca excepie de la aplicarea legii personale
(art.1590 alin.(2) din Codul civil).
Privitor la norma conflietual lex patrise s-a elaborat o concepie pentru a o exprim
dificultile pe care le ntmpin coordonarea intereselor n prezen ou cerinele unei securiti
juridice pe plan internaional. Aceast concepie, cunoscut n doctrin sub denumirea de
teoria interesului naional" este o creaie jurisprudenial, reprezentnd o excepie de la
competena normal a logii naionale n privina capacitii persoanelor.
Teoria interesului naional implic ndeplinirea n mod cumulativ a urmatoarelor
condiii:
a. persoana n cauz s fie incapabil potrivit legii sale personale
b. aceast persoan s fie capabil potrivit legii locului ncheierii actul juridic
c.anularea actului s fie de natur a produce un prejudiciu neiustificat pentru ceteanul propriu

35

Executarea hotaririlor judecatoresti straine

3.1.Caracterizai noiunea de exequatur.
Prezinta o procedura judiciara in cadrul careia in urma controlului exercitat asupra hotaririi
judecatoresti straine de instantele statului pe teritoriul caruia se cere executarea hotarirea
judecatoreasca e declarata executorie
Exequatorul este un act de jurisdictie al instantei pt obtinerea caruia sunt necesare 2 et:
1.recunoasterea hotaririi straine
executarea hotaririi straine
3.2. Analizai procedura de executare a hotrrilor judectoreti strine n R.Moldova
(art.468-470 din Codul de procedur civil).
Hotrrea judectoreasc strin care nu a fost executat benevol poate fi pus n executare pe
teritoriul Republicii Moldova, la cererea creditorului, n temeiul ncuviinrii date de curtea de
apel de drept comun n a crei circumscripie urmeaz s se efectueze executarea. n cazul n
care debitorul nu are domiciliu sau sediu n Republica Moldova ori cnd domiciliul nu este
cunoscut, hotrrea se pune n executare la locul de aflare a bunurilor acestuia.
Cererea de recunoatere a hotrrii judectoreti strine se examineaz n edin de judecat, cu
ntiinarea legal a debitorului despre locul, data i ora examinrii. Neprezentarea din motive
nentemeiate a debitorului citat legal nu mpiedic examinarea cererii.
Instana judectoreasc poate satisface cererea ntemeiat a debitorului privind amnarea
examinrii cererii, ntiinndu-l.
Instana judectoreasc, dup ce ascult explicaiile debitorului i examineaz probele
prezentate, pronun o ncheiere de ncuviinare a executrii silite a hotrrii judectoreti
strine sau de refuz al autorizrii executrii.
n temeiul hotrrii judectoreti strine i ncheierii, rmase irevocabile, de ncuviinare a
executrii ei silite, se elibereaz un titlu executoriu, care se expediaz instanei de la locul de
executare a hotrrii judectoreti strine.
3.3.Argumentai temeiurile de refuz a executarii hotrrilor judectoreti strine n
R.Moldova (art.471 alin.(1) din Codul de procedur civil).
Refuzul de a ncuviina executarea silit a hotrrii judectoreti strine se admite n unul din
urmtoarele cazuri:
a) hotrrea, conform legislaiei statului pe al crui teritoriu a fost pronunat, nu a devenit
irevocabil sau nu este executorie;
b) partea mpotriva creia este emis hotrrea a fost lipsit de posibilitatea prezentrii la
proces, nefiind ntiinat legal despre locul, data i ora examinrii pricinii;
c) examinarea pricinii este de competena exclusiv a instanelor judectoreti ale Republicii
Moldova;
d) exist o hotrre, chiar i nedefinitiv, a instanei judectoreti a Republicii Moldova emis
n litigiul dintre aceleai pri, cu privire la acelai obiect i avnd aceleai temeiuri sau n
procedura instanei judectoreti a Republicii Moldova se afl n judecat o pricin n litigiul
dintre aceleai pri, cu privire la acelai obiect i avnd aceleai temeiuri la data sesizrii
instanei strine;
e) executarea hotrrii poate prejudicia suveranitatea, poate amenina securitatea Republicii
Moldova ori poate s contravin ordinii ei publice;
f) a expirat termenul de prescripie pentru prezentarea hotrrii spre executare silit i cererea
creditorului de repunere n acest termen nu a fost satisfcut de judecata Republicii Moldova;
36

g) hotrrea judectoreasc strin este rezultatul unei fraude comise n procedura din
strintate.

37