Penal special/6.10.2015/Curs 1 (C.

Rotaru)

Bibliografie:
1.Curs pe VCP, Cioclei,infract c/ persoanei si patrimoniui,2013
2.Caiet de seminar,Cioclei,Rotaru-spete
3.Codul penal comentariu pe articole, Georgina Botoroncea,V Cioclei bla bla..

Elemente pe care trebuie sa le verificam in analiza unei fapte penale pentru a vedea
daca avem de a face cu o infraciune:
I. Obiectul ocrotirii penale/Obiect juridic- comun infraciunilor dintr-un titlu sau dintrun capitol-obiect juridic generic(valoare att de larga, nct se impune o subclasificare)->
Putem vorbi despre un obiect juridic special propriu fiecrei infraciunii. In cazul unor
infraciuni, obiectul juridic generic se confunda cu cel special(specific), dar sunt si situa ii in
care infraciunile au un obiect special (ex. infraciunea de ameninare- obiect juridic special si
anume libertatea psihica, spre deosebire de obiectul generic libertatea persoanei)
Putem vorbi despre un obiect juridic subsidiar/adiacent/secundar atunci cnd avem de
analizat o infraciune complexa, in cazul crora este protejata o valoare in mod principal si
alta in mod secundar(ex tlhria=furt+lovire sau alte violente/ em1+em2= complexa) - prin
infraciunea respectiva se protejeaz doua valori
*alte infraciuni complexe: ultrajul: prin protecia legii, persoana in cauza si reprezint
o autoritate a legii, dar trebuie sa i se acorde si o protecie speciala/ atentat(lovire)->
subiectul pasiv circumstaniat/calificat
*circumstane agravate/atenuante NU=elemente circumstaniale agravantese aplica
separat (ex:189 omor calificat-asupra unei femei gravide(elementul circumstanial agravant)
+comis de un minor cu un major (circumstana agravanta)
II. Obiectul material - entitatea materiala in care este nglobata valoarea sociala
ocrotita (ex la infraciunile contra vieii-corpul)
Infraciunile de pericol nu au obiect material, ci doar cele de rezultat. La o infraciune
de rezultat avem si o latura civila.
III. Subiectii infraciunii
1.Subiect activ
-simplu/calificat
-cu autor unic (mrturia mincinoasa, ameninarea)/in coautorat(incest, bigamia)
-pluralitate naturala(incest)/pluralitate constituita/pluralitatea ocazionala
Ne intereseaz daca fapta respectiv poate fi comisa doar in autorat (pruncucidereaVCP, vtmarea sau uciderea copilului de ctre mama, unde autor nu poate fi dect mama:

daca altcineva participa, nu poate fi considerat coautor, ci doar complice sau instigator) sau
putem avea si alte forme de participaie, respectiv complicitatea si instigarea
2.Subiect pasiv
Ne intereseaz daca poate fi oarecare sau o persoana anume:
-subiect calificat (trdare-> cetateanul roman cu acces la informaii clasificate)
-subiect circumstaniat
*si sub pasiv si subiect activ calificat-pruncucidere (pruncuciderea fata de omor are caracter
atenuant); mama care ucide copilul alteia->nu fapta putativa, ci eroare de fapt
IV. Locul si timpul
Ne putem referi la doua perspective:
1.Loc si timp ca si condiii eseniale pentru existenta infraciunii
In cazul in care nu este ndeplinita condiia de loc sau timp, nu vom avea de a face cu
infraciunea (trdarea prin ajutarea inamicului=timpul este esenial; ultraj contra bunelor
moravuri=locul este esenial)
2.Loc si timp ca si condiii circumstaniale
Infraciunea poate exista si fr ndeplinirea condiiei, dar ndeplinirea condiiei duce
la o varianta agravanta a infraciunii. De ex, la infraciunea de omor, de furtvariante
calificate prin indeplinirea unor condiii de loc si timp
-art 189- omorul calificat(ex omorul comis in public-VCP-in actuala reglementare nu
avem elemente circumstaniale)
V. Situatia premisa- trebuie sa existe o anumita stare peste care sa se suprapun
aciunea sau inaciunea din verbum regens pentru a fi ndeplinita infraciunea( ex-pentru
infraciunea de ntrerupere a cursului sarcinii ,situaia premisa este ca femeia sa fie
nsrcinata)
Nu toate infraciunile presupun existenta unei situaii premisa
VI. Latura obiectiva este compusa din elementul material, urmarea imediata si legtura
de cauzalitate
a) Elementul material = aciunea sau inaciunea prin care este realizata infraciunea
respectiva (verbum regens),conduita apta sa produc o modificare in realitatea
obiectiva. Majoritatea infraciunilor se comit printr-o aciune (ex omor,..),dar poate
fi comisa si printr-o infraciune atunci cnd o pers are anumite obligaii pe care nu
si le ndeplinete.
b) Urmarea imediata = poate consta ntr-o stare de pericol sau intr-un rezultat (ex:
conducerea fr a prezenta permis de conducere) Daca nu constatam producerea
rezultatului, fie nu vorbim despre aceasta infractiune, fie vorbim despre tentativa
(ex: la infraciunea de nelciune, se cere sa se produc o paguba - daca paguba nu
s-a produs, vorbim despre tentativa, sau despre o fapta fr relevanta penala)

c) Legtura de cauzalitate = o relaie de la cauza la efect intre elementul material si

urmarea imediata. Distingem intre infraciuni de pericol si infraciuni de rezultat.
(nu e necesar sa analizam legtura de cauzalitate la infraciunile de pericol-este
suficient sa spun ca legtura rezulta extrem)
In cazul infraciunilor de rezultat(omorul), nu totdeauna aciunea sau inaciunea pe
care o vizez este cea care a dus la producerea rezultatului.
VII. Latura subiectiva- vinovie, mobil si scop
a) Vinovia - ne intereseaz forma de vinovie prevzut de textul de lege pentru ca
respectiva fapta sa fie infraciune. Infraciunile au ca forma de vinovie intenia, si
numai acolo unde legiuitorul a considerat ca faptele sunt infraciuni si atunci cnd
sunt comise din culpa, legiuitorul menioneaz acest lucru.
b) Mobil = element de natura afectiva, ceea ce m determina in mod incontient sa
comit fapta. Sunt puine infraciuni unde este prevzut mobilul
c) Scop = rezultatul care se dorete a fi atins dpdv obiectiv (ex: sechestrez un coleg
pentru a nu se putea prezenta la examen)
VIII. Formele infraciunii
-Tentativa
-Infraciune fapt consumat
-Infraciune fapt epuizat
IX. Variantele infraciunii
-Varianta tip
-Varianta agravata
-Varianta atenuata
X. Sanciunile
-Pedepse
-Masuri de sigurana
-Masuri educative
Ne intereseaz doar pedepse:
-principale
-accesorii
-complementare-sunt infraciuni pentru care legea traneaz in mod obligatoriu unele pedepse
complementare (interzicerea unor drepturi, de exemplu-obligatorie, dar judectorul alege ce
pedepse)