Sunteți pe pagina 1din 3

Caracterizare personaj, Baltagul

Vitoria Lipan
Publicat in anul 1930, Baltagul ilustreaza o varsta de maturizare
artistica a scriitorului, fiind considerat de Nicolae Manolescu
probabil singurul roman obiectiv al lui Sadoveanu.
Receptarea critica pune in evidenta mai multe controverse de
interpretare in legatura cu: incadrarea intr-o anumita specie
literara (conform lui G Calinescu, acesta este o nuvela
politeneasca relatata in stil taranesc), tipologia personajelor si
traseul parcurs de eroina.
Despre opera Perpessicius spunea: este romanul unui suflet de
munteanca.
Titlul dezvaluie numeroase semnificatii; baltagul fiind motivul
ambivalent, arma prin care se realizeaza hybrisul sau elementul
fundamental al crimei.
De-a lungul operei, Sadoveanu urmareste doua componente ale
existentei: pe de-o parte viata taranului, cu traditiile si obiceiurile
specifice, legate de cele trei evenimente semnificative: nasterea,
nunta si moartea, iar pe de alta parte, un plan al actiunii,
reprezentat de un personaj simbolic: Vitoria Lipan.
Figura acesteia se impune pe tot parcursul romanului, eroina
devenind in tip ilustrativ al femeii voluntare si hotarate, pe care G.
Calinescu o considera nu o individualitate, ci un exponent al
spetei. Cautarea tenace o transforma, in acest sens, intr-un
adevarat Hamlet feminin.
In incipitul romanului, Vitoria este prezentata in ipostaza unei
Penelope, stand singura pe prista in lumina de toamna si
torcand. Ii este, de altfel, realizat primul portret fizic succint:
ochii ei caprii, in care parca se rasfrangea lumina castanie a
parului, erau dusi departe. Ingrijorarea permanent prezenta este
cauzata de intarzierea sotului plecat la Dorna.

Intreaga strategie de recuperare a acestuia se desfasoara dupa


doua coordonate fundamentale: stiinta semnelor vremii, ale
naturii, si premonitiile sale bazate pe intuitia personala, aproape
profetica.
Portretul moral este in mare parte construit prin caracterizare
indirecta, reiesind din actiunile si cugetarile protagonistei.
Fiind o femeie credincioasa, Vitoria ii cere sfatul parintelui Danila,
refuzand sa creada ca motivul intarzierii are de-a face cu dorinta
sotului de a petrece. Angoasa subliniaza iubirea pentru Nechifor:
dragostea ei de douazeci si mai bine de ani. Cei doi realizeaza,
prin amintirea Vitoriei, o imagine a iubirii pasionale, sentiment
care o intareste in parcurgerea traseului.
Inainte de a pleca la drum tine post, urmand un ritual al
abstinentei in vederea purificarii, dar si a retragerii treptate din
lume. In presupunerile ei se ghideaza dupa semne ale credintei
strabune, precum si dupa valori morale, actionand doar in functie
de acestea.
Naratorul dezvaluie, in acest sens, o serie de framantari ale
personajului. Ea oscileaza de la neliniste, la banuiala si in cele din
urma la certitudine. Inteligenta, darza si aflata in posesia unei
vointe puternice, ia hotararea sa plece in cautare, reconstituind in
detaliu drumul parcurs de sotul ratacitor, metafora pentru ruta din
spre viata spre moarte.
Gheorghita, fiul celor doi, contribuie la caracterizarea mamei sale.
Surprins mereu de tenacitatea acesteia, el afirma ca femeile-s
mai viclene, (...), ele-s mai iscusite la vorba. Dimensiunea de
ubermensch a femeii este surprinsa tot de Gheorghita: mama
asta trebuie sa fie farmacata, cunoaste gandurile oamenilor.
Permanent insotita de o vointa neclintita si de o judecata limpede,
Vitoria se afla in contact cu partea rationala a intamplarilor,
dorind doar aflarea adevarului: Mai ales daca-i pierit, cata sa-l
gasesc, caci viu se poate intoarce si singur.
Rezolvarea misterului i se releva dupa regasirea cainelui
psihopomp, Lupu, care o conduce in rapa de sub crucea Talienilor

unde asteptarile in ceea ce il priveste pe Lipan i se confirma: ea


gaseste in animal o parte din fiinta celui prapadit.
Datina inmormantarii si pedepsirea ucigasilor constituie fapte
sugestive pt caracterizarea indirecta a eroinei . In realizarea
justitiei, protagonista da dovada de tarie de caracter, dar si de
subterfugiu.
Mandatul etic al Vitoriei salveaza, in cele din urma, valorile in
sensul ca dreptatea se infaptuieste prin sanctiunea aplicata.
Consider ca, dpdv mitologic, personajul feminin poate fi asociat cu
zeita Isis (un argument concret pt aceasta interpretare fiind
momentul in care trebuia sa afle daca Lipan s-a inaltat in soare
ori a curs pe o apa). Centrul motivului Osirian este reprezentat,
in acest sens, de stadiul in care a fost descoperit trupul
raposatului: oase risipite, cu zgarciurile umede, ableau tarana.
In concluzie, Vitoria se incadreaza in intregime in conturul
personajului care isi urmeaza destinul justitiar, care accepta,
neclintit, determinismul nefast, mentinandu-si, cu obstinatie,
conduita.