Sunteți pe pagina 1din 5

Regiunea apofizei mastoidiene (triunghiul de trepanaie).

Tunicele creierului
Sinusurile durei mater Spaiile epidural, subdural, subarahnoidal Vascularizarea
encefalului. Sistemul venos al poriunii cerebrale a capului, nsmntatea practic.

LIMITE
Corespund amplasarii aporifizei masotide a osului temporal
Anterior linia fixarii urechii externe
Superior linia ce reprezinta continuarea inapoi a apofizei zigomatice a osului temporal
STRATIGRAFIA
1.
Pielea subtire lipsita de par si puternic aderenta cu aponeuroza
2.
Tes subcutan evidentiat moderat in el se situeaza fasciile
3.
Fascia superficiala
4.
Aponeuroza mastoidea continuarea aponeurozei galea, consta din TC decs, in care sunt situati muschi redusi, vase
nervi si noduli limfatici. m. auricular posterior, vase, nervi si noduli retroauriculari, Trece ar. Auriculara posterioara, ce
anastomozeaza cu ar. Occipitala si ar temporala superficiala. Nervii cutani sunt ramuri ale n. occipital mic si auricular mare,
ambii din plexul cervial; musculari ramuri ale n. auricular posterior din n. facial.
5.
Periost strat gros ce acopera intreaga regiune, ft aderent. In el se impletesc, fixinduse de os, m. SCM, m. splenius
al capului, venterul posterior la m. digastric, m. lung dorsal al capului; in limitele triunghiului Chipault legatura periostului cu
osul e slaba
6.
Procesul mastoid are o suprafata rugoasa, pe care se insera m. SCM. In limitele procesului mastoid e un sector
antero-superior, neted, ce poarta denumirea triunghiul de trepanatie Chipault.
Limitele triunghiului: superior linia orizontala ce prezinta prelungirea arcadei zigomatice
Posterior marginea anterioara a acrestei apofizei mastoide (crista mastoidea)
Anterior spina suprameatum et fissura tympanomastoidea
La trepanarea procesului mastoid in limitele triunghiului Chipault in directie paralela peretelui posterior conductului auditiv
extern, se deschide antrum mastoidea La abaterea de la limitele triunghiului in sus se poate deschide fosa craniana medie; la
deviere in anterior si jos se poate leza n. facial; superiori si anterior fosa epitimpanica a cavitatii timpanului (recessus
epitympanicus), unde sunt situate oscioarele urechii medii: ciocanul, scarita, nicovala; posterior deschiderea fosei craniene
posterioare si lezarea sinusului sigmoid
7.
Celule mastoidiene sunt dezvoltate diferit. Se deosebesc tipuri pneumatice (multe celule ocupind toata cavitatea
apofizei), microcelulara/microcavitara(mentionate intro sursa) si sclerotica (celule putine si slab evidentiate). Una din ele se
deosebeste fiind mai mare antrul mastoidian. Ea comunica cu urechea medie sau cu cavitatea timpanica, si se proiecteaza
mai aproape de limita superioara a triunghiului la o adincime de 1 -1.5 cm.
Vascularizatie si inervatie
Ramurile arterei auriculare posterioare, ramura a a. carotidei externe si ramurile arterei occipitale; drenajul venos se face in v.
auriculara posterioara, se va curge in v. jugulara externa.
Inervatia regiunii e efectuata de micul nerv occipital, marele nerv auricular ( din plexul cervical) si ramurile nervului auricular
posterior ( de la n. facial).
Circulatia eferenta limfatica se efectueaza in gg limfatici retroauriculari.
In cazul otitelor purulente, ce apar mai frecvent la copii, ca complicatie a gripei, rujeolei, scarlatinei, puroiul din urechea medie
patrunde in celulele mastoidiene si in antrul mastoidian. Acest fapt e favorizat si de structura apofizei mastoide la copii, ce

aminteste substanta spongioasaa oaselor boltii craniene. In asa cazuri, se efectueaza trepanatia, cand e indicata in limitele
triunghiului.

Tunicele creierului Sinusurile durei mater Spaiile epidural, subdural, subarahnoidal


Vascularizarea encefalului. Sistemul venos al poriunii cerebrale a capului, nsmntatea
practic.
Creierul e acoperit cu trei tunici. Cea externa este dura mater - dura mater encephali. Apoi urmeaz arahnoida encefalica
(arachnoidea mater encephali) i cea care vine in contact direct cu creierul - pia mater (pia mater encephali).
Dura mater encefalica (dura mater encephali) ader lax la oasele bolii craniului. La baza craniului, in special n jurul eii
turceti, pe pant i in regiunea piramidelor oaselor temporale, ea ader intim la oase. In cavitatea cranian dura mater formeaz
un ir de prelungiri, care in locul de inserie pe os sau pe marginea liber se scindeaz i formeaz caviti, fisuri de form
triunghiular. Ele snt lipsite de valvule, tapetate din interior cu endoteliu i se numesc sinusurile venoase ale durei mater (sinus
durae matris).
Deosebim urmtoarele expansiuni ale durei mater encefalice: coasa creierului, cortul i coasa cerebelului, diafragma eii, cavitatea
trigeminal.
Coasa creierului (falx cerebri) se ntinde in direcia sagital de la crista galii pn la protuberantia occipitalis interna n adncime,
ajunge la corpul calos (corpus callosum) i divizeaz emisferele creierului mare.
Cortul cerebelului (tentorium cerebelli) e dispus aproape orizontal i se insereaz din anterior i lateral ntre marginile superioare
ale piramidelor osului temporal i processus clinoideus al osului sfenoid, in partea posterioar - de-a lungul anului sinusului
transversal al osului occipital. Cortul desparte cerebelul de emisferele creierului mare.
Coasa cerebelului (falx cerebelii) e dispusa in plan sagital, porneste de la suprafata inferioara a cortului cerebelului si patrunde in
fisura interemisferic a cerebelului.
Diafragma eii (diaphragma sellae) este o expansiune a durei mater encefalice, ce acoper aua turceasc In forma de cort. n
centrul ei se afl un orificiu prin care trece tija hipofizei (infundibulum), n care atirn lobul posterior al hipofizei (neurohipofiza).
Pe suprafaa anterioar a piramidei osului temporal (din fiecare parte), la vrful ei (In impressio trigemini) e dispus ganglionul
nervului trigemen, n jurul cruia dura mater, scindndu-se, formeaz cavitatea trigeminal (cavum trigeminale) - loj pentru acest
ganglion.
Coasa creierului mare pe toat ntinderea de inserie la oasele bolii craniului conine s i n u s u l s a g i t a l s u p e r i o r (sinus
sagittalis superior), care in leziuni provoac o hemoragie abundent. Marginea inferioar liber a coasei creierului conine
s i n u s u l s a g i t a l i n f e r i o r (sinus sagittalis inferior), ce trece in s i n u s u l r e c t (sinus rectus), care e dispus n locul unirii
coasei creierului mare cu cortul cerebelului. S i n u s u l t r a n s v e r s a l (sinus transversus) este situat n locul de inserie a cortului
cerebelului la sulcus sinus transversi al osului occipital. Acest sinus trece, nemijlocit, n s i n u s u l s i g m o i d i a n (sinus
sigmoideus), dispus n anul omonim (sulcus sinus sigmoideus) al prii pietroase a osului temporal, i se vars n bulbul superior
al venei jugulare interne. n grosimea coasei cerebelului, linga proeminena occipital intern, trece s i n u s u l o c c i p i t a l (sinus
occipitalis). Astfel, n regiunea proeminenei occipitale interne conflueaz sinusurile sagital superior, rect, occipital i transversal.
Acest loc se numete confluena sinusal - confluens sinuum.
Lateral de aua turceasc e dispus s i n u s u l c a v e r n o s p a r (sinus cavemosus). Anterior i posterior ele se unesc prin
intermediul anastomozelor - sinusurilor intercavemoase (sinus intercavernosi) i formeaz s i n u s u l c i r c u l a r , care nconjoar
aua turceasc. n sinusul cavernos se vars venele oftalmice superioar i inferioar. Vena oftalmica superioar anastomozeaz cu
venele feei, n special cu vena angular (v. angularis). Prin intermediul venelor emisare sinusul cavernos, de asemenea, se unete
cu plexul venos pterigoidian (plexus pterygoideus). Prin sinusul cavernos trece artera carotid intern. In dura mater, ce formeaz
pereii sinusului, se gsesc nervii abductor, oculomotor, trohlear i oftalmic. La peretele extern al sinusului ader ganglionul
trigeminal, iar n partea anterioar de sus, acoperind sinusul intercavernos, se dispune chiasma optic. In cazul trombozei sinusului
cavernos, n urma proceselor purulente din regiunea feei, la bolnavi se observ strabismul convergent. Refluxul de la sinusul
cavernos are loc prin s i n u s u r i l e p i e t r o a s e i n f e r i o r i s u p e r i o r (sinus petrosus superior et inferior), dispuse n
anurile omonime ale piramidelor oaselor temporale i care se vars n sinusul sigmoid.
Dura mater e strans legata de piramile oaselor temporale, osul sfenoidal in jurul seii turcesti, lamaciuruita, de oasele boltii e
separata prin spatiul epidural. Intre dura mater si arahnoida se afla spatiul subdural.
Vascularizarea durei mater e realizata de:

A. meningeea anterior ramura a a. etmoidale anterioare, in craniu trece prin lama cribrosa, se ramifica in limitele
fosei craniene anterioare.

A. meningee medie ramura a a maxilare, patrunde in craniu prin foramen spinosum, impreuna cu ramura
meningeala a n. mandibularis si in fosa craniana medie se ramifica in ramura naterioara si posterioara. A. meningeala
medie vascularizeaza dura mater si e sursa de hematoame epidurale.

A. meningeea posterior ramura a a. pharyngea ascendens, patrunde in craniu prin foramen jugularis, si se ramifica in
fosa posterioara a craniului.

R. meningeus a. occipitalis patrunde prin foramen mastoideum, prin care trece si v. emissaria mastoidea ce uneste
sinusul sigmoid cu v. occipitalis
Inervatia durei mater

Ramus tentorii n. ophtalmici se ramifica in temtorium cerebelli

R. meningeus n. maxillaris patrunde in cav craniului linga foramen rotundum, se indreapta lateral si insoteste ramura
anterioara a a. meningee medii

R. meningeus n. mandibularis prin foramen spinosum in fosa craniana medie si se ramifica

R. meningeus n. vagi vine de la ganglion superius, patrunde in craniu prin orif jugular
Arahnoida encefalic (arachnoidea mater encephali) este o plac fin din esut conjunctiv nevascularizat. Ea este situat
nemijlocit sub dura mater, separat de ea prin spaiul subdural, unit lax de pia mater subiacent, fr a penetra anurile creierului.
Arahnoida formeaz viloziti, care ptrund n lumenul sinusurilor venoase - granulaiile arahnoidiene (granulationes
arachnoideales).
Pia mater encefalit (pia mater encephali) ptrunde n toate anurile creierului mare ji In ventriculele cerebrale, unde formeaz
plexuri vasculare. Ea este bine asigurat cu vase. Intre arahnoid i pia mater se formeaz un spaiu subarahnoidian ngust
(cavitas subarachnoidealis), care comunic cu cavitatea omonim a mduvei spinrii i conine lichid cerebrospinal. Poriunile
dilatate ale spaiului subarahnoidian se numesc cisterne arahnoidiene (cisternae subarachnoideales) ce comunic ntre ele i cu
ventriculele creierului.
Deosebim cteva cisterne:

c i s t e r n a c h i a s m a t i c (cisterna chiasmatis), dispus anterior de chiasma optic;

c i s t e r n a f o s e i c e r e b r a l e l a t e r a l e (cisterna fossae lateralis cerebri), constituit din arahnoid i care


acoper anul lateral al creierului;
c i s t e r n a i n t e r p e d u n c u l a r (cisterna interpe- duncularis), ce se afl ntre pedunculii creierului, posterior de
infundibulul hipofizei. Ea este delimitat de puntea Iui Varoli i marginile interne ale lobilor temporali ai creierului mare.
Cea mai mare importan practic o prezint c i s t e r n a c e r e b e l o m e d u l a r (cisterna cerebello- medullarisj,
dispus ntre suprafaa inferioar a cerebelului i poriunea posterioar a medulei oblongate. Aceast cistern, prin
apertura median i cea lateral, comunic cu cavitatea ventriculului IV, iar prin apeductul creierului intermediar
(apeductul lui Sylvius) - cu ventriculele III i laterale, fa inferior cisterna cerebelomedular,trece n spaiul
subarahnoidian al mduvei spinrii. La nivelul marginii superioare a membranei atlantooccipitale adncimea cisternei
ajunge pn la 1,5 cm. Aici se efectueaz puncia suboccipital n scop diagnostic n afeciunile creierului i meningelor.

Cisterna pericaloasa - in plan sagital, de-a lungul fetei dorsale a corpului calos
Cisterna ambiens intre cerebel si lobii occipitali ai creierului, inconjoara ca un semicerc
pedunculii cerebrali
Cisterna pontocerebeloasa para, in dreptul unghiului pontocerebelos

VASCULARIZATIA ENCEFALULUI
Encefalul este vascularizat de arterele carotide i vertebrale. Artera vertebral (a. vertebralis) pornete cu prima ramur de la artera
subclavicular (a. subclavia), ptrunde n foramen transversarium al vertebrei CVI i se ridic n sus prin orificiile apofizelor
transversale ale vertebrelor cervicale. In continuare ea ptrunde prin orificiul occipital mare In cavitatea craniului, unde ambele
artere vertebrale (cea sting i cea dreapt) se unesc pe linia median, formnd artera bazilar (a. basilaris), dispus pe suprafaa
inferioar a punii. De la artera bazilar pornesc dou artere cerebrale posterioare (da. cerebri posteriores), participnd din posterior
la formarea cercului arterial cerebral (circulus arteriosus cerebri).

Artera carotid intern (a. carotis interna), fiind o ramur a arterei carotide comune, se ridic spre baza craniului i prin canalul
carotid (canalis caroticus) al osului temporal ptrunde In cavitatea craniului. Aici, de la ea pornesc mai multe ramuri, In special:
artera cerebral anterioar (a. cerebri anterior), artera cerebral medie (a. cerebri media) i artera comunicant posterioar (a.
communicans posterior). Ultima unete a. carotis interna i a. cerebri posterior. Arterele cerebrale anterioare (aa. cerebri
anteriores), de asemenea, constituie o anastomoz (a. communicans anterior), n urma creia, la baza creierului apare un circuit
arterial nchis - circuitul arterial al creierului. De la circuitul arterial pornesc artere spre scoara creierului i nucleii sub-corticali.
Venele encefalului nu nsoesc arterele. Venele cerebrale profunde, lund nceputul de la plexurile venoase i, confluind, formeaz
vena cerebral mare (v. cerebri magna), care se vars n sinusul rect. Reflexul sngelui din sistemul venelor cerebrale superficiale
are loc n sinusul sagital superior i n sinusurile venoase de la baza creierului.

Venele subcutane

V. occipitalis se indreapta in jos si se varsa in v.jugularis externa (pe desen nr.1)

Nr. 2 V. auricularis posterior se varsa la fel in v jugulara externa

Nr. 3 v. temporala superficiala colecteaza singele din reg temporala si se varsa in v. retromandobulara

Vv. Supratrohleare (nr. 6) si vv. Supraorbitale (nr. 5) colecteaza din regiunea frontala, venele au anastomoze atit cu
vv faciale cat si oculare

Venele diploice nu au sfinctere si se indreapta de sus in jos spre baza craniului

V. diploica frontalis trece in apropiere de linia mijlocie a fruntii, comunica cu v. faciala si cu sinusul sagital
superior

V. diploica temporalis anterior duce singe in vv. Temporales profundae ce curg in v. retromadibularis

V. diploica temporalis posterior cu ajutorul v. emissaria mastoidea comunica cu sinusul transvers si v. occipitalis

V. diploica occipitalis se varsa in v. emissaria occipitalis si comunica cu confluens dinuum si cu v. occipitalis


Sinusurile venoase ale durei mater se impart in 2 grupe ale boltii si ale bazei craniului
SINUSURILE BOLTII:superior, inferior, sagital si drept.

Sinusul sagital superior incepe de la foramen caecum, trece din anterior in posterior in baza falx cerebri si
colecteaza singele vv cerebri superiores. La nivelul protuberantei occipitale trece in confluens sinuum.

Sinusul sagital inferior se situeaza pe marginea libera inferioara falx cerebri, colecteaza singele de la vv carpori
callosi si dupa confluerea cu v. cerebri magna formeaza sinus rectus

Sinus rectus se varsa in confluens sinuum


SINUSURILE BAZEI: occipital, cavernos, petros sup si inf, trnsversal, sigmoid

Sinusul occipital asigura colectarea de la foramen occipital magnum, se indreapta posterior si superior si se varsa
in confleuns sinuum.

Sinusul cavernos par, situat lateral de seaua turcica. Sinusurile intercavernoase uninduse cu sinusurile cavernoase
formeaza sistem cavernos, ce inconjoara sela turcica. Prin sinusul cavernos trec: a. carotis interna, n. oculomotoris, n.
trochlearis, n. abducens, n. phtalmicus. In portiunea externa a sinusului se varsa vv ophtalmici (TROMBOZA
SINUSULUI CAVERNOS).

Sinusul petros superior incepe de la sinusul cavernos, ducind singele de aici la sinusul sigmoid. Se afla in sulcus
sinus petrosi superior pe piramida osului temporal.

Sinusul petros inferior par, incepe la fel de la sinusul cavernos, se indreapta posterior prin sulcus sinus petrosi
inferior, varsinduse in sinus sigmoideus in apropierea blubus venae jugularis.

Sinus transversus par, incepe de la confluens sinuum, se indreapta in directie transversala si atingind piramida
osului temporal trece in sinusul sigmoid. Astfel singele adus de sinusul sagital sup, rectus si occiptal, e impratita in 2
fluxuri.

Sinusul sigmoideus in forma literei S, intre piramida si osul occiptal, preia singele din sinusul tranvers sil lasa in
bulbus venae jugularis. In acest sinus se mai varsa sinusurile petroase inf si sup.
Venele emisare cu ajutorul lor are loc legatura intre vv sinusurilor durei mater, vv tes moi si vv diploice.
V. emissaria parietalis prin foramen parietal uneste v. temporalis superficialis cu sinus sagittalis superior
V. emissaria mastoidea uneste v. occipitala cu sinusul transvers
V. emissaria condylaris uneste sinusul sigmoid cu vv superficiale ale zonei occipitale.