Sunteți pe pagina 1din 11

Studiu experimental privind utilizarea unor metode cognitive şi

sugestive de îmbunătățire a memoriei şi atenției la subiecți sănătoşi


versus subiecți depresivi

Autori:
*Liliana (Neagu) Simion,Psychologist Psychiatry Hospital, Pucioasa,
Dambovita District, Romania, Drd. “C. Davila” Medical University, Medical
Psychology Dept.- Bucharest ,Romania, e-mail : psiholog_liliana@yahoo.com
**Prof. Dr. Ioan Bradu Iamandescu, MD, PhD, BA Psychology, Head of
Department of Medical Psychology, University of Medicine and Pharmacy "Carol
Davila" Bucharest Romania, Senior Allergist Hospital Colentina Bucharest . E-
mail: iamandb@yahoo.com

Premise teoretice:

“Supermemoria" reprezintă un termen cu o tentă de spectaculos chiar dacă,


în interiorul ştiinței, suportă corecțiile de rigoare.
Ea se referă la amplificarea capacității de memorare a unui subiect în cadrul
unui ansamblu de condiții externe reprezentate, în cazul muzicii (cf. autorului care
a studiat acest efect, Dr. Lozanov, citat Iamandescu), de o anumită categorie:
muzica barocă în tempo lent şi intonată cu predominanță de un ansamblu
(orchestră) de coarde.
Efectele muzicii baroce lente au evidențiat scăderea hormonilor de stres şi
creşterea sistemului imunitar. Se remarcă, în urma cercetărilor, la subiecții studiați,
o reducere a undelor beta (rapide) în medie cu cca. 6% şi o creştere - cu acelaşi
procent - a undelor lente (alfa).
Muzica crează o stare dispozițională favorabilă şi din punct de vedere
neurologic, activează formația reticulată întarziind instalarea oboselii.
Se creează după exprimarea lui Lozanov, o stare de “relaxare-atentă”,
caracterizată printr-o stare de calm, în cadrul căreia corpul beneficiază de un plus
de energie pe seama acestei economii energetice somatice. Într-o astfel de stare
există posibilitatea unei îmbunătățiri rapide a randamentului învățării, similară cu

1
cea obținută cu ajutorul unor tehnici deja cunoscute privind “învățarea limbilor
străine” în somn. Deosebirea fundamentală este că ascultătorul muzicii inductoare,
ca şi somnul, de ritmuri lente pe EEG – nu doarme şi poate beneficia de efectele
unei învățări active, filtrate printr-o gândire critică.
În esență, muzica barocă lentă furnizează instalarea unor condiții de
memorizare – de supermemorie – la omul cu un intelect mediu creându-i acestuia –
este drept “momentan” – avantajele mentale de care se bucură indivizii supradotați
(Iamandescu, 2004).

“Muzica reprezintă o arhitectură sonoră (cf. .M-mé de Staël) generată de


legi specifice privind succesiunea (melodia, ritmul), calitățile timbrale şi
suprapunerea (armonia) sunetelor şi având un dublu impact (psihic şi organic)
asupra organismului ascultătorului, pe baza decodificării de către acesta a unui
mesaj pe care el îl conferă – intuitiv sau prin evaluare bazată pe analiza rațională –
combinației de sunete recepționate pe calea analizatorului acustic” (Iamandescu-
1997).
Cercetările fiziologice arată că, într-o stare calmă, corpul funcționează mai
eficient cu mai puțină energie. Efectele muzicii baroce lente sunt similare cu
beneficiile de ordin fizic datorate meditației mantra, cu excepția faptului că, în loc
să incantăm mantre sau să executăm exerciții de rutină pentru relaxare, nu este
nevoie să facem nimic. Muzica face totul în locul nostru. Lynn Cooper şi Milton
Erikson au fixat metronomul la 60 de bătăi pe minut şi au descoperit că ritmul
încetineşte ritmii corporali şi mentali. În această stare, timpul pare să se dilate.
Inginerul Robert Monroe, din Virginia, a descoperit că bătăile ritmice
speciale ne pot ajuta într-o gamă largă de domenii. Această tehnică poate fi ideală
pentru depăşirea problemelor de concentrare, din ce în ce mai mari în ziua de azi,
fără să apelăm la medicamente.
Fondator al Institutului Monroe de Ştiințe Aplicate şi explorator al
conştiinței, Bob Monroe a dezvoltat utilizarea frecvențelor ritmice pentru a
determina creierul să adopte configurații ritmice sincronizate. Creierul chiar crează
o frecvență ritmică. De exemplu, dacă purtăm căşti şi trimitem urechii stângi un
semnal de 100 Hz, iar urechii drepte un semnal de 105 Hz, creierul va suplini
diferența şi va rezona cu 5 Hz. Această rezonanță este o modalitate de stimulare
cerebrală mai puternică decât folosirea unor semnale exterioare şi va face ca
întregul creier să vibreze în câteva secunde.
Monroe a denumit această tehnică “hemisincronizare care selectează starea
cerebrală cea mai potrivită pentru scopul propus” – învățare, imaginație, creație.
Edrington a pus la punct un aparat de bătăi ritmice, un sincronizator care
mixează cu muzică şase tipuri de frecvențe diferite. Fiecare dintre acestea ajută la
inducerea unui anumit tip de concentrare.

2
Cercetători în domeniul neuroacusticii: Terry Pattern, Julian Isaacs, Charles
Wilson şi Stuart Dubey au experimentat în laboratoarele de sunet diverse
combinații de descoperiri acustice fundamentale. Au descoperit că aceste
tehnologii ale sunetului acționează sinergetic. “Întregul depăşeşte suma părților”.
Au creat sunete care să adâncească relaxarea, să focalizeze capacitatea de
conştientizare, să extindă conştiința.
Alfred Tomatis spune că muzica poate funcționa ca o băutură energizantă.
“Unele sunete sunt la fel de bune ca două ceşti de cafea”. Sunetele de înaltă
frecvență energizează creierul, dar, în acelaşi timp, relaxează tensiunea musculară
şi echilibrează corpul în multe alte feluri.
Dr. Capel a descoperit că frecvențele şi formele diferite ale undelor duc la
declanşarea de neurotransmițători diferiți, aceştia fiind mesageri chimici ai
creierului.
De exemplu, un semnal de 10 Hz creşte producerea serotoninei care induce
relaxare şi uşurează durerile.
“Fiecare centru cerebral generează impulsuri la o anumită frecvență, bazate
pe neurotransmițători predominanți pe care-i secretă”, afirma Capel.
Savanții au descoperit repede frecvențele care stimulează chimicalele majore
ale creierului.
Beta-endorfinele, producătoare de plăcere, apar la o frecvență situată între
90 si 111 Hz. Catecolaminele, vitale pentru memorie şi învățare, răspund la o
frecvență situată în jur de 4 Hz.
Cercetătorii în domeniul neuroacusticii folosesc sisteme de mapping EEG cu
24 de canale, în variantă tridimensională, pentru a înregistra efectele elementelor
muzicale specifice – bătaie, frecvențe înalte, tonuri specifice. Aceste hărți ale
creierului înainte/după confirmă modificările uimitoare survenite în tiparul
undelor cerebrale după utilizarea înregistrărilor neuroacustice. Coloritul se
modifică de la albastru/purpuriu la roşu, portocaliu, galben şi verde, indicând
stimularea cerebrală indusă.
Un grup de cercetători de la Universitatea Davis din California, în
colaborare cu specialiştii de la Institutul Danders din Olanda, au descoperit, în
premieră mondială, că greşelile de atenție pot fi prevenite prin scanarea
electromagnetică a activității undelor cerebrale.
Metode: 14 studenți au fost supuşi unor teste de atenție şi percepție simultan
cu înregistrarea activitații cerebrale prin magnetoencefalografie (MEG), care
înregistrează activarea sau inhibarea celulelor nervoase din creier. Această metodă
este neinvazivă şi oferă rezultate mai exacte, comparativ cu clasica
electroencefalogramă (EEG), fiind cel mai comun indicator al stărilor normale sau
anormale ale funcționării creierului.

3
În urma analizării rezultatelor testelor privind funcționarea atenției
“prelungite”, dar şi a atenției distributive, specialiştii au constatat că, doar cu o
secundă înaintea comiterii unor erori, undele cerebrale din cele două emisfere
devin mai puternice. Concret s-a constatat că activitatea undelor alfa creşte cu 25%
în regiunea occipitală. Dr. Mazaheri a explicat această constatare printr-o
comparație simplă: “Să spunem că sunteți în camera dvs. şi închideți ochii. În acel
moment ritmul undelor alfa va creşte imediat în zona din spatele capului. Dar în
secunda în care vei deschide ochii, ritmul va scădea dramatic, deoarece neuronii
sunt activați de procesul vizualizării lucrurilor înconjurătoare din cameră. Erorile
de atenție declanşează un fel de alertă în reginea frontală a creierului, care se pare
este raspunzătoare de scăderea undelor alfa.
Monitorizarea undelor cerebrale poate fi utilă terapeuților care tratează
cazurile de ADHD, muncitorilor din turele de noapte pentru a preveni erorile
umane, conducătorilor auto.
Creierul uman produce în permanență unde cerebrale care pot măsura în
amplitudine (puterea impulsului electric-microvolți) şi frecvență (viteza
ondulațiilor electrice – Hz).
Frecvența determină categorisirea undelor cerebrale.
1. Undele beta sunt asociate gândirii logice, rezolvării problemelor concrete
şi atenției active. În cazul surplusului de unde beta se instalează starea de panică.
2. Undele alfa sunt prezente în timpul stărilor onirice, dar şi în timp ce omul
îşi foloseşte imaginația şi capacitatea de a vizualiza. În momentul în care se
manifestă undele alfa, omul are probabil ochii închişi, iar în minte îi vin flash-uri,
imagini scurte nesolicitante, care i se par foarte reale.
În unele cazuri, creierul produce prea multe unde alfa, care se pot
concretiza în stări frecvente de reverie şi o tendință de a evada din
realitatea obişnuită. Undele alfa creează o punte între conştient şi
inconştient.
3. Undele teta – subconştientul. În spatele undelor teta se află îngropate
amintiri, senzații, emoții. Guvernează atitudinile, speranțele, credințele şi
comportamentele sale. Sunt active în timpul visului şi a meditației profunde –
limita revelațiilor şi a stărilor de funcționare excepțională a creierului.
4. Undele delta – inconştientul – sunt un fel de radar personal, trimitand şi
primind mesaje la nivel inconştient. Prezente în timpul somnului profund, ele
raman active atunci cand toate celelalte unde cerebrale încetează să-şi facă
prezența. Ele pot fi prezente şi în timpul stărilor de veghe, în combinație cu alte
tipuri de unde.

Fiecare stare de conştiință în care un om se află în orice moment este o


combinație între cele 4 categorii de unde cerebrale.

4
Stările de luciditate extraordinară sunt rezultatul combinării în proporții
precise a tuturor celor 4 tipuri de unde. Omul experimentează în acelaşi timp
empatia undelor delta, inspirația creativă, viziunea personală şi conştiința spirituală
a undelor teta, descătuşarea produsă de undele alfa şi toate acestea în stare
conştientă şi rațională, provocată de undele beta.

Obiective: >

Pornind de la aceste premise, sub îndrumarea domnului Pr. Dr. Ioan-Bradu


Iamandescu am efectuat un studiu care a urmărit aplicarea unor metode sugestive
şi cognitive de îmbunătățire a memoriei şi atenției, cuprinzând trei variabile
independente si anume: muzica sub forma unor stiluri diferite (barocă versus
ritmică) şi preparate placebo. Variabilele dependente cuprinse în studiu au fost:
memoria vizuală, memoria semantică, lectură aplicată care solicită memoria de
lucru, atenția concentrată si atenția distributivă.

Material şi metodă:

La acest experiment au participat 260 subiecți sănătoşi cu vârstele cuprinse


între 17-19 ani, împărțiți în 4 grupe egale şi 105 subiecți depresivi împarțiți în 3
grupe egale, cu vârste cuprinse între 24-65 ani. Menționez că la subiecții depresivi
nu am folosit muzica ritmică, aceasta urmând a fi aplicată în continuarea studiului.
Efectele au fost apreciate cu ajutorul următoarelor instrumente:
- pentru verificarea memoriei vizuale a fost aplicat testul Ray-Claparedé;
- memoria semantică într-un cadru categorial a fost cuantificată prin aplicarea
unui test care cuprinde cate 5 nume începând cu o anumită literă din patru categorii
diferite;
- atenția concentrată şi distributivă a fost cuantificată cu ajutorul testelor
Toullouse - Pieron şi A - D;
- lectura aplicată care solicită înțelegerea textului a fost măsurată prin
însumarea numărului de răspunsuri corecte la întrebările care au fost puse;
- intensitatea depresiei a fost apreciată cu ajutorul textului HADS; Zigmond şi
Snaith, 1983.

S-a utilizat ascultarea unor piese muzicale compuse de Vivaldi, Haendel,


Bach şi muzică dance (M.Jackson) în timpul aplicării testelor.
Controlul a fost realizat prin măsurarea rezultatelor, comparând grupul
experimental înainte/după , dar şi cu grupul de control.

5
La subiecții sănătoşi rezultatele (diferențele) obținute au fost următoarele

GRUP MUZICĂ MUZICĂ EFECT


CONTROL BAROCĂ RITMICĂ PLACEBO
Memorie 43 171 142 262
contextuală
Memorie -4 100 11 95
semantică
Memorie -80 59 29 154
vizuală
Atenție c.op. 5.54 c.op. 6.31 c.op. 9.01 c.op. 3.96
concentrată c.ex. 0.8 c.ex. 1.97 c.ex. 2.13 c.ex. 3.18
c.m 0.8 c.m. 1.97 c.m. 2.13 c.m. 3.22
Atenție c.op. 5.59 c.op. 8.91 c.op. 9.16 c.op. 11.01
distributivă c.ex. -6.56 c.ex. -4.35 c.ex. -5.81 c.ex. -7.39
c.m. -1.99 c.m. 0.12 c.m. -0.58 c.m. -1.77

Ierarhia rezultatelor în funcție de influența metodelor asupra variabilelor

Memorie Memorie Memorie Atenție Atenție


contextuală semantică vizuală concentrată distributivă
1.Efect placebo Muzică barocă Efect placebo Muzică ritmică Efect placebo
(262) (100) (154) c.op. 9.01 c.op. 11.01
c.ex. 2.13 c.ex. -7.39
c.m. 2.13 c.m. .1.77
2.Muzică Efect placebo Muzică barocă Muzică barocă Muzică ritmică
barocă (171) (95) (59) c.op. 6.31 c.op. 9.16
c.ex. 1.97 c.ex. -5.81
c.m. 1.97 c.m. -0.58
3.Muzică Muzică ritmică Muzică ritmică Grup control Muzică barocă
ritmică (142) (11) (29) c.op. 5.54 c.op. 8.91
c.ex. 0.8 c.ex. -4.35
c.m. 0.8 c.m. 0.12
4.Grup control Grup control Grup control Efect placebo Grup control
(43) (-4) (-80) c.op. 3.96 c.op. 6.59
c.ex. 3.18 c.ex. -6.56
c.m. 3.22 c.m. -1.99

La subiecții depresivi rezultatele (diferențele) obținute au fost următoarele

6
GRUP MUZICĂ EFECT
CONTROL BAROCĂ PLACEBO
Memorie -39 -19 25
contextuală
Memorie 12 0 21
semantică
Memorie 66 66 110
vizuală
Atenție c.op. 4.3 c.op. 2.62 c.op. 3.06
concentrată c.ex. -12.65 c.ex. 1.59 c.ex. 2.38
c.m -12.65 c.m. 1.59 c.m. 1.88
Atenție c.op. -4.55 c.op. -3.71 c.op. -1.48
distributivă c.ex. 7.94 c.ex. 4.64 c.ex. -1.85
c.m. 7.94 c.m. 8.85 c.m. 1.06

Ierarhia rezultatelor în funcție de influența metodelor asupra variabilelor

Memorie Memorie Memorie Atenție Atenție


contextuală semantică vizuală concentrată distributivă
1.Efect placebo Efect placebo Efect placebo Efect placebo Muzică barocă
(25) (21) (110) c.op. 3.06 c.op. -3.71
c.ex. 2.38 c.ex. 4.64
c.m. 1.88 c.m. 8.85
2.Muzică Grup control Muzică barocă Muzică barocă Grup control
barocă (-19) (12) (66) c.op. 2.62 c.op. -4.55
c.ex. 1.59 c.ex. 7.94
c.m. 1.59 c.m. 7.94
3.Grup control Muzică barocă Grup control Grup control Efect placebo
(-39) (0) (66) c.op. 4.3 c.op. -1.48
c.ex. -12.65 c.ex. -1.85
c.m. -12.65 c.m. 1.06

c.op. – coeficient de operativitate (productivitatea gândirii sub aspect


cantitativ – viteza de procesare, reflectă gradul de mobilitate şi flexibilitate);
c.op. – coeficient de exactitate (reprezintă o măsură a productivității gândirii
sub aspect calitativ – corectitudine;

7
c.m. – coeficient mnezic.

Atenția concentrată – funcție a atenției care asigură selecția şi organizarea


convergentă a operațiilor şi acțiunilor de reglare a comportamentului.
Atenția distributivă – funcție a atenției care dă posibilitatea desfaşurării a
mai multor activități în acelaşi timp fără să interfereze între ele (presupune ca unele
din operații sau acțiuni să fie automatizate şi să nu solicite control conştient).
Memoria semantică – depozitară a cunoştințelor noastre, suma acestora,
bagajul nostru cultural; ne oferă o cunoaştere enciclopedică despre lumea
înconjurătoare; dă înțeles lucrurilor pe care le percepem; cu ajutorul ei putem
stăpâni cuvinte şi concepte.
Memoria vizuală (senzorială)- depinde procesul de memorare şi
consolidare a cunoştințelor. Edward Vogel, profesor la Universitatea din Oregon,
este primul care demonstrează că memoria vizuală conştientă depinde de abilitatea
individului de a filtra informațiile irelevante. Studiul s-a bazat pe o tehnică de
măsurare a undelor cerebrale, care le permite cercetătorilor să înregistreze pas cu
pas efectele aducerii aminte a unui obiect.
Memoria contextuală – face apel la memoria de lucru care activează pe
perioada îndeplinirii sarcinii şi reține informația pe moment.

CONCLUZII:

Subiecți sănătoşi:

• Efectul placebo influențează, în special, memoria vizuală şi memoria


contextuală (creşte puterea de evocare);
• Muzica barocă îmbunătățeşte memoria semantică (creşte puterea de
evocare).
• Muzica ritmică influențează în mod pozitiv puterea de concentrare în
raportul coeficient de operativitate/coeficient de exactitate, relevând rezistența la
monotonie, stimulând sistemul nervos.
• Efectul placebo diminuează coeficientul de operativitate în atenția
concentrată, însă coeficientul de exactitate şi mnezic este superior celorlalte
metode, relevând predominarea procesului inhibitor. Cu cât operativitatea scade,
cu atât creşte exactitatea. Atenția distributivă înregistrează valori mari, ceea ce
reprezintă faptul că atunci când se înregistrează o atenție distributivă mare, avem
valori scăzute la atenția concentrată şi invers.

8
• La grupul de control se remarcă o scădere semnificativă a valorilor, ceea
ce poate însemna dezinteres în executarea sarcinilor (rezistență scăzută la
monotonie), iar diferențele crescute ale celorlalte metode relevă influența benefică
pe care o au asupra memorizării.

La subiecții depresivi:

Efectul placebo are un rol pozitiv pentru patru din variabilele dependente, şi
anume: memoria contextuală, memoria semantică, memoria vizuală şi atenția
concentrată, de data aceasta atenția distributivă fiind pe ultimul loc, inversul
rezultatelor la subiecții sănătoşi.
Muzica barocă înregistrează valori crescute ale atenției distributive privind
coeficientul de exactitate şi mnezic, însă predomină procesul inhibitor la toate
variabilele dependente (coeficientul de operativitate fiind scăzut).
Muzica barocă înregistrează valori scăzute la celelalte variabile dependente,
fapt care reprezintă că nu poate fi benefică subiecților depresivi din punct de
vedere al îmbunătățirii memoriei.
Aş putea face o remarcă referitoare la perceperea de “dilatare a timpului”
sub influența muzicii baroce, ştiindu-se că în depresie prezentul se scurge
exasperant de lent în fața căruia el se repliază regăsindu-se în trecut, viitorul fiind
anulat. Prin extrapolare, am putea să deducem că muzica barocă poate fi benefică
în afecțiuni maniacale, unde bolnavul este focalizat asupra prezentului “acum şi
aici”, trecutul şi viitorul fiind golite de conținut. Bolnavul are impresia de
concentrare a duratelor şi de accelerare a desfăşurării evenimentelor, fiind
caracterizate prin “absorția trecutului şi viitorlui în prezent”, însă aceste
considerente pot face subiectul unei alte teme de cercetare.

Nota bene:

• Comparând efectele muzicii baroce cu cea ritmică aspura memoriei, cu o


singură excepție unde muzica ritmică influențează favorabil, cu puțin mai mult,
atenția concentrată, muzica barocă este net superioară cu efecte pozitive asupra
celorlalți patru parametrii urmăriți de experiment.
• Prin urmare, a nu se supralicita efectul real favorabil al muzicii ritmice
asupra atenției concentrate, deoarece muzica barocă prezintă beneficii suplimentare
cu referire la activarea corticală (ca mecanism) şi rafinarea intelectului.
• O surpriză placută a acestui experiment o reprezintă performanțele realizate
de efectul placebo, atât la subiecții sănătoşi, cât şi la subiecții depresivi la aproape
toate variabilele fiind pe primul loc în determinarea creşterii performanțelor

9
învățării şi concetrării, ce-i drept diferențele fiind mai mici la depresivi, dar
considerabile față de celelalte metode.
• Efectul placebo constituie o axiomatică ilustrare a forței psihologice care
este capabilă să confere ameliorări si beneficii terapeutice.
• Implicarea mecanismelor sugestive în apariția efectului placebo este mai
puternică la adolescenți (permițând un înalt grad de sugestibilitate), față de
subiecții depresivi (elementul sugestiv este mai slab reprezentat).

Bibliografie:

10
• Ansermet, E. (1961). Les fondements de la musique dans la
conscience humaine, la Baconnière, Neuchâtel, Switzerland.
• Bader, J. M. (1994). Les stress met les neurons à mort, Science et vie,
52-59.
• Birbaumer, N.(1999). Reorganisation des Gehirns durch Musik, in
Musik-Medizin-Gehirn, Herbert von Karajan Zentrum, Wien.
• Birbaumer, N., Ghayanim, N., Hinterberger, T., Iversen, I.,
Kotchoubey, B.,Kübler, A.,Perelmouter,J., Taub, E., Flor, H.(1999).A
brain – controlled spelling device for the completely paralyzed,
Nature, 398, 297-298.
• Bridgett D., Cuevas J.(2000). Effect of listening to Mozart and Bach
on the performance of a mathematical test. Percept Mot. Skills.
• Campbell, D. (1992). 100 Ways to Improve Teaching Using Your
Voice and Music: Pathways to Accelerate Learning, Zephyr Press,
Tucson, Az.
• Campbell, D. G. (1983). Introduction to the musical brain,
Magnamusic-Baton, St.Louis.
• G. Ionescu. Tratar de psihologie medicală si psihoterapie, Ed.
Asklepios, Bucureşti, 1995
• Hanser, S., Clair, A. A. (1995). Retrieving the losses of Alzheimer’s
Diseanse for patients and caregivers with the aid of musik, in T.
Wingram, B. Saperston, R. West(Eds.) – „The art and science of
music therapy: a handbook”, Harwood Academic Publishers, Chur,
Switzerland.
• Sârbu Aurelia, Birț M. Importanța şi particularitățile efectului
placebo, “Neurologia, Psihiatria, Neurochirurgia”, 1972
• Sheila Ostrander, Lynn Schroeder, Nancy Ostrander. Tehnica
învățării rapide, Ed. Amaltea, Bucureşti, 2002

11