ir

^,

,,j,.

'd"'"

"rW

.,t

i^

-{i
tr '5-#&,

,.
'*,...d
u,i
",
,..
''-.."

'

'l

.;r ^gto'v'v

A
lr i f, "l

,-iT
.#',

*,

i.-tl

s.{}

\r
{ ,'ii flrl:

(.,,ff.,4:',t

t&

\+: j:..!/..

*fr,6
,..-.

PgattA".
s*$;ffii.
'tt

-S,ffi 1

L-fr---"mi

*-,,d rj

-.,x

.f

\l''
.

.!/
t!'

,it

"ra

\
--1 e

it/
-a-#*-**-.

-*4, -

,.*.,ie

.*til I

.,

.f

S,".'.rn ,tx

.i.i, .:t

t',

r r!

l,t.:.r'

,,*

[g

v, r,,

"'-.,2.

'.':::r'5}t

tu...

i; ,L ,r {. .- , 1

alteori, in lipsa unei docurnentalii suficiente, li s-a dat o intetpretare plasticS

mai liberd, urnririnclu-se irrs5. respectarea gabaritelor ini1iale. Atunci cind
cerinlele fuuclionale eru pretins proiectarea dc sciri noi, s-a recurs Ia rnateriale ;i tehnici noi.
Astfel, in cazul turnului-clopotnili al m[reistirii Humor] rS.tnas izolat
in urma dispariliei'incintei, s-a-Constiuit o scar'5 de beton arntat aparent,
cu o plastici net diferenliatd de cea a rllotltlmentului ;i o structur'5 de rezisten!5 independentl, pentru a se asigura accesul la eta.i , a1t5"dat5 accesibil
prin intermediul drumului de straj5. De asemenea, pentru accesul la etajul
turnului diu collul de sud-vest al iucintei rnSnSstirii Sucevila, inilial in
1egitur5. cu L1n drum de straj.d, s-a amellajat o scari exterioar[ de betorr

37b

aparent.
Arhitectura neutl[ a acestor sciri, de;i prin material si facturS. rnarcheazir
intervenlia epocii noastre, se subordoneazd" tota;i notei domir-rante pe care
o di caracterul vechiului monttrneut.

Conservaroa malterialelor veehi*)

Principalele tipuri de materiale asupra cirora se concentreazd. atetlia
special$tilor in vederea conser\ririi lor siut: piatra, cirS.mida, lemnul ;;i

-meta1e1e.
Elaborarea

ulror procedee de conservaLe a materialelor pretirrde o cunoa;tere aprofundati a pr-o--c_.9se1or de degradare, detemrirrate de ansamblul
factorilor fizico-chimici ce caracterizeazd urec1iul, fS.cindu-se distinclia
intre condiliile in care aclioneazi factorii externi astlpra rnaterialelor de
construcfie, situate in exterior,,;i cele aflate ilr interior. Astfel, dacd asupra
rnaterialelor expuse in exterior aclioneazd lactorii atmosferici ;i clirnatici,
asupra materialelor din interioare aclioneazi condensul, rezultat al sciderii
temperaturii in funclie de care cre;te umiditatea relativi, ajungindu-se ia
aga-qurnitul punct de rou5.l
In trecut, pentru edificarea construclii1or monunlentele au fost utilizate,
de cele mai dese ori, roci sedimeutare, ;i, mai rar, foci rnetarnorfice.r
Studierea cornportirii pietrei aratd c/a roci urai pulin dure at rezistat
.unor climate aspre, in timp ce altele dure s-au dezagregat in conditiile unei
clime dulci. Acest lucru arati c5. feuonenul de coroziune ru are drept frurcf ie
directl raportul dintre clinr[ ;i gradul de rezisten!5 a uuor roci. In colisecinli, explicalia degradirii pietrei trebuie ciutatd in existenla unor condilii
locale speciale care se asociazii acliunii factorilor externi sau consecinlelor
proprietS.filor negative ale materialului.
Misurile de colrservare a pietrei, cit ;i a zidS"riei de cirirnid5, ururSresc,
in primul rind, si inl5"ture qauzele care provoac[ dezagregarea 1or.'
Pentru indep[rtarea umiditSlii care urc5. prin capilaritate in zidiriile
de piatri ;i cirdmidi, avind in asocialie cu modificdrile de temperaturl
consecinlele cunoscute, s-aL1 folosit, pin5. in prezent, metode ca subzidirea
;i izolarea funda!ii1or, proiectarea unor goluri de aerisire, iar, in ultima vreme,
electrodreuarea.'Aceasla ain urm5. metodi consti irr legarea cl5dirii la ptize
de pbmint (de tip paratrisnet) prin introclucerea in zidirie a uuei instalalii
+) Rctlactzlrea acestui sul-rcapitol s-a ficut

ing. Dinu Mor:rru.

277

irr1t'az,it"

unui traterial pus

1a

rlislxrz-ilie tle

Conservaroa pietrci

.J

r}r'

i+-tr

printr-o,cerrttlri' Ca urmare'
ascunse, format5 din concluctori de cup-ru tnili
greutate.prolrrie. Aceasti
prirr
elirnina
se
;;;, ;;i, "rpii"i"t" ;;i;;irt.iri,
t'lldirea bibliotecii Teleki
la
rrmiclititii
inlS.turatea
nretodh s-a folosit pentru

nitttil^-Nasdud ttc '

din Tirgu-nlure;, l, ;;;*;i.;al'
antrenate c1e api' care se recristalizeazb'
sirurilor
Pentrtr ind.eplrtarea
pe -folbsegte sp[larea abunderrti
exfoliant,
ili"a.*
f" ,"pi*f"i.;i;it';,
"f"ct
friabil[' Piese de piatr[' cu
este
ntt
pintto
cu ao[ cursitoare,
irnbracr,cu llirtil
^t.r,,"i-"i'd
precarr,_se
stare,rai
i,ir-o
aflate
ii-T*i"ri^;f;;,i;,
patrtulde r1r
Lrmezeala
umezire.
prin
clefibreazi
se
care
,a; iii|r" sugativi,
care rSrnin
slrrrrile
ctt
siile
material, iar atunci cind se evapori, antreneazS,
imbibate in hirtie.
Pentrtrsp.[.lar.e4pietrei,murclirriticleprafsatrfutlr,.serrtilizeaz5difefrecindtt-se ctt o perie de
riti cletersenti' diluafi'iii ^pe "'ta"1"' materirrlul
protet'toarc. At'eastii
crustei
;;; ;:';;?i;;;,}il;r*'."'pro.ruce'tlistrugerca
Bttcure;ti' ColmetodI s-a folosit f" tilef"i"l i^1a,l"i ]lenfii Na!io*ale di, de aer compristlflarea
i,a"perta-prin
,;r;;;r:;p"rri.irtJ;J;lr;;i." i;oate.i'"" talraetb' casei Ce,rtrale a Arrtratei
;;;:^i;"i"ii,ir iri;;' rl;;,i;l .l,i,lxfo;"rrti
lreste piatr,, se ,oate inde,Irta
din Bucrrre;ti. V,,p."u,;-;;-ul*i,
arderea vopselei care
iiri;r"Gil"'folosii^ei-J"}r"""1i orga,ici, eviti,<lu-se
contraindicate
de
ascnreilea
Sirrt
prolectoare.
;;;; l,i.;..a .listnrg:ei=" "ruit.li
care
sirr,5"
de
lrot tlistrug'c
-;ii
i'iitir^.*,
l,eriilo'
ir.riiiir"" 1,i"tr"i , .:";i;j.1
ctustele Itatttrale.
de CollserYale
Cercetirile clesfd;tlrate irr veclerea gisirii tlnof plocedee i, preze*t,
condus,
ar1
1ri,i
o pl"tr"i if"gr".lot",'""ir"r" i,, aer libJr, ilu
incercat de silicatizare a supra1a elaborarea rlnof .of"til .ig.'tt". Procedeul
impiedicind schi,rbul de umiditate intre
-slticatirar"t
i"tlip*'?li';;';:; it""alt
""fi"u.". d ptovocat, in fapt, o degradare mai
;Gi;i ;i ""i.rl*,
grabnici a lrietrei
c.nservirrii pietrei
Ca urmare, ilulneroase substa,leielaborate in vedetea
ce ur,reazS' a fi
a, o aplicabilit"t";;;;;', fl*it"tl la eleure,telecitc1e piatri
edi.orrrponentele
la
-paittate in muzee, lr;.;;lir*"i"t
9f
"t;-"tizate,
locul
1a
de
despriuse
pot
fi
care
ficiilor <1e piatr[, reclise'ca dimensiuni, t"pus^" i, oper[ (statui, basorelieJ" 1;;";;1;t ;i apoi
1or, tratate ir,
"nrai,tii
tnotlerlatttrl)
tlc
'
furi, elenrerrtc
in condilii spel)aci perttr.t pl"."f" "" o,,""n'i a fi plstrat" i1 1-rlo1l'
r6;in5 sau
cear5,
de
proteclie
c1e
pelicdle
ciale de cli,ratizare:.;;;a executa
fie repuse
si
sa,
r[mi,i
sd
piese'ce
siliconi, i* cazul tiiiarii ""rr
'r^.^r{
impienu
sl
consolidare
cle
in aer liber, 1a 10cu1 l0r, este necesarcamssurile
la
con6uci
si
totodat5,
qi
exterior
9i,
di;];" i"i"tior
dice schi,but d"
";p;;i
refacerea crtlstei Protectoare'
rezultatul urmitorului proces :
eru.stele prot""ttu-i*aturale constituie
pti,, porii pietrei irrcircati cu bioxid de carbott '
Aua ,dtrurra" Ai"
""t"iiri
superficial. Cind se eval''or5, 1pu s9
,,,",llii.i't'ii)"rrrr"'.-rii"iiir.i ei dizolvat
se deuuttc sttlr o torrna Inal
calca.rttl
irs6
iilriiira p" aceea;i cale.
a pietrei' Distrucompact[, ae .ruste-,li;"-i;;;t i.r, importarrt ro1 de npitare re{acerea ei concrttlr
dupi
d'eosetit de riirrrritoarc,
screa acestei
"ru=tJ".i"
de c'otrservare'
ftitui" urr rnijlot'
urmi.pe,tru tr"t"r"i-piJii"i,,nj"ioe irr stacliu de degradare, se folosesc
toarele
*':: tttctode:
piatra se introduce intr-o baie cu substanle protectoare'

i;;;A;"t":

278

IQJ .-.,

Iliectare: substanlele se introduc sub presitrne in'interiorul pietrei.

piatra se introduce irrtr-o baie in care se pro_duce vid.
-.\facuunf:
prilej <1in pori, lichidul introdus in baie luindu-i locttl.
acest
cu
iese
Aerul
rl;ina
acestor operafii, de la caz la caz, se alege
execut[rii
in vederea
-iidtura
it
funcfi-e
de
coiespurruratoarc,
o
cu
viscozitate
$i
solventul,
sau
,-.,'.

..,.;.

por-6zitatea pietrei. Dirr larg.a gami a

iu

rl;iuilor sintetice

s-au f5cut. experienle

r$ini elioxidice ;i poliesteric.e, clizolvate in diver;i solvenli organici.

Degradarile cele nrai frecverrte pe care le suferi, in general,.!_e-pctrlqJile

si ntortarele sint ttrrrrS"toarclc

Crhparea provocat[ c1e c[tre dizolvarea zid,ariilor pe care sint aplicate.
DeJprinderca pe anumite z.one sau bu"rduqirea -{atq1!te c^ontracliei
:

(lolscrvaroa teneuielilor

lrortarclor

5i

- sau a acliuirii umezelii, iu special 7a baza zic15rii1or. In trecut,

la uscare
peltru evitarea acestor contraclii, tencuielile de var au fost armate cu cilli,
pleavi, p5r sau paie.

provocati de umeFerimitarc" sub acliunea clescompunerii

-acizi varului,
(carbonic
r1e
sau
solulii
;i hunric) , determizea71",ce antrerieazS. sdrttri
nind fenomenul de exfoliere satt eflorescen!5'
I)esigur c[ toate aceste fenornene au efect negativ astlpra frescelor pe
care le p"oarti tencuielile. I,a degradirile cattzate.de periclitarea stratului
specif ice. tencuielilo.r pictate:
suport
-' .- s-e adaugi degr-adiriDezagregar"a frescelor datoriti atacului nicroorganistuelor, ciupercilor, rnugchilor, in special iu cnzul picturilor cu lianli orga,ici.
care favo- Sctrimbarea tonului unor pigmenli sub acliunea urnezelii
rizeaz6, transforruarea unof oxiz.i rnetalici in alli compu;i. Astfel, de pi1d6,
1a Vorotret, albastrul de az:uit s-a schimbat irr verde de malahit.
I - P[tarca suprafe]elor pictate prin cristalizarea de siruri (bicarbonat
de ialciu), in special 1a partea supefioarl. a zonelot invadate de igrasie
satl udate, ca urmare a defecliunilor invelitorilor.
picturii cu negrll de fum sau datoriti altor degaj5ri.
- Murditirea
'Printre
metodele de consoliclare a rnortarelor ;i tencuielilor devenite
friabile prin descomprllerea liarrtului (in special a varului) ,ttilizate iu diferite \dri, se numIrS: iujectarea cu lapte de ciment.sau cu un amestec de
p_[r!iegale de emulsie din latex de cauciuc cu ap[_;i o solu]ie de siliconat
de meti1. La noi itfarTa, s-a incer-cat iujectar-ea in doud etape, la o presiune
de 0,5-1 atm, a unui aurestec egal r1e etnulsie. de poliacetat de vinil_qi
silicat c1e sodiu (amestec numit silicacet) . Aceste injectiri,redau mortarelor
coezinnea, sporesc rezisterla 1or mecatric[ 9i capacitatea c1e a rezista la intemperii.
in \ara noastri, s-au folosit in trecut urmitoarele procedee pentru executarea piitirrii ururale: fresca propriu-zis|, rcalizatd prin pictarea 1a interval
clq 10.-30 ore a tencuielilor de var, frgsca uscatl executat[ pe.tencuieli^de
var uscat; tempera, ttllizatl,, in special, pentrt retuguri sau lepictiri (avind
ca liant g5lbenu;ui de oui sau cazeina); pictura in u1ei.
Conservarea frescei se face pe loc sau prin extragere.
L)in cea dintii categorie de lucriri face parte remedierea unor detagiri
1ocale a1e tencuielilor pictate prin prindelea 1or cu mici agrafe de sirm[ de
alunrinin, fixate in gSuri cu diametrul de circa 5 mnt, in ziddtia din cimpurile ueutre a1e picturii
Stabilizarei suporturilor friabile se tealizeazi prin impregnarea ctr. r5;ini
siltetice, ca siliconii, epoxiclele sau polibutilul ;i polinretaacrilatul de meti1.
279

Coustrrvirroa toneuiclilor
pietaXe