Ochiul.

Cel mai
important instrument al
vederii

Cuprins

Universitatea Alexandru Ion Cuza

Criminalistic
1.Introducere................................................................................................................. 3
2. Ochiul uman.............................................................................................................. 3
2.1. Componentele ochiului uman................................................................................. 5
3. Formarea imaginii in cazul ochilor................................................................................. 9
3.1. Formarea imaginii pe retina....................................................................................9
3.2. Reglarea cantitatii de lumina in ochi......................................................................10
3.3. Acomodarea...................................................................................................... 11
4. Vederea binoculara................................................................................................... 13
4.1. Gradele vederii binoculare................................................................................... 13
5. Afectiuni ale ochiului uman........................................................................................ 16
5.1. Viciile de refractie............................................................................................... 16
5.2. Alte afectiuni ale ochiului..................................................................................... 20
6. Curiozitati despre ochii tai.......................................................................................... 24
7. Concluzii................................................................................................................. 25
8. Bibliografie.............................................................................................................. 27

1.Introducere

Universitatea Alexandru Ion Cuza

Criminalistic

Ochiul este un organ1 a crui principal funcie este de a detecta lumina. Este
compus dintr-un sistem sensibil la schimbrile de lumin, capabil s le transforme n
impulsuri nervoase. Ochii cei mai simpli nu fac altceva dect s detecteze dac
obiectele din jur sunt luminate sau obscure. Cei mai complec i folosesc la percepia
vizual. Ochii compui se gsesc la artropode cum ar fi insecte i animale similare i
sunt formai din mai muli ochi simpli care permit formarea unei vederi panoramice n
mozaic.
La majoritatea vertebratelor i a ctorva molute, ochiul funcioneaz prin
proiectarea imaginilor pe o retin sensibil la lumin, de unde se transmite un semnal
spre encefal prin intermediul nervului optic. Ochiul avnd o form sferic, este umplut
de o substan transparent, gelationoas numit umoare vitroas. De asemenea mai
are o lentil de focalizare numit cristalin i, adeseori, un muchi numit iris, care
regleaz cantitatea de lumin care intr.

2. Ochiul uman
Din punct de vedere anatomic, ochiul este un organ deosebit de complex, servind
la transformarea imaginilor geometrice ale corpurilor n senzaii vizuale.
La om, ochiul are forma unei sfere i este localizat in orbita ocular. n ciuda
dimensiunii

reduse,

complex:

percepe

reliefurile,

culorile

este
formele,
i

un

organ

micrile,

diferenele

de

luminozitate. Ochiul capteaz imaginile

ca un aparat fotografic. Lumina ptrunde
prin partea din fa a ochiului printr-o
membran

transparent

denumit

cornee, nconjurat de o zon denumit

albul ochiului sau sclerotic. n spatele
1

Organul (din greac: organon - unealt) reprezint o structur difereniat n cadrul organismului, alctuit dint-un grup de esuturi (dintre care numai
un tip de esut poate fi predominant), care ndeplinesc unele func ii determinate n cadrul organismului dat.

Universitatea Alexandru Ion Cuza

Criminalistic

corneei se gsete irisul, un disc colorat, diferit la fiecare persoan, n culori precum
verde, albastru, caprui sau roz. ntre cornee i iris exist un lichid numit umoare apoas.
Irisul e perforat n centru de un orificiu de culoare neagr, denumit pupil. Pentru ca
ochiul s nu fie deteriorat, atunci cnd lumina este foarte puternic, pupila se
micoreaz iar cnd e ntuneric, pupila se mrete.
Ochii vertebratelor i ai unei serii de molute au dou axe importante: axa optic
i axa vizual:
Axa optic reprezint axa de simetrie a elementelor optice care particip la
formarea imaginii pe retin. Zona de pe retin aflat la intersecia cu axa optic este
locul unde aberaiile optice sunt minime, deci rezoluia imaginii proiectate este optim.
Axa vizual este determinat de centrul optic al sistemului de proiecie optic
(cornee i cristalin) i de locul de pe retin care asigur cea mai bun definiie a imaginii
(fovea centralis).
Pentru o vedere optim aceste dou axe ar trebui s coincid, pentru a
suprapune imaginea cea mai clar peste zona de pe retin cea mai apt s o
detecteze. Totui nu se cunosc specii la care aceast coinciden s aib loc. De
exemplu la om unghiul dintre cele dou axe este de aproximativ 5, cu axa optic
deplasat n direcie nazal fa de fovea centralis. La alte specii deplasarea poate fi n
direcie nazal sau temporal. Nu se cunoate motivul pentru care aceast deviaie a
rmas necorectat de-a lungul procesului evolutiv.
La vertebrate exist o a treia ax, determinat de poziia nervului optic, care
creeaz pe retin o zon incapabil s recepteze lumina, numit pata oarb. La om
pata oarb se situeaz la aproximativ 15 de la fovea centralis n direcie nazal i
ocup aproximativ 6 din cmpul vizual. Ochii cefalopodelor nu au o pat oarb,
deoarece nervii se conecteaz la retin prin spatele acesteia.

2.1. Componentele ochiului uman

Universitatea Alexandru Ion Cuza

Criminalistic

Corneea face parte din prima tunic a globului ocular. Ea are rol n sensibilitatea
proprioceptiv a ochiului, termic, tactil, de durere, fiind inervat de ramura oftalmic a
nervului cranian V. Corneea este transparent, avascular, bogat inervat, avnd o
reea de terminaii nervoase libere, sensibile la durere, presiune, tact, cald i rece. Fata
ei anterioar vine in raport cu atmosfera, iar fata posterioar vine in raport cu umoarea
apoas.
Corneea reprezint 7% din tunica extern a ochiului uman. Indicele de refractie
al corneei este de n=1,377; ea transmite aproape 100% radiatiile din spectrul vizibil
care o strbat. Transparenta ei se datoreaz unei structuri complexe si care ii confer
un rol extrem de important in functionarea globului ocular.
Incadrata in orificiul anterior al sclerei, cu care se continua, coreea are o curbura
mai accentuata decat restul globului ocular. Vazut din fat ea are forma unei elipse cu
diametrul orizontal in medie de 12mm, iar cel vertical de 11mm. Grosimea corneei este
de 0,56 mm in centru, crescand treptat inspre periferie, ajungand lang limb de 0,7 sau
0,8 mm.
Corneea prezint cinci paturi, epitelial anterioar, elastic anterioar, tesut
propriu corneean, elastic posterioar si epitelial posterioar.
Irisul este o parte a ochiului, fiind o diafragm opac prevzut cu o deschidere
numit pupil, prin care trec razele de lumin ctre cristalin. Irisul conine pigmeni care
dau culoarea ochilor.
Circumferina mare a irisului se continu, la nivelul limbului corneean i al
ligamentului pectinat, cu corpul ciliar. Fa a sa posterioar este neagr i prive te fa a
anterioar a cristalinului. Faa anterioar a irisului prezint proeminen e radiare;
culoarea sa variaz individual dup cantitatea de pigment con inut n celulele sale.
Irisul se scald n umoarea apoas i mparte spa iul care con ine acest lichid ntr-o

Universitatea Alexandru Ion Cuza

Criminalistic

camer anterioar i una posterioar. El con ine fibre musculare care alctuiesc un
muchi circular, sfincterul pupilei2 i un muchi radial, dilatator al pupilei 3.
De asemenea irisul este vascularizat de arterele ciliare lungi i ciliare anterioare,
care formeaz la periferia sa un mare cerc arterial. Irisul este inervat de nervii ciliari
scuri, ramuri din ganglionul ciliar sau oftalmic i de nervii ciliari lungi, ramuri ale nervului
nazal. Natura influxului luminos sau distan a de obiectul privit provoac, pe cale reflex,
contracia sau relaxarea muchilor irisului, reflex cutat frecvent n cadrul examenului
clinic.
Pupila este orificiul central i rotund al irisului, prin care razele luminoase sunt
dirijate spre retin.
n mod normal, pupilele au o form rotund, sunt simetrice i i modific
diametrul n dou situaii: la trecerea de la privirea de aproape la cea de departe i cnd
se schimb intensitatea luminii.
Aceste orificii circulare din centrul irisului permit, prin dilatarea sau contracia lor,
proporionarea cantitii de lumin ce ptrunde n ochi. Orice alt modificare a pupilelor
poate fi consecina unei anomalii sau unei afeciuni medicale.
Midriaza reprezint dilataia pupilei, pupil mare, n timp ce mioza reprezint
contracia pupilei, pupil mic. Anizocoria definete inegalitate pupilelor.
Modificrile dimensiunilor pupilelor pot aprea ca reacia advers la diferite
medicamente, droguri sau toxine care, de obicei afecteaz ambii ochi la fel, cu excepia
cazului n care se folosesc picturi de ochi doar pe o singur parte. Modificrile
determinate de medicamente, droguri i toxine sunt n general temporare.

Muschiul sphincter papillae.

Muschiul dilatator papillae.

Universitatea Alexandru Ion Cuza

Criminalistic

Oftalmologii folosesc n cadrul consultului picturi de ochi care dilat (mresc)

pupila pentru a putea observa mai bine structurile situate n partea posterioar a
ochiului, inclusiv retina. Alte medicamente, droguri i toxine care produc modificarea
dimensiunilor pupilare includ tratamentele pentru rceala sau tuse, medicamentele
anticolinergice, benzodiazepinele, amfetaminele, cocaina, LSD, marihuana, alte
narcotice, ciupercile otrvitoare, intoxicaia cu mtrgun i cloroformul.
Anumite afeciuni neurologice precum accidentele vasculare cerebrale, tumorile,
leziunile cerebrale pot de asemenea s produc modificri ale dimensiunilor pupilare
uni- sau bilateral. Pupilele care nu reacioneaz la lumin sau ali stimuli se numesc
pupile fixe i adesea sunt pupile dilatate.
Pupilele care au form anormal sunt de obicei rezultatul leziunilor sau
anomaliilor de dezvoltare prenatal. Modificrile dimensiunilor pupilare sau pupilele
inegale pot aprea n cazul unor afeciuni grave precum traumatismele craniene, tumori
cerebrale, accidente vasculare cerebrale sau intoxicaii care reprezint urgene
medicale.
Umoarea apoas este un lichid incolor i limpede care ocup spa iul
dintre cornee i cristalin. Aceasta este produs de ctre procesele ciliare n camera
posterioar i ajunge n camera anterioar prin pupil. Prsete globul ocular prin
filtrul trabecular, respectiv canalul Schlemm. Are o compozi ie asemntoare lichidului
cefalorahidian i este drenat permanent de venele scleroticii. Indicele de refracie este
1,336, contribuind la valoarea total a dioptrului ocular.
Umoarea apoas indeplineste un dublu rol in functionarea globului ocular, particip
la metabolismul globului ocular si regleaz presiunea ocular.
Cristalinul este unul din mediile transparente ale ochiului. Acesta funcioneaz ca
o lentil, razele de lumin captate suferind n ochi trei refracii, dintre acestea doua
avnd loc n cristalin.

Universitatea Alexandru Ion Cuza

Criminalistic

Cristalinul i modific curbura pentru ca imaginea s se formeze clar pe retin.

Astfel, pentru vederea de aproape cristalinul se bombeaz, iar pentru vederea la
distan se aplatizeaz. La un ochi normal imaginea se formeaz corect pe retin ntre
distane de 1015 cm i 6 m. Exist un punct la care cristalinul este aplatizat la
maximum. Peste aceast distan vedem clar, fr s mai aib loc turtirea lui, iar
vederea se face fr efort.
Pierderea elasticitii cristalinului se numete prezbitism. Aceasta apare de obicei
la btrnee i se corecteaz prin purtarea de ochelari cu lentile convergente.
Opacifierea cristalinului reprezint boala numit cataract. Aceasta se trateaz prin
operaie, acestea vor fi tratate in capitolul urmtor, respective, defecte ale vederii.
Umoarea apoas umple camera anterioar si cea posterioar a globului ocular.
Ea are rolul de nutritie a componentelor vasculare si de a determina presiunea in
interiorul globului ocular, cresterea presiunii se intalneste la bolnavii de glaucom.
Retina este un strat subire de celule din globul ocular, care sunt responsabile de
transformarea luminii n semnale nervoase la vertebrate i o parte din cefalopode.
Este constituita din zece straturi celulare. Stratul profund, format din celule
pigmentare, are functii de protectie si metabolice, asigurand sinteza pigmentilor
fotosensibili. Al doilea strat cuprinde celulele fotosensibile cu conuri si bastonase.
Celulele cu conuri, aproximativ 7 mil/retina, predomina in pata galbena 4 si
constituie in exclusuvitate fovea centralis, zona cu acuitate vizuala maxima. Pigmentul
fotosensibil este iodopsina. Celulele cu conuri au rol important in vederea diurna, in
perceperea culorilor si a formelor.
Celulele cu bastonase, aproximativ 130 mil/retina, sunt mai numeroase la
periferie,mai putine in pata galbena si lipsesc din fovea centralis. Pigmentul fotosensibil
este rodopsina. Celulele cu bastonas asigura vederea la lumina slaba,vederea
nocturna.
4

Pata galbena sau macula lutea.

Universitatea Alexandru Ion Cuza

Criminalistic

Este de remarcat faptul c la vertebrate stratul neuronal

care transmite informaiile ctre creier este aezat pe partea
anterioar a retinei, astfel nct lumina trece nti prin el,
nainte de a ajunge la celulele fotosensibile, aceasta fiind
cauza pentru care exist o pat oarb pe retin, o zon fr
fotoreceptori5, pe unde neuronii ajung n spatele ochiului,
pentru a forma nervul optic. Cefalopodele, care au stratul neuronal n spatele ochiului,
nu au aceast pat aceasta fiind o dovad c a evoluat n paralel cu
ochiul vertebratelor.
n centrul retinei, unde este intersectat de axul optic, se gsete o zon in care
celulele fotosensibile sunt foarte concentrate, numit pat galben, aceasta furnizeaz
creierului cea mai clar imagine.
n imaginea alaturat se poate observa fundul ochiului la un examen oftalmologic
central Macula, (pata galben) dreapta Papille (pata oarb).

3. Formarea imaginii n cazul ochilor

3.1. Formarea imaginii pe retin

Lumina nu poate fi perceput n acea zon.

Universitatea Alexandru Ion Cuza

Criminalistic

n cazul ochiului emetrop6, imaginea se formeaz pe retin. Pentru ca razele de

lumin

se

poat

focaliza,

acestea

trebuie

se

refracte.

Cantitatea

de refracie depinde n mod direct de distana de la care este vzut obiectul. Un obiect
situat la o distan mai mare necesit mai puin refrac ie dect unul situat la o distan
mai mic. Cel mai mare procentaj din procesul de refrac ie are loc n cornee, restul
refraciei necesare avnd loc n cristalin.
Lumina trece prin mediile transparente, cornee, umoare apoas, umoare
sticloas i prin cristalin i formeaz o imagine rsturnat pe retin. Pe aceasta,
celulele specializate transform imaginea n impulsuri nervoase, acestea ajung
prin nervul optic pn la regiunea posterioar a creierului acesta din urm interpreteaz
semnalele printr-un mecanism complex care implic milioane de neuroni.
Imaginea se formeaz pe retin cu ajutorul sistemului dioptic al ochiului.
Imaginea care se formeaza este o imagine real , rasturnat si mai mic decat obiectul
vizat. Ochiul are toate punctele cardinale situate pe axa optica. Toate suprafetele de
refractie ale ochiului se comporta ca si cum ar fi o singura lentila cu centrul la 17 mm
inaintea retinei si cu o putere de refractie totala de cca 60 dioptrii. Multa vreme s-a
considerat ca echivalenta acestei lentile este cristalinul. Dar cea mai mare putere de
refractie nu o are cristalinul, ci fata anterioara a corneei. Diferenta maxima de densitate
a mediilor transparente strabatute de razele luminoase se intalneste la interfata aercornee.
Totalitatea proceselor prin care se formeaza imaginea clara pe retina, a
obiectelor situatela distante diferite de ochi formeaza acomodarea ochiului si presupune
trei aspecte care se realizeaza prin mecanisme diferite:
- convergenta axelor globilor oculari in scopul suprapunerii in cortexul vizual aimaginilor
de la cei doi ochi se realizeaza prin contractia diferentiata a muschilor extrinseci
aiglobilor ocular, se obtine vederea stereoscopica;
- acomodarea ochiului pentru vederea clara a obiectelor apropiate se realizeaza
princresterea puterii de refractie a cristalinului;
6

Vederea normal

.
10

Universitatea Alexandru Ion Cuza

Criminalistic

- reglarea cantitatii de lumina ce patrunde in ochi se realizeaza prin reflexul pupilar.

3.2. Reglarea cantitii de lumin n ochi

Pupila limiteaza cantitatea de lumina care intra in ochi, avand diametrul variabil
intre 2 si 8 mm, cu un optim intre 2 si 3 mm (diametrul mai mare favorizeaza aberatiile
sferice sicromatice, iar diametrul mai mic modifica difractia si degradeaza imaginea).
Sfincterul muscular neted al irisului modifica diametrul pupilar producand mioza, adica
reducerea diametrului pupilar. Contractia sfincterului se produce prin stimularea
parasimpaticului. Dilatatorul pupilar produce midriaza prin stimularea simpaticului,
determinand cresterea diametrului pupilar.
Reducerea sau marirea diametrului pupilar joaca rolul de protejare a ochiului fata
deintensitatea variabila a luminii, asa cum am vazut cand am descris irisul. Prin
modificarile de curbura, cristalinul functioneaza ca o lentila biconvexa convergentace
refracta si concentreaza razele de lumina pe retina.
Indicele de refractie al cristalinului este neuniform 7. Razele de lumina care cad in
regiunea centrala a cristalinului vor fi mai mult refractate in timp ce razele periferice vor
fi mai mult refractate astfel ca acestea nu vor fi focalizate exact in acelasi punct cu cele
ce trec prin centru, fenomen numit aberatie sferica. Deasemenea, indicele de refractie
variaza si in functie de lungimea de unda a radiatiei luminoase, spre exemplu albastru
este refractat mai mult decat rosul). Acest fenomen se numeste aberatiecromatica.
Pentru ca imaginea sa se formeze pe retina, deci pentru ca ochiul sa posede o
acuitate vizuala normala, indiferent de distanta la care se afla obiectul fata de ochi,
acesta prezinta fenomenul de acomodare la distanta.
Prin acuitate vizuala se intelege precizia cu care sunt percepute detaliile si
contururile obiectelor, distingerea clara a formelor, dimensiunilor si reliefurilor acestora,
precum si adistantelor pana la obiectul vizat. Acuitatea vizuala se caracterizeaza prin
doi parametri:
1. Minimum separabil definit ca distanta cea mai mica dintre doua puncte sau linii
care se percepseparat;
7

Variaza intre 1,386 langa suprafata si 1,406 in centru.

11

Universitatea Alexandru Ion Cuza

Criminalistic

2. Minimum vizibil definit ca linia sau punctul cel mai fin care poate fi perceput pe
un fond omogen.
Cea mai mica imagine perceputa este cea a unui punct cu un diametru de 1,4
mm la odistanta de 5-6 metri. In aceasta situatie imaginea perceputa este foarte clara
deoarece seformeaza pe macula lutea, indepartarea sau privirea sub aceasta distanta
face ca imaginea sa nu se mai formeze clar pe macula. Pentru ca imaginea sa se
formeze pe retina si ochiul sa aiba o acuitate vizuala normal indiferent de distanta la
care se afla obiectul fata de ochi, aceasta prezintafenomenul de acomodare la distanta.

3.3. Acomodarea
Procesul de acomodare se realizeaza de catre cristalin, care isi modifica raza de
curbura asuprafetei anterioare. Aceasta va determina cresterea sau scaderea puterii de
refractie acristalinului. Acest lucru poate fi remarcat prin experienta Purkinje: se aseaza
o lumanare in fata ochiului unei persoane intr-o camera obscura, ochiul privind un
obiect aflat la o distanta de peste 6 m. Imaginea lumanarii se reflecta pe cornee ca intro oglinda convexa, pe care imaginea este mai mica, dreapta si anterioara; pe fata
anterioara a cristalinului ca intr-o oglinda convexa in careimaginea lumanarii este mai
mare, dreapta, situata in mijloc si pe fata posterioara a cristalinuluica intr-o oglinda
concava in care imaginea lumanarii este posterioara, mai mica si rasturnata. Cand
subiectul priveste in apropiere, imaginea din mijloc se apropie de cornee si se
micsoreaza. Acest fapt este dat de bombarii fetei anterioare a cristalinului.
Acomodarea la distanta se datoreaza elasticitatii cristalinului, ligamentului
suspensor simuschiului ciliar. Organul activ este muschiul ciliar. Cand ochiul priveste la
o distanta mai marede 6 m, muschiul ciliar este relaxat iar ligamentul suspensor este
tinut sub tensiune. Acesta va pune sub tensiune si cristaloida, aplatizand cristalinul. Ca
urmare raza de curbura a cristalinuluicreste, iar puterea de convergenta scade la
valoarea minima de 15 dioptrii. Aceasta este acomodarea la distanta, care permite
ochiului emetrop sa vada clar, fara efortul muschiului ciliar obiectele situate la distante
mai mari de 6 m.
Cand privim obiectele situate in apropiere, muschiul ciliar se contracta si
relaxeaza ligamentul suspensor. Tensiunea din cristalin scade, iar datorita elasticitatii,
12

Universitatea Alexandru Ion Cuza

Criminalistic

convergentasuprafetei anterioare creste de la 15 la 30 de dioptrii. Acomodarea pentru

vederea de aproape seface cu efort contractil din partea muschiului ciliar si se face
pentru distante mai mici de 6 m. Deci aceasta modificare a cristalinului se realizeaza
prin contractia sau relaxarea muschilor ciliari.
Acest mod de acomodare este propriu numai omului si unor mamifere. Din cele
relatate pana aici rezulta ca muschiul ciliar determina modificarea cristalinului in cursul
acomodarii la distanta. Acest muschi este format de fapt din doua portiuni, una cu
dispozitie circulara numita si sfincterul ciliar, inervat de parasimpatic si alta portiune cu
orientare radiala numita tensorul coroidei, inervat de simpatic. Fibrele circulare au rol in
acomodarea de aproape, iar fibreleradiale intervin in acomodarea la distanta.
Acomodarea este un proces reflex a carei cale aferentase propaga prin nervul optic.
Acomodarea se castiga in cursul vietii prin autoinvatare. Ea se realizeaza in jurul
varsteide doi ani cand functionarea muschilor s-a dezvoltat complet. Prin contractia
fibrelor musculare circulare se slabeste tensiunea ligamentelor asupra cristaloidei.
Aceste fibre circulare au rol invederea de aproape. Prin contractia fibrelor radiare se
produce cresterea tensiunii ligamentelor suspensoare,care joaca rol in vederea la
distanta.

4. Vederea binocular
Vederea binocular reprezint capacitatea scoarei cerebrale de a uni ntr-o
senzaie unic cele dou imagini percepute de ctre retina fiecrui ochi. Ea reprezint
cea mai nalt etap de dezvoltare a aparatului vizual, fiind prezent doar la primate i
la om i se dezvolt progresiv, n primii ani de via .

13

Universitatea Alexandru Ion Cuza

Criminalistic

4.1. Gradele vederii binoculare

Worth a stabilit 3 grade de vedere binocular. Ele pot fi evaluate la un aparat
denumit sinoptofor.
Gradul

numit

percepere

simultana

reprezint

capacitatea retinei fiecrui ochi de a percepe simultan o imagine

fixat. Testarea se face cu teste diferite pentru fiecare ochi, o
imagine central pentru un ochi i una periferic pentru cellalt.
Dimensiunile testelor depind de aria de retin ce se dore te a fi explorat, ntre 1 i 10.
Dac un subiect posed stadiul 1, va vedea cele dou imagini suprapuse. Dac
vede doar una, exist o neutilizare a celeilalte sau o ambliopie a ochiului ce nu vede
imaginea. Examinarea acestui stadiu e oarecum artificial, n condi ii fiziologice
imaginile nu sunt separate, dar este util pentru c se poate stabili astfel unghiul
subiectiv al deviaiei strabice (cel obiectiv se poate aprecia prin alte metode, de
exemplu cu prisme) de ctre cel ce face examinarea la sinoptofor.
Testarea vederii simultane se poat efectua prin metodele mai jos detaliate.
1. Separatorul Remy in acest caz subiectul priveste doua optotipuri, situate intr-un
plan perpendicular pe planul meridian al capului, in fata ochilor. Cele doua optotipuri
sunt vazute separat de fiecare ochi, separarea fiind realizata de un perete aflat in planul
vedere simultan ameridian. Dac subiectul are senzatia c vede cele dou obiecte
inseamn c are vedere simultan.
2. Testul Worth - consta intr-o cutie al carei perete frontal are 4 orificii. In unul din orificii
se monteaza un filtru alb, in altul un filtru rosu si in celelalte doua filtre verzi. Filtrele sunt
iluminate din spate cu o lampa electrica. Subiectul observa testul cu ochelari din trusa
de testare in care sau pus un filtru verde si un filtru rosu. Prin filtrul verde subiectul vede
cele doua orificii verzi si orificiul alb. Prin filtrul rosu vede orificiul rosu si orificiul alb.
Privind binocular, daca se vad partu orificii are vedere simultana si
nu are heteroforie. Daca vede numai 2 orficii ochiul acoperit de filtrul
verde este neutralizat. Daca vede 3 orificii este neutralizat celalalt
ochi. Daca vede 5 orificii, are vedere simultana dar este heteroforie.

14

Universitatea Alexandru Ion Cuza

Criminalistic

3. Diploscopul - pe un panou sunt desenate literele D, O si S pe aceeasi linie orizontala.

In ecran sunt doua orificii in acelasi plan cu literele si linia de baza a ochilor subiectului.
Ochiul drept vede literele D si O, ochiul stang literele O si S.Daca subiectul vede literele
D si S, are vedre simultana fara fuziune.Daca vede litera O, are vedere simultana cu
fuziune. Subiectul normal vede 3 gauri si in fiecare gaura este cate o litera.
Un subiect care vede fie D, O fie O, S are vedere monoculara. Un subiect strabic
orizontal deneutralizat poseda vedere simultana dar nu fuzioneaza, el vede 4 gauri in
care sunt D, S, O, O.
4. Rigla lui Javal - o rigla va fi interpusa intre un text si ochi la egala distanta de cei doi.
O parte din text este ascunsa unui ochi dar este vazuta de celalalt. In vedere
monoculara textul este vazut dublu in partile vazute simultan. Daca exista fuziune textul
este vazut fara intrerupere.
5. Testarea cu bagheta Maddox - subiectul observa un izvor de lumina de mici
dimensiuni. In fata unuia din ochi se aseaza o bagheta Maddox. Daca vederea este
monoculara, subiectul vede sau izvorul sau o dreapta. Daca le vede pe amandoua are
vedere binoculara simultana.
6.Testul cu imagini persistente ochiul mai bun priveste o lampa
fulger cu aspect liniar. Celalalt ochi fiind acoperit se aprinde
fulgerul. Se acopera apoi ochiul expus se roteste lampa la 90 si
se ilumineaza celalalt ochi. Rezulta doua imagini care persista.
Pacientul priveste un perete alb si trebuie sa spuna cum vede
cele doua imagini. Daca ele se intretaie perfect, exista fixare centrala si corespondeta
retiniana normala. In caz de strabism imaginile apar deplasate in afara, pentru
exotropie, si inauntru pentru esotropie.
Gradul 2 denumit si fuziune - reprezint capacitatea de a uni mental imagini
primite de la puncte retiniene corespondente i de a le interpreta ca pe o imagine unic.
Se testeaz prin teste ce au n principiu aceea i imagine, dar exist un mic detaliu ce
15

Universitatea Alexandru Ion Cuza

Criminalistic

face diferena, de exemplu, o imagine cu un iepure cu codi , innd o tij de flori, iar
alta cu acelai iepure fr codi i innd florile fr tij. Fuziunea presupune pe de o
parte suprapunerea percepiei de la cei 2 ochi8, dar i micri oculare care s o
menin, aspect care ine de reflexul de fixaie binocular 9. Ea poate fi evaluat calitativ,
msurnd amplitudinea de fuziune.
Gradul 3 sau stereopsia - reprezint perceperea reliefului i se realizeaz unind
imaginile primite, dar de data aceasta prin puncte u or disparate ale celor doua retine.
Fiecare retin percepe o imagine bidemensional, dar no iunea de relief se datoreaz
diferenei dintre imaginele proiectate pe retin datorit distan ei de aproximativ 6 cm
dintre cei 2 ochi. Testarea se face utiliznd teste cu trei linii verticale, linia din mijloc
nefiind la egal distan de celelalte. Dup suprapunere, aceast linie va aprea n fa a
sau n spatele celorlalte linii laterale. Se apreciaz c dintre cei cu vedere binocular
evaluat la sinoptofor, doar 1/3 o pot utiliza n spa iul liber.
Putem sustine ca vederea binocular reprezint o calitate neesential supravietuirii
fiintei umane, totusi este important s facem efortul de a o dezvolta, in primul rnd
pentru c, att acuitatea vizual, ct i cmpul vizual sunt mai bune n vederea
binocular. Acuitatea vizual este cu o linie Snellen (0,1) mai bun la privirea cu
ambii ochi fa de privirea cu fiecare ochi n parte. Acest fapt este mai evident la
persoanele care au nistagms, la care privirea binocular poate ameliora acuitatea
vizual chiar peste 0,1. n ce privete cmpul vizual, mai ales, cel orizontal, acesta este
cu 30 mai bun la privirea binocular. n al doilea rnd, i sim ul cromatic i
sensibilitatea la contrast sunt mai bune la privirea binocular.
Un subiect care i-a pierdut vederea la un ochi comite erori n aprecierea
distanelor i n perceperea mrimii obiectelor. Readaptarea pentru aprecierea reliefului
se face cu dup aproximativ un an. Acest lucru este posibil deoarece vederea
binocular nu este singurul factor care influen eaz perceperea reliefului, mai intervin i
alii, nu toi cu aceeai importan.
8

Senzorial.

Motorie.

16

Universitatea Alexandru Ion Cuza

Criminalistic

De asemenea un pacient care utilizeaz ochelari 3-D i nu are dezvoltat

vederea binocular, nu va percepe senzaia de relief.

5. Afeciuni ale ochiului uman

Refractia oculara este reprezentata de devierile pe care mediile transparente si

refractive ale globului ocular le induc razelor de lumina care le traverseaza.
Refractia oculara poate lua urmatoarele stari:
1. Normala - emetropie, atunci cand focarul principal al razelor care vin de la infinit se
formeaza pe retina, dand nastere unei imagini clare, reale, un ochi la care punctul sau
remotum se afla la o distanta mai mare de 5m este un ochi emetrop;
2. Anormala - ametropie- vicii de refractie.

5.1. Viciile de refracie

Ochiul are aceleai nsuiri ca un veritabil aparat optic, fiind astfel cel mai rspndit
aparat optic. Retina este asemuit cu o plac fotografic sensibil, cci pe ea se
formeaz imaginea ca ntr-un aparat fotografic, datorit existenei unui sistem dioptric n
ochi.

17

Universitatea Alexandru Ion Cuza

Criminalistic

Dioptri oculari sunt formai din corneea transparent, umoarea apoas cristalinul i
corpul vitros. Acest ansamblu de dioptri are valoarea unei lentile convergente cu
distana focal de 23 mm, exact ct este lungimea axului antero-posterior al ochiului.
Ametropiile au fost mprite n defecte de corelaie i n defecte de structur
genetic a dioptrilor.
Defectele de structur apar prin existena unor anomalii de structur ale diferitelor
elemente care formeaz dioptrul ocular. n
anomaliile de corelaie este vorba de variante
biologice ale dioptrilor, pe cnd n cele de
structur exist modificri n conformaia lor,
determinate genetic.
Mrimea ametropiilor adic excesul sau
deficitul de refracie n raport cu ochiul emetrop, se determin n dioptrii.
Miopia - se caracterizeaz printr-un exces de refractie ocular din cauza cruia
razele de lumin paralele venite de la infinit se intalnesc intr-un focar situat inaintea
retinei. Miopul se caracterizeaz prin vedere foarte bun de aproape dar o vedere
neclar la distant.
Aproximativ o treime din populatie este depistata cu miopie. Miopia apare cand
globul ocular este usor mai lung decat de obicei. Aceasta determina razele de lumina sa
se focalizeze n fata retinei, si nu pe retina cum ar fi normal. Imaginea unui obiect aflat
la infinit se formeaza inaintea retinei.
Miopia este impartita in doua mari clase :
1) benigna (numita si miopia scolarului) care este descoperita in jurul varstei de 6 7
ani, avand o progresie lenta pana in jurul varstei de 20 25 ani, cand se stabilizeaza.
Nu depaseste valoarea de 6,00 - 7,00 dioptrii. Pacientii respectivi nu vad bine la
distanta si au tendinta de a apropia obiectele de ochi, de asemenea au tendinta de a
strange din pleoape pentru vederea la distanta.

18

Universitatea Alexandru Ion Cuza

Criminalistic

2) maligna ( sau progresiva ) care este prezenta

de la nastere, si evolueaza progresiv putand
atinge valori mari de 20,00 sau 40,00 dioptrii.
La forma aceasta de miopie de regula apar leziuni
intraoculare.
Persoanele care au miopie isi pot corecta
vederea prin mai multe mijloace precum ochelari
de vedere, lentile de contact, interventie chirurgicala, interventie chirurgicala cu laser ,
keratotomie radiala.
Hipermetropia este deficitul optic ocular n care focarul se formeaz nu pe
retina ci in spatele acesteia. Hipermetropia este ametropia cea mai frecvent.
Hipermetropia poate rmne mult vreme nedescoperit. Cnd exist, apar
semne de oboseal ocular 10 cu dureri de cap dup o lectur prelungit, dureri i
congestii oculare dup eforturi oculare, care ne fac s o bnuim. Purtarea ochelarilor
face s dispar toat fenomenele de oboseal ocular, s dea o imagine clar,
odihnitoare i un echilibru al ntregului organism.
Hipermetropia reprezinta o afectiune care se manifesta prin vedere incetosata.
Persoanele ce sufera de hipermetropie vad bine la distanta si vad obiectele departate
mai aproape decat sunt in mod obisnuit, desi tulburarile sunt si la nivelul vederii de
aproape si la vederea la distanta.
Hipermetropia afecteaza aproximativ un sfert din populatia globului. La ochiul
hipermetrop imaginea unui obiect aflat la infinit se formeaza in spatele retinei, partea din
spate a ochiului, din cauza ca, globul ocular este mai scurt decat cel normal.
Majoritatea copiilor se nasc cu o hipermetropie usoara, dar odata cu cresterea
normala a organismului, globul ocular se alungeste si astfel scapa de acel plus.
Hipermetropia poate fi corectata cu ochelari, cu lentile de contact sau chirurgie
refractiva. Este posibil ca persoana sa aibe nevoie sa poarte ochelarii tot timpul, sau
doar la lucrul de aproape (scris, citit, lucrat la calculator ). De regula oamenii confunda
hipermetropia cu prezbiopia, pentru ca in ambele cazuri exista dificultati in vederea de
aproape, dar cauzele sunt total diferite.
10

Astenopie de acomodare.

19

Universitatea Alexandru Ion Cuza

Criminalistic

Astigmatismul - apare cand corneea are

o forma neregulata ( alungita ,eliptica ) si nu
sferica asa cum ar fi normal. Aceasta forma
determina focalizarea razelor de lumina in doua
puncte aflate in plane perpendiculare care pot fi
pe retina, precum si in fata sau in spatele
retinei. Majoritatea persoanelor cu astigmatism
se nasc cu corneea alungita, iar problemele de
vedere pot sa se accentueze in timp. Astigmatismul necorectat poate da dureri de cap
sau de ochi si poate produce vedere distorsionata.
Imaginea formata pe retina este incetosata iar pacientul acuza lipsa de claritate
la vederea la distanta. Cand se determina acuitatea vizuala, optometristul sau medicul
oftamolog sesizeaza unele aspecte semnificative si anume:
-confuzii intre litere ( N in loc de H ) si cifre (8 in loc de 6);
-acuitatea vizuala poate sa varieze la examinari succesive in functie de starea de
oboseala vizuala.Viciile de refractie necorectate;
- la copii pot produce ambliopie, adica vederea scade in timp pentru ca ochiul respectiv
nu si-a dezvoltat suficient functia de percepere a vederii corecte, puatandu-se corecta
pana in jurul varstei de 6-7 ani;
- la adulti se manifesta prin: tulburari de vedere, dureri de cap, inrosirea ochilor,
lacrimare.
Astigmatismul simplu se poate corecta cu lentile cilindrice, prin ochelari sau
lentile de contact. Astigmatismul neregulat, datorita neregularitatii suprafetei corneei,
este foarte rar, se corecteaza prin lentile de contact dure. Poate insoti miopia sau
hipermetropia.

20

Universitatea Alexandru Ion Cuza

Criminalistic

Prezbiopia - reprezinta diminuarea puterii de acomodare a ochiului o data cu inaintarea

in varsta, mai ales la distingerea obiectelor de aproape. Pe masura apropierii de varsta
medie, cristalinul se subtiaza si isi pierde din elasticitate.
Acomodarea vizuala reprezinta capacitatea cristalinului de a-si modifica
convexitatea si grosimea pentru a permite focalizarea obiectelor aflate la diferite
distante. Pierderea acestei proprietati duce la diminuarea vederii, deoarece obiectele nu
mai sunt focalizate bine. Aceste probleme incep sa fie remarcate in jurul varstei de 45
de ani, cand pentru a citi dintr-o carte sau dintr-un ziar, acestea trebuie indepartate de
ochi pentru a vedea mai bine.
In mod normal, muschii care sustin cristalinul se relaxeaza si se contracta in
functie de distanta la care se afla obiectele. In prezbiopie muschii inca functioneaza, dar
cristalinul isi pierde din elasticitate si nu-si mai poate modifica convexitatea pentru a
vedea bine obiectele de aproape.
Principalul simptom al presbiopiei este vederea neclara in special in distingerea
obiectelor apropiate. Aceasta se inrautateste la lumina slaba sau pe un fond de
oboseala. Presbiopia poate de asemenea sa produca cefalee sau astenopie11.
In mod normal, prezbiopia poate fi corectata cu ochelari sau lentile de contact.
Daca persoana afectata de prezbiopie nu a avut nevoie de ochelari sau lentile de
contact pana atunci, i se va corecta vederea prin prescrierea unor ochelari pentru
vederea de aproape.
Vederea de aproape se inrautateste datorita prezbiopiei in jurul varstei de 45 de ani.
Pana la 60 de ani ochii isi vor pierde capacitatea de acomodare in mod continuu
necesitand schimbarea dioptriilor ochelarilor
sau a lentilelor de contact. La aceasta varsta
acest proces se opreste si vederea nu se mai
inrautateste.

5.2. Alte afeciuni ale ochiului

11

Oboseala a ochilor.

21

Universitatea Alexandru Ion Cuza

Criminalistic

Cataracta
cristalinului

natural

este
din

opacifierea

ochiul

uman.

Cristalinul este pozitionat in spatele irisului

si al pupilei. Rolul cristalinului este de a
focaliza lumina care patrunde in ochi si de

produce in acest fel imagini clare pe retina.

Opacifierea cristalinului datorita cataractei duce la distorsionarea sau chiar blocarea
luminii care patrunde prin cristalin, impiedicand in acest fel producerea de imagini clare
pe retina. Dezvoltarea cataractei este in general un proces gradual, in timp, datorat in
principal inaintarii in varsta. Uneori insa, cataracta poate progresa intr-un ritm mai rapid.
Ambii ochi pot fi afectati de cataracta, dar in general este destul de comun ca unul din
ochi sa dezvolte cataracta mai repede decat celalalt ochi.
Principala cauza care duce la dezvoltarea cataractei este inaintarea in varsta.
Odata cu inaintarea in varsta, structura proteinelor din interiorul cristalinului este
alterata, ceea ce duce la opacifierea acestuia. Cataracta poate aparea insa si la nastere
sau in primele luni ale vietii copilului, ca urmare a unor probleme ereditare sau ca
urmare a unor boli contractate de mam n timpul sarcinii. Cataracta poate sa apara si
datorita diabetului sau a altor boli, precum si ca urmare a unor traumatisme oculare sau
a unor inflamatii intraoculare.
Cataracta avanseaza in general in timp si duce la scaderea treptata a acuitatii
vizuale. Foarte des, pacientul reclama o vedere incetosata. In general, pacientul nu are
dureri.
Cataracta poate fi de mai multe tipuri care vor fi prezentate in cele ce urmeaza.
Cataracta congenitala este prezenta la nastere sau apare in primele luni de viata ale
copilului. Cataracta congenitala trebuie operata imediat, astfel incat sa nu impiedice
dezvoltarea vederii copilului.
Cataracta nucleara este cel mai frecvent tip de cataracta. Acest tip de cataracta se
caracterizeaza

prin

opacifierea

in

principal

partii

centrale

cristalinului.

Cataracta corticala, portiunea dintre nucleul si capsula cristalinului este denumita

cortex. Cand opacifierea este mai pronuntata in aceasta portiune a cristalinului,
cataracta este denumita cataracta corticala.
22

Universitatea Alexandru Ion Cuza

Criminalistic

Cataracta subcapsulara, opacifierea portinuii din imediata vecinatate a capsulei

cristalinului, a partii anterioare sau posterioare a capsule, duce la aparitia cataractei
subcapsulare.
Cataracta patologica apare in asociere cu diabetul zaharat sau in asociere cu alte boli
ale pacientului.
Cataracta complicata, aparitia cataractei ca urmare a unor inflamatii intraoculare sau in
asociere cu alte boli oculare, este cunoscuta sub denumirea de cataracta complicata.
Cataracta traumatic, cand cataracta apare ca urmare a unor lovituri sau traumatisme
oculare, cataracta este denumita cataracta traumatica.
Singurul tratament curativ in cazul cataractei este tratamentul chirurgical.
Operatia moderna de cataracta efectuata prin metoda facoemulsificarii consta in
decuparea capsulei anterioare a cristalinului care si-a pierdut transparent, si extragerea
coninutului cristalinului opac cu ajutorul ultrasunetelor. Toate aceste manevre
chirurgicale se fac printr-o plaga de 1.8mm-2.2mm. Apoi, prin aceiasi plaga se
implanteaza n sacul cristalinului, ramas gol dupa extragerea continutului, un cristalin
artificial foldabil care sa restabileasca vederea ochiului operat.
Daltonismul cunoscut si sub denumirea stiintifica de cecitate cromatica, este o
stare patologic, o tulburare a vederii cromatice, constnd n incapacitatea de a deosebi
unele culori de altele (mai ales roul de verde), deoarece fie receptorul responsabil
pentru culoarea verde fie cel pentru culoarea ro ie nu func ioneaz deloc i astfel
persoanele vd n negru sau gri. Daltonismul este o boal congenital cauzat de o
defeciune a retinei sau a unei por iuni din nervul optic, aproape n toate
cazurile, daltonismul este congenital i se manifest la aproximativ 7% dintre brbai i
sub 1% dintre femei.
Cecitatea

pentru

rou

se

numete protanopie iar

cecitatea

pentru

verde deuteranopie. Pentru investigarea tulburrilor cromatice se folosesc plan e

pseudoizocromatice stilling, ishihara sau atlasul polack. Aceste probe sunt alctuite din
plane pe care sunt prezentate prin cercule e de mrimi, culori i nuan e diferite cifre,
litere sau figuri. I se prezint subiectului pe rnd aceste plan e i i se cere s identifice
cifra, litera sau semnul imprimat. Aceste plan e sunt astfel realizate nct ochiul normal

23

Universitatea Alexandru Ion Cuza

Criminalistic

le poate citi clar, n timp ce persoanele care sufer de cecitate cromatic identific
cifrele, literele sau semnele cu greutate, incorect sau deloc.
Daltonismul poate fi corijat, folosind o lentil acoperit cu un strat specific. Acest
strat a fost proiectat iniial aa nct s schimbe spectrul luminii care l traverseaz n
aa fel ca acesta s strneasc un stimul n persoana discromatopsic asemntor
celui din persoana cu vedere cromatic sntoas.
La proiectarea stratului trebuie s se aib n vedere
ca acesta s-i exercite efectul pe lungimile de und
medie (roie-verde), n timp ce pe lungimile de und
scurt (albastr) efectul su s fie ct mai redus.
Folosind lentilele de corecie, daltoni tii pot s
perceap i nuanele cromatice pe care anterior nu
le puteau observa. n 80% din cazuri daltonismul se
poate corija n totalitate.
Strabismul - este o afeciune ocular n care
se

manifest o deviaie a unei axe oculare n

raport cu cealalt. Aceasta implic de obicei
o

lips

de

extraocular

coordonare
care

ntre

mpiedic

muchii

focalizarea

fiecrui ochi la acelai punct n spaiu i previne buna vederea binocular, fiind afectat
negativ percepia n profunzime a spaiului. Strabismul poate fi fie o tulburare
neurologic de coordonare a ochilor fie o tulburare de muscular. Ochiul mai slab de
obicei dup un timp nceteaz s mai trimit semnale creierului, rezultnd astfel
fenomenul de ambliopie. Strabismul poate fi transmis ereditar.
Poate fi convergent cand axele vizuale converg, divergent cand axele vizuale diverg,
concomitent cand muchii extraoculari nu sunt paraliza i i axele oculare au acela i
grad de deviaie n toate direciile, de cele mai dese ori duce la scderea acuit ii
vizuale n unul din ochi, dar si neconcomitent cand unii mu chi extraoculari sunt
24

Universitatea Alexandru Ion Cuza

Criminalistic

paralizai i axele oculare au grade de devia ie diferite, n functie de direc ie. Aceast
form poate fi corectat prin procedur chirurgical.
Tratamentul strabismului este variat. Msuri pentru corectarea vederii includ:
-Purtarea de ochelari speciali, care modific focalizarea fiecrui glob ocular;
-Tratament medicamentos - folosind atropina;
-Procedura chirurgical de corectare a mu chilor oculari, ce const n scurtarea sau
lungirea anumitor muschi oculari, pentru a coordona axele oculare respective.

6. Curioziti despre ochii ti

Globul ocular cantareste putin sub 30 de grame si are un diametru de

aproximativ 2 centimetri si doar o sesime din suprafata sa totala se vede.

Ochii pot distinge aproape 10 milioane de nuante.
Cornea este singurul tesut din corpul tau care nu contine vase de sange. Ea este

hranita cu ajutorul lacrimilor, care au si rol antibacterian.

Cand stranuti nu poti tine ochii deschisi.
Clipim instinctiv la auzul unui zgomot puternic.
Clipim o data sau de doua ori la fiecare zece secunde.
Ochiul este al doilea cel mai complex organ dupa creier.
80% din informatiile pe care le primim in viata vin prin intermediul ochilor.
Ochii sunt capabili sa puna in miscare, instantaneu, sute de muschi si organe ale

corpului.
Muschii oculari sunt cei mai activi muschi din corp.
Clipim de aproximativ 10.000 de ori pe zi.
Pupilele se dilata cand este intuneric, pentru a lasa sa treac lumina cat mai
multa, dar si in functie de emotii, insa si teama sau bucuria intens dilata

pupilele.
Cititul la lumina slaba nu-ti afecteaza vederea.
Citim mai usor de pe foaie si mai greu de pe ecranul calculatorului.
Barbatii au o vedere mai buna decat femeile.
De ce iti curge nasul cand plangi? Lacrimile sunt prea multe pentru a se scurge
normal si iti ajung in nas.
25

Universitatea Alexandru Ion Cuza

Criminalistic

De ce apar lacrimile dupa ce casti? Cascatul apasa" pe sacul lacrimal, unde se

strang lacrimile, iar acestea sunt impise prin ductul lacrimal inapoi la ochi.
Dintre toate animalele, rechinul are corneea cea mai asemanatoare cu a omului.
Orice persoan are nevoie de ochelari de citit pe msur ce mbtrnete.
Lentilele ochiului sunt mai rapide dect orice obiective foto profesioniste.
Diabetul poate fi depistat printr-un simplu control oftalmologic, control
oftalmologic de rutin poate depista acele mici vase de snge sparte din spatele
ochiului, semn frecvent al instalrii diabetului.

De fapt, vezi cu creierul, nu cu ochii, funcia vizual este extrem de important

pentru c adun informaii despre obiectele i imaginile pe care le vezi,
transmindu-le mai departe, prin intermediul nervului optic, ctre creier, mai
exact n cortexul vizual, acolo unde toate aceste informaii sunt analizate i
retrimise ctre ochi, astfel nct procesul vizual s aib loc. i asta ntr-un timp
aproape imposibil de imaginat.

Creierul deine controlul n privina unghiurilor moarte. AnumIte afeciuni oculare,

cum ar fi glaucomul dar i probleme de sntate, precum accidentele vasculare
cerebrale, pot duce la dezvoltarea unor unghiuri moarte care se simt n cmpul
vizual astfel, pacienii se pot confrunta cu pete albe sau negre, aa-numitele
unghiuri moarte. n astfel de situaii, creierul primete semnale de avertizare i
impulsioneaz ochiul care nu este afectat c trebuie s preia funciile ochiului
bolnav. Vei observa c dac i apar pete negre n vedere pe o parte a ochiului,
imediat ce clipeti de cteva ori aceast problem dispare, ca urmare a
umplerii acelei pete de ctre ochiul sntos.

7. Concluzii
26

Universitatea Alexandru Ion Cuza

Criminalistic

Avand in vedere c ochiul este o extensie a creierului, avnd aceeai structur

ca acesta, sntatea ochilor este foarte important, pentru c, dei actul vederii are o
component fizico chimic esenial (legat de mediile optice ale ochiului i de structura
retinei), de fapt noi vedem cu creierul. Iat de ce, atunci cnd structurile ochiului sunt
intacte, dar zona de analiz din creier este bolnav, intervine cecitatea central. Este
foarte important s susinem att sntatea ochilor, ca parte periferic a analizatorului
optic, ct i sntatea creierului, ca parte central a analizatorului optic. Dac una
dintre ele nu funcioneaz bine, vederea ne este afectat. Zicala scump ca lumina
ochilor simbolizeaz, de fapt, totul despre importana vederii.
Avnd o structur asemntoare creierului, ochiul este foarte sensibil la radicalii
liberi: att cei generai n procesele fiziologice, ct i cei de origine exogen.
Tulburrile de vedere influeneaz negativ activitile noastre, motiv pentru care
sntatea ochilor reprezint un factor esenial pentru o via de calitate. Ochii sntoi
sunt limpezi, cu iris luminos, cu o cornee curat, fr vase de snge vizibile i cu
pleoapele elastice i odihnite. Ei sunt foarte sensibili, putnd fi afectai de praf, gaze,
ger, vnt, lumin, oboseal sau stri nervoase. Emoiile negative afecteaz i ele
vederea. Stresul mintal determin blocarea sistemului nervos, nervii optici i muchii
oculari fiind i ei supui blocajului.
Importanta unei vederi clare abia daca mai are nevoie de vreo explicatie sau
vreun comentariu. Se spune ca deteriorarea vederii duce la marirea acuitatii celorlalte
simturi. Nu exista insa prea multa umbra de indoiala asupra faptului ca incapacitatea de
a vedea clar este un handicap semnificativ si ca orbirea limiteaza calitatea si bucuria
vietii.

27

Universitatea Alexandru Ion Cuza

Criminalistic

8. Bibliografie

1. Dr. Eric Fischbacher

Ochiul curat. Importanta vederii clare, Fundatia

Lampadarul de aur, 1999;

2. Larousse-Bordas Corpul omenesc Editura RAO, 1997;
3. Popescu Ioan Optica geometrica Editura Universitaria, Craiova 2006;
4. Stanca Catalina Ochiul uman cel mai important instrument optic, proiect
cofinantat, 2013;
5. www.elearning.masterprof.ro/lectiile/biologie/lectie_09
6. www.emedonline.ro
7. www.wikipedia.com

28