Grup Scolar Industrial

Cai Ferate Timisoara.

Reglarea turaţiei motorului de

curent
Continuu.

Elev
Indrumator :
CLs : XIII-Rp.

2010
 Cuprins

1. Motoare de curent continuu

………………………………… 2
1.1 Caracteristici
mecanice ........................................ 2
1.2 Pornirea motorului de curent
continuu .............. 5
1.3 Frânarea motorului de curent continuu
…………… 9
2. Reglarea turaţiei motorului de curent
continuu ….. 10
 1

1. Motoare de curent
continuu
Sunt cele mai raspândite la actionarea masinilor de lucru,
deoarece asigura o caracteristica de actionare rigida şi ofera
posibilitaţi largi de reglare a turatiei.

1.2 Caracteristici mecanice:

În regim de motor, tensiunea electromotoare este opusă sensului
curentului rotoric, astfel că aplicând legea adoua a lui Kirchhoff la
circuitul rotoric (fig.1), rezultă:
E = U − Rr ⋅ I r

Fig. 1
 2
M
Dar, E = K e * Φ* n , iar M = K m * Φ* I r , de unde Ir = , astfel incat:
Km * Φ

E U − Rr * I r U Rr
⇒n= = = − *M ,
Ke * Φ Ke * Φ Ke * Φ Ke * Km * Φ 2

in care:

U - tensiunea de alimentare

Rr -rezistenta circuitului rotoric

φ -fluxul de excitatie

M - momentul motor

Ke,Km -constante,

deci ecuaţia unei drepte cu pantă inversă şi ordonata la origine

(pt. M=0):
U
n0 = , (numită turaţie de mers în gol).
Ke * Φ

Aşadar, putem scrie: n = n0 − b * M , care reprezentată caracteristica

naturală a motorului reprezentată grafic in figura 2 , curba 1.

3
 φ

Fig. 2

Deoarece rezistenta rotorului Rr < şi , b<, rezultă o

caracteristică naturală rigidă. Ea se prelungeşte în cadranul II cu
caracteristica generatorului recuperativ, care se obţine pentru
n > n0

Pentru (- n0 ) se obţine similar caracteristica naturală 6,

corespunzătoare rotaţiei motorului in sens invers.

4
 Caracteristicile artificiale 2- se obţin prin introducerea de
rezistenţe adiţionale Ra în circuitul rotoric. Cu cât Ra ↑ cu atât şi
panta b ↑ ,deci se obţine un fascicol de drepte ce trec

prin ( n0 ,0), având panta crescătoare (caracteristici artificiale

rotorice).

Caracteristicile artificiale 3 –se obţin prin reducerea fluxului

de excitatie Φ (deci a curentului de excitatie I e ) , prin aceasta
modificându-se atât ordonata la origine cât şi coeficientul
unghiular b ( Φ ↑,b ↑, n0 ↑ ), (caracteristici artificiale de flux).

Caracteristicile artificiale 4 -se obţin prin modificarea

tensiunii de alimentare U a rotorului la motorul cu excitaţie
separată, (caracteristici artificiale de tensiune).

Dacă U r = 0,⇒ n0 = 0 şi se obţine caracteristica 5 care trece prin

origine şi are panta dependentă de rezistenţa circuitului rotoric
(caracteristica masinii ca generator) .

2.2 Pornirea motorului de curent

continuu

La punerea motorului sub tensiune deoarece E = K e * Φ* n şi

n = 0 ,rezulta E = 0 deci relaţia tensiunilor devine:

U
U = E + I r * Rr = I Rp max * Rr ⇒ I Rp max =
Rr

5
 Deoarece Rr este mică, la pornire apar curenţi de pornire
U −E
I Rp mult mai mari decât curentul nominal: I Rn = .
Rr

Variaţia curenţilor de pornire este reprezentată in figura 51

Daca rotorul este blocat, se obtine curentul de pornire

maxim maximorum I RMM .

La o pornire normala curentul rotoric atinge valoarea

maximă I Rp max , iar apoi, pe masură ce turaţia n creşte , curentul
scade la valoarea nominală I Rn

De obicei: I Rp max = [8... 14 ( 20 ) ] * I Rn , ceea ce constituie o

suprasolicitare electrică (şi mecanică) atât a motorului cât şi a
instalaţiei electrice. De aceea pornirea directă este permisă
numai la motoare de putere redusă ( P < 1KW ) şi la porniri rare. La
puteri mari se impune limitarea I Rp max ≤ 6 I Rn , deci este necesară
pornirea indirectă.

Curentul de pornire trebuie limitat la intervalul

I Rp min < I RP < I Rp max .

Curentul rotoric I Rp se stabilizează la valoarea nominala I Rn

după scurgerea timpului de accelerare (pornire) t a .

6
 Fig. 3

Schema de pornire directă cu reversarea sensului (fig.4)

7
 Fig. 4

În figura s-au notat :

e1 −siguranţe fuzibile principale (de forţă)
e 2 −releu termic
e3 −siguranţe pentru circuitul de comandă
d −releu de curent nominal, necesar ca în cazul întreruperii
accidentale a circuitului de excitaţie motorul să nu se ambaleze
datorită fluxului remanent ( Φ → 0, n → ∞ )

D − diodă de protecţie a IE împotriva tensiunii electromotoare de

autoinducţie care apare la întreruperea alimentarii circuituluide
excitatie

8
b1 -buton de oprire
b2 -buton de pornire sens dreapta
 b3 -buton de pornire sens stanga
C1 -contactor de funcţionare rotire dreapta
C 2 -contactor de functionare rotire stanga.

Rotirea in cele doua sensuri se realizeaza prin perechile de

contacte C11 si C 21 care asigura inversarea polaritatii tensiunii de
alimentare a rotorului.

1.3 Frânarea motorului de curent

continuu
În regim de frânare motorul primeşte putere mecanică de la
arbore şi putere electrică de la reţea şi le transformă ireversibil în
căldură, dezvoltând totodată un cuplu de franare.
Frânarea electrică se foloseşte în următoarele scopuri:
- menţinerea constantă a vitezei atunci când apar cupluri datorate
unor forţe potenţiale (de inerţie, gravitaţie) sau variaza momentul
rezistent M r .
- reducerea vitezei unghiulare impusă de procesul tehnologic sau în
scopul opririi.
- menţinerea în repaus a organului de lucru atunci când apar cupluri
destabilizatoare.

Avantajele frânării electrice:

- lipsa uzurii mecanice
- gabarit redus (lipsesc frânele mecanice)
- dezvoltarea unor cupluri de franare cu valori controlabile
- posibilitatea recuperării parţiale a energiei (transformarea energiei
cinetice în energie electrică)

Metode de frânare electrice:

- dinamică (în regim de generator fără recuperarea energiei)
- recuperativă (în regim de generator cu recuperarea energiei)
- prin inversarea sensului de rotaţie (propriu-zisă)

9
 2. Reglarea turaţiei motorului de curent
continuu
Motoarele de curent continuu sunt mai avantajoase în raport cu
motarele de curent alternativ în ceea ce priveşte reglarea vitezei,
având un domeniu de reglare mai mare şi fiind mai economice.

In montajul din figura 62 reglarea turatiei se realizeaza prin

utilizarea a doua reostate ( Rs pentru reglarea curentului rotoric si
Re pentru reglarea fluxului de excitatie).

Fig. 5

Reglarea se realizeaza pe baza formulelor:

U = E + I r ( Rr + Rs ) , dar

U r = E + I r * Rr ⇒ U = U r + I r * Rs
 10

cu E = k *φ * n ⇒

E U − I r ( Rr + R s ) U r + I r * R s − I r ( Rr + R s ) U r − I r * Rr
n= = = = , si căile de
kφ kφ kφ kφ
reglare a turaţiei n :

- prin variaţia tensiunii la bornele rotorului U r , la n = ct şi φ = ct

- prin variaţia fluxului de excitaţie φ, la U = ct şi U r = ct
- prin variaţia tensiunii sursei de alimentare U , la φ = ct

Reglarea turaţiei motorului de curent continuu prin variaţia Ur

Se realizeaza conform montajului de figura 6:

Fig. 6

U = U a lim . = ct , φ = ct , Rs - reostat serie, Rp - reostat derivaţie

Reglarea se bazeaza pe relatiile:

 11

U = U r + Rs * I s E = k *φ * n
 U
U r = E − Rr * I r , Ip = r
 I =I +I Rd p
 s r p

De cele mai multe ori Rp = ∞ ⇒ I p =0.

U R + Rs
⇒ n= − r * Ir ,dar M = k *φ * I r
kφ kφ

U Rr + R s
⇒n= − * M = n0 − m * M ,
kφ ( kφ ) 2
m - coeficientul unghiular al caracteristicii

Rr
1. m1 = , -pe caracteristica naturală
( kφ ) 2
Rr + R s
2. m2 = − -pe caracteristica artificială
( kφ ) 2
Observatie.: teoretic 0 < n < n0 dar practic 0,3n0 < n < n0

Dezavantaje :

- Rs - este voluminos şi scump (funcţionare de durată)

- la Mr mici, posibilitatile de reglare scad.

- randament redus ,deci se foloseşte la motoare de puteri mici.

Reglarea turaţiei motorului de curent continuu prin variaţia φ

(fig. 7)

Reglarea φ se poate face în două moduri:

- cu reostat în circuitul IE, metodă aplicată la motoarele de puteri

mici-mijlocii, cu excitaţie în derivaţie;
 12

- prin utilizarea unei surse de tensiune reglabilă pentru alimentarea

independentă a IE.

Fig. 7

U = U r = ct , I e1 < I e2 ⇒ φ1 < φ2

U R
Cum: n = − r 2 * M = n0 − m * M ⇒ n01 > n0 2 şi m1 > m 2
kφ ( kφ )

Observatie:

- cu scăderea φ se obţin caracteristici artificiale tot mai elastice;

- deoarece caracteristica naturală 2 se obţine pentru φmax ⇒ turaţia poate fi

reglată numai în sens crescător;

- pentru φ << φn , fluxul de reacţie a indusului poate influenţa mult φ de

excitaţie şi caracteristica
 13

poate să devină urcătoare (funcţionare instabilă). Reglarea se

0 n 1
limiteaza la domeniul : n = 3 .
1

0 2

- deoarece cu φ↓, I r ↑, acesta trebuie limitat din considerente

termice ⇒ trebuie să ne încadrăm în hiperbola de putere ct.:
N = n * M = ct , deci cu n ↑, M ↓ ;

- randament bun care scade puţin cu creşterea n datorită pierderilor

pe Re şi Rr .

Reglarea turaţiei motorului de curent continuu prin variaţia

tensiunii de alimentare (fig.8)

Metoda presupune o sursă proprie de alimentare a

motorului, reglabilă, şi se foloseşte când este necesar un domeniu
larg de reglare. Sursa poate fi:

- un generator rotativ de c.c.;

- o instalaţie de redresare cu tensiune reglabilă.

U R
Cum n = kφ − *M ⇒ n 0 = f (U ) , m = ct
r

( kφ ) 2

Se obţine un domeniu larg de reglare a turaţiei la m = ct .

 14

Fig. 8

Pentru reglarea turatiei la puteri mari se utilizează grupul

generator - motor (Ward - Leonard) a cărui schemă este
următoarea:
 15

Fig. 9

M ca- motor de curent alternativ trifazat ce antrenează cele

două generatoare de c.c.: E - excitatrice pentru alimentarea IE G
şi IE M ; G - generator pentru alimentarea M cc .
cc

M ca, G şi M cc au puteri aproximativ egale, iar E este de

putere mult mai mică (ce poate fi înlocuită cu un redresor la
instalaţiile staţionare).

Prin reglarea Re E se reglează φEE şi deci tensiunea UE de

excitaţie a G şi M cc .

Prin reglarea Re se reglează φEG , deci tensiunea U de

G

alimentare a motorului M cc . Inversarea polarităţii U , deci a

sensului de rotaţie a M cc se face prin perechile de contacte C1 şi
C 2 prin care se inversează φEG (prin Re se reglează deci turaţia
G

M cc ).
 Prin reglarea Re M se reglează φe , deci turaţia motorului
M
M cc .
Uneori inversarea sensului M cc se face prin inversarea φe M (prin
inversarea polarităţii U e la IEM ).

Pornirea:

16
- se reglează: pe R maximă
ReG
Re pe R minimă
M
⇒ U min şi φe M max

- se selectează sensul de rotaţie prin contactele C1 sau C 2 ;

- se porneşte M ca şi se reglează R EE până la obţinerea U e dorită;
- se măreşte turaţia n prin micşorarea ReG (a tensiunii de
alimentare a M cc );
- se continuă creşterea turaţiei prin mărirea Re (regl. φe ).
M M

Obs.: dacă φEG scade ⇒ U scade şi M cc devine generator iar G

motor ⇒ frânarea sistemului

Oprirea(frânarea):

- se reduce turaţia din Re (prin micşorarea rezistenţei lui);

M

- se reduce turaţia din Re (prin mărirea rezistenţei lui);

G

- când n = 0 se comandă schimbarea C1 cu C 2 ;

- se micşorează Re şi apoi se măreşte Re , prin aceasta turaţia
G M

crescând în sens invers;

Avantaje:

- reglarea continuă a turaţiei în limite largi;

- posibilitatea frânărilor lente sau bruşte (eventual cu recuperarea
energiei);
- regimuri tranzitorii scurte;
- utilizarea unor reostate de mică putere ⇒ cost redus şi
randament η ridicat;
Dezavantaje:
- necesită cel puţin 3 maşini electrice;
- puterea este de circa 3 ori mai mare ca cea necesară la ML ;
- randament global redus.
Utilizări:

- maşini unelte mari;

- laminoare;
- macarale mari;
17
- ascensoare rapide;
- transport feroviar şi maritim.
18