Metode didactice folosite in comprehensiunea textului literar si nonliterar

Datorita valentelor informative plurale lectura a stat intotdeauna in centrul orelor de limba materna.
Conform viziunii traditionale calitatea comprehensiunii este determinata de cunostintele de vocabular si
gramatica, iar textul formativ prin excelenta este textul literar. Noua viziune extinde conceptul de text dinspre
literar spre nonliterar si aseaza creatia literara alaturi de banda desenata, textul publicitar sau articolul de presa.
Vechilor finalitati estetice si morale ale studiului literaturii, li se substituie acum ,,obiective mai realiste,,
( nevoia de comunicare). Modificarea de statut a textului literar este secondata de o noua perspectiva asupra lecturii.
Noua viziune a insemnat centrarea atentiei asupra modului in care elevul, angajat intr-o cautare activa a sensului,
trateaza informatia pe care textul o contine. Importanta cunostintelor de limba este si acum recunoscuta, dar
accentul cade, in mod evident pe asimilarea unor tehnici de configurare a sensului textului. E vorba de asemenea de
prezenta textului non-literar alaturi de cel litarar. Literatura nu mai este vazuta ca un obiect al cunoasterii, ci ca
mediatoare a cunoasterii (permite intelegerea unor viziuni asupra lumii. In raportul opera-cititor privilegiat este
elevul-cititor si dezvoltarea lui individuala, dezvoltarea inseamna si formarea unor capacitati reflexive si critice,
dezvoltarea creativitatii si nu in ultimul rand, maturizarea afectiva.
Directiile majore ale didacticii sunt la ora actuala concretizate in :
a) extinderea ariei lecturii dincolo de granitele textului literar
b) structurarea unor scenarii didactice focalizate asupra elevului-cititor si asupra proceselor prin care
construieste sens in actul lecturii. De aici si importanta alegerii textelor si a strategiilor, diversitatea
structurilor textuale si proportia corecta literar-nonliterar.
Abordata din perspectiva comprehensiunii lectura apare ca un proces personal, activ ce presupune
interactiunea a trei factori cititorul textul si contextul lecturii. E vorba in primul rand, de inlocuirea tezei conform
careia lectura este recepatrea pasiva a mesajului textului. E vorba in al doilea rand de inlocuirea viziunii conform
careia lectura presupune aplicarea succesiva a unor capacitati ( intelegerea sensului cuvintelor, propozitiilor,
identificarea ideilor principale). Lectura textului non-literar este si ea un act de lectura personala. Cu toate acestea
elevul poate manifesta atractie, indiferenta sau poate chiar repulsie fata de lectura. Modelarea atitudinii fat de
lectura este unul din obiectivele cele mai importante si mai greu de atins ale orei de limba materna. Reusita depinde
de creativitatea prof. si de modul in care le expune pe cele existente. Din seria lor enumeram: valorificarea lecturii
extrascolare in ore consacrate prezentarii de carte; structurarea unor liste de lecturi suplimentare deschise, in care sa
existe loc si pentru textul non-literar ; alegerea unor texte consonate cu orizontul de asteptare al elevilor ;
valorificarea lecturii inocente si incurajarea interpretarilor plurale atat in lectia de litaratura, cat si in jurnalul de
lectura ; dublarea activitatilor de lectura cu activitati de producere de text. Astfel comprehensiunea este cuprinderea
textului din interiorul lumii lui si apartine privirii inocente.
Este etapa careia trebuie sa i se confere, in gimnaziu si nu numai o atentie deosebita. Strategiile care o pot
orienta sunt urmatoarele.

1) Strategii ce vizeaza etapa pre-lecturii, momentul proiectiei initiale a sensului ; intrebarile specifice sunt :
,,Ce ganduri provoaca lectura foii de titlu ?,, ,,Cum aproximam sensul pornind de la titlu, subtitlu,
moto,, ,,Cum se orienteaza lectura dupa prima secventa citita ?,, aceste intrebari pot structura jurnalul de
lectura sau o secventa de dialog cu raspuns scris ;
2) Strategii ce vizeaza exprimarea si valorificarea reactiilor emotionale pe care lectura le provoaca, intrebari
specifice sunt : ,,Ce stimulente a provocat lectura textului,, , ,,Ce amintiri personale a suscitat lectura
textului ?,, ,, Care sunt intamplarile pe care le considerati esentiale ? aceste intrebari pot orienta, ca si cele
precedente, jurnalul de lectura.
3) Strategii ce urmaresc corelarea asteptarilor initiale cu rezultatele primei lecturi: intrebari specifice:,,Cum a
raspuns textul asteptarilor initiale? ,, In ce masura a depasit asteptarile, a dezamagit, a provocat ? aceste
intrebari se pot regasi in fisele de evaluare a lecturii.
4) Strategii ce urmaresc intelegerea procesului lecturii: lectura anticipativa, harta lecturii, harta personajelor
cvintetul, diagrama lui Venn.
5) Strategii ce urmaresc intelegerea corecta a nivelului literal al textului explicatia, chestionarul pe marginea
textului, descrierea secventelor textului, identificarea momentelor sub, a ideilor principale, rezumatul,
identificarea campurilor lexilcale, a modului de expunere, etc.
In incheiere vreau sa va prezint modul de realizare si importanta ,, jurnalului de lectura, (iar in mare parte restul
metodelor sunt prezentate pe postere, posterele sunt realizate de elevi, pe parcursul orelor de curs) metode
expuse sunt :
1) metoda cadranelor
2) acumularea brainstormingul- neliniar
3) cvintetul
4) harta personaj
5) reteaua personajului
6) diagrama lui Venn
Jurnalul de lectura
-

ofera un alt tip de experienta ;

e vorba de exp. lecturii

jurnalul poate oferi elevului si posibilitatea de a reflecta asupra propriului proces de

comprehensiune si de a-si numi sau interoga relatia cu literatura.

Acest tip de text ar trebui sa inlocuiasca traditionalele caiete de lecturi suplimentare,, pline cu
rezumate si caracterizari copiate de la colegi sau din prefete.

Superioritatea jurnalului fata de caietul de lecturi suplimentare consta, paradoxal in prestatia ,,modesta,, pe
care o inregistreaza, in faptul ca nu aspira la o lectura critica, ci valorifica doar lectura inocenta pe care o poate cu
adevarat realiza elevul de gimnaziu.
Substanta acestor jurnale se poate constitui din reactii emotionale, din analogii intre evenimentele citite si
propria experienta de viata, din ipoteze legate de evolutia posibila a textului.
Structura posibila a unui astfel de jurnal ar putea fi :
1. o fila cu lista cartilor citite
2. o fila cu lista cartilor pe care elevul doreste sa le citeasca sau care au fost indicate de prof. ca lecturi
suplimentare
3. pagini de lectura datate
4. o pagina libera, la sfarsitul notelor despre text, pentru comentariile profesorului.
Fila cu lista cartilor poate cuprinde, alaturi de autor, titlu, editura, si an de aparitie si nr. pag. cartii, data
cand a inceput lectura si cand a fost incheiata, gradul de dificultate al cartii si o evaluare a cartii, in puncte,
apreciere realizata pe o scoala ce poate fi decisa de clasa.
Filele cu notite de lectura pot fi impartite in doua coloane : prima contine citate din text sau rezumatul unor
secvente, iar a doua comentarii pe marginea lor. Aceste file pot fi urmate de sectiuni cu concluzii de lectura.
-

mai multe informatii referitoare la jurnalul de lectura puteti gasi in cartea d-nei profesor Alina
Pamfil ,,Structuri didactice deschise,, Ed. Paralela 45, pag.115-116
Prof. Corina Moldovan
Scoala Generala ,,Stefan cel Mare,, Bistrita