Sunteți pe pagina 1din 8

afectiunile ORL: sinuzite, rinofaringite, amigdalite, laringite

afectiunile pulmonare: bronsite, bronsiolite, astm bronsic, traheite, bronsiectazii

Nebulizatorul

Nebulizator cu compresor (pediatric)


Nebulizatorul transforma medicamentul din forma lichida in suspensie formata din particule
foarte fine si care sunt inhalate in plamani cu ajutorul unei masti sau a unui ajutaj.
Nebulizatoarele sunt eficiente mai ales in tratamentul copiilor cu astm, insa si adultii sau
copiii mici cu probleme respiratorii, raceli, sinuzite sau afectiuni pulmonare si din sfera
ORL beneficieaza de avantajele sale. Sunt folosite cu precadere cand trebuie administrate doze
mari de substante inhalatoare, terapia folosind nebulizatorul fiind deseori numita tratament
respirator.
Nebulizatoarele pot fi:

cu compresor: cel mai folosit tip de nebulizator; presupune un compresor care furnizeaza
aer comprimat nebulizatorului

cu ultrasunete: este mai usor si mai silentios decat un nebulizator cu compresor,


principalul lui avantaj fiind transformarea medicatiei folosite in particule extrem de fine
(5 microni) care sunt mai usor de inhalat in plamani.

Nebulizatoarele pot fi conectate la o sursa de curent sau pot functiona pe baterie (portabile). Cele
care se introduc in priza sunt mai mari decat cele portabile, insa mai ieftine.
Cum se foloseste corect nebulizatorul?
Asamblarea nebulizatorului se face cu ceva timp inainte de ora la care trebuie sa se realizeze
administrarea medicatiei, mai ales cand este vorba despre un copil a carui rabdare, dupa cum

bine stim, este limitata. Asamblarea prealabila iti ofera si avantajul de a fi increzatoare si stapana
pe situatie, pentru a nu speria si mai mult copilul pus in fata unui aparat despre care nu stie
nimic.
Se va respecta intocmai medicamentatia prescrisa de medic, dozele si modul de combinare
al medicamentelor. De obicei, medicamentele folosite in nebulizare se amesteca cu ser
fiziologic si nu apa distilata, intrucat aceasta irita mucoasele.

Inainte de inceperea tratamentului, spala mainile cu sapun si usuca-le bine.

Masoara cu atentie doza de medicament prescrisa. Foloseste instrumente dozatoare sterile


(seringi de unica folosinta) pentru a fractiona medicamentatia.

Copilul mai mare va sta pe scaun, cu spatele drept, cel mic poate sta in poala unui parinte.
Masca se fixeaza bine pe fata, iar ajutajul (piesa care se introduce in gura) trebuie
pozitionat intre dintii copilului, buzele captusind si sigilind gura.

Respiratia trebuie sa fie inceata si adanca. Daca este posibil, respiratia trebuie
mentinuta 2-3 secunde inainte de a expira aerul din cavitatea toracica pentru a permite
medicatiei sa se instaleze pe caile respiratorii. Inhalarea aerosolilor este completa si
eficienta daca fiecare respiratie a copilului face ca suspensia de particule sa dispara.

Terapia cu aerosoli dureaza in jur de 5-10 minute, in functie de cantitatea de


medicament prescrisa. Aparatul trebuie lasat sa functioneze inca 1 minut dupa ce nu mai
produce suspensie si abia apoi sedinta de nebulizare se declara incheiata.

Verifica ca medicamentul sa nu fi aderat la peretii cupei, procedand la agitarea ei usoara


in timpul tratamentului.

Masca nebulizatorului

Nebulizator cu ultrasunete Laica

Daca copilul nu este destul de mare pentru a folosi ajutajul, medicatia va fi administrata folosind
masca nebulizatorului care, desi poate inspaimantatoare pentru un copil, asigura o tratare corecta
a afectiunii copilului prin patrunderea in plamani a unei cantitati suficiente de medicatie pentru
imbunatatirea starii de sanatate. De aceea, parintii care realizeaza nebulizarea fara masca,
indreptand suspensia de aer catre fata copilului in timp ce acesta doarme (fiind prea speriat sa
accepte tratamentul treaz), trebuie sa stie ca medicatia care ajunge in plamanii copilului este
insuficienta. Distanta optima la care poate fi tinuta masca in timpul nebulizarii este de 2,5
cm de fata copilului, asigurand o transmisie de 80% a medicatiei in plamani fata de 50%
daca masca ar fi tinuta la 5cm de fata.
Efecte secundare
Daca copilul acuza ameteala, vomita sau tuseste tare in timpul nebulizarii, luati o pauza de 5
minute. Ajuta-l sa se relaxeze si sa-si revina la respiratia normala, apoi reluati tratamentul.
Efectele secundare sunt induse de medicatie si nu de aparatul de aerosoli in sine.
Cele mai comune efecte secundare care apar in urma folosirii nebulizatorului sunt:

iritatie usoara pe gat sau caile respiratorii cu apariti raguselii sau unui gat dureros

gura uscata

gust neplacut in gura

daca componentele nebulizatorului nu sunt igienizate corect, poate surveni o infectie


bacteriana

Curatarea nebulizatorului
Pentru a preveni infectiile, nebulizatorul trebuie igienizat dupa fiecare folosire intr-o incapere
ferita de fum de tigara si praf, departe de ferestrele deschise:

Cupa in care se introduc medicamentele trebuie clatita cu apa calduta, apoi scuturata bine
pentru a elimina excesul de apa si lasata la uscat. La sfarsitul unei zile de tratament (care
de obicei se prescrie de 2 ori pe zi) cupa, masca si ajutajul nebulizatorului vor fi spalate
in apa cu sapun sau putin detergent de vase, clatite foarte bine si lasate la uscat. Tubul
compresorului nu trebuie curatat.

La fiecare 3 zile de tratament, dupa spalarea echipamentului, acesta trebuie si dezinfectat


cu o solutie de apa cu otet: 120ml otet la 400ml apa. Echipamentul se scufunda in solutie
pentru 20 minute, apoi se clateste sub jet de apa continuu. Se scutura de excesul de apa si
se lasa la uscat pe un prosop de hartie. Echipamentul nebulizatorului se va usca totdeauna
complet inainte de a fi reintrodus in geanta sau punga de plastic.

Nebulizatorul trebuie curatat prin lasarea lui sa functioneze doar cu apa curata,
dupa fiecare sedinta de aerosoli

Depozitarea nebulizatorului

nebulizatorul se pastreaza in gentuta furnizata de producator sau infasurat intr-un material


textil curat.

compresorul nu se depoziteaza si nu se pune pe podea in timpul terapiei cu aerosoli.

Cum sa relaxezi copilul in


timpul nebulizarii
E important ca cel mic sa fie linistit in momentul nebulizarii, intrucat atunci cand plange nu
respira corect, iar particulele de medicatie nu ajung in cantitate suficienta in plamani. Ce
poti face pentru a-ti ajuta copilul sa accepte mai usor tratamentul cu aerosoli:

Administreaza-i aerosolii in acelasi loc si la aceeasi ora in fiecare zi pe perioada


tratamentului, pentru a se obisnui si accepta nebulizarea ca pe o rutina

Inventeaza un joc de roluri. Spune-i ca este un astronaut pornit in aventura salvarii


planetei. Exista si nebulizatoare special concepute pentru copii, cu forme prietenoase, gen
catel, pinguin, trenulet.

Invita copilul sa coloroze nebulizatorul cu ajutorul unei carioci sau sa lipeasca abtipilduri
pe el

Uitati-va la un film de desene animate sau citeste-i cartea preferata

Daca copilul e mai mare, lasa-l sa-si asume responsabilitatea efectuarii tratamentului.
Chiar si cei mai mici pot ajuta la plasarea corecta a mastii pe fetisoara lor sau la pornirea/
oprirea nebulizatorului

Lauda-i efortul de a mentine masca pe fata si a suporta tratamentul cu aerosoli.

nterviu cu dl. conf. dr. Ioan Cerntescu

Infeciile respiratorii recurente n relaia

cu astmul bronic, la copilul de vrst mic

Beatrice Cioba

Infeciile respiratorii fac parte din categoria bolilor foarte des ntnite la copii, n mod
special n sezonul rece. O imunitate sczut dar i contactul zilnic cu ali copii bolnavi
din colectivitile pe care le frecventeaz grdinia, locurile de joac,etc. - i fac pe cei
mici s fie inte directe ale unor astfel de infecii. Cnd aceste infecii se grefeaz pe un
teren alergic lucrurile pot deveni mult mai complicate, dar despre acest lucru n
continuare, cu dl. conf.dr.Ioan Cerntescu-medic primar pediatru-IOMC, un nume n
pneumologia romnesc.

Dle. confereniar Cerntescu, care este tabloul simptomatologic al infeciilor respiratorii


aprute pe un teren astmatic?

Cred ca mai nti ar trebui definit acest teren astmaticde care facei vorbire. Sunt muli
factori responsabili, dar cel puin doi sunt considerai eseniali: predispoziia genetic i
terenul alergic. Adeseori prinii se tem c racelile frecvente ale copilului lor ar putea fi
astm, n condiiile n care o rud apropiat are astm sau manifestri alergice diverse.
Aceste temeri sunt n parte justificate i vor fi luate n considerare atunci cand evalum
diagnosticul(n faza anamnestic).De fapt, predispoziia genetic este evideniat numai
anamnestic, investigaiile genetice fiind apanajul cercetrilor tiinifice. n schimb,
investigaia alergologic este obligatorie i se refer la identificarea atopiei i a factorilor
alergici poteniali, chiar i la vrstele foarte mici(< 2ani).Cu sperana c am elucidat acest
termen s rspund la ntrebarea d-voastr.Infeciile respiratorii(i aici m refer la cele de
tract respirator superior), la copil pot avea simptomele cele mai diverse, de la banalele

raceli, guturai sau rinite, pn la afeciuni mai serioase:traheobronit, adenoidite,


amigdalite sau laringite. Aproape n exclusivitate ele sunt predominant virale. Aceste
afeciuni respiratorii sunt considerate normale dac se repet de 4-5 ori ntr-un an.
Deseori, prinii sunt ngrijorai de faptul c, aceste raceli sunt foarte frecvente.
Adesabilitatea la medicul de familie crete exponenial, iar aceti prini i pun problema
dac copilul lor nu are cumvaimunitatea sczut.Medicul curant are responsabilitatea
de elucidare a cauzelor acestor recurene.El trebuie s tie c exist unele simptome
respiratorii, care la prima vedere pot fi etichetate drept rceli nevinovate, dar care de
fapt mascheaz un teren astmatic.S dau un exemplu(foarte frecvent ntlnit n practica
pediatric): un copil de 3-4 ani, care tuete de mai mult timp(3-4 sptmni). Cel mai
adesea el are o viroz pulmonar, dar dac tusea este mai ales nocturn sau apare dup
efor, sau se exacerbeaz ntr-un mediu poluat, atunci se poate suspiciona un teren
astmatic i justifica investigaii de specialitate. Dar atentie! Marea majoritate a acestor
copii cu tuseizolat nu au astm, probabilitate care, din pcate a fost preluat foarte usor
din patologia adultului E foarte adevrat ns c unii dintre aceti copii au o tuse
persistent, prelungit, exasperant, iar medicul uneori cedeaz presiunilor i ncearc
tot felul de terapii.Recomandarea mea: tratamentele ncercate s fie ct mai puin
agresive, mai ales la copilul < 2ani.

Ce implicaii pot avea aceste infecii respiratorii la copilul cu astm bronic?

Rspunsul este foarte scurt: infeciile respiratorii sunt considerate principalul factor
declanator al exacerbarilor astmatice. La copilul precolar, 3 sunt fenotipurile astmatice
posibile: astmul indus viral, astmul indus de alergene i astmul indus de efort. De departe
astmul indus viral este cel mai frecvent. n situaiile n care exist terenul astmatic,
orice infecie respiratorie contactat poate fi potenial declanatoare de exacerbri
astmatice. Prinii reclam aceast situaie cu ocazia frecventrii colectivitii de ctre
copiii lor.Adeseori, ei se plng de faptul c micuul lor nu st mai mult de 1-2 sptmni
la grdini, fr s rceasc i sunt foarte preocupai de aceast situaie.

Ce protocol terapeutic se recomand n astfel de situaii?

Desigur, aceste afeciuni respiratorii trebuie tratate.Dar atenie! Infeciile respiratorii


superioare sunt de obicei virale, iar tratarea lor cu antibiotic nu se justific.Din pcate
practica medical infirm aceast teorie. Chiar de la primele simptome respiratorii, unii
medici de famile, ngrijorai de vrsta mic, dei tiu c afeciunea contactat este viral,
recomand antibiotic. Abia dup ce simptomele treneaz(2-3 sptmni) ei se adreseaz
pneumologului pentru un examen de specialitate.

Cred c n loc de un protocol terapeutic s-ar impune cteva recomandri.La copilul mai
mic de 1an nu se recomand expectorantele, antihistaminicele, iar terapia cu aerosoli
trebuie strict supravegheat de ctre medic, cu precdere la medicaia folosit.Spre
exemplu, bronhodilatatoarele de tip beta2adrenergice- salbutamol-ul pot fi nocive la
sugarul <6 luni.Am mai observat c sunt la mod aerosolii cu dexametazon, singur
sau n diverse combinaii, mai ales dac copilul tuete. Atrag atenia c,
dexametazona(un excelent medicament pentru strile de urgen) poate avea efecte
secundare importante, de la leucocitoza reactiv, stri de hiperglicemie i insuficiena
cortico-suprarenal.

S ncerc totui, s dau un fel de protocol terapeutic. Iat un exemplu concret: un


precolar care tuete de cca dou sptmni.Dac tusea este unicul simptom este foarte
puin probabil s fie astm. Totui, n aceast situaie poate fi iniiat o terapie cu aerosoli
cu corticoid inhalator pentru 2-3 sptmni. Dac nu se obine o amendare a tusei, aceast
terapie va fi stopat.

n concluzie cred ca medicaia n aceste afeciuni respiratorii trebuie s fie ct mai puin
agresiv, mai ales la copilul mai mic de 1an.

n ce ar consta profilaxia n cazul acestui tip de afeciuni?

n primul rnd s vorbim despre o alimentaie corect, bogat n vitamine naturale, s


vorbim despre micarea in aer liber, practicarea sportului de la o vrst adecvat.
Regimul de via este esenial; am avut pacieni trimii cu suspiciunea de astm, care
aveau de fapt tulburri nevrotice prin suprasolicitare: pian,limbi strine,dans + ore la
calculator.Abia apoi sa folosim medicamente.

n ideea c micuul ar avea o scdere a imunitii sunt folosite foarte multe


imunostimulante nespecifice. Nu sunt contraindicate.Excesul de vitamina C poate ns

avea efecte nedorite(iritaii gastrice). Atenie i la preparatele din miere, mai ales la
copilul alergic.

Profilaxia poate ncepe cu aceste imunostimulante nespecifice, folosite ns raional i


continua cu vaccinarile. Este important respectarea calendarului de vaccinri.Vaccinarea
antigripal este recomandat, dar nu are impact asupra exacerbrilor astmatice.

Medicaia homeopat poate avea uneori efecte bune. Nu cred ns n tratamentul


bioenergetic (despre care se vorbete prea mult dup prerea unor specialiti).

Din practica i experiena dvs. exist anumite legende dup care unii prini i trateaz
copiii dar care fac mai mult ru dect bine?

Nu tiu dac se poate vorbi despre legende, dar ce tiu este c o mam care fumeaz n
timpul sarcinii contribuie din plin la riscul terenului astmatic al copilului.

Mai tiu c tratamentul afeciunilor respiratorii cu un antibiotic, pe caredin ntmplare l


aveam n cas face mai mult ru dect bine. Mai tiu c banala aspirina poate face ru
unui copil cu teren astmatic.i mai tiu c nu e bine s discui despre boala copilului tu
n public. Poate m situez contra curentului, dar discuiile ntre mmici, pe forum, au luat
o amploare uria Este benefic c se face schimb de experien, dar a ncerca un
tratament de pe forum, la copilul tu, poate face mai mult ru dect bine.