MINISTERUL EDUCAIEI I CERCETRII

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE TEOLOGIE,

ISTORIE SI STIINTE ALE EDUCATIEI

PASTORATIE SI MISIUNE

Dizertatie

Coordonator: Lector. Dr. Clina Gelu

Absolvent: DIRNU NICOLAE

2012

Pericolul socio-religios al Martorilor lui Iehova

INTRODUCERE

1. Originea sectelor advente.

Sectele advente, ntre care cele mai importante pentru noi sunt adventitii i
russelitii, susin pe lng alte rtciri c ntre a doua venire i sfritul lumii
Hristos Domnul va infiina pe pmnt o mprie n care timp de o mie de ani El
va domni mpreun cu cei alei ai Si.1 De aici depistm foarte uor originea lor eretic
ntorcndu-ne la ereziile din primele veacuri cretine aprute n snul Bisericii celei
Una la nceput. ntre acestea, hiliasmul, milenismul sau milenarismul este erezia de
origine a sectelor. Hiliasmul este credina c lisus Hristos va veni din nou n scurt
timp i, dup prima nviere care este a drepilor, va infiina o mprie pe pmnt n
care s domneasc timp de o mie de ani cu cei alei, punnd prin aceasta bazele unei
teocraii pmnteti. O astfel de idee a mpriei pmnteti i a apropiatei Parusii
era mai ales mngierea unora dintre cretini n timpul persecuiilor ndurate de
Biseric n decursul primelor trei veacuri.1
Hiliasmul nu are nici o legtura cu cretinismul, fiind un amestec de multe
erezii care se pretind a fi cretine de la origini pn astzi. ns, ncepnd cu erezia
lui Simon Magul si a lui Cerint, pn n ziua de astzi, nu este aproape nici o erezie
care s nu aiba legturi cu hiliasmul.2 Primul care a propovduit aceast erezie a
Arhimandrit Ilie Cleopa, Cluza n credina ortodox, Ed. Episcopiei Dunrii de Jos, Galai, 1991, p. 200
Pr. Prof. Dr. loan Rmureanu, Istoria bisericeasc universal (IBU), manual pentru seminariile
teologice, Ed. Institutului Biblic i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romne (IBMBOR).
2
Arhim. Pantelimon Bezeniti, Ishovitii - dumanii credinei i ai patriei, Atena, 1994, p. 6
1

fost Cerint pe care Biserica 1-a condamnat chiar din epoca apostolic, fiind
combtut de Sfntul loan Evanghelistul.3
Hiliasmul, aa cum l cunoatem noi, a pornit ca erezie de la traducerea
greita a textului din Apocalips (Apoc. 20, 2-7). Mai precis, se refer la expresia
care se traduce corect prin mii de ani i nu o mie de ani. Ea este o erezie
pentru c s-a interpretat greit ideea de mprie a Cerurilor crezndu-se c este
vorba aici de o domnie pmnteasc, dei Mntuitorul a vorbit clar c mpria Sa
nu este din aceast lume.4

Pericolul socio-religios al Martorilor lui Iehova

Este formula care a constituit pricina de frmntare a multor mini i care a
ratcit pe muli. Primul termen este un numeral folosit numai la plural, iar la singular
numai n foarte rare cazuri, i atunci cu articol; la forma plural - articulat sau
nearticulat nseamn mii sau miile, doar cu articol la singular poate nsemna o mie.
Al doilea termen al expresiei este i constituie pluralul substantivului = anul,
iar n cadrul unei expresii se traduce prin mii de ani sau miile de ani. Numeralul grecesc
are doar form de plural = - - , iar n expresia respectiv, pentru ca
substantivul care l nsoete este de gen neutru, atunci e folosit forma neutr .
3
4

Pr. Prof. Dr. loan Rmureanu, IBU, op. cit., p. 73

ndrumri misionare, Ed. IBMBOR, Bucureti, 1986, p. 919
3

Expresia greac a fost tradus n Vulgata de Fer. leronim prin expresia latin mille
anni sau annos mille, numeralul folosit n limba latin fiind invariabil att la
singular ct i la plural i indeclinabil. i tot sub aceast form invariabil a fost
utilizat i n celelalte limbi, prin transcrierea ntocmai a latinescului mille.5
n ceea ce privete expresia ( ) , dicionarele exemplific variat din
autorii clasici utilizri ale numeralului , la singular ca excepie, iar la plural ca
regul. Prin urmare, n grecete avem: (, - ) = o mie de
drahme i - o mie de cai, la singular, iar la forma plural: sau
, semnificnd mii sau miile de ani. n acest sens, comentatorii greci ai
apocalipsei, cnd definesc mpria lui Hristos de care este vorba n Apoc. 20, 2-7,
utilizeaz cnd expresia - mii de ani, cnd expresia .
n exprimrile de mai sus, se vorbete despre mpria lui Hristos de la
ntrupare pn la a doua venire a Sa (Parusia), dup aceea urmnd mpria luminii i a
vieii celei de veci (eterne). Cele dou mprii fiind desprite ntre ele ca printr-o
grani, de dou evenimente de mare importan: nvierea morilor i Judecata
obteasc.6
Pentru lmurirea problemei, tot dicionarele exemplific cu folosirea
latinescului mille la formele singular i plural. Edificator este ce gsim n latin: dup
Cicero, mille equites = o mie de clrei; iar la plural, dup Horaiu, milia craborum
coeunt = mii de bondari se strng; sau dup acelai tentant mille modis = ncearc n
mii de feluri. i n limba francez aflm: la singular: mille clous = o mie de cuie; iar
la plural fig.: donner mille coups - a da mii de lovituri; sau: des milles et des cents =
sute i mii7 etc.
n concluzie, dac latinescul millet fiind invariabil - la singular i la plural
-produce confuzie, grecescul : , care are doar form de plural, la singular
utilizandu-se , este foarte limpede c n textele de care am vorbit, expresia
nu se poate traduce dect prin mii de ani sau miile de ani.
5

ndrumri Misionare, op. cit, p. 919

Ibidem, p.919
7
Ibidem, p.920
6

Pericolul socio-religios al ,,Martorilor lui lehova "

2. Secta Martorii lui lehova, o abatere de la micarea advent.

Cronologic, vipera din al crei pntece a ieit ca pui secta iehovist este
adventismul.
Secta advent a fost intemeiat de William Muller, fermier american, nscut
n 1872 din prini baptiti n Pittsfield SUA, acesta dup ce a trecut prin necredin,
n urma rzboiului anglo-american (1812-1816) a revenit la credin.8 El se apuc de
studiul biblic ns, fiind nepriceput i slab pregtit, trage anumite concluzii greite, cum
ar fi:
- a doua venire va fi ntre 1 martie 1843 i 1 martie 1844;
-

atunci Hristos va ntemeia pe pmnt o mprie de o mie de ani (Mileniul)

n care s domneasc cu cei alei ai Si care atunci vor nvia;

- la sfritul miei de ani vor fi nviai i pctoii s fie judecai9 etc.

Dei a dat gre afirmnd data venirii a doua n 1844, iureul advent a fost
preluat de tnra delirant de 17 ani Hellen Harman, devenind cunoscut prin
castorie sub numele de Hellen G. White. Ea spune c Muller nu s-a nelat n calcul
ns ,,Hristos i-a nceput lucrarea Sa intrnd, mai nti, s curee Sanctuarul ceresc i
abia dup aceea va cobor s ntemeieze mileniul pe pmnt".10
Dupa alte rtaciri, adventitii au reuit s-i contureze nite nvturi
caracteristice cum sunt:
1. Cunoaterea exact a datei celei de a doua veniri;
2. mpria de o mie de ani (mileniul) a lui Hristos pe pmnt;
8

Diacon Petre Ion David, Cluza cretin pentru cunoaterea i aprarea dreptei credine n faa
prozelitismului sectant, Ed. Episcopiei Aradului, Arad 1987, p. 144
9
Arhima Ilie Cleopa,Cluz ..., op. cit., p. 18
10
Diac. P. I. David,Cluza..., op. cit., p. 145

3. Nu exist iad, nici suflet nemuritor;

4. Adoptarea smbetei ca zi de odihn;
5. Obligativitatea Vechiului Testament (V.T.) doar cu privire la mncruri curate
i necurate;
6. Domnia de 1260 zile (Apoc.12,16) a lui Antihrist este de 1260 de ani, mai
precis
ntre 538-1798 (domnia papalitii).
Restul rtcirilor au un fond comun cu ale celorlalte secte. 11 n acest cadru
adventist apare o nou sect i mai periculoas, aceea a ,,Studenilor n Biblie", al
crei ntemeietor este Charles Taze Russell. Russell s-a nscut n 1852 n Pittsburg
(Pensylvania) ora cu specific comercial i cosmopolit din punct de vedere (d.p.d.v.)
confesional, din prini irlandezi prezbiterieni.12 Dup mai multe experiene i nehotrri
intr ntr-un cerc de adventiti. ns libertinajul vieii lui fondat pe bogia prinilor nu
se potrivete rigorilor advente. De aceea 1-a acaparat concepia c iadul nu exist
i "doctrina mpraiei de o mie de ani.13
Pericolul socio-religios al ,,Martorilor lui lehova

11

Arhirna Ilie Cleopa, Cluz..., op. cit., p. 20

Diac. P. I. David,Cluza..., op. cit., p. 47
13
Idem,Ibidem, p.47
12

CUPRINS
CAPITOLUL I

Cauzele apariiei i dezvoltrii iehovitilor

Urmrind complexitatea vieii umane putem delimita pe ct se poate i
cauzele apariiei i dezvoltrii iehovitilor: A) religioase; B) sociale; C) morale; D)
culturale; E) psihomaladive.14
A Cauze religioase sau nrurirea demonic.
1. Puterea diavoleasc
Acolo unde diavolul afl la om condiii prielnice lucrrii lui - mult mndrie i
tendina de lupta mpotriva adevrului nvederat, se mbrac n ,,nger de lumin" (II
Cor. 11. 14), putnd lucra n voie (att ct i ngduie Dumnezeu), ruti prin care s
piard mcar acel suflet nelat dac nu reuete prin el s piard i pe alii. Astfel de
victime ale diavolului au fost i marii ereziarhi care au tulburat Biserica lui Hristos
precum i ntreaga lume. Despre ei ne vorbesc adesea i Sfintele Scripturi: ,,Dintre noi
au ieit, dar nu erau de-ai notri, cci de-ar fi fost de-ai notri, ar fi rmas cu noi; ci ca
s se arate c nu sunt toi de-ai notri, de aceea au ieit" (I loan 2, 19). Ei sunt chipul
celei de a doua fiare reprezentat de balaurul cu cap de miel al crui nume este
,,proorocul mincinos". Acest proroc mincinos" este pus n slujirea ,,fiarei celei
dinti, adic a rului original, diavolul, care dintru nceput a fost pierztor de oameni"15
(loan 8, 44).
Muli s-au gsit s adere la aceast sect iehovist att n lume ct i n ara
noastr, acolo unde martorii au activat. n Epistola I ctre Timotei, versetele 1-2,
14
15

Idem. Ibidem, p. 6-9

Idem. Ibidem, p. 6
7

Sf. Apvstol Pavel a atras atenia n privina aceasta zicnd: ,,Dar Duhul griete lmurit
c n vremurile cele de apoi, unii se vor deprta de la credin, lund aminte la
duhurile cele neltoare i la nvturile demonilor, prin frnicia unor mincinoi
care sunt infierai n cugetul lor".
Charles Taze Russell, ntemeietorul sectei iehoviste, a ndeplinit cu succes
condiiile unui rtcitor de suflete ntre care i acelea de mincinos i nfierat n
cuget.

Pericolul socio-religios al,,Martorilor luilehova"

Multele calcule i date ale venirii a doua a lui Hristos ct i ce a morii lui din 1914
(care a survenit abia n 1916), 1-au indicat pe Russell ca fiind un mare mincinos, afar
de alte minciuni afirate fr minciun n faa publicului american, cum ar fi aceea a
cunoaterii alfabetului grecesc.
Ca un nfierat n cuget", a manifestat mult ur mpotriva Bisericilor tradiionale i
a statului, numindu-le oper a diavolului.
2. Falsele nouti i ,,credina original".
Acestea contribuie la nelarea multora i la ntemeierea de secte. Ca orice
sect, iehovitii caut s dea un statut legal prezenei ei n lume. Astfel, martorii s-au
folosit n acest sens de profeiile V.T. ca anuntri ale istoriei sectei16. ,,Nici o sect nu
crede c este absolut nou, ci pleac de la premisa c este un adevr vechi, uitat
intre timp, ce este astzi redescoperit18 . Acest lucru l fac i martorii lui lehova
justificndu-se prin profeii vechi-testamentare i mai ales prin folosirea numelui de
lehova ,,sfinind astfel numele lui Dumnezeu"19, dup greita lor nelegere. Cci, dup
16

Supravieuire i apoi un Pmnt Nou, Editori: Watchtover, Bible and Tract Society of New York, Inc.
International Bible Students Association Brooklyn, New York, USA, printed in Germany, 1987, pp. 147156, 190
18
Radu Antim, Societatea Martorii lui Iehova, p.8
19
Tu poi tri pentru totdeauna n paradis pe pmnt, Editori: Watchtover, Bible and Tract Society of New

nvtura ortodox, sfineasc-se numele tu (Matei 6,9) nseamn c cerem lui

Dumnezeu s ne fac pe noi sfini, ca i El , pentru noi, s fie slvit. Cci aa cum este
hulit Dumnezeu din pricina mea, asemenea Se i sfinete pentru mine Dumnezeu, adic
este slvit ca Sfnt20
3. Dorina de a fi conductor
Dorina de a fi conductor, lider religios, fr analiza vocaiei n prealabil i
a capacitii, conduce pe unii la rtciri i, n cele din urm, la prsirea dreptei
credine. n Sfintele scripturi aflm destule exemple precum: cei care au contestat
preoia lui Aaron (Numeri 26, 3), revolta lui Core, Datan si Aviron (Numeri 26, 1-40),
proorocii i ,,popii" lui Baal, Astartei i dumbrvilor din timpul Sfntului Prooroc Ilie (3
Regi 17-19) etc.
n Noul Testament (N.T.) avem exemplu secta fariseilor i pe alii asemenea
lor. Frnicia i iubirea lor de slava deart a fost condamnat de Mntuitorul prin
,,vaiuri" pe care cu toii le cunoatem (Matei 23, 13-29).21
4. Credina neroditoare.
Este o credin dobandit ,,n virtutea ineriei" adic: adoptat sub imperiul
unor
interese sau primit ca o chestiune traditional.22

Pericolul socio-religios al ,,Martorilor lui lehova"

York, Inc. International Bible Students Association Brooklyn, New York, USA, printed in Germany, 1990,
pp. 184-185
20
Sfntul Teofilact al Bulgariei, Tlcuirea Sfintelor Evanghelii de la Matei i Marcu, Editura
21
Diac. P.I. David, Cluza ..., op.cit., p.7
22
Idem, Ibidem, p.7

Cauze sociale
1. Iubirea de argini i dorina de mbogire
Acestea sunt patimi care primeaza n rndul cauzelor sociale. Muli
prsesc dreapta credin i munca cinstit pentru a intra n legtur cu membrii
unor secte, folosind orice mijloace numai ca s se mbogeasc. Exemplu avem in
N.T. pe Anania i Safira (Fapte 5, 9-11). Despre astfel de oameni tria i Sfntul
Apostol Pavel: ,,Cci muli..., se poart ca dumani ai crucii lui Hristos. Sfritul
acestora este pieirea. Pntecele este Dumnezeul lor, iar mrirea lor este ntru
ruinea lor, ca unii care au n gnd cele pmnteti" (Filip. 3, 18-19).
Cu astfel de gnduri, clcnd peste frica de Dumnezeu i ruinea de oameni,
au reuit s amgeasc pe cei mai slabi n credin. ... Unii ca acetia nu slujesc
Domnului nostru lisus Hristos ci pntecelui lor i prin vorbele lor frumoase i
mgulitoare ineal inimile celor fr de rutate" (Romani 16, 18). Pentru nceput,
sectele ofer ajutoare, ca n cele din urm s adune obinuitele zeciuieli i dri.
Despre aceast patim pierztoare de suflet, Apostolul neamurilor spune: ,,Iubirea de
argini este rdcina tuturor relelor, cei care au umblat dup ea au rtcit de la credint"23
(I Timotei 6,10).
2. Sminteala provocat de contrastul dintre lux i srcie al clericilor.
Atunci cnd slujitorii Bisericii se mbogesc sau cnd nu respect bunurile
comunitii, se ivete pricina de contestri i nemulumiri. Tot aici putem include i lipsa
lurii de msuri din partea autoritii bisericeti cnd credincioii manifest
nemulumiri 24.
3. Nepriceperea n domeniul contabilitii
Dac pe lng aceasta se adaug i nenregistrarea sumelor provenite din
slujbele ocazionale efectuate de ctre clerici, pericolul smintelii este iminent.
23
24

Idem,ibidem,p. 8
Idem, ibidem, p. 8

10

C. Cauze morale
Patimile i pcatele de tot felul cu care se ngreuiaz clericii i laicii ,,dau ap
la moar" sectanilor care nu pierd ocazia de a huli dreapta credin i Biserica lui
Hristos. Mai exact, aceste prilejuri sunt oferite sectelor de:
1. Dezmul ce conduce pe unii la revolt, adic, dup cum spune Mntuitorul
c numai eel care are o brn n ochiul lui caut s scoat paiul din ochiul fratelui
su. Din cauza destrblrii, unii merg la iehoviti pentru c acolo, frica de chinurile cele
venice a fost nlturat, iar multe patimi se lucreaza sub acopermntul aa-zisei
adevrate slujiri a

Pericolul socio-religios al ,,Martorilor lui lehova "

Lui lehova. Oameni ca acetia au ajuns aici i datorit nerespectrii posturilor si a
altor rnduieli speciale menite s ntreasc i credina. Uneori se ajunge aici i de
la exagerarea unor astfel de practici prevzute de Biseric.
2. Lipsa de evlavie i slbirea vieii duhovniceti a clericilor predispune pe
credincioi la ndoieli i chiar la deprtarea din snul Bisericii. Unii, venind la
preot pentru alinare sau nelegere, dac preotul i trateaz cu indiferen, foarte uor
intr n
rndul sectanilor. Adesea, astfel de victime ne ntmpin cu rspunsul: ,,Aici am
gsit pace, linite, nelegere... pe care la ortodoci nu le-am simit".
D. Cauze culturale
1. Lipsa de cunoatere att din domeniul religios ct i laic poate fi un
mediu

propice apariiei sectelor i ereziilor. Cunoaterea dreptei nvturi i

aplicarea ei dup putere este piedic n faa rtcirilor. ns poporul rtcete din

11

lips de cunoatere a adevrurilor de credin. (Osea 4,6; Miheia 3,11; Maleahi 2, 7-8)
2. Confundarea Sfintei Evanghelii cu o nvtur omeneasc permite
aparitia sectei iehoviste.
3. Nerecunoaterea aportului cultural pe care Biserica 1-a adus n cultura
unor popoare ct i confundarea greelilor unor slujitori ai Bisericii cu nsi Biserica.
E. Cauze psiho-maladive.
1. Febra societii de consum. Aceasta este destul de mare pentru a lua in seam
i oferte de aa-zis religiozitate. Pentru c se adreseaza mentalitii de consum a
omului mopdern, sectele au o mentalitate prin definiie totalitara. O reclam este
totalitar atta
vreme ct n ea se concentreaz toate calitile ce sunt comune n fond i
produselor
rivale. De asemenea, un partid este totalitar cnd declar c numai el are drepturile,
iar prin venirea lui la putere poate scoate ara din criz. Astfel nct, societatea modern
este un concurs permanent ntre segmente de gndire i aciune totalitar 25.
Ca orice sect ,,Martorii lui lehova" vor aciona i ei n numele unui
totalitarism
pe fa. Ei i vor prezenta oferta cu aceiai convingere cu care o face un reprezentant
de firm, mai ales c denumirea cea mai potrivit a iehovitilor este aceea de
,,societate" n
sensul pur economic al cuvntului.26
2. Nevroza colectiv i nevoia de consolare episodic.
Sunt fenomene ce apar n aglomeraiile urbane de azi n msura n care
,,viaa omului a intrat mai adnc i mai complet n calculele edililor i ale
prognozelor"27.
25

Radu Antim, Societatea Martorii lui Iehova n contextul fenomenului sectar, Colectia: Nebunia lumii
de azi, nr. 1, Ed. Arhidiecezan, Cluj-Napoca, 1996,p. 9
26
Idem, Ibidem, p.7
27
Idem, Ibidem, p.10

12

3. Bolile incurabile. Alturnduli-se disperarea, handicapaii, obsedaii i alii

de
felul lor cu boli fizice ori psihice, i gsesc refugiul n secte ca cea a martorilor
lui Iehova, dup cuvintele Sfntului Apostol Pavel: ,,Fugi de cei cu boala (obsesia)
certurilor fr rost, contraziceri necontenite din care se nasc pizme, clevetirile, bnuielile
rele si alte vorbe ale oamenilor stricai la minte i lipsii de adevr"28 (I Timotei 6, 3-5).
Motive interne i externe ale rspndirii iehovitilor.
A. Motive interne.
Motivele interne urmresc cu precdere pe pstorul duhovnicesc cruia i se
potrivete expresia: ,,petele de la cap se stric". ,,n rzboi, gradaii sunt cei mai expui
i observai de inamic, cci dac sunt ucii dintre comandani, ndat soldaii sunt
luai prizonieri i biruii. Aa i pe frontul Bisericii. Diavolul d rzboi prin sectani
mai ales asupra preoilor ca s-i poat nela pe ortodoci i s-i trag la eresul lor"29.
1 . ,,Slaba pregtire n domeniul teologic i necunoaterea nvturii ortodoxe"30.
Aceast stare de pregtire a preotului ortodox sub nivelul cultural pe care l cere
societatea astzi, este un factor de nlesnire a prozelitismului sectar. Dac preotul nui cunoate bine credina, nu poate da un rspuns mulumitor i menit s ntreasc
credina, convingerea i evlavia cretinilor care-i cer sfatul. Lipsa slujbelor misionare, a
predicilor de catehizare, neexplicarea pericopelor din Sfnta Evanghelie cu aplicarea
lor n viaa de zi cu zi, constituie o mare primejdie pentru preot i pentru credincioi, a
crora pstorire i-a fost ncredinat.
2. Neconformarea preotului cu morala cretin n familie i societate. Preotul
truie s-i conformeze viaa cu nvturile evanghelice avnd n vedere i
28
29

Diac. P.I. david, Cluza , op.cit., p.9

Arhim. Ioanichie Blan, Printele Paisie Duhovnicul, Colecia ,,Credin i cultur", nr. 1, Editura

Mitropoliei
i Bucovinei, Iai, 1993, p. 63
30
Diac. P.I. David, Cluza..., op. cit., p. 10

13

jurmntul depus la hirotonie n faa arhiereului i a credincioilor. Dac n

pmntul inimii lui nforesc mrcinii patimilor cum sunt: vorbele urte, ura, beia,
fumatul, preadesfrnarea, minciuna, mndria, slava deart, lcomia, iubirea de argini
etc., atunci acel preot devine ,,poarta" de intrare a sectelor n parohie i totodat de
intrare a scrbei i dezgustului n inimile enoriailor. n urma acestor lucruri muli pot
aluneca n cursele diavolului ntinse de fiii lui, sectanii i, n acest mod, s scad
considerabil numrul cretinilor. Unde exist asemenea parohieni care nu numai
numelui de preot nu fac cinste, ci nici mcar al numelui de cretin.

3. Frnicia preotului n timpul slujbelor, ,,manifestrile teatrale i exgerarea duc la

pierderea credincioilor care privesc preotul ca un model de via" 31. Acestea sunt
manifestri ale unui gol luntric i a absenei unei viei cretineti.
4. Lipsa chemrii ,,de sus" la cinul preoesc a unui candidat la preoie implic
i lipsa unor sentimente cum ar fi dragostea fa de preoie, de sfintele slujbe i de
turma cuvnttoare incredinat lui prin punerea minilor arhiereului etc. Aceti
preoi reprezint bombe n snul Bisericii cretine menite s permit intrarea
sectanilor i mai ales a iehovitilor care due o activitate prozelitist intens.
5. Lcomia n toate variaiunile ei i iubirea de argini 32. Este o rutate fr
marirgini pricinuit enoriailor i Sfintei noastre Biserici. Este unui din motivele de
frunte pe care sectanii le aduc celor pe care-i acosteaz pentru a blama Ortodoxia.
Astfel, preotul se pierde pe el mai nti, precum luda Iscarioteanul i-a pierdut
apostolatul i sufletul. La fel, Anania i Safira i-au agonisit ndoita moarte:
sufleteasc i trupeasc, datorit lcomiei (Fapte 5, 3)
6. Dispreul fa de canoanele Bisericii din partea autoritilor bisericeti. Se
calc n picioare cuvintele Sfinilor Parini cu referire la condiiile admiterii la
hirotonie i la pstrarea n treapta preoeasc a candidatului, respectiv a clericului.
Pentru Gura de Aur a Ortodoziei nu mai sunt urechi s o asculte atunci cnd
31
32

Idem, Ibidem,p.11
Idem, Ibidem, p.12

14

spune: ,,Mai bine s stea biserica lui Dumnezeu fr slujbe, adic nchis, dect s
slujeasc n ea un preot nevrednic"33.
B. Motive externe
1.

Unele profesii. ntre acestea, cele din domeniul artelor or din domeniul
meseriailor particulari (croitori, fotografi, instalatori sanitari, zugravi,
electricieni etc.) favorizeaz prozelitismul iehov. Aceti artiti sau meseriai, uor
fac concesii sau ii ofer serviciile chiar gratuit pentru a atrage bunvointa
interlocutorului 34.

2. Participarea la diferite ceremonii sau congrese naionale ori internaionale.

Este foarte bine cunoscut c iehovitii organizeaz congrese internaionale
periodic unde se adun cu zecile i chiar cu sutele de mii. Atunci, pe lng
discuii, au loc i oficieri de botez n tranduri, unde vin s se ,,blceasc" un
foarte mare numar de adepi ai sectei, nc ,,neconsacrai lui lehova in mod
vizibil". Numrul mare al celor venii n ar la congres are menirea de a
impresiona puternic ca muli s se clatine n credina n faa puhoiului
iehovitilor care se npustesc asupra oraului n care se desfoar congresul.
Acesta este unul dintre scopurile cele mai importante n desfurarea unui
congres de proporii.

3. Nouti eshatologice. Muli cretini sunt atrai de ,,nouti" n domeniul

credinei, mai ales cu privire la sfritul lumii. Aici iehovitii au excelat n
calcule advente ale sfritului acestui ,,sistem de lucruri", chiar dac s-au
dovedit mincinoase. Pe aceste calcule advente au cutat s le argumenteze (cum
ar fi anul 1914 ca nceput al mileniului) prin comentarii si pronosticuri asupra
33

Arhimandrit Cleopa Ilie, Lumina i faptele credinei, Editura Mitropoliei Moldovei i Bucovinei,
Iasi,1994,p. 150
34
Diac. P. I. David, op. Cit. P. 10

15

unor fenomene naturale (cutremure, inundaii, secet, boli etc.) sau evenimente
triste din viaa omenirii, ca cele doua rzboaie mondiale.
4. Biblia lui Cornilescu i traducerea ,,Noua Lume". Sunt traduceri fcute dup
bunul plac i pline de falsificri ale textului original numai ca acesta s se
conformeze doctrinei iehove. Aceste biblii, mpreun cu reviste ca ,,Turnul de
veghe", ,,Treziti-v" i alte brouri i foi volante care prin mbuntirea
tehnicii tipografice i a xeroxului sunt foarte bine editate i n numar foarte
mare nct mai multe limbi, au rolul de a favoriza enorm de mult ptrunderea
ideilor i ideologiilor iehoviste n rndul celor mai puin cunosctori n cele
ale credinei. Prin urmare, uor se recruteaza noi adepi n rndul
iehovitilor sau, mai bine spus, n rndul antihritilor.
ns, toate aceste motive (interne sau externe) nu pot da randament dac
preotul
ortodox se conformeaz necesarei caliti de bun cretin i printe duhovnicesc al
turmei
cuvnttoare ncredinate lui de la hirotonie.
I.I. Pericolul sectei
Secta ,,martorii lui lehova" este o sect deosebit de periculoas i
revanard. Acest pom ru se cunoate dup roadele lui care au aprut i pe care
urmeaza s le fac.
a) Anarhia. Este o caracteristic marcant pentru secta iehovist. Nu pun
mna pe arm atunci cnd sunt ncorporate n armat; consider crim a-i apra
libertatea i cinstea patriei. Apoi, n legtur cu iubirea de patrie, dup
mentalitatea lor, aceasta conduce pe oameni la rzboi. ns, lucrurile stau
altfel: ,,nu iubirea de patrie, ci iubirea de bogie i de dominaie i face pe unii s
asupreasc alte popoare"35.
n crile i revistele lor, iehovitii mproc cu tot felul de vorbe orice regim
35

Arhimandrit Pantelimon Benzeniti, Iehovitii, dumanii credinei i ai patriei, Atena, 1994, p. 21

16

politic i de guvernmnt. nvtura lor este c Satana ,,a dat puterea lui guvernelor
lumeti i c aceste guverne slujesc sub supravegherea lui"36 i de aceea oamenii
trebuie s asculte numai de legile lui Dumnezeu, mai precis de ,,slavul fidel" al lui
lehova care e cuibrit la Brooklyn, n nici un caz s nu asculte de legile statului 37.
Acuznd de idolatrie pe cei ce venereaz Sfnta Cruce i Sfintele Icoane i c
nicidecum martorii (adic ei) nu fac aa ceva, mai adaug: ,,ei (martorii) evit i
forme mai subtile de idolatrie cum ar fi actele de devoiune dedicate drapelului i
imnele care glorific naiunea"38. Aadar, anarhia este la ea acasa in sanul sectei iehoviste.

b) Bolile psihice. Numrul bolilor psihice printre martorii lui lehova este
deasupra mediei. Se remarc prin programul de educare, de ndoctrinare, c
personalitatea omului din rndul membrilor sectei este distrus, ne mai putnd s
disting adevarul de minciuna, obiectivul de subiectiv, realitatea de propagand

39

Personalitatea omului este anulat, readus n faa unei infantiliti sinistre. Werner
Theide scria: ,,Din punctul de vedere al psihologiei abisale, orice form de regresie
prin ndoctrinare trimite la perioada copilriei, de cele mai multe ori la frageda
copilrie: n forme i categorii ale unui realism naiv sau chiar ale unei gndiri
mitologic-naive. Fundamentalitii sau simplitii se disting tocmai prin aceast
regresivitate pe care o duc pn ntr-acolo nct pe temelia realitii pot construi o
serie de categorii de interpretare ce nu mai au nimic in comun cu realitatea,
dimensiunile raionale i mitologice fiind de nerecunoscut. Aceast ambiguitate se
36

vezi Adevrul care conduce n viaa de acum, p. 99

Arhimandrit Pantelimon Benzeniti, Iehovitii..., op. cit., p.21
38
Cunotina care conduce la viaa venic, Editori: Watchtwer Bible and tract Society of New York Inc., International
Bible Students Association, Brooklyn, New York,USA, Made in Italy, 1996, p. 124
37

39

Radu Antim, op. cit.,p. 50

17

transform n arm ideologic i duce la desvrirea procesului de regresie 40.

c) Martorii lui lehova - nainte-mergtori ai lui Antihrist.
Conducerea sectei este dirijat de apte directori ai Colegiului Central i se afl n
strns legtur cu micarea Sionismului Mondial ce slujesc instaurarea unui guvern
dictatorial mondial a carui conducere s fie acordat lui Antihrist 41. n el vor crede
muli, ntre care i numeroi evrei, pnvindu-1 ca pe Mesia cel mult ateptat. ,,Isus"
cel ateptat de iehoviti, aa cum este el descris, c: va veni n regatul pregtit de ei,
va invia morii n fiecare zi, le va da, mncare mult i gustoas, i va distruge pe cei
ru credincioi, este imaginea perfect a lui Antihrist al crui chip este Chinops
vrjitorul din insula Patmos, aa cum ne nva i Sfnta noastr Biseric. S-a dat
Chinops pe sine Dumnezeu? Asemenea i lehova al iehovitilor. Au vrut s omoare
oamenii n Chinops pe loan? Asemenea i slujitorii lui lehova pe cei netrecui la secte.
A nviat Chinops oameni artndu-i puterea? Asemenea i ,,Isus" al iehovitilor
va face. Aadar rodul ru al acestui pom malefic (secta iehov) se poate strvedea
din nsi ,,codul su genetic": doctrina i nvtura organizaiei ,,Martorilor lui
lehova".
1.2. Ptrunderea ,,martorilor" n Romnia.
Russelismul a ptruns la noi n ar prin mijlocirea unor unguri din Ardeal 42 .
ns, cel care a organizat secta n ar la noi a fost un ardelean: loan B. Sima. Acesta
a ajuns n SUA, n statul Pensylvania, unde erau iehoviti din plin. Fiind foarte ateni
la sosirea strinilor, romnul a fost imediat interceptat. Lipsa lui de carte a permis
uor ,,colarizarea" lui. i aa a ajuns eminent student n Biblie i mare profet. Se pare
c loan B. Sima a avut i o ntlnire cu insi Russell care l-a i sftuit cu puin
nainte de a muri s revin n ar pentru a-i ,,lumina" i pe Romni. Sima ajunge n
ar n 1920 n urma rentregirii Romniei i a ncetrii rzboiului din Europa 43. Pentru
c nu a obinut aprobarea necesar a organizat secta pe baze comerciale, cu
40

Materialdienst der EZW, nr. 9/1993, p. 258, la Radu Antim, op. cit., p. 50-51
Arhimandrit Pantelimon Benzeniti, Iehovitii..., op. cit., p. 3
42
Arhim. Ilie Cleopa, Cluz..., op. cit. , p. 22
43
Diac. P. I. David, op. cit., p. 51
41

18

infiinarea casei de editur ,,Viaa", la Cluj

44

. Dispunnd de sume de bani

considerabile din America, a reuit s atrag diferite persoane lipsite de caracter ori
convingeri cretine ferme. n cele din urm Ioan B. Sima nelege c iehovismul este
o micare ce tinde - sub masca religioas - spre anarhism, iar membrii ei sunt nite
ignorani tlmcitori ai Bibliei. Astfel, loan eel rtcit revine n 1927 n snul Bisericii
mame. El demasc planurile anarhice ale sectei, ,,demonstreaz pericolul ei moral
i social, tendina periculoas, practica abominabil a adepilor, doctrina fals i
interesul material al iniiatorilor micarii etc." 45. Schimbarea ce s-a produs cu Sima
este imediat sesizat de iehovitii europeni care ncercau acum ca pe diverse ci s-1
recupereze pe profet. ns, toate ncercrile lor au euat 46. Conducerea sectei este
preluat de nite unguri care aveau s foloseasc pentru propagand revista ,,Turnul de
veghe" plus alte reviste i brouri, fr a indica autorul, data, editura etc.47
Din Cluj, secta iehova a continuat s se rspndeasc printre ungurii din
Maramure, Criana i Banat, trecnd apoi la srbi i ucrainieni, la unii adventiti
romni din Dobrogea, Moldova. mai trziu aprnd i n Oltenia i n Muntenia 48. n
ultima vreme, activitatea acestei secte extrem de periculoase, cptnd libertate de
propagand, s-a intensificat n toate zonele rii.

CAPITOLUL II
SPECIFICUL DOCTRINEI IEHOVE
44

Arhim. Ilie Cleopa, Cluz..., op. cit., p. 23

Diac. P. I. David, op. cit.,p. 52
46
Idem, ibidem, p. 52
47
Arhim. Ilie Cleopa, Cluz..., op. cit., p. 23
48
Diac. P. I. David, op. cit., p. 52
45

19

1.

Existena lui Dumnezeu

Crile i revistele societii ,,Martorii lui lehova" sunt pline i de hule

aduse Sfintei Treimi, adevratului i unicului Dumnezeu. Ei neag dumnezeirea Fiului

i l trec n rndul

creaturilor, asemenea lui Arie, ba chiar mai ru. Neag si

dumnezeirea Sfntului Duh ca vechii pnevmatomahi, dar nu se limiteaz doar aici, ci

neag i personalitatea considerndu-L fora activa a lui lehova. n ceea ce privete
persoana Tatlui, cu toate c-L consider Dumnezeu, i neag atributele importante
far de care nu ar mai fi Dumnezeu. Apoi, legat de firea si persoana Tatlui, au
niste viziuni contradictorii i ciudate care nu au legtur cu ideea de Dumnezeu.
Aadar, pentru a exprima doctrina iehov in aceast chestiune, ct mai bine, i a o
lmuri,vom apela la tratarea punct cu punct a ideilor eretice. Ordinea n care
abordm
discuia va fi legat n primul rnd de persoana Fiului, apoi a Sfntului Duh,
amintind i alte nvtturi greite ale lor.

A.

Tgduirea Sfintei Treimi.

Iehovitii tgduiesc Sfnta Treime zicnd: ... Cei care accept Biblia

drept Cuvntul lui Dumnezeu nu se inchin unei Triniti, alcatuit din trei persoane, sau
la trei dumnezei ntr-unul singur. De fapt, cuvntul ,,Trinitate", nici macar nu apare n
Biblie"49.
Rspunsul nostru nu ntrzie s apar. Poate ar fi unele semne de intrebare
pentru cei care au citit Biblia lor (Biblia Cornilescu sau, i mai ru, traducerea ,,Noua
Lume") c acolo au schimbat scriptura dup bunul plac, numai s le ias socoteala.
nsa, nvttura despre Sfnta Treime este prefigurat nc din Vechiul Testament, ca
apoi Dumnezeu nsui s Se descopere ntreit n Persoane i Unul in Fiin, cu
precdere n teofania de la Botezul Domnului i nu n ultimul rnd, prin cuvintele
49

Cunotiia..., op.cit., p.31

20

Mntuitorului adresate ucenicilor.

a) Vechiul Testament. In Vechiul Testament nu a fost expres descoperirea
Sfintei Treimi deoarece poporul evreu, fiind inconjurat de alte popoare idolatre i
politeiste, s-ar

Pericolul socio-religios al,,Martorilor luilehova"

fi abtut uor de la monoteism la politeism. Acest lucru se observ din nclinarea lor
spre idolatrie, mai ales n unele momente mai grele din istoria poporului evreu. (leire
32, 19-24; Deut. 9, 16-17,21). Aa c dac s-ar fi revelat pe deplin adevrul c n
Dumnezeu sunt Trei Persoane, ei ar fi crezut c sunt trei dumnezei.
Dumnezeu ni se descoper ca existen de mai multe Persoane ntr-o
singur Fiin, n mai multe texte:
-

i a zis Dumnezeu: S facen pe om dup chipul i asemnarea

Noastr... i a fcut Dumnezeu pe om dup chipul Su; dup chipul Su 1-a fcut
Dumnezeu, brbat i femeie" (Facere 1, 26-27). Acest text ne indica att pluritatea de
Persoane ct i unitatea n Dumnezeu.
-

i a zis Domnul Dumnezeu: iat, Adam s-a fcut ca unul dintre Noi"

(Facere 3, 22). i: ,,Venii, dar, s Ne pogorm i s amestecm limbile lor" (Facere

11,7).
n locurile indicate mai sus se vede c Dumnezeu Se sfatuiete cu Cineva.
Din context reiese c Persoanele ce poart dialog i iau hotrri sunt egale dup
fiina. Atorul sacru nu s-a putut gndi la ngeri cnd a scris acestea, deoarece el
continu: ,,i a fcut Dumnezeu pe om dup chipul Su...", dup ce scrisese c a zis
Dumnezeu: ,,S facem pe om dup chipul i asemanarea Noastr" (Facere 1, 26-27).
Asemenea se explic pluralul i la celelalte texte.
-

Binecuvantarea levitic (Numeri 6:24-26): ,,Domnul s te binecuvnteze i s

21

te pzeasc; Domnul s lumineze faa Sa peste tine i s te miluiasc;

Domnul s ntoarca faa Sa spre tine i s-i dea pace" care se aseamn
binecuvntrii apostolice (II Cor. 13, 13) este i ea o aluzie la taina Sfintei
Treimi.
-

Cntarea Serafimilor cea ntreit sfnta: ,,Sfnt, Sfnt, Sfnt este Domnul
Savaot" (Isaia 6, 3), arat iari existena Sfintei Treimi, prin ntreita repetare a
cuvntului Sfnt. lar prin ,,Domnul Savaot", indic unitatea de Fiint ca
fiind Un singur Dumnezeu.

Teofania de la stejarul Mamvri (Facere 18, 1-3,6,9,13,17) unde Avraam vede

trei brbai cora li se nchin i li se adreseaz ca Unuia singur, este dovada
c el marturisea un Dumnezeu n trei Persoane.

Forma ebraic de plural pentru Dumnezeu de la Facere 1,1: ,,Elohim", ne

arat taina Sfintei Treimi.

Un alt text concludent este i cel de la Isaia 61,1: ,,Duhul Domnului este
peste Mine, c Domnul M-a uns s binevestesc sracilor, M-a trimis s vindec
pe cei cu inima zdrobit, s propovduiesc celor robiti slobozire i celor
prini n rzboi libertate". Textul acesta vorbete despre Dumnezeu (lahve),
despre un trimis al Su, purttor de mntuire (Mntuitor) i despre Duhul
Care Se odihnete peste Mntuitorul.

22

Pericolul socio-religios al ,,Martorilor lui lehova"

b) n Noul Testament mrturiile despre Sfnta Treime sunt foarte clare, fiind
descoperite de nsui Fiul lui Dumnezeu trupat. Textele trinitare ale Noului Testament
exprima:
1. Treimea Persoanelor i unitatea Fiinei Lor.
- Mergnd, nvai toate neamurile, botezndu-le n numele Tatlui i al Fiului i
al Sfntului Duh, nvndu-i s pzeasc toate cte v-am poruncit Eu vou". i
iat, Eu sunt cu voi n toate zilele, pn la sfritul veacului (Matei 28, 19-20). n
acest mesaj ctre apostoli, sunt amintite de chiar Hristos nominal, toate cele Trei
Persoane ale Sfintei Treimi. Cuvntul ,,Tatl" i ,,Fiul" nseamn ntotdeauna
Persoane. Cuvantul ,,Sfntul Duh" pus alturi de cele dou, indica de asemenea
o persoan. Expresia: ,,n numele..." nu se folosete dect pe lng
persoane... Botezul svrindu-se n numele Lor i avnd ca efect iertarea
pcatelor i renaterea spiritual pe care numai Dumnezeu le poate svri,
nseamn c cele Trei Persoane sunt Dumnezeu nsui. lar expresia ,,n
numele..." ( ) la singular arat c cele trei persoane divine au o
singur autoritate precum i o singur fiin.50
- Harul Domnului nostru Iisus Hristos i Dragostea lui Dumnezeu i mprtirea
Sfntului Duh s fie cu voi cu toi" (II Cor. 13, 13).
- Alei dup cea mai dinainte tiin a lui Dumnezeu tatl, ntru sfinirea Duhului,
spre ascultare i stropirea cu sngele lui lisus Hristos..." (I Petru 1, 2)
2. Existena a Trei Persoane reale i deosebite ntre Ele.
- Duhul Sfnt Se va pogor peste tine i puterea Celui Preanalt te va umbri; pentru
aceea i Sfntul Care Se va nate din tine, Fiul lui Dumnezeu Se va chema"
(Luca 1. 35). Aici textul indic trei persoane, n distincie una de alta i lucrarea
50

ndrumri Misionare, Ed. IBMBOR, Bucureti, 1986, p. 112

23

fiecrei Persoane Treimice.

- Iar, botezndu-Se lisus, ndat ce a ieit din ap, iat cerurile I s-au deschis, i a
vzut Duhul lui Dumnezeu pogorndu-Se ca un porumbel i venind peste El. i,
iat, glas din ceruri care a zis: Acesta este Fiul Meu Cel iubit ntru Care am
binevoit" (Matei 3, 16-17; Marcu 1, 10-11). Aadar, n acest text, avem din nou
descoperirea persoanelor distincte ale Sfintei Treimi.
- n cuvntarea prin care i lua rmas bun de la Apostoli (loan 14, 14-16),
Mntuitorul vorbete despre Tatl, despre Fiul i despre un alt Mngietor,
Duhul Adevrului, Care purcede de la Tatl, trimis n lume de Tatl i de Fiul i
Care, n numele Fiului i va nva i le va aduce aminte toate cte Fiul le
spusese lor n tipul activitii Sale pmnteti (loan 14, 14-17,26; 15, 26; 16,
7,15) n Trinitate.

Pericolul socio-religios al,,Martorilor luilehova"

-

Unitatea de Fiin a Fiului i a Tatlui o arat nsui Mntuitorul: ,,Iar Eu i

Tatl Meu una suntem" (loan 10, 30) sau: ,,Tatl este n Mine i Eu n Tatl"
(loan 10, 38).

Unitatea de fiin a Sfntului Duh cu Tatl o red textul: ,,Cci cine dintre
oameni tie cele ale omului fr numai duhul omului care este n el? Aa ,i
cele ale lui Dumnezeu nimeni nu le-a cunoscut dect Duhul lui Dumnezeu" (I
Cor. 2, 11).
24

Acestea fiind spuse, este limpede c nu este greit credina n Sfnta Treime
i nici c ea ar fi fondat biblic. lar c n Biblie cuvntul ,,Trinitate" nu apare, asta
nu contrazice realitatea existenei Sfintei Treimi, precum nici faptul c n Biblie se
afl cuvite ca: ,,capitol", ,,verset", ,,canon biblic", ,,autor sacru" etc., nu contrazice
existena unor idei separate (capitole), a unui numr de cri biblice considerate
autentice (canon biblic), sau a unor autori sfini ai crilor respective.
B. ,,Isus creatur"
Textele din biblie pe care le aduc iehovitii n sprijinul prerii lor c Hristos
este creatur prin care vor s-i conteste att identitatea ct i eternitatea cu Tatl,
sunt
urmtoarele: Ioan 14, 28; Matei 24, 34; Apoc. 3, 14.51
Explicaia ortodox a textelor:
Iehovitii cred c prin textul de la Apoc. 3, 14 se nelege c Fiul este prima
creatur. Dar textul, nicidecum nu afirm acest lucru. Cuvntul creatur nu apare
nicieri la adresa Fiului. Versetul spune: ,,acestea zice Cel ce este Amin, martorul cel
credincios i adevrat, nceputul zidirii lui Dumnezeu". Cuvintele acestea sunt foarte
uor de lmurit de chiar Sfntul Apostol i evanghelist loan n cap. 1 al Apocalipsei
notnd cele auzite: Eu sunt alfa i omega, zice Domnul Dumnezeu, Cel ce este, Cel
ce era i Cel ce vine, Atotiitorul, (v. 8), apoi: ,,Eu sunt Cel dinti i Cel de pe
urm" (v. 17). Deci, cnd spune-mi nceputul", putem spune ,,cel dinti" sau ,,alfa"
(care este prima sau cea dinti liter cu care ncepe alfabetul grecesc). Orice om
raional poate admite c aceste cuvinte sunt sinonime. Atunci, dac ,,nceputul zidirii
lui Dumnezeu" ar nsemna c este prima creaie a tatlui, ar trebui s admit
iehovitii c Fiul este i sfritul zidirii lui Dumnezeu sau ultima creaie a Tatlui. Ori,
51

Unii n nchinarea singurului Dumnezeu adevrat", Editori: Watchtower Bible and Tract Society of New
York, Inc. International Bible Students Association, Brooklyn, New York, USA, Made n Germany, 1987, p. 16

25

aceste afirmaii sunt absurde.

Dar poate vor zice vitejii: ,,Da, dar versetul din Apoc. 1, 14 nu spune dect
cuvntul nceputul". Deci, pentru ce voi aducei de fa alte versete n care acest
cuvnt necputul nu apare scris, ca s scpai de implicaiile acestui verset?".
Rspunsul e uor de dat. Aducem alte versete n care cuvntul ,,nceputul" nu
apare scris, dar aceasta n baza altui verset care le cuprinde pe toate: ,,Eu sunt alfa i
omega, Cel dinti i Cel de pe urm, nceputul i sfaritul" (Apoc. 22, 13). i Cine
este Cel ce a spus aceste cuvinte? Scrie mai departe: ,,Eu, Iisus, am trimis pe
ngerul Meu ca s mrturiseasc voua cestea..." (v. 16). Este clar c Cel ce spune
,,Eu sunt Cel dinti i Cel de pe urm" este Hristos, Mntuitorul nostru (Apoc. 1, 1718). i dac El a spus i cuvintele ,,Eu sunt alfa i omega, Cel dinti i Cel de pe urm,
nceputul i sfritul" (Apoc. 22, 16), ce ne mai rmne dect s aratm c nsui se
numete pe Sine Domnul Dumnezeu. S asculte aadar studenii n Biblie" nsei
cuvintele Fiului lui Dumnezeu cum El se numete pe Sine i l numesc i ucenicii
Dumnezeu i s nu mai spun vreodat ,,asociaii intimi ai lui Iisus n-au crezut niciodat
c El era Dumnezeu... (i c) Iisus nu a pretins niciodat c este Dumnezeu"52: ,,Eu sunt
alfa i omega, zice Domnul Dumnezeu, Cel ce este, Cel ce era i Cel ce vine,
Atotiitorul" (Apoc. 1, 8). Pot auzi iehovitii i pe Toma zicnd: ,,Domnul meu i
Dumnezeul meu" (I loan 20, 28).
Al doilea text n care se poticnesc ereticii iehoviti este i acela de la Ioan 14,
28 unde spune: ... Tatl este mai mare dect Mine". Dar expresia ,,mai mare" nu se
refer la fire ci la cauz53. Tatl este ,,mai mare" n calitate de nsctor sau de cauz a
Fiului cci este scris: ,,Fiul Meu eti Tu, Eu astzi Te-am nscut" (Ps. 2, 7) i
iari ,,din pntece,
mai nainte de luceafr Te-am nscut" (Ps. 109, 3). Iar dac ,,mai mare" nu se refer
la cauz, atunci cum pot mpca eterodocii cuvintele Mntuitorului cnd spune c
52

Cel mai mare Om care a trit vreodat", Editor: Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
International Bible Students Association, Brooklyn, New York, USA, Printed in Germany, 1995, Introducere:
,,Cine a fost El n realitate"
53
Sfntul Grigorie de Nazianz, Cele cinci cuvntri teologice, Editura Anastasia, 1993, p. 77 :

26

este

una cu Tatl? Cci prin cuvntul ,,una" se nelege egalitatea. Deci,

Mntuitorul pune egal" ntre El i Tatl: ,,Iar Eu i Tatl Meu una suntem" (Ioan
10, 30; 17, 11-22) i ... Tatl este n Mine i Eu n Tatl" (Ioan 10, 38). Acestea
fiind spuse, este limpede c prin cuvintele ,,mai mare" se nelege cauza, iar prin
cuvntul ,,una", Domnul nostru Iisus Hristos ne arat deofiinimea i egalitatea Sa cu
Tatl.
Pentru argumentarea i ntrirea celor spuse mai sus aducem de fa un alt text
din epistolele pauline, de o mare putere revelatoare: ,,Gndul acesta s fie n voi, care
era i n Hristos Iisus, Care, Dumnezeu fiind n chip, n-a socotit o tirbire a fi El
ntocmai cu Dumnezeu, ci S-a deertat pe Sine, chip de rob lund, fcndu-Se
asemenea oamenilor, i la nfiare aflndu-se ca un om, S-a smerit pe Sine,
asculttor fcndu-se pn la moarte, i nc moarte pe cruce" (Filipeni 2, 5-8).
Analiza textului:
-

N-a socotit o tirbire a fi El ntocmai cu Dumnezeu", spune Apostolul,

,,dar cuvntul ntocmai, adic egal, nu se poate ntrebuina doar n cazul unei
singure persoane, pentru c a fi ntocmai sau a fi egal, presupune cu necesitate i
existena modelului cu care este realizat egalitatea"54. De aici reiese limpede
existena
egalitii ntre dou persoane - Tatl i Fiul - prin natura lor cea una
-dumnezeirea, prin urmare i existena amndorura din venicie.
- Chip de rob lund", ce nseamn altceva dect numai c S-a fcut om? Ereticii nu
au cum s dea alt rspuns dect acesta, dar, ,,Dumnezeu fiind n chip" sau
...Hristos, Care este chipul lui Dumnezeu" (II Cor. 4, 4) sau ,,...chipul lui
Dumnezeu Celui nevzut" (Coloseni 1, 15), care sunt cuvintele Sfintei Scripturi,
ce nseamn altceva dect numai c Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, era
Dumnezeu desvrit pentru c aceeai expresie - chipul - e zis pentru ambele
cazuri, i dac e adevrat ntr-un caz, atunci e adevrat i n cel de-al doilea. Om

Sfntul Ioan Gur de Aur, Omilii la epistola ctre Filipeni a Sfntului Apostol Pavel, Editura ,,Icos", 1998,
p. 108
54

27

prin natur - chipul robului, Dumnezeu prin natur - chipul lui Dumnezeu. i nu
numai att, dar este mrturisit chiar i egalitatea Lui cu Tatl, dup cum spune i
loan c ntru nimic nu este mai mic dect Tatl. ,,N-a socotit o tirbire a fi El
ntocmai cu Dumnezeu" [spunnd] c n chipul lui Dumnezeu fiind, nu a
tirbit demnitatea de a fi egal cu Dumnezeu... Cine ar spune vreodat c cineva,
om fiind, n-a socotit o tirbire a fi om. Pentru c n ce fel ar putea fi cineva tirbire
pentru ce deja este55.
Apoi, pentru ce oare n-a spus ,,n chipul lui Dumnezeu fcndu-Se", ci
,,fiind"? este acelai lucru cu atunci cnd spune: ,,Eu sunt Cel ce sunt" (Ieire 3, 14).
Arat aici asemnarea exact a chipului fiindc este chip. Nu este posibil ca fiind
cineva de o alt natur s aib acelai chip. De exemplu, nimeni dintre oameni nu
este chip al ngerilor, precum nici animalul nu este chip al omului56.
Acestea fiind spuse, conchidem c textul de la Filipeni 2, 5-8 este de o
mare importan pentru doctrina ortodox i un cuit cu care uor putem tia toate
raionamentele ncurcate i contradictorii ale sectanilor.
Un alt text pe care l aduc ereticii antitrinitari este: ,,Ca s Te cunoasc pe
Tine, sigurul Dumnezeu adevrat i pe Cel pe care L-ai trimis, Iisus Hristos" (loan
17, 3) i Nimeni nu-i bun fr numai Dumnezeu" (Luca 18, 19). Cele spuse acum se
pot nelege
foarte uor. Dac ei refer ns expresia: ,,singurul adevrat" numai la Tatl, cum
vor nelege Adevrul nsui (Duhul Adevrului)? (loan 14, 16). Dac vor nelege
numai ca referire la Tatl cuvintele: ,,Dumnezeului singur nelept" sau ,,Cel ce
singur are nemurirea i locuiete ntr-o lumin neapropiat" (I Timotei 6, 16)
sau: ,,mpratului veacurilor. Celui nestriccios, Nevzutului, singurul Dumnezeu
nelept" (I Timotei 1, 17), Fiul va dispare pentru ei, condamnat la moarte, va disprea
n ntuneric, nemaifiind nelept, nici

mprat, nici nevzut, nici peste tot

Dumnezeu, ceea ce e coninutul principal al celor spuse de noi. i implicit, va pierde

55
56

Idem, ibidem, p.109

Idem, ibidem, p.115

28

mpreun cu altele i buntatea, care e mai ales numai a lui Dumnezeu.

Dar noi nelegem c expresia ,,ca s te cunoasc pe Tine, singurul
Dumnezeu adevrat" s-a spus spre desfiinarea celor ce nu sunt dumnezei, ci numii
doar aa. Cci nu s-ar fi adugat: ,,i pe care L-ai trimis, Iisus Hristos", dac
cuvntul ,,singurul adevrat" L-ar fi exclus pe Acesta i dac n-ar fi fost de dumnezeirea
lor comun57.
n ceea ce privete expresia ,,nimeni nu e bun" este un rspuns ctre un
crturar al Legii care-L ispitea, recunoscndu-i buntatea doar ca unui om. Pentru
aceea spune c binele n gradul deplin aparine numai lui Dumnezeu, chiar dac se
numete ntr-un anumit grad i el (omul) bun, ca de exemplu ,,omul bun scoate
binele din vistieria lui" (Matei 12, 35) i: ,,Va da mpria celui mai bun ca tine" (I
Regi 15, 28) ... i cte se mai spun de felul acesta despre cei vrednici de laud dintre noi,
asupra crora a ajuns curgerea primului Bine, n nelesul al doilea58. Dac iehovitii
i toi ca ei nu se las convini numai de acestea, s vedem ce vor rspunde dup
mintea lor, celor care spun n alte pri c Fiul singur a fost declarat bun. Unde
anume? Acolo unde zice: ,,Acesta este Dumnezeu; nu se va socoti un altul pe lng
El" (Baruh 3, 36) i dup puin, ,,dup aceasta S-a fcut vzut pe pmnt i mpreun
cu oamenii mpreun a locuit" (Baruh 3, 38). C acestea nu s-au spus despre Tatl ci
despre Fiul, o arat limpede propoziia adugat. Cci Acesta a conlocuit trupete
cu noi i S-a aflat cu cei de jos59. Cele discutate pn acum, dac am afirmat i
demonstrat c nu s-au spus mpotriva Fiului, nu cumva s cread cineva c s-au spus
mpotriva Tatlui, ci ele s-au spus mpotriva celor socotii dumnezei (adic zei).
Dar, pe lng cele spuse la Barus, nu sunt de mai mic importan cele spuse
de Apostolul neamurilor: ,,Dumnezeu S-a artat n trup, S-a ndreptat n Duhul, a fost
vzut de ngeri, S-a propovduit ntre neamuri, a fost crezut n lume, S-a nlat ntru
slav (I Timotei 3, 16).
Ultimul din cele trei citate de mare importan pentru iehoviti care sprijin
57

Sfntul Grigorie de Nazianz, op. cit., p. 82

Idem, ibidem, p.83
59
Sfntul Grigorie de Nazianz, op. cit., p. 83
58

29

prerea lor c Fiul nu este adevrat Dumnezeu ci c ar fi creatur, este cel de la Matei
24, 36: Iar de ziua i de ceasul acela nimeni nu tie, nici ngerii din ceruri, nici
Fiul, ci numai Tatl".
Cnd citim ,,ci numai Tatl", trebuie s ne gndim c acest cuvnt este zis
n opoziie cu ngerii, pentru c ,,Fiul intenional n-a fost socotit, fiind de acelai grad
de netiin cu slugile sale. Cci Domnul nu minte atunci cnd griete: ,,toate cte are
Tatl ale Mele sunt". Deci, una din cele pe care le are Fiul este i cunoaterea acelei
zile i a acelui ceas"60.
Spre ntrirea celor afirmate de noi, amintim i cuvintele Mntuitorului
,,Precum M cunoate Tatl, i Eu cunosc pe Tatl" (Ioan 10, 15). Ori, dac Tatl
cunoate pe Fiul aa cum este El, nct vede i toat nelepciunea care locuiete n El,
tot n acelai grad i Fiul a cunoscut pe Tatl, respectiv cu ntreaga nelepciune ce
slluiete n El, i cu cunoaterea mai dinainte a celor viitoare. De aceea, textul
trebuie astfel explicat: ,,nimeni nu tie, nici ngerii lui Dumnezeu, i chiar nici Fiul, ci
numai Tatl, ceea ce nseamn c picina cunoaterii, din partea Fiului, i are izvorul n
Tatl ... pentru c de la Tatl I s-a dat i Lui cunoaterea"61.
Pe lng faptul c Fiul ne indic de unde are El cunoaterea, prin rspunsul pe
care L-a dat, i nva pe ucenici i s nu caute a afla cele care copleesc mintea
omeneasc; cnd spune ,,nici ngerii", i oprete s caute s afle atunci ceea ce nici
ngerii nu tiu, iar cnd spune ,,numai Tatl Meu", i oprete i mai pe urm s caute.
Dac ar fi zis ,,Eu tiu, dar nu vreau s v spun", s-ar fi ntristat ca nebgai n
seam de El. Iar zicnd c nici Fiul nu tie, ci numai Tatl, i oprete de a mai ntreba.
Cci i prinii avnd ceva n mini, i cerndu-le copiii i ei nevoind s le dea,
ascund lucrul acela zicnd: ,,nu avem ce cerei" i aa copiii nceteaz de a le mai
cere62. Spunnd acestea, prinii i mint pe copii, spre binele lor, ns nu este cazul i
al Mntuitorului, cci n textul citat numele de Fiul este dat n mod absolut i fr
60

Sfntul Vasile cel Mare, Scrieri, partea a III-a, ,,Despre Duhul Sfnt". Coresponden (epistole),
colecia ,,Prini i Scriitori Bisericeti" (P.S.B.), editura IBMBOR, Bucureti, 1998, p. 489
61
Idem, ibidem, p.489
62
Sfntul Teofilact al Bulgariei, Tlcuirea Sfmtelor Evanghelii de la Matei i Marcu, Editura ,
Bucurejti,1998, p.61

30

indicarea relaiei sau fr a se aduga Cel al crui Fiu este. Aceasta ne face s primim
netiina n mod evlavios, atribuind-o aceasta omului, nu lui Dumnezeu"63.
Motivul pentru care Fiul nu voiete s le spun ziua i ceasul este c nici Tatl nu
voiete acest lucru, deoarece oamenilor nu le-ar fi de folos acest lucru dac ar ti
mai dinainte. I-ar face pe cei mai deprtai n timp nepstori, iar pe cei apropiai
i-ar cuprinde panica. Dar, pe de alt parte, Dumnezeu hotarate ziua i ceasul n care va
aduce sfritul n funcie de cum se comport oamenii i deci, de oameni depinde, prin
ceea ce fac, grbirea sau amnarea datei aceleia. Dac sfritul este dat de pictura
ce umple paharul iar nu de un timp fixat aleatoriu. Exemple lmuritoare n acest sens
sunt multe n Sfnta Scriptur i este de ajuns s amintim pe acela al cetii Ninive.
Dei Dumnezeu hotrse s o piard pentru pcatele ei, n cele din urm El nu a
pierdut-o deoarece cetenii ei s-au cit de faptele lor i i-au ndreptat viaa la auzul
cuvintelor proorocului Iona.
Textele din Sfnta Scriptur din care reiese dumnezeirea i deofiinimea Fiului
cu Tatl sunt foarte numeroase, mai ales se observ acest lucru n Vechiul
Testament, dar numai n lumina Noului Testament.
Dar iehovitii, n marea lor rtcire, s-au grbit s identifice cu o creatur pe
Fiul lui Dumnezeu i chiar cu unul din duhurile slujitoare ale lui Dumnezeu:
Arhanghelul Mihail. i aceasta, aducnd ca argumente chiar texte biblice: I Tesal. 4,
16; Iuda 9; Apoc. 12, 7. Pentru c le-am demonstrat pn acum scripturistic c
Iisus Hristos este Dumnezeu, una" cu Tatl Su, nici nu ar mai trebui s ne aplecm
asupra altei afirmaii absurde. Orice om cu puin minte, dac i vei spune c cutare
vietate face parte din animal i i vei demonstra acest lucru, cu siguran nu va mai
spune c acea vietate este parte din regnul vegetal i cu att mai mult, nu-i va mai trece
vreodat prin cap s se gndeasc c ar putea-o identifica cu vreo specie vegetal.
Spre exemplu, nimeni dintre oamenii care accept c oaia este animal, nu numai c nu
va spune vreodat c-ar fi plant, dar nici prin gnd nu i-ar trece s spun c este
usturoi. ns acest lucru, de se va ntmpla, pe acel om, oricine l va vedea sau auzi,
63

Sfntul Grigorie de Nazianz, op. cit., p. 85

31

va spune cu mil: i-a pierdut minile,

bietul om. Astfel de cuvinte vor auzi i martorii lui Iehova dac, auzind cele spuse de
noi, vor continua s spun nu numai c este creatur ci chiar arhanghel.
ns, s analizm nti textele prin care identific ei pe Iisus cu Arhanghelul
Mihail:
-

I Tesaloniceni 4, 16: ,,Pentru c nsui Domnul, ntru porunc, la glasul

Arhanghelului i ntru trmbia lui Dumnezeu Se va pogor din cer i cei mori ntru
Hristos Iisus vor nvia nti". Aici este vorba de a doua venire a Fiului lui
Dumnezeu dup cum ne arat versetul 15. Textul paralel de la II Tesaloniceni 1, 7
indic mai limpede acest lucru: ,,Iar vou, celor necajii, s v dea odihn,
mpreun cu noi, la artarea Domnului Iisus din cer, cu ngerii puterii Sale". Va s
zic, Domnul nostru Iisus Hristos Se va pogor din cer la Parusie cu ngerii puterii
Sale. La I Tesaloniceni 4, 16 se mai vorbete i despre un arhanghel care va vesti
imediata venire a doua a Domnului. Acest lucru este i firesc pentru c aa cum
prima sa venire n lume a fost vestit de un nger (Luca 1, 26-32), asemenea i a
doua sa venire n lume va fi vestit de un nger. Pentru c i orice mprat cnd
vine undeva trimite mai nti un sol care s-i vesteasc venirea. Cu att mai mult
venirea mpratului veacurilor va fi vestit i ea de un slujitor, i anume de un
arhanghel. Un arhanghel a vestit ntia Sa venire, tot un arhanghel va vesti i a
doua Sa venire. Aadar, unde au vzut iehovitii c Iisus este arhanghel i chiar
Mihail? Numai o minte bolnava poate susine aberaii i falsiti.

Iuda 1, 9: ,,Dar Mihail, arhanghelul, cnd se mpotrivea diavolului, certndu-se

cu el pentru trupul lui Moise, n-a ndrznit s aduc judecata de hul, ci a zis: s
te certe pe tine Domnul!". Versetul acesta este, ca i cel dinti, cu totul anapoda
luat. Aici este vorba de o tradiie oral a Vechiului Testament pe care Sfntul
Apostol Iuda o amintete i anume c a avut loc o disput pe trupul lui Moise
ntre Arhanghelul Mihail i diavol. De ce? Eu nu tiu pentru c n-au Sfnta Tradiie
prin care s-a transmis i evenimentul menionat. Dar noi ne vom lmuri i
aceast chestiune: pentru c poporul evreu era inclinat spre idolatrie, avnd n
32

vedere i ceosebita via a lui Moise ca instrument al lui Dumnezeu, dup moartea
lui exista pericolul ca iudeii s-1 idolatrizeze. Pentru lucrul acesta nu se tie nici
astzi locul unde a fost pus trupul lui Moise, fiind ascuns de Arhanghelul
Mihail. Diavolul voia s dea trupul evreilor pe care-i tia aplecai spre
idolatrie, ns nu se putea mpotrivi voii lui Dumnezeu, pentru aceasta i tentativa
lui a esuat.
-

Apoc. 12, 7: ,,i s-a facut rzboi n cer: Mihail i ngerii lui au pornit rzboi
cu balaurul. i se rzboia i balaurul i ngerii lui". Mare izbnd pentru martori c
au gsit un text n care se vorbete de Arhanghelul Mihail. Dar aici nu se vorbete
de Fiul lui Dumnezeu, ci de slujitorul Su. i, ca s le lmurim textul, va trebui
s le amintim c acest eveniment s-a petrecut cu mult timp nainte de a se fi scris
vreo carte a Sfintei Scripturi. Pentru c citim n continuarea versetului: ,,i nu a
izbutit el, nici nu s-a mai gsit pentru ei loc n cer. i a fost aruncat balaurul
cel mare, arpele cel mare care se cheam diavolul i Satana, cel ce neal
toat lumea, aruncat a fost pe pmnt i ngerii lui au fost aruncai cu el" (Apoc.
12, 8-9).
Dup cum indic i timpul trecut al verbelor: n-a izbutit, nu s-a mai gsit, a fost

aruncat, puse n imediat legtur cu un verb la prezent: cel ce neal, nelegem c

se istorisesc n aceste versete evenimente trecute. C aceste evenimente s-au
petrecut de mult i au avut loc n cer este limpede, precum ne indic i textul paralel
de la Luca 10, 18: Am vzut pe Satana ca un fulger cznd din cer." Este de
netgduit c aceste cuvinte prin care Mntuitorul istorisea ucenicilor
evenimentul menionat mai sus, se refer la un timp trecut situat chiar nainte de
cderea lui Adam.
Din aceste versete nu reiese deloc c ar fi vorba de o posibil identificare a
lui Iisus Hristos cu Arhanghelul Mihail, a mpratului cu sluga (Ps. 2, 6; Matei 4,
11), a Creatorului cu creatura, a lui Dumnezeu Celui necreat, nemuritor, nemrginit i
venic, ngerul creat, mrginit i pus n slujba lui Dumnezeu i a omului (p. 102, 2021; Matei 16,27).
33

Domnul nostru Iisus Hristos este mrturisit peste tot ca Domn i Dumnezeu n
Vechiul i Noul Testament - ,,Eu sunt nvierea i Viaa" (Ioan 1 1, 25). Oare este lipsit
de nemurire Cel ce este ,,Viaa"?64 Cum spun martorii c Hristos ,,a fost nviat"65 iar
nu c a nviat? Oare cine stpnete moartea i viaa, nu Dumnezeu? S citeasc ei
cuvintele Mntuitorului unde d mrturie despre Sine c este adevratul
Dumnezeu. ,,Pentru aceasta M iubete Tatl, fiindc Eu mi pun sufletul, ca iari s-l
iau. Nimeni nu-1 ia de la Mine, ci Eu de la Mine nsumi l pun. Putere am Eu ca s-1
pun i putere ca s-1 iau". Apoi: Iisus a rspuns i le-a zis: drmai Templul
acesta i n trei zile l voi ridica" (Ioan 2, 19; Matei 26, 61; 27, 40; Marcu 14, 58;
15, 29). Iat c ,,minciuna are picioare scurte i mereu este dat pe fa de Sfnta
Scriptur".
- Am vzut mai sus c putere avea de la Sine Mntuitorul ca s-i pun
sufletul i puter iari s-1 ia ca unul ce stpnete toate, ntre care sunt i
ngerii. Dac iehovitii nu-L cred deosebit de ngeri, s-1 asculte pe marele
Pavel cum strig tuturor c doar vor auzi i ei mrturii despre Fiul i despre
ngeri, fiine care sunt realiti i firi deosebite ntre ele: care fiind strlucirea
slavei i chipul fiinei Lui i Care ine toate cu cuvntul puterii Sale, dup ce sa fcut curirea pcatelor, S-a aezat de-a dreapta mririi, ntru cele nalte,
fcndu-se cu att mai presus de ngeri, cu ct a motenit un nume mai deosebit
dect ei. Cci cruia dintre ngeri i-a spus vreodat: Fiul Meu eti Tu, Eu astzi
Te-am nscut"? (Evrei 1, 3-4) i nc: ezi de-a dreapta Mea, pn ce voi
pune pe vrjmaii Ti aternut picioarelor Tale". ngerii oare nu sunt toi
duhuri slujitoare trimii ca s slujeasc pentru cei ce vor fi motenitorii
mntuirii? (Evrei 1, 13-14). Apoi, ,,Cci dac s-a adeverit cuvntul grit prin
ngeri i orice clcare de porunc i orice neascultare i-a primit dreapta
64

Sfntul Chiril al Alexandriei, Despre Sfnta i cea de o fiin Treime, P.S.B., vol. 40, Ed. IBMBOR,
Bucureti,1994, p.116
65
Tu poi tri..., op. cit., p. 62, 66, 120, 144; Cum poi gsi fericirea, Watchtower Bible and Tract Society of

New York, Inc. International Bible Students Association, Brooklyn, New York, USA, Printed in Germany,
1986, p. 18; Unii n nchinarea , p. 73, 97; Cunotina..., op. cit., p. 68

34

rspltire, cum vom scpa noi, dac vom fi nepstori fa de o astfel de

mntuire?" (Evrei 2, 2-3). Aadar, cum L-am cugeta noi i sfinii ngeri pe Fiul
ca chipul slavei negrite i strlucirea ipostasului lui Dumnezeu Tatl, ,,dac
n-ar avea n realitate i cu adevrat insuirea de a se fi nscut i S-ar mpodobi
numai cu cuvinte goale, fiind altfel prin fire i avnd un loc ntre fpturi. Cci nar fi nici o piedic s se afle i Tatl nsui ntre creaturi i de-a trebui s fie
cugetat (creat) dac chipul i strlucirea Lui este Fiul creat"66.
De ce a mai motenit Fiul un nume deosebit de al ngerilor? Dac la Dumnezeu
a nate este egal cu a crea, rezult c tot ceea ce se socotete rangul de Fiul este i
creatur i analog, cel ce este socotit ntre creaturi este i n mod obligatoriu nscut.
Dac aa ar sta lucrurile, pentru ce oare Dumnezeu nu spune i fiecrui n parte
dintre ngeri: ,,Fiul Meu eti Tu, Eu astzi Te-am nscut". De ce nu-L vedem pe
Dumnezeu atribuindu-le ceea ce le-ar fi lor fiinial? Mai bine zis, de ce le-ar refuza-o
Dumnezeu, nedreptindu-i pe aceea care au primit marea cinste a naterii i faptul de
a fi fost rnduii n treapta de fii? Oare la Dumnezeu nu e nici o deosebire ntre a nate
i a crea? Cum n-ar putea nate Fiu Acela care a dat oamenilor i fpturilor puterea de
a nate fiine de aceeai fire cu ele? Asta este chiar o mare absurditate. Pentru aceea i
Sfntul Apostol Pavel ne lumineaz scriind: Cruia dinte ngeri i-a spus vreodat:
Fiul Meu eti Tu" (Evrei 1, 59) sau ,,ezi de-a dreapta Mea" (Evrei 1, 13)? Filiaia
adevarat i dup fire a Fiului cu Tatl este foarte clar precum i deosebirea sa fa
de ngeri care sunt din cele create.
- i tim c Fiul lui Dumnezeu a venit i ne-a dat nou priceperea s cunoatem
pe Dumnezeul cel adevrat; i noi suntem ntru Dumnezeul cel adevrat, adic n
Fiul Lui, Iisus Hristos. Acesta este adevratul Dumnezeu i viaa venic (I
Ioan 5, 20). Aici i marele Baruh contribuie clar artnd firea i slava Fiului,
numai cu degetul lipsind s arate: ,,Acesta este Dumnezeul nostru; nu se va
cugeta altul pe lng El. Aflat-a toat calea tiinei i a dat-o lui Iacob, slugii
Sale i lui Israel cel iubit de El. Dup aceasta S-a aratt pe pmnt i cu
66

Sfntul Chiril al Alexandriei, op.cit., p.84

35

oamenii mpreun a vieuit" (Baruh 3, 37-38). Spune i Sfntul Apostol Pavel

c este un singur Dumnezeu, un singur Domn, Iisus Hristos (I Cor. 8, 6).
Zice i marele prooroc i mprat David n Duhul Sfnt: ,,Cine este
Dumnezeu afar de Domnul i cine este Dumnezeu afar de Dumnezeul
nostru?" (Ps. 17, 34). Apoi, cnd s-a spus la (I Ioan 5, 20) c: ,,i noi suntem n
Dumnezeul Cel adevrat" adic ntru Fiul Su Iisus Hristos, Acesta este
adevratul Dumnezeu i viaa de veci" putem s amintim c i Sfntul
Apostol Pavel acelai lucru 1-a mrturisit, anume c Fiul este Dumnezeu cnd
a spus: ,,Cci n El viem i ne miscam i suntem" (Fapte 17, 28).
-

Insui Hristos a declarat: ,,Nu m tii nici pe Mine, nici pe Tatl Meu. Dac Mai ti pe Mine, L-ai ti i pe Tatl Meu. Iar acelor care 1-au ntrebat pentru
cauza mustrrii le-a rspuns: ,,Cel ce tgduiete pe Tatl, l tgduiete i pe
Fiul. i Cel ce tgduiete pe Fiul, nu are nici pe Tatl" (Ioan 2, 23). Dac nu
este Tat care s fi nscut prin fire, nu va admite cineva nici c subzist Fiul.
Cci este Fiu pentru c a fost nscut. i dac nu este un fiu ca nscut, nu e
nici un Tat dac se raioneaz logic i n acord cu dreapta cugetare. Deci, e
adevrat c fiecare dintre cei doi exista mpreun i se desfiineaz mpreun cu
cellalt"67.

Marele Pavel a spus: ,,Iar dac Duhul celui ce a sculat pe Iisus din mori
locuiete n noi, Cel ce L-a sculat din mori pe Iisus Hristos, va face vii i
trupurile voastre prin Duhul Lui care locuiete n voi" (Romani 8, 11). Acest
citat trebuie neles aa: Domnul nostru Iisus Hristos nu atribuie acest rezultat
altuia, ci lucrrilor Sale, zicnd iudeilor despre trupul Su: ,,Surpai templul
acesta i n trei zile l voi ridica" (Ioan 2, 19).
Spre ntrirea celor afirmate mai sus trebuie s spunem c Duhul este al lui

Dumnezeu i deci i al Fiului, cci nsui Iisus Hristos a artat acest lucru. Apostolul,
vorbind despre Dumnezeu, spune: ,,din aceasta cunoatem c este ntru noi, c din
67

Sfntul Chiril al Alexandriei, op.cit., p.145

36

Duhul Su ne-a dat nou" (I Ioan 4, 13). Aadar, ntorcndu-ne la spusele ,,Duhul
Celui ce a sculat pe Iisus din mori" (Romani 8, 11) i legnd de cele mai sus
zise ,,C din Duhul Su ne-a dat nou" (I Ioan 4, 13), foarte uor vom vedea c se
vorbete despre Iisus Hristos Domnul i Dumnezeul nostru, cci El a zis suflnd ctre
apostoli, ntre care era i Ioan, cel care a consemnat ,,luai Duh Sfnt" (Ioan 20, 22).
Aadar, problema este lmurit i nelegem c nu este nici un temei scripturistic
n afirmaia celor ce atac filiaia natural i dumnezeirea lui Iisus Hristos.
-

Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, este mai presus de toate i este numit
Dumnezeu de ctre David: ,,Toate sunt slujitoare ie" (Ps. 118, 91) i: ,,Venii s
ne nchinm i s cdem naintea Lui, c El ne-a fcut pe noi, i nu noi... Noi
suntem poporul punii Lui i oile minii Lui" (Ps. 94 6-7). Lucrul este lmurit cu
precizie n Noul Testament: ,,Cci oile Mele ascult glasul Meu i Eu le
cunosc pe ele i ele urmeaz Mie. i Eu le dau lor via i nu se vor pierde n
veac i nu le va rpi cineva din mna Mea" (Ioan 10, 27-28).

El este Stpnul i Domnul seceriului: ,,seceriul este mult, iar lucrtorii

puini. Rugai-v, deci de Stpnul seceriului ca s scoat lucrtori la
seceriul Lui" (Matei 9, 36-38). Mrturisete despre aceasta Sfntul Ioan
Boteztorul: ,,E1 are lopata n mn i va curi aria Lui" (Matei 3, 12). Marele
Pavel I prezint apoi ca pe Stpnul celor ce cred: ,,Iar cei ai lui Hristos i-au
rstignit trupul mpreun cu poftele i patimile lor" (Galateni 5, 24). i tot el
spune: ,,Iar dac cineva nu are Duhul lui Hristos, acela nu este al Lui" (Romani
8, 9). Apoi, David zice: ,,Eu sunt al Tu, mntuiete-m, cci ndreptrile dreptii
Tale le-am cutat" (Ps. 118, 56). Apostolul Pavel atribuie Evanghelia Fiului
numindu-L cnd Hristos, cnd Dumnezeu i se numete pe Sine rob al
Acestuia: ,,Pavel, robul lui Hristos, chemat apostol, rnduit spre Evanghelia
lui Dumnezeu" (Romani 1,1); ,,Dar nu ne-am folosit de puterea aceasta, ca s
nu punem vreo piedic Evangheliei lui Hristos" (I Cor. 9, 12); ,,V-am scris mai
cu ndrzneal, n parte, ca s v amintesc despre harul ce mi-a fost dat de
Dumnezeu ca s fiu slujitor al lui lisus Hristos la neamuri, slujind Evanghelia
37

lui Dumnezeu pentru ca aducerea neamurilor s fie bine primit, sfinit n

Duhul Sfnt" (Romani 15, 15-16). i mai zice: ,,Cci n toate nfin-du-ne pe
noi nine ca slujitori ai lui Dumnezeu" (II Cor. 6, 4). Iar n alt loc ,,sunt ei
slujitori ai lui Dumnezeu? Nebunete spun: eu sunt mai mult ca ei" (II Cor.
11,22).
-

E bine s amintim i s discutm cele scrise la I Cor. 11, 3 68 : ,,Hristos este

capul a tot brbatul, iar capul femeii este brbatul, iar capul lui Hristos este
Dumnezeu" (I Cor. 11, 3). Prin cuvintele acestea se demonstreaz c Fiul este de
o fiin cu Tatl i c din aceast fire a ieit El. Iar lucrurile se pot explica
uor. ,,Noi numim pe brbat cap al femeii pentru ca ea a ieit din el la nceput i
a fost modelat dup chipul brbatului, care avea ca arhetip (ca model) pe
Dumnezeu - cci aa a fost fcut, dup Scripturi. Pe de alt parte, definim pe
Hristos drept cap al brbatului, ca rdcin a doua a neamului i prga
umanitii readus la nestricciune prin sfinirea n Duh. Datorit acestui fapt i
nu altuia s-a dat lui Hristos numele de al doilea Adam. Iar pe Tatl I vom
cugeta cap al lui Hristos i I vom crede pe Acesta de o fiin cu El i unit
prin fire, ntruct este cugetat i este n realitate Dumnezeu, dei S-a artat n
trup i S-a fcut ca noi... E necesar n calitate de cap s fie cugetat, fiind de o fire
cu restul trupului. ns, dac ei cuget c Cuvntul, care a odrslit din firea lui
Dumnezeu Tatl, a czut din hotarele dumnezeirii i i-a nsuit msura fpturilor,
s aud spunndu-li-se clar: ,,sau spunei c pomul este bun i fructul este bun,
sau spunei c pomul este ru i fructul lui e ru (Matei 12, 33) 69.

Este cunoscut c pacea este darul dumnezeiesc dat de Dumnezeu i n baza

acestui lucru descoperim dumnezeirea Fiului lui Dumnezeu astfel: ,,Doamne,
Dumnezeul nostru, d-ne nou pace. C toate ni le-ai dat nou, Doamne, afar de
Tine pe altul nu tim, numele Tu numim" (Isaia 26, 12-13). Aceasta n Vechiul
Testament. Iar n Noul Testament ntlnim cuvintele Mntuitorului ctre ucenici

68
69

Idem, ibidem, p. 133

Idem, ibidem, p. 134-135

38

care vin i lumineaz cele mai sus amintite. ,,Pacea mea dau vou, pacea Mea las
vou" (Ioan 14. 27). Iar marele Pavel afirm de asemenea: ,,Har vou i pace de la
Dumnezeu, Tatl nostru i de la Domnul nostru Iisus Hristos" (Romani 1, 7).
-

Alt pasaj scripturistic indic pe Fiul adevrat Dumnezeu prin Firea Sa: ,,Cci a
fi dorit s fiu eu nsumi anatema de la Hristos pentru fraii mei cei de un neam cu
mine dup trup, care sunt israelii, ai crora sunt prinii i din care este Hristos
dup trup,
Cel ce este Dumnezeu dup toate, binecuvntat n veci. Amin." ( Romani 9, 3-5).

Iat i pe proorocul David aducnd cntri de laud nu creaturii ci nsui

Creatorului, adic lui Dumnezeu n persoana Fiului Su Iisus Hristos:
Binecuvnteaz suflete al meu pe Domnul, i nu uita toate binefacerile Lui. Pe
cel ce iart toate frdelegile tale, pe cel ce tmduiete toate bolile tale, pe cel ce
rscumpr din stricciune viaa ta" (Ps. 102, 2-4). i cum tim c David la Fiul se
gndea? Aceasta, Scriptura Noului Testament, ne-o indic. Cine este cel ce
tmduiete toate bolile i n numele cruia sunt vindecate toate bolile? Nu Iisus
Hristos? Ba da, cci cu puterea Lui a fcut acestea i n numele lui se fceau ele de
ctre Apostoli. nsui Domnul 1-a vindecat pe lepros prin puterea i voina sa
zicndu-i: ,,Voiesc, curete-te" (Luca 5, 13). i apoi, cine a rscumprat din
siricciune viaa noastr? Nu Domnul Iisus Hristos? S auzim rspunsul ce-1 d
Apostolul Pavel: ,,Zic ns: ct vreme motenitorul este copil, nu se deosebete cu
nimic de rob, dei este stpn peste toate; ci este sub epitropi i iconomi, pn la
vremea rnduit de Tatl Su. Tot aa i noi, cnd eram copii, eram robi
nelesurilor celor slabe ale lumii, iar cnd a venit plinirea vremii, Dumnezeu a
trimis pe Fiul Su, nscut din femeie, nscut sub Lege, ca pe cei de sub Lege s-i
rscumpere, ca s dobndim nfierea" (Galateni 4, 1-5).

Cnd afirmm c Fiul este Dumnezeu i a creat lumea, avem ca mrturie

cuvintele: ,,Cele nevzute ale Lui se vd de la facerea lumii, nelegndu-se din
fpturi, adic venica Lui putere i dumnezeire" (Romani 1, 20), tot de aceste
cuvinte folosindu-se iehovitii, pretind c este vorba de Tatl. Greesc,
39

necunoscnd Scripturile, dup cum este scris: ,,Prin Cuvntul Domnului cerurile sau ntrit i prin Duhul gurii Lui, toat puterea lor"

(Ps. 32, 6). Iar noi am

mai putea spune i altfel: ,,Prin ce fel de cuvnt i prin ce fel de duh? Cci
Cuvntul lui Dumnezeu nu este o vorb, nici Duhul Lui nu este o suflare.
Astfel. prin asemnare cu firea noastr, i Dumnezeu s-ar face om. i aa ei
(iehovitii) ar declara c Fctorul universului se folosete de acelai duh ca i
noi. Dar ce putere att de mare pornete din vorbe i din suflare nct s poat
fi de ajuns pentru meninerea cerului i a puterilor care sunt n el? Cci dac
i Cuvntul lui Dumnezeu este ca vorba noastr i Duhul lui Dumnezeu la fel
ca duhul nostru, puterea Lui, pornind de la lucruri asemntoare cu ale
noastre, va fi la fel cu puterea noastr. i, ct de mare putere are cuvntul nostru,
tot att are i cuvntul lui Dumnezeu. Dar sunt nelucrtoare i far consisten
duhurile care trec deodat cu vorbele. Aceia care coboar pe Dumnezeu la
asemnarea cu cuvntul nostru, fac ca i Cuvntul i Duhul lui Dumnezeu s fie
nelucrtori i fr subzisten. Dar dac, dup cum spune David, cerurile s-au
ntrit prin Cuvntul Domnului i puterile lor i au nceputul n Duhul lui
Dumnezeu, atunci mare i venic este taina adevrului care ne ndeamn s
spunem c i Cuvntul i Duhul subzist ca persoane"70. Deci aceste cuvinte sunt
ziditoare i n ceea ce privete argumentarea existenei Duhului Sfnt ca persoan
i ca deofiin cu Tatl i cu Fiul.
-

Tot despre acest lucru i dumnezeiescul Moise vorbete artnd pe Fiul ca

Creator: ,,i a zis Dumnezeu: s fie tria, i s-a fcut aa" (Facere 1, 6).
limpezirea deplin a celor spuse o face nsi Scriptura Noului Testament unde
imintete de cuvintele Fiului lui Dumnezeu adresate leprosului n urma rugminii
acestuia de a-1 curi: ,,Voiesc, curete-te" (Luca 5, 13). Apoi, n alte mprejurri
ni se reveleaz Fiul astfel cnd a nviat mori (Ioan 11, 43; Luca 8, 54; 7, 14)
apoi cnd a vindecat bolnavi (Marcu 7, 34; 3, 5; 2, 11) i cnd a izgonit demoni
70

Sfntul Grigorie de Nyssa, Marele cuvnt catehetic ", Editura , Bucureti, 1998, p. 24-25

40

(Marcu 9, 25).
-

Acum ne vom aminti i de cuvntul care spune: ,,La nceput era Cuvntul i
Cuvntul era la Dumnezeu i Dumnezeu era Cuvntul" (Ioan 1, 1). Din nsui
Cuvntul era demonstrm i deducem c Dumnezeu este Cuvntul. Ce poate fi
mai vechi dect c ,,era", la nceput cnd au fost zidite toate. i apoi, dac vin
iehovitii zicnd c de ce ar spune c ,,Cuvntul era Dumnezeu" i nu ,,un
Dumnezeu" aa cum s-a tradus acelai cuvnt Dumnezeu din limba greac la Fapte
2. 6, noi vom rspunde simplu amintind printre altele i textul comentat de noi
cu cteva texte comentate de noi mai n urm de la Filipeni 2, 6-11. Acolo nu
au dect s recunoasc c este Dumnezeu dup fire i om dup fire prin
comentarea cuvintelor ,,Chipul lui Dumnezeu" i ,,chip de rob lund" cci,
precum e adevrat c prin ,,chip de rob" se nelege c a luat firea omeneasc,
fiind om adevrat, tot aa i prin cuvintele ,,chipul lui Dumnezeu fiind", se
nelege c Fiul avea fire dumnezeiasc i era Dumnezeu adevrat i nu ,,un
dumnezeu", cum pretind iehovitii71. n limba greac nu exist articol
nehotrt. ns, n alte limbi exist. De aceea, cnd se traduce n alte limbi
cuvntul de la Fapte 28, 6, ,,Dumnezeu" prin un dumnezeu" este pentru a
exprima concepia politeist a pgnilor despre care se vorbete n text. Pentru
ei exist muli dumnezei - zei, care sunt limitai, nu sunt venici i nici
atotputernici. De aceea, acolo se traduce prin ,,un dumnezeu" spre a face
deosebire ntre concepia monoteist n care Dumnezeu este atotputernic,
atottiitor, venic etc. i cea pgn, politeist, care cuprindea n orizontul ei mai
muli zei care erau circumscrii, se luptau ntre ei, aveau un nceput etc.
-

Avem alte texte n care Fiul se descoper ca Dumnezeu adevrat fiind

distribuitorul i druitorul cu deplin putere al buntilor ce vin la noi de la
Dumnezeu: ,,Fiecruia dintre noi i s-a dat harul dup msura darului lui Hristos"
(Efeseni 4, 7). Sfntul Moise spune i el: ,,Cine a dat gur omului sau cine a fcut
greu la auz i surd, vztor i orb? Nu Eu Domnul Dumnezeu? Si acum mergi i

71

Unii n nchinarea..., op.cit., p.17

41

Eu voi deschide gura ta" (Ieire 4, 11-12). Iar sfinilor si apostoli le-a grit iari
Domnul nostru Iisus Hristos: ,,Punei deci n inimile voastre s nu gndii de mai
nainte ce vei rspunde. Cci Eu v voi da gur i nelepciune, creia nu-i vor
putea sta mpotriv, nici s-i rspund toi potrivnicii notri" (Luca 21, 14-15).
-

Proorocul i fericitul David cnt c Dumnezeu ,,este judector" (Ps. 49, 7) i

c rspltete fiecruia dup faptele lui i c ndreptete pe cine voiete. n
amndou modurile vede pe Fiul lucrtor cu putere dumnezeiasc: ,,Ce-i va folosi
omului de va dobndi lumea toat iar n sufletul su se va pgubi? Sau ce va da
omul n schimb pentru sufletul su. Cci Fiul Omului va veni ntru slava Tatlui
Su cu sfinii Si ngeri i atunci va rsplti fiecruia dup faptele lui" (Matei 16,
26-27). Iar unui bolnav vindecat i-a zis: ,,Fiul, iertate sunt pcatele tale" (Marcu
2, 5). ns ce au fcut fariseii? ntorcndu-se n necredin i plini de furie au
ndrznit (cum fac de altfel i iehovitii acum) s-L acuze de blasfemie pe Cel ce a
rostit fr reinere un astfel de cuvnt cuvenit lui Dumnezeu i au zis: ,,Acesta
hulete. Cine poate ierta pcatele, dect singur Dumnezeu?" (Marcu 2, 7). Deci,
Cel ce e Domnul Legii i al judecii i distribuitorul cununilor i pzitorul
dreptii i Cel ce iart pcatele, fapt nengduit nimnui dintre cei ce se numra
ntre creaturi s o fac, cum n-ar fi Dumnezeu prin fire?"72.

Cuvntul este Dumnezeu n toate i nu e desprit de nimic zicnd i ctre

Israel: ..Cerul mi este Mie scaun, iar pmntul reazem picioarelor Mele" (Isaia
66, 1). ns, orientnd acest cuvnt spre Cuvntul ieit din Dumnezeu Tatl,
dumnezeiescul apostol Pavel scrie: ,,Acolo nu mai este elin si iudeu, tiere
nprejur i netiere mprejur, brbat, scit, rob, liber, ci toate i n 'toate Hristos"
(Col. 3, 11).

Despre cei ce au prsit totul i i-au druit sufletul lui Dumnezeu iar alta slav
ei nu cunosc dect pe a Sa, spune Sfntul Apostol Pavel: ,,Cci eu prin Lege
am murit Legii, ca s vieuiesc lui Dumnezeu" (Galateni 2, 19), adic Fiului i
prin El Tatlui. ntrim acestea prin urmtorul citat: ,,Cci Unul a murit pentru toi,

72

Sfntul Chiril al Alexandriei, op.cit., p.212

42

ca toi cei ce triesc s nu mai triasc lor ci Celui ce a murit i a nviat pentru
toi" (II Cor. 5, 14-15). i se mai poate aduga: ,,Iar mie s nu-mi fie a m luda
dect n crucea lui Hristos" (Galateni 6, 14). Dar oricare dintre sfini va spune i
El: ,,M voi bucura ntru Dumnezeu, Mntuitorul Meu, Domnul Dumnezeu,
puterea mea"(Avacum 3, 18-19)73.
-

S mai auzim i laudele psalmistului ctre Fctorul: ,,La nceput, Tu,

Doamne, pmntul ai ntemeiat i lucrurile minilor Tale sunt cerurile. Ele vor
pieri, dar Tu vei rmanea i toate ca o hain se vor nvechi i ca pe un vemnt i
vei nvlui i se vor schimba. Dar Tu Acelai eti i anii Ti nu se vor mpuina.
Cci toate sunt roabe ale Tale" (Ps. 101, 26-28; 118, 91). Psalmistul poruncete
cerurilor i soarelui i lunii i stelelor i luminii i apelor de deasupra cerurilor sL laude pe El cu cntri de slav (Ps. 118, 3-4). Tot el zice i oamenilor:
,,Venii s ne nchinm i s cdem naintea Lui i s plngem naintea
Domnului, Care ne-a fcut pe noi, c El este Dumnezeul nostru i noi suntem
poporul Lui i oile minilor Lui" (Ps. 94, 6-7). Proorocul David se adreseaz i
ngerilor: Binecuvntai pe Domnul toi ngerii Lui, voi slujitorii Lui facei
voia Lui. Binecuvntai pe Domnul toate lucrurile Lui" (Ps. 102, 20-22). Din
cele spuse pn aici, totul va fi foarte uor cnd vedem c Fiul i le
mpropriaz: ,,Oile Mele ascult glasul Meu. i Eu le cunosc pe ele i ele mi
urmeaz Mie. i Eu le dau lor via venic i nu vor pieri n veac. i nu le va
rpi cineva din mna Mea. Tatl Meu, Care Mi le-a dat Mie e mai mare ca toi i
nimeni nu le poate rpi din mna Tatlui Meu" (Ioan 10, 27-30). i se mai poate
afla din Sfintele Scripturi cum c ngerii i sunt Lui supui: ,,Iar ngerii s-au
apropiat i-I slujeau Lui" (Matei 4, 16).

Cci Eu i Tatl Meu una suntem" (Ioan 10, 30) i ,,Tatl Meu e mai mare
ca toi" (Ioan 10, 29) sunt cuvinte ale Mntuitorului n care nu ncape vreo
inferioritate a Sa n raport cu Tatl. Aceasta este marturisit tot de El cnd zice:
toate ale Mele ale Tale sunt i ale tale, ale Mele (Ioan 17, 10). Ce vei spune

73

Idem, ibidem, p.212

43

iehovistule, c Tatl este superior iar Fiul inferior? ,,Dar atunci ce fel de judecat
ne va face s atribuim Fiului toate ale Tatlui i iari Tatlui cele ale Fiului,
cugetnd totui ca n cele spuse c aparin Tatlui este o superioritate a Lui. Apoi,
cum aparine aceasta Fiului dac este mai mic? i dac e propriu Fiului s fie mai
mic, cum ar fi toate ale Lui i ale Tatlui i care este superior?74. ns noi vom
mai ntreba: ,,Cum are Tatl puterea de a ierta pcatele i Fiul nu o are? Cci
auzim: C de vei ierta oamenilor greelile lor, v va ierta vou i Tatl vostru
cel ceresc" (Matei 6, 14) apoi ,,Ca s tii c putere are Fiul omului pe pmnt s
ierte pcatele, a zis slbnogului: scoal-te, ridic-i patul tu i mergi la casa ta"
(Matei 9, 6). Dac Fiul are i El aceast putere, se nelege c e Dumnezeu
asemenea spuselor apostolului: ,,Cine va ridica par mpotriva aleilor lui
Dumnezeu? Dumnezeu este Cel ce ndrepteaz. Cine este cel ce va osndi?"
(Romani 8, 33-34). i iari: ndreptai deci din credin avem pace cu
Dumnezeu prin Domnul nostru Iisus Hristos" (Romani 5, 1).
-

S-l auzim i pe dumnezeiescul Moise spunnd c Israel s-a nvrednicit de mila de

sus a Tatlui, dei era nvrtoat la inim i anevoie de cluzit: ,,Precum un vultur
i acopera cuibul su, ntinzndu-i aripile, i-a primit pe puii lui i i:a luat pe ei pe
umerii si" (Deut. 32, 11). Fiul afirm c El a fcut acest lucru: ,,Ierusalime,
Ierusalime, care omori pe prooroci i ucizi cu pietre pe cei trimii la tine; de cte
ori am voit s adun pe fiii ti, dup cum adun pasrea puii ei sub aripile ei i nu
ai voit? Iat, se va lsa casa voastr pustie" (Matei 23, 37-38).

Din cele ce se spun despre fire, despre lucrare i despre putere privitoare la
Tatl, vedem c aceleai se spun n totalitate i despre Fiul. Dumnezeu Tatl, a spus
prin glasul lui Isaia: ,,ntoarcei-v ctre Mine i v vei mntui cei de la
marginile pmntului. Eu sunt Dumnezeu i nu este altul. Pe Mine nsumi m jur:
De va iei din gura mea dreptate, cuvintele mele nu le voi ntoarce" (Isaia 45,
22-23). Pe lng acestea, ce spune Fiul n Evanghelie este tot una cu ce este
scris la Isaia, astfel: Venii la Mine toi cei ostenii i mpovrai i Eu v voi

74

Idem, ibidem, p.221

44

odihni pe voi. Luai jugul Meu peste voi" (Matei 11, 28-29). i: ,,Cci adevrat
zic vou: nainte de a trece cerul i pmntul, o iota sau o cirta din Lege nu va
trece, pn ce se vor face toate. Cerul i pmntul vor trece, dar cuvintele Mele nu
vor trece" (Matei 5, 18;24, 35). Din toate acestea vedem cum cuvintele spuse prin
Fiul nu suport s sufere retragerea lor, asemenea celor ntamplate ale Tatlui (Isaia
45, 22-23).
-

Ideea de egalitate i deofiinime nicidecum nu e atacat de textul Sfntului

Apostol Pavel, cum ar crede ereticii iehoviti cnd spune: ,,Cnd se vor supune
Lui toate, afar de Cel ce I-a supus Lui toate, atunci i Fiul Se va supune Celui
ce I-a supus Lui taoate, ca s fie Dumnezeu toate n toate.

Trebuie s neteleag i aceti anticriti c ideea supunerii nu are de a face cu cele

fiinei. ,,Cci duhurile proorocilor se supun proorocilor" (I Cor. 14, 32). ,,De pild
Isaac s-a supus lui Avraam, iar lui iari, cel ieit din el. Dar nici duhurile
proorocilor nu fceau din pricina acestei supuneri firea proorocilor asemntoare. Nici
pe ferictul Isaac, de alta fire si strin, pentru ca convins de respectul pentru tatl
Su se supune ai ddea aceasta ca dar frumos al filiaiei celui ce 1-a nscut" 75. Dac
aceea n care are loc fapta supunerii urmeaz imediat i degradarea fiinei lor, atunci
s se spun aceleai i despre Fiul i s se socoteasca faptul adevrat. Iar dac
supunerea nu degradeaz nicidecum raiunea firii, ci este un mod al cinstirii i
ascultrii fiului fa de Tatl, i o nclinare delicat a voii care se cuvine s fie
respectat, ca ceva ce nu vatm nici la noi riunile firii, pentru ce isi insusesc
nemernicii in chip nepriceput aceasta afirmatie cu totul absurda, aplicand-o lui
Dumnezeu, ieit prin fire din Dumnezeu. Sau, oare n-a scris Luca despre Hristos
Insui si despre Sfanta Fecioara si despre eel socotit tata dupa trup ca ,,le era supus"
(Luca 2, 51)?76. Pentru acest lucru, cei intariti in credinta nu se vor poticni in
ascultarea pe care o arata Fiul in Sfintele Scripturi, ci mai degraba le vor rasuna in
urechi cuvintele sfantului Apostol Pavel, care scrie: ,,Noi surpam iscodirile mintii, i
toata trufia care se ridica impotriva cunoasterii lui Dumnezeu i tot gandul il robim,
75

Idem, ibidem, p. 225

45

spre ascultarea lui Hristos" (II Cor. 10, 4-5).

-

Marele prooroc si imparat David poate el minti atribuind Fiului slava

vazuta pretutindeni si identica cu a Tatalui? Caci a zis: ,,cerurile vor pieri, dar
Tu ramai. Si toate ca o haina se vor invechi si ca un vesmant se vor schimba.
Dar tu Acelasi esti si anii Tai nu se vor imputina" (Ps. 101, 26-28). Oare si
marele Pavel a gresit fata de adevar cand a zis: ,,Iisus Hristos ieri si azi si in veci
Acelasi" (Evrei 13, 8)? Cum ar fi ramas acelasi daca S-ar fi schimbat dupa
Fiinta?

Aflam in Sfanta scriptura ca ingerii, arhanghelii si toti cei ce traiesc viata

fericita de sus sunt deopotriva ai Tatalui si ai Fiului. Astfel spune psalmistul:
,,Binecuvantati pe Domnul toti ingerii Lui, slujitorii Lui, care faceti voia Lui"
(Ps. 102, 20-21). Deci, vedem ca multimea puterilor cereti este sub stapanirea
Tatalui.
/s
lar Fiul, cand va veni ca Judecator, la timpul randuit, precum Insusi mai
inainte vesteste: ,,Caci Fiul Omului va sa vina intru slava Tatalui Sau, cu
sfmtii Sai ingeri" (Matei 16, 27). Reiese limpede de aici ca atunci cand va
Veni la timpul hotarat sa rasplateasca fiecaruia dupa faptele lui, ,,E1 nu va avea
o slava (slujire) si o podoaba de la slujitori straini, ci .de la cetele ingerilor,
fund slujit de ei, ca de slujitorii Lui cu adevarat proprii"77.
-

Cuvintele: ,,Dupa aceea, sfarsitul, cand Domnul va preda imparatia lui

Dumnezeu si Tatalui, cand va desfiinta orice domnie si orice stapanire si orice

putere. Caci El trebuie sa imparateasca pana ce va pune pe toti vrajmaii Sai
sub picioarele Sale. Vrajmasul eel din urma care va fi nimicit este moartea" (I
Cor. 15, 24-26) au fost intelese de iehoviti si de alti eretici trinitari ca un fel de
interval pana la sfarsitul imparatiei Lui. Incepatoriile (autoritatile de orice fel) isi
vor inceta activitatea cand moartea va fi desfiintata, caci atunci vor preda
puterea de a stapani numai lui Dumnezeu Tatal . Se inseala cei care cred
asa. ,,Fiul nu S-a lipsit de coroana imparatiei si n-a fost scos de la stapanirea
46

tuturor de la un anumit timp"79. Acest lucru nu 1-a spus Sfantul Apostol Pavel. El
stia ca marele prooroc si imparat David canta Fiului in Duhul: ,,Scaunul Tau,
Dumnezeule, in veacul veacului. Toiagul dreptatii, toiagul imparatiei Tale"
(Ps. 44, 7). Apoi ii rusineaza pe acesti departati de Dumnezeu chiar fericitul
Gavriil, care spune Sfmtei Fecioare cele despre Hristos: ,,Nu te teme (de
iconomie) Marie! Caci ai aflat har de la Dumnezeu, iata vei lua in pantece si vei
naste fiu si vei chema numele lui lisus. Caci El va mantui pe poporul Lui de
pacatele Lui. i-I va da Lui Domnul Dumnezeu tronul lui David, parintele
Lui si va imparati peste casa lui lacob in vecii vecilor si Imparatia Lui nu va
avea sfarsit" (Luca 1, 30-32)80. Noi spunem ca Hristos Domnul va
A
imparati impreuna cu Nascatorul Sau, iar Imparatia Sa va fi vesnica, fara
intreruperi, dupa cum a scris si dumnezeiescul Daniil: ,,i in zilele
imparatilor acelora va ridica Dumnezeul cerului o imparatie care in veac nu
s.e va strica. Si
A
Imparatia Lui nu se va lasa altui popor. Marunti-va si va vantura toate
imparatiile si ea va sta in veci" (Daniil 2, 44). Si iarasi: 5rAm vazut in vedenia
noptii si iata ca pe norii cerului, ca un Fiu al Omului venea si a ajuns pana la
Cel vechi de zile si
A

inaintea Lui s-a adus. i Lui I s-a dat stapanirea si cinstea si Imparatia. Si
toate popoarele semintiile si limbile vor sluji Lui. Stapanirea Lui, stapanirea
vesnica
A

care nu va trece si Imparajia Lui nu se va strica" (Daniil 7, 13-14).

Tot in folosul punerii in evidenta a deofiintimei Fiului cu Tatal, vin si
cuvintele
apostolului neamurilor: ,,Iar pe eel ce scurta vreme a fost pus mai prejos de
47

mgeri,
A
pe lisus, II vedem incununat cu slava si cu cinste pentru patima mortii" (Evrei
2, 9). Deci, cum a fost socotit vrednic de inchinare, de catre ingeri, Cel ce S-a
aflat intr-o fire inferioara si intr-o slava mai mica decat cea a lor? Aceasta se
explica prin aceea ca firii omenesti i se cuvine un loc mai mic, fiind
inferioara firii ingeresti, iar dumnezeirii mai presus de toate ii revine
superioritatea si suprematia peste cele create si care se afla mai presus prin
fiinta de orice fiinta rationala si de tot numele"81. Din cele afirmate intelegem
ca fml e mai mic pentru ca e om. i prin aceasta El este inchinator, iar pentru
ca e prin fire Dumnezeu si egal cu Tatal, este inchinat de toti. Dumnezeu a si
spus prin unul din prooroci: ,,Sunt viu Eu, zice Domnul, pentru ca Mie Mi se
va pleca tot genunchiul si toata limba se va marturisi" (Romani 14, 11; Isaia
48, 18; 45, 23). Marele Apostol Pavel a vazut foarte bine pe Fiul deofiinta
cu Tatal si ,,L-a stiut ca Cel nascut este intru slava Celui ce L-a nascut"82.
Pentru aceea si zice: ,,intru numele lui lisus tot genunchiul sa se piece, al celor
ceresti si al celor pamantesti si al celor dedesupt. SJ sa marturiseasca toata
limba ca Domn este lisus Hristos, intru slava lui Dumnezeu-Tatal" (Filipeni 2,
10-11).
C. Duhul Slant - energia Tatalui
lehovistii afirma: ,,Spiritul sfant al lui Dumnezeu nu este o persoana. Este
forta activa a lui lehova, forta pe care Cel Atotputernic o foloseste pentru a-si realiza
scopurile - Geneza 1, 2; Faptele 2, 1-4, 32, 33; II Petru 1, 20-21"83. De aici, pentru ei
este clar ca Duhul Sfant e o creatura si nu Dumnezeu. Extraordinar! Despre Fiul spun ei
ca ar fi creat pentru ca s-au poticnit in niste versete care se refera fie la omenitatea Sa
fie la originea Sa. Dar ce text gasesc ei ca Duhul Sfant a fost creat. Acolo la Fiul au
gosit nite texte pe care sa le aduca in fata, texte al caror adevar n-a putut incapea in
mintea lor ingusta. Dar in care cuvinte ale Sfintei Scripturi s-au mai poticnit de
aceasta data? Nicaieri nu se spune ca Duhul Sfant a fost creat, cu atat mai putin ca ar
48

fi o forta activa. Daca nu e creat, atunci cum e vesnic, caci singur Dumnezeu este vesnic
ca Treime in unime.
Dar sa le demonstram mai intai ca Duhul Sfant este Persoana si totodata
Dumnezeu dupa fire.
Daca Duhul Sfant este o energie a lui Dumnezeu, ,,e lucrare, e vadit ca va fi
lucrata si ca nu va lucra si inceteaza indata ce nu mai e lucrata. Asa e lucrarea. Deci
cum lucreaza (I Cor. 12, 11) i spune acestea (Matei 19, 20; loan 14, 26); Osebeste
(Fapte 13, 2) se intristeaza (Efeseni 4, 35) si se manie (lov 4, 9) si face toate cate
arata pe cineva care se mica si nu o micare (in sine)? lar de are o fiinta (o
substanta), i nu ceva din jurul fiintei, va fi sau creatura, sau Dumnezeu... Dar de este
creatura, cum putem crede in El, sau cum ajungem desavarsiti in El. Fiindca nu este
acelai lucru a crede in cineva si a crede despre ceva. Caci primul se refera la
dumnezeire, al doilea la orice lucru84.
Asadar, am aratat ca Duhul Sfant este Persoana si nu energie sau lucrare.
Acum vom arata ca nici creat nu este. S, tim din cate s-au vorbit despre Fiul ca este
,,Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat"85 iar intrucat e nascut nu e facut sau
creat. Acelai lucru il putem spune i despre Sfantul Duh caci Insui Mantuitorul
spune: ,,Duhul Sfant, Care de la Tatal purcede (loan 15, 26) i intrucat purcede de
acolo nu este creatura. Iar intrucat nu e nascut nu e nici Fiu. Dar fiind intermediar
intre Cel nenascut si Cel nascut, este Dumnezeu"86.
Duhul este Cel intru Care ne inchinam i prin care ne rugam. Caci zice Scriptura: Duh
este Dumnezeu si eel ce se inchina Lui se cade sa se inchine in Duh si in Adevar
(loan 4, 24). i iarasi: ,,Nu stim sa ne inchinam cum trebuie, ci insusi Duhul Se
roaga pentru noi cu suspine negraite" (Roman! 8, 26); si: ,,Ma voi ruga si cu Duhul, dar
ma voi ruga si cu mintea" (I Cor. 14, 15), adica in minte si intru Duhul. Deci, ,,a se
inchina si a se rug intru Duhul, socotesc ca nu e altceva decat ca El Insusi Isi aduce
Lui inchinare si
R7
rugaciune" .
49

Poate ca vor obiecta iehovitii ca Duhul este dintre cele create. Caci scrie ca:
,,Trei sunt cei ce marturisesc pe pamant: Duhul, apa si sangele" (I loan 5, 8). Chiar
daca ele sunt numarate impreuna (lucru care-i sminteste pe iehovisti), dar nu sunt si
deofiinta pentru ca acest lucru nu este obligatoriu. Spre exemplu, cand spunem
,,caine", nu ne gandim oare la cainele care traieste pe uscat, la cainele care traieste
in mare si apoi la Constelatia Cainelui? Apoi cuvantul ,,rac" la ce ne duce cu gandul?
Oare nu la un animal, o piesa de bicicleta si o constelatie? Dar pe langa acestea,
gramatica ne indica pe cele enumerate: ,,Duhul, apa si sangele" ca nefiind deofiinta
deoarece autorul sacru a folosit cele impreuna numarate nu intr-un mod consecvent ci,
dupa ce le-a spus trei la masculin (Treis), a continual spunandu-ne ,,trei" la neutru
(Tria), contrar regulilor si legilor gramaticii88.
Duhul Sfant mai are si o multime de numiri care indica proprietati ale lui
Dumnezeu. I Se spune: Duhul lui Dumnezeu (I Cor. 2, 11), Duhul lui Hristos
(Romani 8, 9) mintea lui Hristos (I Cor. 2, 16) Duhul Domnului (Intel. 1, 7), El
Insusi Domn (II Cor. 3, 17), Duhul invierii (Rom. 8, 15) al adevarului (loan 14, 7; 15,
20) al libertatii (II Cor. 3, 17); Duhul intelepciunii, al intelegerii, al sfatului, al
tariei, al cunoasterii, al evlaviei al fricii de Dumnezeu (Isaia 7, 2). Caci e Facatorul
tuturor acestora. El umple toate, sustine toate prin Fiinta Sa. ,,E1 umple lumea"
(Intel. 1, 7) prin fiinta Lui, fiind necuprins de lume dupa puterea Lui. Este bun (Ps.
142, 10), drept (Ps. 50, 11), stapanitor (Ps. 50, 13), sfinteste prin fire (I Cor. 6, 11), nu e
s fin Jit, masoara, nu e masurat (I loan 3, 34). A participat (Romani 8, 15), nu Se
impartaseste, umple (Intel. 1, 7), nu e umplut, sustine (Ibid.) nu e sustinut, e
mostenit (Efeseni 1, 13-14), slavit (I Cor. 16, 19-20), impreuna numarat (Matei 28,
19), ameninta (Marcu 3, 29), e degetul lui Dumnezeu (Luca 11, 20), este foe (Fapte 2,
3), fiind Dumnezeu (Deut. 4, 24), pentru a arata, socotesc ca e de o fiinta cu
Dumnezeu. Este Duhul care face sa existe toata existenta (Ps. 103, 30), Care
recreaza prin Botez (loan 3, 5), prin inviere (lez. 37, 5-6,9-10,14). Este Duhul Care
cunoaste toate (I Cor. II. 10), Care invata (loan 14, 26) Care sufla unde si cat
voieste (loan 3, 8), Care calauzeste (Ps. 142, 10), graieste (Fapte 13, 2), trimite
50

(Fapte 14, 4), care osebeste (Fapte 13,2), Care Se manie (lov 4, 9), este incercat (Fapte
5, 8), descopera (loan 16, 13), lumineaza (loan 14, 26), da viata (loan 6, 63), mai bine
zis, insasi lumina si viata, Cel ce ne face templu (I Cor. 3, 16), ne indumnezeieste
(Ibid.), ne desavareste (loan 16, 13), precedeaza Botezul (Fapte 10, 47) si lucreaza
dupa Botez, lucreaza toate ca Dumnezeu (I Cor. 14, 4-6), Se imparte in limbi de foe
(Fapte 2, 2), distribuie harisme (I Cor. 12, 11), face apostoli, prooroci, evanghelisti,
pastori si invatatori (efes. 4, 11), este intelegator in multi, limpede, patrunzator,
neimpiedicat, neintinat (Intel. 7, 27-29), ceea ce este egal cu: este Atotintelept si
lucrator in multe chipuri (I Cor. 12, 11); patrunde si lamureste toate (Intel. 7, 24);
Insusi Stapanitor (Intel 7, 23), neschimbat (Ibid.), Atotputernic (Ibid.) A-toatesupraveghetor (Ibid.), patrunde toate duhurile intelegatoare (Ibid.) curate, cele mai
subtiri (Ibid.) socotesc: puterile ingeresti ca si pe cele proorocesti (Intel. 7, 27),
apostolice, in acelasj moment, neaflatoare in aceleasi locuri (Intel. 8, 1) ci imprastiate,
ceea ce arata ca e necircumsris.
Cei ce spun si invata acestea si care, in plus, II numesc ,,alt mangaietor" (loan
14, 16) sau, asa zicand, alt Dumnezeu - cei ce stiu ca hula impotriva Lui e de neiertat
(Matei 12, 31), cei ce au osandit atat de infricosator pe Anania i Safira fiindca au
mintit pe Duhul Sfant, adica au mintit pe Dumnezeu si nu pe om (Fapte 5), ce ti se
pare (iehovistule): propovaduiesc pe Duhul ca Dumnezeu sau ca altceva?... i toate
cate le spune Scriptura in inteles mai umilit: ca e dat (Intel 7, 24), ca e trimis (Intel. 7,
23), ca e distribuit (Ibid.), ca e harisma (Ibid.), ca e dar (Ibid.), suflare (Ibid.),
fagaduinta (Ibid.), mijlocire (Intel. 7, 27), fie altceva de felul acesta, ca sa nu mai
spun pe fiecare, il arata raportat la cauza prima ca sa se arate de la Cine vine si sa
nu se cugete trei principii
OQ
impartite in chip politeist .
Vom vorbi in continuare despre Duhul Sfant analizand texte paralele din
Sfanta
Scriptura:
51

Proorocul Amos (Amos 1, 6,9,11,13) exclama: Acestea zice Domnul! Dar

invatatorii nostrii care au fost invatatori si slujitori ai Cuvantului (Luca 1, 2)
au spus: ,,Acestea zice Duhul Sfant" (Fapte 21, 11). Si s-a mai scris: postind
ei si slujind Domnului, a zis Duhul Sfant: ,,osebiti-Mi pe Barnaba si pe Pavel
pentru lucrul la care i-am chemat pe ei" (Fapte 13, 2). Dar daca Duhul este mai
mic decat Dumnezeu si urmeaza dupa Fiinta Lui, fiind strain prin fire sau fiind
de alta fire, daca slujirea sfmtilor mai vechi este superioara celei evanghelice
i apostolice, daca cei dintai au propovaduit cuvintele Domnului
Dumnezeu, iar ceilalti ale duhului, ce spunem?90 Dar pentru ce Pavel a numit
slujirea Legii Vechi slujirea osandirii i a mortii, iar Legea harului slujirea
vietii si a dreptatii? Caci scrie: ,,Daca a avut parte de slava slujirea care
aducea osandire, cu mult mai mult prisoseste in slava slujirea dreptatii" (II
Cor. 3, 9). Apoi, vorbind despre el si despre alti apostoli zice: ,,Cel ce ne-a
invrednicit sa fim slujitori ai Noului Testament, nu ai literei, ci ai Duhului,
caci litera omoara, iar Duhul face viu" (II Cor. 3, 6) oare cuvintele dinainte si
de la Dumnezeu osandeau pe cei din vechime si ii duceau la alunecarea in cele
mai mari rele, iar cele ale duhului ii indrepteaza
acum si ii fac vii e bine sa ia aminte i ,,martorii" la aceste intrebari pe care li
le adresam.

Dumnezeu introduce in sufletele sfintilor impartasirea de insusirile Sale prin

Duhul, prin care facandu-ne impreuna chipuri cu Fiul eel dupa fire, suntem numiti de
El si fii ai lui Dumnezeu. ,,Caci pentru ca suntem fii, a trimis Dumnezeu pe Duhul
Fiului Sau in inimile noastre. strigand awa Parinte" (Gal. 4, 6). Daca deci eel ce poate
face dumnezei prin Sine, e mai mare si mai malt decat firea creaturii, cine va mai
indrazni sa considere pe Duhul Sfant printre cele create? Este adevarat ceea ce spune
psalmistului Dumnezeu: ,,Toate sunt roabe ale Tale" (Ps. 118, 91). Acum Cel ce poate
dezbraca robul de robia sa i poate infrumuseta cu maririle libertatii si poate face
aceasta, trebuie sa fi fost prin sine insusi primul eliberat de calitatea de rob si sa fi avut
o fire suprema si libera. Caci numai asa va putea produce si in alte firi binele ce-i
52

este propriu in mod fiintial: libertatea. Acestea le spune fericitul Pavel: ,,Iar noi
toti, cu fata descoperita, privind ca-n oglinda slava Domnului, ne prefacem in
acelai chip din slava in slava, ca de la Domnul Duhul. lar Domnul este Duhul. Si
unde este Duhul Domnului, acolo este libertatea" (II Cor. 3, 17-18). Dar mai zice i
altceva: ,,Caci n-ati primit duh de robie, iarasi spre temere, ci ati primit duhul
infierii, intru care strigam: awa Parinte" (Romani 8, 15). Apoi, pentru ca
Mantuitorul hotarase sa cinsteasca pe Sfintii Apostoli cu demnitati suprafiresti, ca
unii care vor fi partai in curand de Duhul Sfant si liber, i-a numit, inca inainte
prieteni si liberi, spunand: nu va mai zic robi, voi sunteti prietenii Mei (loan 15, 1415). Astfel, deci, Domnul este Duhul si unde este Duhul Domnului, trebuie cautata
libertatea. De aceea Duhul provine din firea libera i nu trebuie pus in rand cu
creatia. Caci creatura prin El capata slava libertatii, parasind rusinea robiei si scapand
de ea . Lui Dumnezeu i numai Lui i se recunoate puterea sa poata elibera de
neascultari si condamnare pe cei ce sunt stapaniti de ele, si nici unei alte existente.
lar Dumnezeu si din Dumnezeu ni s-a descoperit Duhul dupa cum ne spune Sfanta
Scriptura. El a uns pe Hristos ca imparat: pe lisus din Nazaret L-a uns Dumnezeu prin
Duhul Sfant (Fapte 10, 38). Apoi: ,,i voi, ungerea pe care ati primit-o de la El
ramane in voi i nu aveti trebuinta sS va invete cineva ci ungerea Lui va va invata
despre toate" (I loan 22, 27). Se poate auzi si Hristos insusi strigand prin glasul
psalmistului aceasta explicare a slavei care vine prin ungere: eu am fost pus imparat de
catre El (Ps. 2, 6). Sa ne spuna iehovistii: Un duh rob face un stapan? Are ca fire
proprie demnitatea imparateasca eel ce, dupa ei, nu e liber? Cu aceasta idee proasta
noi nu avem partasie. Noi stim cuvintele Sfantului Apostol Pavel: Cine va ridica
para impotriva aleilor lui Dumnezeu? Dumnezeu este Cel ce indrepteaza. Cine
este eel ce osandeste? (Romani 33, 34). Caci marele Apostol, atribuind numai firii
dumnezeiesti si mai presus de toate, puterea de a indrepta pe unii si de a-i face
apostoli, pe aceasta o acorda firii si slavei Duhului, dupa cum scrie: i eram fiii
maniei, ca si ceilalti. Dar v-ati spalat, v-ati sfintit, v-ati indreptat in numele Domnului
lisus Hristos si in Duhul Dumnezeului nostru (I Cor. 6, 11). Cum ar putea fi cugetat ca o
53

creatura si faptura existenta care creeaza impreuna cu Creatorul si ca puterea si

stapanirea, in acest sens, nu este o adaugire din afara si nu este o innobilare cu ea in
mod fals si de la altul, ci o are de la Sine si proprie prin fire? ,,Caci Duhul
Dumnezeiesc m-a facut pe mine, zice" (lov 33, 4), desi Sfmtele Scripturi afirma ca
Dumnezeu a luat tarana din pamant si a cinstit pe om, alcatuind-o prin lucrarea
mainilor Lui, daca adevarat spune Cel ce zice: Mainile Tale m-au facut si m-au zidit
(Ps. 118, 73).
Am amintit anterior, cand am vorbit despre Fiul, ca Fiul si Duhul Sfant nu pot sa nu
fie Persoane si sa fie lipsite de calitatea de Dumnezeu, insusiri pe care le
evidentiaza psalmistul cand spune: ,,Cu cuvantul Domnului, cerurile s-au intarit si prin
Duhul gurii Lui, toata puterea lor" (Ps. 32, 6).
S-a scris despre Dumnezeu: Cel ce singur are nemurire i locuieste intru lumina
neapropiata (I Tim. 6, 16), cuvinte ce ne arata ca nemurirea este proprie Siesi si
credem despre El ca este Viata. Cum ar putea fi Duhul de viata Facator, daca este
creatura? Cad este scris: in Dumnezeu viem si ne miscam si suntem. (Fapte 17, 28).
Despre Dumnezeu Tatal se spune de catre Pavel lui Timotei: Iti poruncesc inaintea
lui Dumnezeu, Cel ce da tuturor viata (I Timotei 6, 13). lar Hristos, invatand-o pe
sora lui Lazar zice: Eu sunt invierea si viata (loan 11, 25). Asemenea despre Sfantul
Duh: ,,Trupul nu foloseste la nimic. Duhul este care face viu" (loan 6, 63). Daca
Dumnezeu Tatal da viata tuturor i Fiul este Viata, si Duhul e de viata Facator, cine
ar putea indrazni, spunandu-se acestea, ca este una dintre aceste persoane viata, fara a
fi cugetat ca viu prin fire? Ca Duhul da viata dupa fire spune si fericitul Pavel: lar
daca Duhul Celui ce a sculat pe lisus din morti locuieste in voi, Cel ce a sculat pe
lisus din morti va face vii si trupurile voastre muritoare prin Duhul Lui, Care
locuieste in voi (Romani 8, 11). Ca Duhul este viata prin fire si nu prin participare, deci
Dumnezeu poate cunoaste din osanda la care i-a supus Dumnezeu pe cei ce se
inchina celor create: ,,spaimantatu-s-a cerul de aceasta si s-a infricosat mult, zice
Domnul, ca doua rele a facut poporul Meu: M-au parasit pe Mine, izvorul apei vii si
si-au sapat lorusi fantani surpate, care nu vor putea tine apa" (ler. 2, 12-13). Deci
54

acela care este

A.
izvorul apei vii este cu adevarat Dumnezeu. i Dumnezeu este Fiul, caci Insusi
a zis: daca inseteaza cineva, sa vie la Mine si sa bea. Cel ce crede in Mine, a
spus Scriptura, rauri de apa vie vor curge din pantecele lui. (loan 7, 37-38).
Dumnezeu este si Duhul, dupa cum explica mai departe Sfantul evanghelist
loan, caci se refera la firea si lucrarea Sfantului Duh, zicand: Jar aceasta a
spus-o despre Duhul, pe Care aveau sa-1 primeasca cei ce vor crede in El"
(loan 7, 39). Vedem din nou clar i lamurit: Duhul i Fiul, Tatal sau Fiul, sunt in
mod egal i puternic
92
apa vietn .
- Alta dovada ne vine din Sfanta Scriptura: ,,Cine a dat gura omului? i cine 1a facut greu la auz i surd, vazator i orb? Nu Eu, Domnul Dumnezeu?"
(Ieire 4, 11-12). i in alt loc, printr-un prooroc zice despre iudei: ,,In alte
limbi i cu alte buze voi grai poporului acesta i nici aa nu vor crede" (I
Cor. 14, 21; Isaia 28, 11). lar in Faptele Sfmtilor Apostoli, se face aceasta prin
lucrarea Duhului: ,,SJ au inceput a grai in alte limbi, precum le-a dat Duhul sa
rosteasca" (Fapte 2, 4). Apoi, Hristos spune iar ucenicilor Sai ca vor fi dus.i la
capetenii i imparati, dar nu trebuie sa se teama: ,,Nu va ingrijiti cum sau ce
veti vorbi, caci se va da voua in ceasul acela ce sa vorbiti. Fiindca nu voi
sunteti care vorbiti, ci Duhul Tatalui vostru este Care graiete intru voi" (Matei
10, 19-20).
-

Duhul Sfant este nedespartit i absolut nimic nu-L separa de Tatal i de

Fiul. Scriind corintenilor despre harisma glosolaliei, Sfantul Apostol Pavel zice:
,,daca toti profetiti i intra vre-un necredincios sau vre-un neinitiat, (acela)
este dat pe fata de catre toti, este cercetat de toti i cele ascunse ale inimii lui
devin cunoscute i aa, cazand cu fata la pamant, se va inchina lui
Dumnezeu i va spune ca Dumnezeu cu adevarat este cu voi.(I Cor. 14, 2455

25). Deci, daca pornind de la profetie - care se exercita ca har al Duhului recunoate cineva ca in profeti se afla Dumnezeu, sa ia aminte acetia ce loc
atribuie Duhului Sfant. Care din variantele alternative este mai justa? Sa-1
consideram Dumnezeu, sau creatura? Dar replica lui Petru adresata lui Safira:
,,de ce v-ati sfatuit sa ispititi pe Duhul Sfant? Nu ati mintit oamenilor, ci lui
Dumnezeu" (Fapte 5, 9,4), oare nu arata ca pacatele savars.ite impotriva
Duhului Sfant sunt considerate ca pacate impotriva lui Dumnezeu? De aici se
poate afla ca Duhul participa la orice actiune a Tatalui i a Fiului. Cand
Dumnezeu imparte darurile iar Domnul slujirile, Duhul este de fata hotarand
distribuirea harismelor, aa cum crede de cuviinta, dupa vrednicia fiecaruia.
Pentru ca zice: ,,Exista diferite harisme, dar acelas.i Duh (in toate). i slujiri
diferite, dar acelai Domn (Care le imparte) i diferite lucrari, dar acelai
Dumnezeu care lucreaza totul in toti (I Cor. 12, 4-6). Pe toate acestea le
opereaza ,,unul i acelai Duh, impartind fiecaruia, dupa cum voiete" (I Cor. 12,
11).
-

Noi nu ne vom mai osteni sa aratam stralucirea slavei Duhului ci vom arata
simplu cele ce zice Scriptura, ca argumente de ordin superior: ,,Domnul sa
indrepteze inimile voastre spre dragostea lui Dumnezeu si sa va intareasca
sa suportati necazul pentru Hristos" (II Tes. 3, 5).

Cine este Domnul care conduce la iubirea lui Dumnezeu i la rabdarea necazurilor pentru
Hristos? Raspunsul sa-1 dea iehovis.tii. Pentru ca daca s-ar fi referit la Dumnezeu- Tatal,
de buna seama c ar fi zis: Domnul sa va conduca la iubirea Sa. lar daca s-ar fi
referit la Fiul ar fi zis: sa va conduca la rabdarea Lui. Sa cerceteze, deci, ce alta
persoana este vrednica a fi cinstita cu numele de Domnul. Asemenea acestuia se afla
altundeva textul: Domnul sa va faca sa creteti tot mai mult in dragoste unii fata de
altii, cum facem i noi fata de voi, sa va intareasca inimile neprihanite in sfintenie,
inaintea ,lui Dumnezeu s.i Tatal nostru, la venirea Domnului nostru lisus Hristos,
impreuna cu toti sfmtii Sai (I Tes. 3, 12-13). Carui Domn se roaga sa intareasca
inimile credincioilor din Tesalonic incat sa se prezinte ei curati s.i sfinti inaintea lui
56

Dumnezeu i Tatal nostru la venirea Domnului? Tot iehovitii sa ne raspunda. Insa nau ce sa raspunda. De aceea, sa asculte i alt text in care Duhul este numit in mod
clar ,,Domn". lar Domnul (zice apostolul) este Duh: ,,Ca de la Duhul, ca de la
Domnul" (II Cor. 17, 18)93.
- Nu te ruinezi, omule, de apostolul care zice ca ,,Templul lui Dumnezeu sunteti s,
i Duhul lui Dumnezeu locuiete in voi"?. Oare a fost cinstita vreodata
locuinta robului cu numele de Templu? Nu cumva cugeta ceea ce nu se
cuvine cei ce socotesc scriptura ca inspirata de Dumnezeu, pentru ca a fost
compusa sub inspiratia Duhului Sfant?94.
-

Avem alta dovada a comuniunii dupa fire a Duhului cu Tatal i cu Fjul, scoasa
din faptul ca El este la fel de greu ca i Aces.tia de contemplat: ,,Parinte drepte,
lumea nu Te-a cunoscut" (loan 17, 21). Aici, prin cuvantul ,,lume" nu intelege
universul alcatuit din cer i pamant, ci vietuitoarele acestea trecatoare, care
sunt supuse la
,/N
nesfarite transformari. Vorbind despre Sine, Domnul zice: ,,Inca putin i
lumea nu ma va mai vedea, insa voi ma veti vedea" (loan 14, 19). Aici iarai
numete lume pe cei care sunt ataati vietii materiale s.i trupeti, pe cei
care accepts adevarul numai daca-1 vad cu ochii lor trupes.ti. Acetia,
datorita necredintei in inviere, nu aveau sa vada cu ochii inimii pe Domnul
nostru. Exact acelas.i lucru a spus i despre Duhul: ,,Duhul Adevarului, pe Care
lumea nu poate sa-L primeasca,
/\
pentru ca nu-1 vede, nici nu-L cunoate. Voi II cunoateti, ca ramane la voi s.i
in voi va fi!" (loan 14, 17). Acelasi lucru il zice i Isaia: ,,Cel ce a intarit
pamantul i cele de pe el, Care a dat suflare poporului de pe el i pe Duhul
celor ce il dispretuiesc" (Isaia 42, 5). Pentru ca cei care tree peste cele
pamanteti i se ridica deasupra lor au fost socotiti vrednici de darul Duhului
Sfant 5.
57

Omniprezenta caracteristica lui Dumnezeu o intalnim la Duhul Sfant.

Despre Duhul se crede ca a lucrat simultan in Avacum i in Daniil pe cand

se afla in Babilon, ca a fost alaturi de leremia la cascada i cu lezechiel la raul
Cobar (Daniil 14, 33; ler. 20, 2; lez 1, 1). ,,Pentru ca Duhul Domnului a umplut
lumea" (fntel. 1, 7), zice Solomon, iar psalmistul exclama: ,,Unde sa ma ascund
de Duhul Tau i de fata Ta unde sa fug?". S. i profetul adauga: ,,Pentru ca Eu sunt
cu voi, zice Domnul, i Duhul Meu S-a salaluit in mijlocul vostru" (Agheu 2, 45). Deci, pe Cel ce este pretutindeni i impreuna cu Dumnezeu, de ce natura
se cuvine a-L socoti? De natura Celui care cuprinde toate, sau de natura Celui
Care este limitat la anumite locuri, as.a cum este natura ingerilor. Cine ar putea
sa spuna aceasta? Prin urmare, pe Cel divin dupa fire, necuprins dupa marime
i puternic in lucrari sa nu-L preamarim? Sa nu-L slavim?96
- Desi curios, nu este mai putin adevarat ca Duhul este numit adesea loc al celor
ce se sfintesc. Se va arata, insa, ca nici acest fel de a vorbi nu injosete pe
Duhul ci,
/\
din contra, II cinstete. Pentru ca deseori Scriptura - pentru mai multa
claritate -desemneaza notiuni de ordin spiritual prin nume de lucruri. Am
remarcat ca psalmistul zice despre Dumnezeu: ,,Fii mie aparator, Dumnezeu, i
loc de scapare ca sa ma mantuieti" (Ps. 30, 2). lar despre Duhul zice
Scriptura: ,,Iata loc langa Mine i stai pe piatra". Prin cuvantul ,,loc" ce
altceva se intelege daca nu contemplarea in Duhul stare in care aflandu-se
Moise, a putut sa vada pe Dumnezeu, care i se infatia in masura in care putea
fi cunoscut. Acesta este locul propriu pentru o veritabila adorare. Zice
Scriptura: la seama sa nu aduci olocaustele tale in orice loc, ci in locul pe care
il va alege Domunl Dumnezeul tau" (Deut. 12, 13-14). Care este deci olocaustul
spiritual? Este jertfa de lauda adusa lui
/\

*.

Dumnezeu (Ps. 49, 14). In care loc o aducem? In ,,locul" Duhului, aa cum
58

spune Domnul: ,,Adevaratii inchinatori se vor inchina Tatalui in Duh i Adevar"

(loan 4, 23). Pe acest loc vazandu-1 lacov, a zis: Domnul se afla in acest loc.
Duhul este cu adevarat locul sfintilor. lar sfintii sunt locul potrivit pentru
Duhul, pentru ca se ofera ca locuinta lui Dumnezeu i devin templul Lui.
De exemplu: Dupa cum Pavel vorbete ,,in" Hristos cand zice: ,,fnaintea lui
Dumnezeu, in Hristos vorbim" (II Cor. 2, 17) i Hristos vorbete prin Pavel, as,a
cum insui, indirect afirma: ,,Ori cautati dovada ca Hristos vorbete prin
mine?" (II Cor. 13, 3), la fel apostolul vorbeste ,,in" Duhul despre taine, iar
Duhul, la randul Sau, vorbes.te prin El (I Cor. 14,2,11).
D. Alte rataciri iehoviste
1. Dumnezeu este circumscris (are Un corp)97. El este in cer i la creatie: ,,pentru
a crea toate aceste lucruri nu era nevoie de prezenta sa personals; el ii poate trimite
spiritul
QO
la orice distanta pentru a-i indeplini scopul" .
2. Dumnezeu este ucigas.99. Iehovitii amesteca lumina cu intunericul spunand ca din
acelai izvor iasa i apa dulce s. i apa amara, adica Dumnezeu este viata, dar i cauza a
mortii: ,,Actionand cu intelepciune, Dumnezeu nu i-a distrus imediat pe Satan, pe
Adam si pe Eva, ci le-a permis acestor raufacatori sa continue sa traiasca pentru un
timp"100. Acelai lucru afirmandu-1 si cu privire la sfarsitul lumii: ,,Iehova va
executa acele persoane egoiste precum si pe Satan cu toti demonii lui"101.
Dar uciga de oameni nu e decat diavolul i acela este dumnezeul lor, din cate
am inteles de acum de la ei. Dumnezeu a spus lui Adam: ,,iar din pomul cunot'intei
binelui si raului sa nu mananci, caci in ziua in care vei manca din el, vei muri negresit"
(Facere 2, 17). Atentie, Dumnezeu a spus ,,vei muri" iar nu ,,te voi omori" sau ,,te voi
executa", ci simplu: ,,vei muri". Aceasta moarte este cea sufleteasca. Daca ei spun
ca Dumnezeu,
/\
actionand cu intelepciune ,,nu i-a distrus imediat", atunci ei II fac mincinos i
59

neintelept cand a spus ,,in ziua in care vei manca... vei muri negresit"! (Facere 2,
17). Nu a spus ,,poate te voi omori" sau ,,poate vei muri" sau ,,poate vei muri
simplu", ci a adaugat ,,negresjt" aratand prin aceasta inevitabila moarte sufleteasca
urmata in timp i de cea trupeasca, prin pacat. Si tot mai mult se arata minciuna lor
cand spun ca nu i-a distrus imediat. Atunci, cand i-a distrus? Caci este scris: ,,Zilele
vietii lui Adam au fost noua sute treizeci de ani, i apoi a murit" (Facere 5, 5).
Asadar ,,a murit", nu ,,a fost omorat". Atunci cum spun ei ca nu i-a distrus imediat?
Dar in acest text este vorba despre moartea indoita care vine in urma pacatului: mai
intai sufleteasca - Adam a m'urit sufleteste imediat in urma pacatului, caci
Dumnezeu a spus: ,,vei muri negresit" - apoi trupeasca, pentru ca Adam a murit si cu
trupul mult mai tarziu avand ,,fii i fiice" (Facere 5,4).
Cand vorbim despre moarte si pacatul originar, asta nu inseamna ca mai intai
a fost moartea, ca un aspect inerent al firii omeneti si apoi a urmat pacatul
originar, ci moartea este strans legata de pacatul stramoului nostru Adam. Ea este
o consecinta a acestui pacat. In acest punct trebuie sa vorbim despre moarte, dar care a
fost implantata in firea noastra i actioneaza ca un parazit. In Sfanta Scriptura se afirma
ca nu Dumnezeu a creat moartea, ci ca moartea a patruns in lume din cauza pacatului
lui Adam. As vrea sa mentionez doua pasaje din Scriptura: primul este din Vechiul
Testament. Acesta spune astfel: ,,Caci Dumnezeu n-a facut moartea i nu se bucura
de pieirea celor vii. El a zidit toate lucrurile spre viata si fapturile lumii sunt
izbavitoare. Intru ele nu este saman^a de pieire i moartea nu are putere asupra
pamantului... Caci dreptatea este' nemuritoare" (Intel. 1, 13-15). Nu este posibil ca
raul sa provina de la Dumnezeu, de vreme ce Dumnezeu este Bun. Ca atare, atunci
cand El 1-a creat pe om, nu 1-a creat sa moara...
Al doilea pasaj este din epistola Sfantului Apostol Pavel catre romani:
...Precum printr-un om a intrat pacatul in lume si prin pacat moartea, asa i moartea a
trecut la toti oamenii, pentru ca toti au pacatuit in el... Ci a imparatit moartea de la
Adam pana la Moise..." (Romani 5, 12-14). In acest pasaj moartea este vazuta ca un
intrus, un parazit pentru natura fiintei umane, rezultatul si rodul pacatului lui Adam...
60

Caderea lui Adam din raiul desfatarii reprezinta pacatul din cauza caruia a aparut
moartea. Cand Dumnezeu i-a interzis lui Adam sa manance din fructul oprit, i-a
spus: Jar din pomul cunotintei binelui s.i raului sa nu mananci, caci, in ziua in care vei
manca din el, vei muri negres.it!" (Facere 2, 17). i dupa acest pacat, moartea a
devenit ceva obinuit pentru oameni - mai intai moartea duhovniceasca - care
reprezinta despartirea omului de Dumnezeu, i apoi moartea trupeasca, ce reprezinta
despartirea sufletului de trup atunci cand ii vine ceasul. In ziua in care Adam a
pacatuit, el a murit duhovnicete i, mult mai incet, a murit i trupes.te102.
3. ,,Inainte de a incepe sa creeze, el a fost absolut singur in univers" 103. Ce
sa intelegem de aici? Ca exista doua principii eterne: Dumnezeu i universul, iar
ca universul e mai mare ca Dumnezeu? Pentru ca ,,el a fost absolut singur in univers?"
4. Dumnezeu nu se deosebete cu nimic de ingeri. ,,Primele creatii ale lui
Dumnezeu au fost persoane spirituale intocmai ca el"10 .
5. Neaga Invierea Domnului105. Ei spun ca ,,Isus" a fost inviat, facut viu in spirit106
i ca Dumnezeu a facut sa dispara corpul lui ,,Isus"107. Apoi, ei mai sustin ca pentru a-1
convinge pe Toma, ,,Isus" a ingropat un trup cu rani, i chiar mai multe trupuri108.
Aadar, ,,Isus" al lor este un actor, un mincinos, un prefacut i chiar un
mare rautacios, care incearca cu orice chip sa-i inele pe ucenicii sai ca i cum ,ar fi
inviat cu adevarat. Sa auzim ce spune Apostolul: i daca Hristos n-a inviat, zadarnica
este atunci propovaduirea noastra, zadarnica i credinta voastra. Iar daca Hristos na inviat, zadarnica este credinta voastra, sunteti inca in pacatele voastre" (I cor. 15,
14-17). Aadar, Domnul nostru lisus Hristos a inviat cu adevarat, cu insui trupul
Sau indumnezeit. El nu dispare in nefiinta odata cu moartea, ci se pogoara la iad de
unde scoate sufletele (Efes 4, 8) pentru ca S-a suit la ceruri (Marcu 16, 19; Luca 24,
51; Fapte 1, 10-11; Evrei 9, 9,24; I Petru 3, 22) Insui Domnul nostru lisus Hristos
marturises.te: ,,Pentru aceasta Ma iubete Tatal, fiindca Eu imi pun sufletul, ca iarai
sa-1 iau. Nimeni
_

/\

nu-1 ia de la Mine, ci Eu de la Mine Insumi il pun. Putere am Eu ca sa-1 pun i putere

61

am iarai sa-1 iau" (loan 10, 17-18). Deci lucrarea de inviere a trupului Sau nu a
facut-o nimeni din afara, ci Insui Domnul i-a inviat propriul trup. Despre aceasta
inviere El a zis catre iudeii care au cerut semn: ,,Daramati templul acesta i in trei zile il
voi ridica. Iar El vorbea despre templul trupului Sau. Deci, cand S-a sculat din morti,
ucenicii Lui i-au adus aminte ca aceasta o spusese i au crezut Scripturii i
cuvantului pe care il spusese lisus" (loan 2, 19,21-22). Deci templul este trupul Sau
pe care 1-a ridicat dupa trei zile prin inviere, iar nu ,,a imbracat un trup cu rani si
apoi alte trupuri", cum sustin martorii lui lehova, facand mincinos cuvantul lui
Dumnezeu.
Si apoi cum spun martorii ca ,,Iehova a transferal viata lui lisus in
pantecele Mariei"? Oare nu se arata ei din nou mincinosi ca Domnul nostru lisus
Hristos traind in trup nu era limitat de acesta deoarece El este de o fiinta cu Tatal si
Dumnezeu prin fire, caci in acelasj timp El vorbea cu Nicodim pe pamant dar sedea si
pe scaun cu Tatal, cum zice Scriptura: ,,Si nimeni nu s-a suit in cer, decat Cel ce S-a
pogorat din cer, Fiul omului, Care este in cer" (loan 3, 13). Si cand spune ca: ,,Eu sunt
invierea si viata" (loan 11, 25), ar mai putea afirma cineva ca viata este lipsita de
nemurire?109
6. Nu cred in existenta sufletului (iehovitii). Si aducand de fata ca marturie
texte de la: Ecclez 19, 20; Ps. 146, 3-4; 31, 17110. Cu toate argumentele lor tocite si
nefondate, cum n-au citit in Scriptura, ca sunt atatea locuri care vorbesc despre
suflet: ,,Si tarana sa se intoarca in pamant, cum a fost, iar sufletul sa se intoarca la
Dumnezeu care 1-a dat" (EccJes. J2, 7); ,,Nu va temeti de cei ce ucid trupul, iar
sufletul nu pot sa-l ucida; temeti-va mai degraba de Acela care poate si sufletul si trupul
sa le piarda in gheena" (Matei 10, 28). ,,Caci precum trupul fara suflet mort este, astfel
si credinta fara de fapte este moarta" (lacov 2, 26). In aceste locuri se arata ca omul
este constituit din doua elemente deosebite, trup si suflet sau spirit.
/\
In Sfanta Scriptura, natura spirituals a omului este numita uneori suflet,
alteori spirit sau duh. Dupa Ps. 73, 26; 84, 3; Matei 6, 25; 8, 28, omul este alcatuit
62

din trup si suflet, iar dupa Ps. 143, 4; Luca 8, 55; I Cor. 5, 3,5; 6, 20; 7, 34; lacov 2,
26, omul este alcatuit din trup si duh (spirit). Sufletele celor raposati sunt numite
deopotriva si spirite sau duhuri, iar despre cei care mor se spune ca iese de la ei spiritul
sau sufletul (Matei 27, 50; Fapte 15, 26). Mantuitorul spune intr-un loc ca Isi pune
viata (sufletul) pentru oile Sale (loan 10, 15), iar in altul, ca Isi da duhul (Luca 23, 46).
Deci spirit sau duh si suflet sunt numai nume diferite date uneia i aceleiasi realitati
din om, anume principiul lui de viata.
7. Nu exista iad i nici chinuri vesnice111. Aduc ca marturie textele gresit intelese de la
leremia 7, 31; Eccles. 9, 10. Ei spun ca pedeapsa pacatoilor este distrugerea sau
aruncarea in nefiinta, toti urmand a fi executati, fara exceptie. Aadar, ei vbr sa spuna
ca daca doi insi vor primi aceeasi pedeapsa din cauza ca unul, tiind binele, nu 1-a
facut, iar celalalt nu 1-a facut din netiinta, II fac mincinos pe insusi Mantuitorul Care a
spus: ,,Acel rob care a tiut voia Stapanului si nu s-a pregatit, nici n-a facut dupa voia
lui, va fi batut cumplit; dar eel ce n-a tiut i a facut lucruri vrednice de bataie va fi
batut mai putin" (Luca 12, 47-48) si fac mincinos si pe Sfantul Duh Care a grait
prin gura Sfantului Apostol lacov: ,,Nu va faceti voi multi invatatori, fratii mei,
stiind ca (noi invatatorii), mai mare osanda vom lua" (lacov 3, 1). Acum ce spun
iehovistii, ca unul va fi omorat mai mult si altul mai putin sau ca unul va primi o
moarte mai mare si altul una mai mica? Oare nu spune Mantuitorul: ,,Caci Fiul
Omului va sa vina intru slava Tatalui Sau, cu ingerii Sai; si atunci va rasplati
fiecaruia dupa faptele sale"? (Matei 16, 27). Nu-1 fac ei nedrept pe Dumnezeu? Dar sa
ia aminte ca despre iad graieste toata Sfanta Scriptura cum si ca muncile lui sunt vesnice
si diferite, asa cum gasim la Matei 5, 22,29,30; 3, 12; 8, 12; 22, 13; 25, 30; 7, 23; 25,
41; 25, 41; Luca 12, 47-48; 16, 23; 16, 22-25; Marcu 9, 44; Romani 2, 6; II Cor. 5,
10; Filip. 3, 19; I Petru 3, 19; Facere 37, 35; Isaia 57, 1-2, 21; Ezechiel 32, 18-23;
Intel. 3, 1; 3, 18-19; 4, 19; Apoc. 20, 10; Evrei 10, 27; II Petru 2, 41;
Iudal6;IovlO,21-22.
8. Nu exista nici o sarbatoare112. In special, ei ataca sarbatoarea Nasterii Domnului
contestandu-i in special data. Totusi, impart istoria omenirii in trei epoci: a) de la
63

creatie pana la potop lumea a fost condusa de ingeri (II Petru 3, 6); b) de la potop
la a doua venire a Domnului (1874), lumea a fost sub conducerea Satanei; c) de la
1874, pe o perioada de 40 de ani a urmat o perioada de mcercari care a culminat cu
razboiul, inceput in 1914 = Venirea lui ,,Isus", asa cum s-a aratat, a avut loc numai in
duh, inca in anul 1874113.
Insa noi le vom demonstra ca Mantuitorul S-a nascut iarna pe 25 decembrie,
nu toamna, cum cred ei. i avem trei dovezi in sensul acesta.
Prima dovada este viteza cu care s-a vestit pretutindeni, fiind la mare cinste
sarbatoarea Nasterii Domnului printre crestini. Aici aplicam cuvintele inteleptului
Gamaliel care zicea despre propovaduire: ,,Ca de va fi de la oameni... se va risipi. lar
de este de la Dumnezeu, nu veti pute sa o risipiti, ca nu cumva si luptatori de
Dumnezeu sa va aflati" (Fapte 5, 38-39). i noi spunem ca deoarece este de la
Dumnezeu, nu numai ca nu s-a desfiintat, ci aceasta sarbatoare este praznuita cu mare
fast si bucurie in fiecare an.
A doua dovada sunt cuvintele scrise in evanghelii: ,,fn zilele acelea a iesit
porunca de la Cezarul August sa se inscrie toata lumea. Aceasta inscriere s-a facut
intai pe cand Quirinius ocarmuia Siria. i se duceau toti sa se inscrie, fiecare in cetatea
sa. SJ s-a suit i losif din Galileea, din cetatea Nazaret, in ludeea, in cetatea lui
David, care se numeste Betleem, pentru ca el era din casa si din neamul lui David, ca
sa se inscrie impreuna cu Maria, cea logodita cu el, care era insarcinata. Dar, pe cand
erau ei acolo, s-au implinit zilele ca ea sa nasca si a nascut pe Fiul sau, Cel UnulNascut si L-a infasat si L-a culcat in iesle, caci nu mai era loc pentru ei in casa de
oaspeti (Luca 2, 1-7). Daca vor sa afle timpul in care s-a nascut, sa mearga la Roma si
sa citeasca vechii codici ai imparatilor de atunci A treia dovada reiese din aceea ca
Elisabeta, cand avea in pantece pe loan de sase luni, atunci a zamislit Maria. Deci, de
vom cunoaste care este luna aceea, a sasea, vom cunoaste si cand a inceput Maria
zamislirea. Dupa care, cunoscand cand a inceput a zamisli, vom cunoaste i cand a
nascut, numarand noua luni de la zamislire. Luna a asea in care era Elisabeta o aflam
din vremea in care i s-a binevestit lui Zaharia, pe cand slujea la templu. Caci Zaharia
64

fiind inauntru in Sfanta Sfmtelor, ingerul le-a binevestit despre nasterea lui loan (Luca
1, 19,11,21). Din Sfmtele Scripturi ne este cunoscut ca arhiereii intrau o data in Sfanta
Sfmtelor, intr-o anumita luna pe an. SJ cand intrau? Leviticul ne spune: in luna a
aptea, in zece ale lunii, sa va smeriti sufletele voastre si nici un lucru sa faceti in ea,
nici bastinasul, nici strainul 'care este la voi. Ca in ziua aceasta se face rugaciune
pentru voi ca sa va curatiti de toate pacatele voastre; inaintea Domnului va veti curati.
Aceasta va fi sambata sambetelor. Odihna va va fi aceasta voua si va veti smeri
sufletele voastre. Si se va ruga preotul pe care-1 vor unge si ale carui maini le vor sfinti
ca sa preoteasca dupa tatal lui; si se va imbraca cu haina cea de in, cu haina cea sfanta
si va curati Sfanta Sfmtelor si cortul marturiei si altarul le va curati. SJ se va ruga pentru
preoti si pentru toata adunarea. Aceasta va fi voua lege neschimbata, ca sa va rugati
pentru fiii lui Israel, pentru toate pacatele lor; odata in an se va face, precum a poruncit
Domnul lui Moise (Levitic 29-34). i noi stim ca praznicul acesta al iudeilor in care
preotul intra odata in an in Sfanta Sfmtelor pentru rugaciune se savarseste la sfarsitul
lunii septembrie, luna in care i s-a binevestit lui Zaharia. Aadar Gavriil a
binevestit Mariei pe cand Elisabeta, rudenia sa, era in a sasea luna de sarcina (Luca
1, 30-31, 35-37). Numarand lunile de la sfarsitul lui septembrie, vom vedea ca sase
luni se implinesc in martie, luna in care s-a binevestit Fecioarei Maria. Numarand din
martie noua luni, vom ajunge in luna decembrie, luna in care se si praznuiete naterea
Domnului114.
2. Eshatologia milenist
iehova. A. Lideri i
calculator!
Charles Taze Russell este intemeietorul i primul lider al sectei iehoviste.
Despre el am vorbit in partea de introducere a lucrarii de fata. I-a urmat la conducere
avocatul Joseph Franklin Ruterford. A dus o lupta apriga pentru putere fiind nevoie
de o alegere repetata pentru ca Rutherford sa ajunga in mod legal presedintele
societatii turnului de veghe.
In timpul luptei pentru putere aveau sa se desprinda mai multe grupuri de
65

societate, asa incat Martorii lui lehova de astazi nu sunt neaparat urmaii directi ai
pastorului Russell. El publicase cele sase volume despre ,,planul lui Dumnezeu in
prezent", lasand strategic in seama celor de dupa el scrierea celui de-al saptelea,
cuprinzand ,,ultimul secret" (The Finished Mystery) scrisa de doi ,,cercetatori ai
Bibliei": C. J. Woodworth si G. H. Fisher, i sernnata de Rutherford. Cartea avea sa
fie un best seller. Publicata in 1917, in plin razboi, repetand tezele lui Russell. Aceste
teze capatau in lumina macelului din Europa greutatea unei adevarate ,,profetii". Cartea
va fi interzisa in Canada, iar in februarie 1918, Guvernul american trimite politia la
sediul Societatii turnului de veghe. Aceasta pentru ca Rutherford, incurajat de
succesul cartii, adusese diferite ofense guvernului american.
La sfarsitul lunii, la Los Angeles, Rutherford tine o conferinta cu titlul
,,Lumea este la sfarsitul ei - milioane dintre cei care, traiesc astazi nu vor mai muri".
Conferinta nu era numai o acuzatie la adresa statului, ci si a Bisericii. La 7 mai 1918
este emis mandatul de arestare pentru conducerea societatii, in frunte cu
Rutherford. La 3 iunie incepea procesul. La 22 iulie are loc citirea sentintei. Fiecare
dintre cei judecati este condamnat la 80 de ani de inchisoare. Rutherford i ai lui vor fi
eliberati pe cautiune, dupa razboi, in
A
mai 1919. In vara aceluiasi an, proaspat eliberatul presedinte va organiza primul
congres postbelic, la Cedar Point in Ohio i va infiinta o noua revista: varsta de aur,
transformata in cele din urma in actuala ,,Trezeste-te!". Russell ere slab pregatit in
stiintele biblice insa Rutherford era de-a dreptul analfabrt. El introduce o seama de
modificari in corpul ideologic al societatii: anularea tinerii sabatului (introdus de
Russell); sustinerea teocratica si practica a miscarii sioniste, in virtutea ideii ca
intoarcerea evreilor in Palestina este semnul inceputului mileniului; preluarea naiva a
datelor despre piramidele egiptene i construirea unui sistem simbolic pe baza
acestora; fixarea unei noi date ,,profetice" pentru sfarsitul lumii, in structura ei
politica actuala: 1925; dezvoltarea dupa un mod de prezentare modern a obsesiilor lui
Russell legate de lupta de la Armaghedon, insistand ca toti cei din afara organizatiei
66

turnului de veghe vor fi nimiciti; reluarea unei alte idei a lui Russell, a ,,batranilor
vrednici" i construirea unei case la San Diego pentru Abel, Avraam, Isaac etc.;
prezentarea istoriei organizatiei pe baza de citate biblice. Dupa schimbari ideologice
apar cu schimbari complet noi in administratia Societatii, de la micarea construita
dupa modelul organizatoric al bisericii congregationare, Rutherford o transforma intr-o
organizatie piramidala in care presedintele are controlul absolut. Documentele care
vor aparea sunt marcate de stilul comunist. O noua inovatie in directia raportului
organizatiei cu lumea adusa acum este aceea ca adevarata stare a membrului sectei
nu este cea de rugaciune, meditatie sau citirea Bibliei, ci propaganda. Adica
colindarea caselor din usa in ua, numarul orelor petrecute pentru propaganda
ideilor sectei fiind criteriul eel mai important al statutului de membru. Pentru a
justifica aceasta presiune asupra membrilor, Rutherford dezvolta idea sfaritului lumii
inaintea caruia cat mai multi oameni trebuie sa fie informati, avertizati, adusi pe ,,calea
cea buna", in 1932, Rutherford da dispozitie ca aceia care nu se supun acestor
hotarari sa fie eliminati din organizatie. De acum incepea cu adevarat era
stapanului absolut. Din acest moment, Societatea turnului de veghe se va profila
din ce in ce mai clar ca o organizatie cu caracter totalitar. Dupa 1925, anul minciunii,
numarul membrilor era in grabnica scadere. Rutherford investete milioane in aparate
tipografice, o singura carte tiparind-o in zeci de limbi i milioane de exemplare;
dezvolta o retea de posturi de radio pe intreg intinsul SUA. Intre acestea, 408 statii
transmiteau zilnic, repetat, discursuri de cate 15 minute tinute de Rutherford cu
diferite ocazii. Intensa activitate propagandistica i caracterul antistatal i
anticretin au dus la coliziuni cu autoritatile. Anii '20 au fost marcati in America
de aprinse discutii pe marginea Societatii de a face uz de mijloace de publicitate
/\
folosite numai de oameni de afaceri. In statul New Jeresy Societatea a fost confruntata
cu sute de procese intentate de oameni lezati de metodele publicitare ale
organizatiei. In
1931 Rutherford, pentru a evita confuziile cu ramurile dizidente ale organizatiei
67

schimba numele organizatiei in Martorii lui lehova, iar din 1932 societatea este
declarata ,,organizatia lui Dumnezeu" menita sa propage idei teocratice i
construirea unei noi lumi. As.adar organizatia era doar o societate comerciala bine
organizata.
Secta a ramas totui nepopulara i neiubita de numeroi americani datorita
atitudinii dumanoase a sectei fata de institutiile civile i religioase, precum i refuzul
de a participa la viata obs.teasca, martorii declarandu-se mereu apolitici i
anationali. Se remarca ura fata de crestinism.
Insuccesele din America n-au descurajat largirea propagandei s.i in Europa.
In
1932 este deschisa reprezentanta din Italia. In Germania era deja un mare birou i o
mare tipografie.
Luxul apartamentelor in care traia Rutherford care era in dezacord cu
ideologia sectei era dublat i de pretentia de a fi eel mai mare scriitor din istoria ei.
La masa din cantina societatii era instalat un microfon pentru ca intreaga sal& sa
auda ce spune el vecinilor la pranz. El moare la 8 ianuarie 1942, lasand organizatia in
plin avant economic i numeric.
Directorul editurii Turnul de veghe, Nathan Homer Knorr este desemnat ca
urmas. al lui Rutherford. Continua opera lui. Inflinteaza o coala pentru misionari
(coala Gilead) i coli locale pentru predicatori. Cursurile de predica au un mare
succes. Daca in 1945 numarul celor care le urmau se ridicau la 150.000, in 1977
numarul depaea 2.000.000. Lipsit de orice dimensiune ideologica, Knorr lasa
conducerea ideologica a sectei in seama lui F. M. Franz. Asemeni celor dinaintea
lui, Knorr este determinat sa fixeze i el o data pentru sfaritul lumii: 1975. Cu
aceasta data secta cunoas.te ies.iri in masa din randurile ei. Conducerea sectei va
declara datele precedente ca simple presupuneri, evitand de acum fixarea de noi
date. Se va dezvolta insa o teorie a ,,generatiei 1914" i o viziune a lui ,,Hristos eel
invizibil". Cantitatea ramane la moda in randul membrilor. Noi valuri de campanii
publicitare i congrese se desfaoara in lume, din Hawai i pana in Noua Zeenlanda i
68

Milano. Protestele apar s.i ele. Rezistenta catolica din Canada a fost cea mai eficienta
din America, incat doar in cativa ani s-au desfas.urat peste 1300 de procese contra
propaganditilor organizatiei lui Knorr. De acum apare si problema indoctrinarii si
manipularii psihologice a membrilor sectei de catre conducere.
A
Intre 1950-1956 este instalata o uriasa tipografie la New York capabila sa
tipareasca curent intreg tirajul de 10.000.000 de exemplare al publicatiilor sectei. La
congresul din 1950 este lansata traducerea iehovista a Bibliei: Traducerea NouaLume a scripturilor grecesti (New World Translation of the Greek Scriptures).
Knorr moare in 1977 urmandu-i Frederik. Acesta va da sectei un avant
necunoscut pana atunci. Peste tot in lume sunt construite sali de conferinte, hoteluri,
case pentru misionari, birouri. Centrala din Brooklyn/New York va fi triplata in
suprafata si numar de angajati. In Germania este construita reprezentanta pentru
Europa si Asia, in apropiere de Frankfurt a Main. In 1977 are loc o campanie
publicitara legata de legalizarea viziunii iehoviste privind transfuzia de sange (vezi
Anexa nr. 1). ase ani mai tarziu, in 1983 secta deschide un program propagandistic
vizand cunoasterea ideologiei sale de catre profesori si educatori (vezi Anexa nr. 2).
La inceputul anilor '90 secta numara peste patru milioane de propagandist
si
A
aproximativ sase milioane de simpatizanti. In St. Petersburg (mai precis in
Ssolnetschnoje, la cativa kilometri in afara orasului de pe Neva, este sediul misionar
de pe fosta Uniune Sovietica. La inceput, secta a reusit sa insele atentia unor
directori de scoli si sa tina ore de prozelitism chiar in clasele de curs. La protestul
profesorilor rui, Procuratura Rusiei a interzis activitatea sectei in locuri publice. Ceea
ce nu a impiedicat-o sa organizeze Congresul de la Sankt Petersburg din 1993, unde au
fost invitati 50.000 de delegati din toate colturi lumii. Din 1993 vine la conducere M.
G. Henschel. De acum se intensifies demersurile de legalizare a sectei 115. Actualul
lider al sectei este S. L. Johnson116.
69

B. Sfaritul lumii de ,,cateva ori"!

Russell a stabilit urmatoarele date: in 1874 incepe ,,prezentul invizibil al lui
Hristos"; dupa patru ani, in 1878, este intemeiat in ceruri regatul lui lehova; 1881
marcheaza sfars.itul ,,chemarii inalte", iar in 1914 va avea loc ,,transformarea sfmtilor"
si inceputul regatului ceresc pe pamant117. In acest an era preconizata invierea profetilor
si patriarhilor din Vechiul Testament. Termenul avea sa fie mutat pentru 1915 si 1916,
iar datorita primului razboi mondial data se va muta in 1918. Alta data de sfarsit de
lume a fost anul 1925. Autorul datei a fost Joseph Franklin Rutherford, publicand o
brosura cu titlul de ,,milioane care traiesc acum nu vor muri niciodata". P.M. W.
Franz incheie cu anul minciunii 1975 seria anilor de sfarsit de lume, secta declarand
datele precedente ca simple presupuneri, de acum dezvoltandu-se teoria
generatiei ,,1914" si viziunea lui ,,Hristos eel invizibil".
Vom prezenta mai pe larg calculele i metodele de calcul ale iehovistilor
precum si punctul de vedere ortodox cu privire la eshatologia crestina, in tratarea
Parintelui Arhimandrit Hie Cleopa din cartea sa ,,Calauza in credinta ortodoxa".
Sfmtii si dumnezeiestii Parinti ai Bisericii lui Hristos au aratat ca aceasta
imparatie de ,,o mie de ani" - despre care se aminteste in Apocalips - este un
numar simbolic, iar niciodata o realitate care se va face in conditiile crezute de eretici,
caci stim bine din dumnezeiasca Scriptura ca Imparatia lui Hristos ,,nu este din lume'a
aceasta" (In. 10, 36). Cum dar, indraznesc sectarii milenisti sa aduca in mijloc o
imparatie pamanteasca a lui Hristos de o mie de ani, mai inainte de Sfarsitul lumii?
Sfanta Scriptura
."

ne arata luminat ca Imparatia cerurilor se mai numeste si Imparatia lui Dumnezeu

sau
y\
Imparatia lui Hristos, ea fiind vestita de catre dumnezeiescul loan Botezatorul, precum
si de insusi Mantuitorul (Mt. 3, 2; 4, 17; Lc. 8, 1; Efes 5 .a.). Aceasta imparatie a
lui Hristos va fi duhovniceasca i va stapani viata launtrica si duhovniceasca a
70

omului manifestandu-se in afara prin ,,dreptate si pace si bucurie in Duhul Sfant"

(Rom. 14, 17). Aceasta imparatie, Insusi Hristos a intemeiat-o (Efes 5, 5; Col. 2, 13; II
Tim. 4, 1; Apoc. 12, 10 s.a.) si insui Mantuitorul a aratat in pildele Sale cum va
create ea, pe cine va cuprinde si ce putere va avea; iar durata acestei imparatii a lui
Hristos nu va fi de o mie de ani, ci vesnica i fara de sfars.it (Lc. 1, 33). Ea va cuprinde
pe toti oamenii credinciosi alei din popoarele lumii (Ps. 116, 1-2), va domni peste toate
fapturile (Dan 7, 13-14; Mt. 28, 18; FA 10, 36; Rom. 10, 12; I Cor. 15, 27; Efes 1, 2023; Fil. 2, 9-11 s.a.) si va fi o imparatie a dreptatii (Ps. 44, Evr. 1, 8-9; Isaia 17, 5; 32,
1; ler. 23, 5). Aceasta imparatie duhovniceasca va fi o imparatie a sufletelor si in
suflete (Lc. 17, 21) i numai aceia vor intra in ea care o au deja in ei (Lc. 18, 17).
Aceasta imparatie a lui Hristos, organizata in afara, alcatuiete Biserica
sau Trupul lui Hristos, capul ei fiind Insui Hristos (Efes 1, 22; 5, 25; Col. 1, 24; 2, 19; I
Cor. 11,3; 12, 27; Rom. 9, 5 .a.); infierea si intrarea in aceasta imparatie este numai
prin baia naterii celei de a doua (Tit. 3, 5) sau, prin naterea ,,de sus" (In. 3, 3; Rom. 6,
3; Efes 5, 26; Col. 2,12-13; I Cor. 6, 11 s.a.).
Nimenea nu poate intra in aceasta imparatie a lui Hristos decat numai prin Botez, adica
prin ,,naterea cea de sus" sau ,,naterea din apa si din Duh", dupa cuvantul
Mantuitorului: ,,De nu se va naste cineva din apa si din Duh, nu va putea sa intre in
im-paratia lui Dumnezeu" (In. 3, 5). Aceasta ,,natere de sus" prin puterea Duhului
Sfant, este o adevarata inviere din morti, fapt pentru care botezul este numit
adeseori ,,inviere" (Col. 2, 12-13; Rom. 6, 3-5 ; II Tim. 2, 11; Gal. 3, 27 s.a.). Deci
botezul crestin este o innoire a vietii, o natere din nou, o inviere din morti. Cand
marele Apostol Pavel scrie : ,,Des.teapta-te cela ce dormi i te scoala din morti i te va
lumina Hristos" (Efes. 5, 19), el are in vedere tocmai aceasta innoire si inviere prin
botezul crestin, caci in imparatia lui Hristos nu intra decat eel care invie din morti prin
botezul crestin.
Ar fi o mare greseala de a confunda invierea prin botez cu invierea cea de apoi
(a trupurilor) pentru ca desi ambele sunt invieri, ele nu sunt unul i acelasi lucru.
Confundarea lor constituie o abatere care are urmari dogmatice foarte grave, asa cum
71

o dovedeste cazul umor sectari care din cauza acestei confuzii ajung la rataciri, dupa
cum se vede din cele ce urmeaza:
In termeni profetici si simbolici, Sfanta Scriptura ne vorbeste si despre o
imparatie de mii de ani. lata ce ne spune Sfantul loan in descoperirea sa: ,,Apoi am
vazut un inger pogorandu-se din cer, avand cheia adancului si un lant mare in mana
lui. i a prins pe balaur, pe sarpele eel vechi, care este diavolul si satana, i 1-a legat pe
mii de ani si 1-a aruncat in adanc si 1-a inchis si a pecetluit deasupra lui, ca sa nu mai
amageasca popoarele pana ce se vor sfarsi miile de ani. Dupa aceea, trebuie sa fie
dezlegat catava vreme... i am vazut sufletele celor taiati pentru marturia lui lisus...
si care nu s-au inchinat fiarei, nici chipului ei si nu au primit semnul ei pe fruntea lor
si pe mana lor. i au inviat si au imparatit cu Hristos miile de ani. Aceasta este invierea
cea dintai. Fericit si sfant eel ce are parte de invierea cea dintai. Peste acestia moartea
cea de-a doua nu are putere, ci vor fi preoti ai lui Dumnezeu si ai lui Hristos si vor
imparati cu El miile de ani... Apoi, moartea si iadul au fost aruncate in iezerul eel de
foe. Aceasta este moartea cea de-a doua: ,,iezerul eel de foe" (Apoc. 20, 1-14).
Din acest context constatam mai intai urmatoarele:
1. Imparatia lui Hristos de mii de ani este rastimpul in care Hristos a
limitat puterea diavolului (1-a legat) asupra oamenilor (Vers. 14-2).
2. La rastimpul acestui rastimp diavolul va fi lasat din nou pentru catva timp
sa actioneze asupra oamenilor {v. 3)
3. Membrii acestei imparatii de mii de ani sunt numai acei ce nu s-au
inchinat fiarei si semnului ei, au inviat la invierea cea dintai (vers. 4-5).
4. Cei ce nu s-au invrednicit de aceasta inviere vor invia abia la sfarsitul
miilor de ani, adica la ,,invierea a doua", caci aceasta inviere, in raport cu cea dintai,
este a doua (vers. 5).
5. Peste acestia (membrii imparatiei de mii de ani) moartea cea de-a doua nu
are putere (vers. 6).
6. La sfarsitul miilor de ani si dupa un timp de actiune nefasta asupra
sfintilor, diavolul impreuna cu cei ai lui, va fi aruncat in focul iadului care este
72

,,moartea cea de-a doua" (vers. 4-17).

Din toate acestea rezulta evident ca ,,imparatia de mii de ani" nu este altceva
decat ,,imparatia lui Hristos", ,,imparatia lui Dumnezeu sau imparatia cerurilor",
despre care a fost vorba mai sus, deoarece: 1. In rastimpul acestei imparatii, diavolul
a fost invins i legat, luandu-i-se puterea asupra oamenilor. Hristos a intrat in casa
lui i 1-a legat, limitandu-i puterea asupra oamenilor rascumparati (Mt. 19, 29 si
contextul).
2. Intrarea in aceasta imparatie este conditionata de ,,invierea - numita cea
dintai care nu poate fi altceva decat Botezul crestin numit adeseori chiar ,,inviere,
natere de sus sau natere din nou", aceasta inviere prin Botez este ,,intaia" in raport
cu cea de-a doua sau generala a trupurilor, care este numita invierea cea de apoi (In. 11,
24 .a.):
3. La sfarsitul acestei imparatii diavolul va fi din nou slobozit sa
amageasca popoarele i sa lucreze cu putere i cu furie impotriva sfmtilor sub
forma de antihrist fiara, sau prooroc mincinos.
4. Durata acestei actiuni va fi de scurta vreme (Apoc. 13, 5; 20, 3; Mt. 24, 22)
si ea va constitui unul din semnele care vor prevesti apropierea venirii a doua in lume
(a se vedea mai pe larg cap. 22 din Apocalips). Prin urmare, sa se tie lamurit ca
,,invierea cea dintai este invierea cea prin botez, iar cea de-a doua este invierea cea
de apoi. De asemenea, moartea cea dintai este cea naturala, sau despartirea sufletului
de trup, iar cea de-a doua este chinul eel vesnic, denumita astfel in opozitie cu
fericirea cea de veci, numita ,,viata" (Mt. 28, 8; Lc. 19, 7; Me. 9, 43; In. 5, 24 s.a.).
Se arata ca aceasta moarte de a doua nu are putere asupra celor invredniciti cu
invierea cea dintai; de aici rezulta ca moartea cea dintai - de care nici sfmtii nu scapa este moartea naturala, trupeasca.
Moartea se mai numete in Biblie i starea pacatoasa a cuiva si, in acest sens,
a zis Mantuitorul ca numai cei morti au mai mare grija de a-i ingropa mortii lor, decat
a-L urma pe El (Mt. 13, 22) si ca prin credinta in El, cineva devine din mort, viu, chiar
daca, fireste va muri (In. 11, 25). Acest inteles 1-a avut in vedere Apostolul, scriind
73

despre cei ,,morti pacatului" (Rom. 6, 11; 8, 10) i tot in acest sens graiete ingerul
descoperitor capeteniei Bisericii din Sardes: ,,...traieti, dar eti mort" (Apoc. 3, 1;
vezi i In. 5, 25; Efes. 2, 1-5; Galat. 2, 13 . a.). Ea insa nu constituie ,,moartea
cea dintai", deoarece aceasta moarte este o stare ce duce la moarte, iar nu o actiune de
a muri. Or, in expresiile de mai sus, prin ,,inviere i moarte" se intelege nu o stare ci o
actiune anume: de a invia si respectiv de a muri.
Durata acestei imparatii a lui Hristos este determinata in general ca fiind ,,de
mii de ani", avand in vedere ca in Apocalipsa cifra aceasta - ca i multe alte expresii,
au alt inteles decat eel aparent - i are un alt talc decat eel propriu, aritmetic; nu
trebuie sa o intelegem ca indicand o cifra hotarata, dupa insemnatatea ei aritmetica,
ci ea indica o perioada de timp relativ lunga sau nehotarata.
Daca in loc de o mie intelegem mii, atunci intelegem corect. Unii exegeti (dr. V.
Gheorghiu) a tradus i literar in acest sens1 (mii), pe motivul ca in textul grecesc nu ar
fi indicat precis, una mie, ci numai ,,mii" (familia). Dar oricum ar fi tradus literar,
intelesul spiritual al expresiei ramane acelasi: mii de ani. Durata aceasta nu este
altceva decat rastimpul dintre venirea intaia i venirea a doua a Domnului sau mai
precis, rastimpul de la ,,intemeierea imparatiei lui Dumnezeu" si pana la venirea a doua.
Asadar, este vorba de imparatia lui Dumnezeu in durata ei in lume.
/v
Eterodoxul: ,,Imparatia de o mie de ani nu poate fi confundata cu nici o
alta imparatie, deoarece:
1. se va intemeia abia la venirea a doua;
2. va fi precedata de inviere dreptilor care vor imparati cu Hristos;
3. va dura o mie de ani, dupa care,
4. se va face apoi invierea celor pacatoi, judecarea si sfarsitul lumii.
Asa rezulta din cap. 20 al Apocalipsului, citat mai sus. in acest capitol se
vede limpede ca vor fi doua invieri de apoi: invierea cea dintai a dreptilor; la
inceputul: mileniului si alta a pacatosilor care, in raport cu cea dintai, este a doua,
la sfarsitul mileniului (v. 4-5).
74

/v
In rastimpul mileniului, puterea de actiune a diavolului va fi limitata pana
catre sfarsit cand, dupa o scurta activitate nefasta va fi aruncat in iad, impreuna cu
toti cei amagiti de el (vers. 7-14), inviati acum si ei (vers. 12-15), dupa ce mai intai
va fi facut
*,
sfaritul lumii (vers. LI). Invatatura despre mileniu precedat de invierea a doua a
pacatosilor, este confirmata si de alte texte biblice. Asa de pilda, Sfantul Apostol
Pavel scria crestinilor din Tesalonic: ,,Daca credem ca lisus a murit si a inviat tot aa
credem ca Dumnezeu pe cei adormiti intru lisus ii va aduce impreuna cu El...
Pentru ca insui Domnul, intru porunca la glasul arhanghelului si intru trambita
lui Dumnezeu, se va pogori din cer si cei morti intru Hristos vor invia intai" (I Tes. 4,
14-16). Deci, la venirea a doua, Hristos ii va invia pe cei morti intru El, caci despre ei
zice Apostolul ca vor invia intai i aceasta este invierea cea dintai. Invierea celor
pacatosi, adica a doua, va urma mai tarziu, fara a ni se spune cand, dar dupa
Apocalipsa, cap. 20, ea va fi dupa o mie de ani. lata ce zice Sfantul Apostol
Pavel: ,,...fiecare va invia la randul cetei sale; parga este Hristos, dupa aceea cei ai
lui Hristos la venirea Lui (I Cor. 15, 29), adica dreptii in ceata dreptilor la inceputul
mileniului, iar pacatoii in ceata lor la sfaritul mileniului.
Preotul: Te-ai gandit sa aduci in cele de mai sus citat din Sfanta Scriptura, prin care ti
se pare ca poti sa adevereti cele sustinute de milenitii vostri, dar adevarul nu este
deloc acesta, in cele ce ai constatat dumneata acum. Deja ti-am raspuns prin cele
constatate pe larg mai inainte, dar iti mai adaug urmatoarele: Biserica lui Hristos
cea drept-maritoare, prin cuvintele Sfmtei Scripturi ,,o mie de ani" intelege tainic si
simbolic mii de ani dupa cum s-a aratat. Dar oare, numai in acest cuvant Sfanta
Scriptura vorbete tainic i acoperit despre unele lucruri cu greu de inteles? Oare nu
are Sfanta Scriptura multe cuvinte simbolice, tainice i alegorice, care nu se pot
talcui prin slova, ci au cu totul alt inteles, mai inalt si mai duhovnicesc? Daca voi
sunteti atotstiutori, apoi sa nu talcuiti dupa slova ce este cartea ,,cea pecetluita cu
75

sapte peceti" din aceeasi carte a Apocalipsului (5, 1). Ce este calul rou ca focul
(Apoc. 6, 4). Dar acel cal, negru (v., 5) sau eel galben-vanat pe care calarea moartea
(Apoc. 6, 8)? Apoi, ce sunt cei apte ingeri carora li s-a dat trambita (Apoc. 8, 2) sau
cele apte cupe ale maniei lui Dumnezeu (Apoc. 15, 1, 7; 1-19 s.a.).
Voi faceti cea de-a doua inviere la sfarsitul lumii si astfel, dupa voi, venirea
Domnului se intelege ca i cum El ar trebui sa vina de trei ori; dar acest lucru este de hula
i de minciuna. Am aratat in cele de mai sus ca ,,invierea cea dintai" este cea pentru
botezul crestin, iar cea de-a doua, este cea de apoi si nicidecum nu este asa cum cugetati
voi despre cele doua invieri.
Sfantul Apostol loan Evanghelistul reproduce cuvintele Mantuitorului referitoare
la cele doua invieri: ,,Adevarat, adevarat graiesc voua, cine asculta, cuvantul Meu si crede
Celui ce M^a trimis pe Mine, are viata vesnica si la judecata nu va veni, ci s-a mutat din
moarte la viata. Adevarat, adevarat graiesc voua, ca vine ceasul - si acum este - cand
mortii vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu si cei care vor auzi vor invia" (5, 24-25).
Fiind vorba de invierea celor ce asculta glasul Fiului lui Dumnezeu i de vreme
ce aceasta inviere ,,acum este", in nici un caz nu este vorba aici de invierea de apoi, ci de
invierea de acum a celor ce invie din moartea pacatului la viata cea intru Hristos, de
invierea la o viata noua, prin credinta crestina sau - asa cum completeaza acelai Apostol si
Evanghelist in alta parte, prin botezul crestin. (In. 3, 3-5) aceasta este invierea cea
dintai despre cate se vorbeste in Apocalipsa. Apoi, Mantuitorul continua sa vorbeasca si
despre o alta inviere care nu este acum si care va fi la sfarsitul lumii; care nu este
sufleteasca, ci. trupeasca si anume a celor ce sunt morti in morminte si nu numai morti in
pacate sau sufleteste. ,,Nu va mirati de aceasta, caci vine ceasul cand toti cei din
morminte vor auzi glasul Lui si vor iesi cei ce au facut cele bune - spre invierea vietii, iar
cei ce au facut rele, spre invierea osandei" (In.5, 28, 29). Adica, nu va mirati de puterea
ce o are Hristos de a invia sufleteste (invierea cea dintai) pentru ca El va invia si pe toti
mortii din morminte. Textul acesta exclude clar posibilitatea existentei unei perioade de o
mie de ani intre invierea dreptilor i cea a pacatosilor, aratand lamurit ca invierea cea de
apoi este una singura si a tuturor deodata; aceasta este invierea a doua.
76

Iar in ce privete pe cea dintai, s-a vazut ca ea nu este cea de apoi, ci cea de
acum. lata deci cum intelesurile se lamuresc de la sine, prin analiza i compararea acestor
texte biblice, excluzandu-se astfel orice posibilitate de a intercala mileniul sectar intre
cele doua invieri. Numai mileniul dupa acceptiunea Bisericii celei dreptmaritoare a lui
Hristos poate fi inteles ca existent intre invierea cea dintai, prin Botez, i invierea cea de a
doua, cea de apoi.
La fel stau lucrurile si cu textul: I Tes. 4, 14-16, deoarece nici acolo nu este vorba
despre invierea de apoi, ci despre una singura. Adevarat ca aici nu se vorbeste decat
despre invierea celor drepti ,,morti in Hristos", despre cea a pacatosilor neamintin-du-se
nimic, dar aceasta nu pentru ca ei ar invia mai tarziu, peste o mie de ani, ci pentru ca pe
Apostolul Pavel i pe cititorii sai nu-i interesa decat soarta celor ,,morti in Hristos", despre
cea a pacatosilor neamintindu-se nimic. Dar de ceilalti, Apostolul nu se preocupa de loc,
scopul sau in aceasta epistola fund numai acela de a-i mangaia pe cititorii sai (v. 18),
nelinistiti si nelamuriti in aceasta privinta, dar nu de a-i intrista.
La I Cor. 6, 23 se vorbeste intr-adevar de cete dar nu de doua cete, asa
cum inteleg milenistii, anume de a dreptilor si de a pacatosilor a caror inviere ar fi
despartita de un rastimp de o mie de ani, ci de mai multe cete, potrivit gradelor de
sfmtenie sau pacatoenie a celor ce vor invia, dupa cum rezulta din versetele 39, 41.
Sfanta Scriptura este clara si categories marturisind in multe locuri ca venirea
o doua a Domnului va fi o singura data, atat pentru drepti, cat si pentru pacatosi,
fara ca invierea si judecata unora sau a altora sa fie intr-un rastimp de o mie de ani.
Mantuitorul a zis: ,,Vine ceasul cand toti cei din morminte vor auzi glasul Lui si vor
iesi toti cei ce au facut cele bune, spre invierea vietii, iar cei ce au facut rele spre
invierea osandei" (In. 5, 28-29). Deci, un singur si acelasi glas va fi rostit pentru
invierea celor pacatosi si a celor drepti. Iar in alta parte, de asemenea, zice: ,,Iar cand va
veni Fiul Omului intru slava Sa si toti Sfintii ingeri cu El, atunci va sedea Domnul pe
scaunul slavei Sale. i se vor aduna inaintea Lui toate neamurile si ii va desparti pe
unii de altii, precum desparte oile de capre pastorul. Atunci va zice imparatul celor
de-a dreapta Lui: ,,veniti binecuvantatii Parintelui Meu... Atunci va zice celor de-a
77

stanga: duceti-va de la Mine blestematilor..." (Mt. 23. 31-46). Mantuitorul vorbeste

precis i limpede despre venirea a doua si despre judecata de apoi aratandu-se ca atat
una cat si cealalta vor fi deodata si pentru drepti si pentru pacatosi. In atatea pilde
frumoase El ne-a aratat acest adevar ,,un seceri va fi pentru grau si pentru neghina"
(Mt. 13, 30, 42-43); ,,o singura data va veni Mirele pentru toate fecioarele" (Mt. 25, 113); ,,o singura data va veni Stapanul ca sa ceara socoteala tuturor lucratorilor din via
Sa (Mt. 21, 33-41); in acelai timp va cere socoteala slugilor carora le-a incredintat
talantii (Mt. 25, 14-30; 18, 23-35. s.a.). Deci o singura venire de apoi, o singura
inviere si infatisare a tuturor in fata imparatului Judecator si o singura judecata
pentru toti deodata va fi!
Eterodoxul: Trebuie de stiut ca data inceperii mileniului poate fi precizata. Ea nu
este chiar identica cu data venirii a doua (din 1874), ci abia cu anul 1914, caci
aceasta reprezinta sfarsitul ,,timpului paganiilor". Data inceperii mileniului in 1914
se calculeaza astfel: In anul 606 inainte de Hristos a inceput primul
guvernamant paganesc, prin ducerea poporului ales in robia babiloniana pentru
70 de ani (pana in anul 586 i. Hr.) de catre Nabucodonosor. Pe baza celor spuse
de Levitic 16, 18, timpul paganilor este inseptit, adica de sapte ori un an de ani
(ale carui 360 de zile trebuiesc socotite 7 ani, deci 7 X 360 = 2520 de ani. Astfel,
de la inceputul timpului paganilor si pana la Hristos au trecut 606 ani, iar de la
Hristos mai trebuie sa treaca inca 1914 ani, ca sa se implineasca cei 2520 de ani.
Deci, odata cu mileniul, incepe epoca de viata vesnica inaugurand sfarsitul
lumii, adica prabusirea tuturor regatelor, conducerea lumii fiind incredintata lui
Avraam, Moise, losif, Noe si tuturor dreptilor pomeniti in epistola catre Evrei
(11). Lumea se imparte in trei epoci: - intaia epoca de la Adam pana la potop. in
care a domnit Dumnezeu cu ingerii Sai;
-

a doua epoca, de la potop pana la amil 1914 in care a domnit satana asupra
lumii (aceasta epoca la randul ei se subimparte in trei: 1. de la potop pana la
moartea lui lacob; 2. de la Moartea lui lacob pana la moartea lui lisus, sau
rastimpul domniei Evreilor; 3. de la invierea lui lisus pana la anul 1914,
78

rastimpul cretin);
-

a treia epoca, de la 1914, incepand cu epoca imparatiei de o mie de ani i

durand in veci.
De la crearea lui Adam sunt ase mii de ani, caci fiecare din cele ase zile

ale creatiei - care au fost de cate 7 000 de ani una - reprezinta pentru istoria omenirii
cate o mie de ani, deoarece dupa II Pt. 3, 8 si Ps. 89, 4 o zi este o mie de ani, iar ziua a
aptea, a odihnei, reprezinta inca o mie de ani, cei ai mileniului. Deci, in cursul celor
6000 de ani, omenirea trebuie sa lucreze deoarece dupa ei urmeaza mia a saptea, a
odihnei, care este ,,mileniul" i care a i inceput deja, deoarece de la Adam i pana
acum au trecut mai mult de 6000 de ani. (1).
Preotul: Mai intai de toate sa stiti cu toata incredintarea ca nu exista nici
un mileniu in intelesul vostru, i daca data venirii a doua nu poate fi stabilita deoarece
nici ingerii s,i nici Fiul dupa omenitate nu o stie, (Mt. 24, 36-44) atunci desigur ca nu
poate fi stabilita nici data inceputului ,,mileniului" vostru. Apoi, de ce sustineti ca
intre a doua venire a Domnului i mileniu, trebuie sa intercalam 40 de ani? De ce
tocmai 40? Numai ca sa va iasa anumite socoteli ticluite mai dinainte? Cum puteti sa
sustineti ca s-a facut venirea a doua pe neateptate, cand scris este ca va fi ,,ca
fulgerul" si intru rasunatorul glas de trambita al ,,arhanghelului" tocmai ca sa
constituie un eveniment maret i universal, savars.it in vazul si auzul tuturor? (I Tes.
4, 16; Mt. 24, 27-31; 25, 31). II vor vedea pe lisus cei drepti ai Sai care II vor
intampina in vazduh si-L vor vedea i cei pacatoi, care vor plange i se vor jeli (Mt.
24, 30; Me. 23, 26; Zah. 30, 12). Cum si cand ar fi fost invierea mortilor? Oare tim ca
trebuie sa aiba loc la venirea Domnului.
Voi milenitii, sustineti ca la inceputul mileniului nu invie decat dreptii; dar cum i
cand au inviat, de ce nu stie nimeni? Nici cele ,,trei epoci" ale voastre nu au vreun
temei biblic: de ce trei ani i nu apte, zece .a.m.d.? Noi tim ca in ce privete
mantuirea, istoria lumii nu se poate imparti decat in doua epoci mari: una a
Testamentului Vechi i alta a Testamentului nou. O alta epoca nu va fi decat venirea a
doua i aceasta va dura o venicie. O epoca insemnata, o perioada de timp
79

nedeterminata de un eveniment cu totul important, care sa schimbe fata lumii si sa

indrepte istoria pe alt drum. In istoria mantuirii lumii de pana acum au fost i
evenimente mai mici care au subimpartit cele doua epoci mari amintite, dar acestea nau fost doua sau trei, ci mai multe putandu-se ;n acest inteles vorbi de epoca
patriarhilor, a proorocilor, a apostolilor, a persecutiilor .a. Nu se poate trece peste
anul 1 spre a ajunge la 1914, socotind anul 1914 ca un an epocal, iar anul 1 al naterii
Domnului numai ca mceput al unei subdiviziuni de epoca i nu al unei epoci de mare
importanta pentru ca nu anul 1914, ci anul 1 - respectiv anii de la 1-33 dupa Hristos -au
determinat intorsatura fara de seaman si revolutia cea uriasa in istoria mantuirii
noastre. lar epoca a treia, va fi de asemehea inaugurata prin evenimentele reale, de
o importanta capitals pentru toata omenirea i vizibila tuturor, iar nu imaginat si
impuse de anumite socoteli facute tendentios si fara a fi verificate prin ceva concret
In ce privete cifrele din Testamentul Vechi, ele nu au talcuiri cabalistice, ca si cand
ar fi magice sau vrajitoreti, ci ele sunt reale sau simbolice, dupa cum este caracterul
cartii din care sunt luate. De unde se poate ti ca cele ase zile ale creatiei au fost de
7000 de ani. Daca o zi este ca o mie de ani de ce au fost ele totui de cate 7000 de
ani fiecare si nu de cate o mie? De unde stim ca nu au fost de cate 24 de ore, ca orice
zi obinuita, sau numai de o clipS, sau in sfarsit, de cate 100000 de ani?
Orice am face si orice am dori noi, ele nu pot fi combinate si rascombinate ca
sa ajungem la cifra dorita. Daca unele cifre biblice sunt reale sau concrete, altele in
schimb recunoatem si noi ca sunt simbolice. Cele reale, vor fi intelese simbolic, ele
alcatuind o durata mai mica sau mai mare, sau foarte rnare, dar o durata nedeterminata
precis. Astfel, daca cele ase zile reprezinta cate 7000 de ani fiecare, iar cele 1260
de zile ale lui antihrist reprezinta 1260 de ani, atunci cei 1000 de ani ai
,,mileniului" trebuie sa reprezinte atatia ani cate zile cuprind ei, sau chiar de 7 ori
atatea...
Nicaieri nu ni se spune ca o zi din biblie este egala cu o mie de ani, ci numai
ca inaintea lui Dumnezeu nu exista timp si ca timpul pentru El nu conteaza ca durata,
o zi inaintea Lui fiind ca o mie de ani i o mie de ani ca o zi (II Pt. 3, 8) sau chiar
80

numai ca o straja de noapte (3 ore) (Ps. 39, 4). De aici insa, nu urmeaza ca cifrele care
reprezinta in Sfanta Scriptura un numar de zile sa le socotim de ani, caci tot aa leam putea socoti atunci si pe cele ce reprezinta mii de ani sau chiar in straji; si iarasi,
atunci am putea zice cu acelasi drept ca si cei o mie de ani ai mileniului insemneaza o
zi. Iar in cazul acesta, ce mai ramane din socoteala voastra? Toate calculele voastre au
fost dezmintite de insusi
11R
adevarul lucrurilor.
3. Omul supus predestinatiei.
Aceasta idee a predestinatiei doar o amintim la secta iehovistilor, fiind de
prisos comentariul ei. Subiectele predestinatiei sunt date de ,,turma cea mica", fiul eel
mare din parabola fiului risipitor sau ,,fratii lui Isus", i de turma cea mare sau marea
multime sau fiul risipitor din parabola119.
Predestinatia consta in faptul ca nu vrednicia personala, ci anul Nasterii
Domnului hotaraste fericirea venica.
Turma cea mica este formats din doua parti delimitate istoric: prima parte
sunt apostolii si urmaii lor directi, a doua parte sunt ,,generatia 1914". Privilegiile
acestei turme:
- sunt comotenitori ai ,,regatului ceresc" cu Isus
- ei au fost inviati imediat dupa ce au murit
- numai acestia beneficiaza de trupuri spirituale si ei reprezinta ,,cerurile noi"
din Apocalipsa
- doar ei au dreptul sa se impartaeasca la Cina comemorativa, ceilalti
nefiind vrednici, ci doar asista
- Doar ei sunt ,,fratii lui Isus", ceilalti nu au acest drept
- Ei sunt cei pecetluiti sau ,,unsi" si formeaza numarul celor 144.000 din
apocalipsa.
Turma cea mica
- mai poarta numele si de marea multime sau fml risipitor din parabola sau
81

,,pamant nou"
- identitatea lor a fost elucidata intre 1923-1931-1935
-

ei vor invia abia in imparatia de o mie de ani de dupa Armaghedon, dintre

ei facand parte si Enoh, Hie, loan Botezatorul etc.

- vor primi trupuri carnale

- n-au dreptul la Cina comemorativa
CAPITOLUL III
IMPARATIA MARTORILOR.
1. Violenta iehovista in lume.
Redam mai jos anexele cartii lui Radu Antim Societatea ,,Martorii lui lehova "
in contextul fenomenului sector:
Comunicatul Agentiei Evanghelice de Presa nr. 238 din 8 decembrie 1977,
privind campania iehovista pentru justificarea refuzului transfuziei de sange
Stuttgart, 8 decembrie '77. O ,,campanie a brourii sangelui care, conform
opiniei Centrului Evanghelic pentru probleme referitoare la conceptii asupra lumii,
incalca drepturile asigurate prin lege, este dusa in aceasta luna de catre societatea
,,Turnului de veghe". Aa cum s-a afirmat in editia pe decembrie a revistei Centrului, se
va oferi cate o foaie i o broura de 60 de pagini, cu titlul Martorii lui lehova i
problema sangelui, tuturor medicilor, asistentelor, avocatilor i judecatorilor. Dupa
cum se tie, ,,martorii lui lehova" expun anumite indicatii biblice despre consumarea
sangelui. Ei sunt obligati de catre conducere sa nu accepte, atat ei, cat i membrii
familiei lor - in special copiii minori - transfuzia de sange.
Prin actiunea sangelui trebuie ca medicii i juritii sa fie familiarizati cu
aceasta atitudine, pentru ca in cazuri grave sa poata fi luata rapid o hotarare.
Problematic este, in opinia Centrului din Stuttgart ca dupa unele indicatii interne date
de catre Conducerea
/*,
martorilor lui lehova - publicate in aa-numita foaie Serviciul Imparatiei cerurilor,
82

in octombrie - membrii acestei secte trebuie sa ofere in mod personal scrierile

medicilor de familie. Ei trebuie sa semneze aceste pliante i sa adauge o nota in care
se spune, printre altele: Din motive religioase nu pot accepta (ca i familia mea)
transfuzii de sange. Sunt pregatit sa port intreaga raspundere pentru aceasta. Medicul
trebuie sa fie rugat ca sa adauge aceasta declaratie documentatiei medicale.
Dupa parerea Centrului Evanghelic pentru conceptii asupra lumii, prin aceasta
masura martorilor lui lehova li se restrange libertatea gandirii i a alegerii. Daca
pana acum refuzul transfuziei a fost mai mult sau mai putin o decizie personala a
martorilor lui lehova, actiunea este pusa in micare prin ordin ,,de sus" pentru a
stabili hotararea in cazuri grave. ,,In cazul acestei aparent inofensive Campanii cu
bros,ura sangelui avem de-a face in mod evident cu o ascunsa presiune asupra
contiintei, se spune in revista Centrului. ,,Daca o asemenea masura este ,sau nu
compatibila cu drepturile garantate de Constitute, trebuie sa controleze juris, tii".
Medicii sunt somati sa arate ca decizia unei transfuzii poate fi luata doar in cazuri
grave.
Materialdienst der EZW nr. 11/1983
in legatura cu campania societatii ,,martorilor lui lehova"
in randurile cadrelor didactice
Copiii ,,martorilor lui lehova" in coala. Cu ocazia ultimului Congres al
martorilor lui lehova, a inceput o noua actiune: martorii lui lehova care au copii de
varsta s,colara trebuie sa achizitioneze un caiet de 30 de pagini Martorii lui lehova i
coala, pe care sa-1 dea profesorilor, pentru a le explica acestora credinta i
comportamentul copiilor lor.
Scopul actiunii este formulat astfel pe prima pagina: ,,Noi dorim sa
familiarizam conducerea i profesorii cu acele opinii religioase ale martorilor lui
lehova care influenteaza participarea copiilor notri la activitatile s.colare". Trebuie
facut in aa fel incat ,,sa se promoveze conlucrarea intre martorii lui lehova i corpul
profesoral, precum i intelegerea reciproca".
Aa cum s-a intamplat in cazul actiunii bravura sangelui de acum ase ani,
83

cand medicilor li se explica refuzul transfiiziei de sange, aceasta actiune mai

urmarete un scop: in timp ce martorii lui lehova trebuie sa expuna i sa explice
profesorilor comportamentul copiilor lor, trebuie ca ei inii sa ajunga sa creada in
aceasta problema de comportament.
Pentru cineva din exterior este desigur foarte interesant sa afle astfel ce se
ateapta de la un martor al lui lehova i ce este doar vag indicat in scrierile
,,Societatii Turnului de veghe". Daca se transfera insa in situatia celui afectat,
adica a copilului, atunci interesul sau se transforma in spaima. Caci aceti tineri
oameni sunt educati astfel incat sa foloseasca coala - care pentru martorii lui lehova
este o parte a acestui trecator sistem al lucrurilor - exclusiv pentru a invata. (Noi
pretuim in intreaga lume o buna educatie prin coala, se spune in pg. 4); dar trebuie
sa se distanteze pe cat posibil de viata colara ca parte a intregului social de societatea
clasei i a colii. Despartirea de lumea aflata in slujba raului i care are o morala
perisabila este legea de baza a martorilor lui lehova, care strabate intregul caiet. Nici
un citat biblic nu este folosit atat de des ca eel din loan 17, 16 (i loan 15, 19): ,,Ei nu
sunt din lume, aa cum nici Eu nu sunt din lume".
Nu este vorba numai de faptul ca martorii lui lehova nu respecta ordinea statala: nu
saluta steagul, nu canta s.i nu se ridica la intonarea imnului national, nu participa la
ceremonii patriotice (cum ar fi sarbatoarea zilei nationale) .a. Cu atat mai putin
spun rugaciunea scolara, chiar daca este doar ..Tatal nostru", caci manifestarea
religioasa trebuie sa se faca in mod propriu.
Mai grav este atunci cand copiii martorilor lui lehova nu se lasa alesi ca purtatori
de cuvant ai clasei, nu sunt activi in cercurile scolare si nu au voie sa participe la alegeri.
Ei trebuie ,,sa ramana neutrii si sa nu se amestece in politica scolara" (pg. 16). Nu li se
permite sa-si anunte absenta de la ore (?!) si nu au voie sa ia parte la nici un fel de
instructie ,,de a se lupta cu altii" (deci sporturi precum boxul, judo, karate etc.)
Dar ruptura dusa de mediul scolar este mult mai adanca. Elevi martori ai lui
lehova, nu au voie sa participe la majoritatea serbarilor, deoarece uzantele legate de
acestea nu au fundamente crestine (pg. 17). Sunt citate ca argumente texte dogmatice din
84

Biblie, precum 2 Cor. 6, 14-17: ,,Ce insotire are dreptatea cu faradelegea? Sau ce partasie
are lumina cu intunericul? Si ce invoire este intre Hristos si Veliar? sau ce are laolalta un
credincios cu un necredincios?... De aceea iesiti din mijlocul lor si osebiti-va, spune
lehova".
Toate serbarile interzise pentru ,,martorii lui lehova sunt enumerate in caietul
numit, pe cinci pagini: zi de nastere, Craciun si Pasti, sfinti, Anul Nou, 1 Mai si ziua
femeii. La acestea se adauga sarbatorile nationale.
Intr-un alt paragraf sunt puse sub semnul intrebarii toate actiunile comune si
sociale care se situeaza in afara planului de invatamant. Conform avertismentului biblic,
tinerii ,,martori trebuie sa-si petreaca timpul liber in primul rand in comunitate cu fratii
lor de credinta, impreuna cu aceia care il striga pe Dumnezeu din inimi curate (2 Tim 2,
22). Spre exemplu, lucrul acesta este valabil in cazul sportului, care ii retine pe tineri de
a-i dedica timpul din afara colii unor interese spirituale, i ii face sa obtina nis.te
performance sportive, (pg. 23).
In special msa, este valabil pentru baluri scolare si petreceri: Cine participd
la asemenea baluri ajunge in mod inevitabil intr-o societate rea... De obicei acolo
se fumeaza i se bea peste mdsura, i se ajunge chiar la droguri i comportamente
sexuale scandaloase (pg. 24).
Chiar si participarea la intruniri scolare trebuie sa fie controlata intai de parinti,
caci s-a observat ca participarea la acestea duce adesea la comportamente imorale, in
continuare, nu este vazuta cu ochi buni activitatea in orchestra scolii, caci aceasta
orchestra ar putea canta la ocazii religioase si politice. Martorii lui lehova sunt cuprinsi
de teama ca sa nu se spurce in asemenea situatii. Chiar si consumul de timp trebuie luat
in considerare si daca exista suprapuneri cu intruniri crestine si activitati familiale (pg.
29).
In sfarsit, parintii care sunt martori ai lui lehova trebuie sa fie atenti la o seama de
factori, inainte de a permite copiilor sa participe la o piesa de teatru. Aici se pune mai ales
intrebarea: Ceea ce se reprezinta in piesa se afla in consonanta cu principiile biblice?
Tinerii martori ai lui lehova nu vor juca intr-o piesa de teatru in care Biblia este
85

condamnata. In afara de aceasta. repetitiile cer mult timp si sunt in legatura cu o

societate rea (pg. 25).
Directorilor si profesorilor li se explica faptul ca in principiu parintii au
dreptul de educatie al copiilor lor, iar martorii lui lehova uziteaza de acest drept.
Astfel, parintii sunt siliti sa supravegheze ei insisi orele si sa protesteze atunci cand se
incalca principiile biblice. Aceasta se refera la orele de tiintele naturii, in care
invatatura evolutionists este prezentata adesea ca un fapt tiintific. Aici se asteapta
ca profesorii sa respecte convingerile tinerilor martori ai lui lehova. Un alt punct
critic este educatia sexuala in scoala. Se spune in caiet: Martorii lui lehova se silesc
sa se conformeze principiilor biblice si sa le intipareasca copiilor lor. De aceea nu
doresc ca acestia sa participe la ore
/v
de sexologie tinute de persoane care nu respecta aceste principii. Intr-o asemenea
situatie, ei vor cere ca toti copiii lor sa fie scutiti de orele de sexologie sau ii vor lua
drepturile in series si ca propriile lor conceptii sa le fie prezentate elevilor.
Nu se poate obiecta nimic fata de protestul martorilor lui lehova, din moment
ce copiii lor primesc influence negative in scoala sau sunt influentati unilateral.
Aceasta ar trebui sa faca toti parintii. Astfel, chestiunea propagata a actiunii ce se
discuta aici, referitor la contactul cu profesorii in vederea explicarii
comportamentului copiilor martori ai lui lehova poate fi considerata pozitiv. Ceea ce
impresioneaza este principiul de separare care devine vizibil in toata duritatea sa.
Tinerii martori ai lui lehova sunt smuli din comunitatea scolara din care au facut
parte intre 9-13 ani i sunt siliti sa se profileze ca persoane izolate. Aceasta
inseamna o povara spirituals ieita din comun. Drumul lor este pavat cu interdictii,
iar fatal este faptul ca nu are alternative. Caci ,,Societatea Turnului de veghe nu
este o comunitate de credinta care sa le ofere membrilor ei tot ceea ce li se interzice
in domeniul colar i social. Ea nu are un program pentru tineret i nici o viata
comunitara in sens crestin. Ea este mai degraba o corporate misionara care ofera o
colarizare indoctrinata. si cere o activitate misionara".
86

Din acest motiv, vizita parin|ilor, martori ai lui lehova, este o provocare
adresata profesorilor. i-ar juca prost rolul, daca nu ar face altceva decat sa asculte i
sa spuna: ,,vom respecta pe cat posibil credinta copiilor dumneavoastra. Depinde de
ei sa explice parintilor martori ai lui lehova cat de inumane i de antisociale sunt in
fond cererile lor. Ar trebui sa incerce impreuna sa ofere copiilor posibilitatea
comunitatii scolare i o educatie libera".
Frankfurter Allgemeine Zeitung, 16.09.1993, tirea despre inceperea cercetarii
juridice a parintilor care au refuzat transfuzia de sange pentru un nou-nascut
Viena, 15 septembrie. Dupa moartea unui sugar de 10 zile, in spitalul de copii al
oraului austriac Linz, procuratura a inceput cercetari impotriva medicilor 'i a
parintilor. Parintii, care apartin martorilor lui lehova, au interzis o transfuzie de
sange invocand convingerile lor religioase.
Conform certificatului de autopsie, sugarul a decedat datorita unei lipse acute
de sange, ca urmare a incompatibilitatii innascute a grupelor de sange ale parintilor.
Aceasta se prevazuse deja din timpul sarcinii. Cand, dupa nastere, medicii au propus o
transfuzie de sange, aceasta a fost respinsa sub amenintarea unei interventii in
instanta. Medicii au inceput un tratament medicamentos, dar fara rezultat.
Dupa parerea medicului jurist din Linz, se poate presupune ca o transfuzie
de sange facuta la timp ar fi salvat viata sugarului. Procuratura ii cerceteaza acum pe
medici pentru ucidere prin neglijenta. Parintilor li se reproseaza neglijarea minorilor
i a celor lipsiti de aparare. Conform dreptului penal austriac, delictele de acest fel se
pedepsesc cu pana la zece ani privare de libertate. Martorii lui lehova au circa
20.000 de adepti in Austria.
Parlamentul Germaniei, Comunicatul de Presa din 15 decembrie 1995
privind recunoasterea de catre justitia Landului Berlin
a statutului sectei ,,Martorii lui lehova"
Referitor la al cincilea senat al tribunalului suprem din Berlin, care a
recunoscut martorii lui lehova ca asociatie juridica in Landul Berlin, Renate
Rennbach, purtatoarea de cuvant a grupei de lucru ,,Politica sectelor" din cadrul
87

camerei deputatilor, a spus: ,,Hotararea celui de al cincilea senat al tribunalului

suprem din Berlin, cS in Landul Berlin martorii lui lehova sunt recunoscuti ca
asociatie juridica, constituie o lovitura atat pentru miile de oameni care si-au pierdut
membri ai familiei, prieteni si cunoscuti in aceasta secta, dar si in ce priveste lupta
impotriva activitatii daunatoare a sectelor in Germania.
Datorita motivelor expuse mult prea formal, judecatorilor nu le-a fost destul
de clar faptul ca in cazul martorilor lui lehova este vorba de o organizatie ce
izoleaza oamenii de viata sociala si, prin aceasta, distrug numeroase familii. Cu
structura lor interioara i trasaturi ale unui comportament totalitar, impiedicarea unei
dezvoltari libere a personalitatii prin crearea unor relatii de dependenta psihica,
precum si inspaimantatoarea ideologic apocaliptica, ei alcatuiesc un exemplu clasic
pentru pericolul sectelor religios-fundamentaliste.
Ignoranta judecatorilor iesita astfel la iveala prin aceasta hotarare asupra
practicilor sectare si numeroasele probleme rezultate din acestea pun intr-o lumina
semnificativa pozitia statala actuala. Devine astfel clara necesitatea unei informari
a judecatorilor si avocatilor cu privire la problemele speciale ale sectelor. In
continuare ar trebui intensificata munca de publicare i informare. Aici intervine in
special datoria conducerii statului care pana astazi nu a reusit s5 publice o brosura
corespunzatoare.
Senatului berlinez i se recomanda sa considere hotararea ca fiind greita i
sa incerce obtinerea corecturii necesare.
Comunicatul de Presa al Biroului Evanghelic de cercetare a ideologiilor
(EZW) din 14 decembrie 1995 privind recunoaterea statutului sectei
iehoviste
Centrul Evanghelic pentru conceptii asupra lumii considers hotararea
judecatoreasca drept eronata. Este adevarat ca statul trebuie sa dea aprobari unor
religii sau conceptii asupra lumii, dar in timp ce valorizeaza o organizatie ca i
asociatie cu drepturi publice, trebuie sa-i cunoasca experienta conlucrarii cu o
asemenea organizatie. Centrul Evanghelic detine nenumarate dovezi ale caracterului
88

antidemocratic s.i (in unele cazuri) distrugator al familiilor in cazul martorilor lui
lehova. Deci nu este de ajuns sa asculti expunerea celor in cauza, ci instanta ar fi
trebuit sa cerceteze experienta de viata a multor martori.
Hotararea trimite intr-o directie falsa. Alte organizatii antidemocra'tice, cum ar
fi ,,Viata universala" din Wurzburg sau Organizatia Scientologica se afla de mult
timp la panda i vor urma sa inainteze cereri pentru acordarea drepturilor de
asociatie. Oare instanta judecatoreasca va afirma din nou ca declarative interne nu se
opun cu nimic?
Revista Evanghelica din Wurttemberg, 19 mai 1996,
tirea Agentiei Evanghelice de Presa privind infiintarea
pe langa Parlamentul Germaniei a unei comisii de cercetare a sectelor
Pe data de 9 mai, camera deputatilor a infiintat comisia de ancheta a sectelor
i grupurilor psihice. Conform opiniei preedintei Camerei deputatilor, Rita
Sussmuth, tot mai multi oameni cauta, datorita nesigurantei, sa se orienteze spre
diverse grupari. Conceptia ca orientarea ar fi doar in biserici nu mai corespunde
realitatii.
Preedinta Camerei deputatilor a aratat ca recent infiintata comisie lucreaza
pe un teren unde domnesc intoleranta, suferinta i zelul excesiv. Cei care au cerut
explicatii au fost intampinati cu amenintari justitiare.
Comisia are 22 membri, dintre care 11 sunt experti ce nu apartin Camerei
deputatilor. Printre acetia se afla i Hansjorg Hemminger de la Centrul
Evanghelic pentru conceptii asupra lumii.
Sarcina comisiei este de a cerceta scopurile, activitatile i practicile sectelor i
grupurilor psihice din Germania. Se vor scoate astfel in evidenta i limitele libertatii
religioase in cazul unor asemenea mis.cari, precum s.i reielele internationale. Toate
explicatiile vor fi date publicitatii. Primele recomandari sunt ateptate pentru anul 1998.
Alaturam anexelor marturii despre atitudini i acte violente ale sectei:
-

Pe langa ura anticrestina si propaganda prosionista, secta se va face

cunoscuta printr-o politics rasiala de amploare: Xonducatorul Societatii
89

(Rutherford) a interzis sa fie ridicati negri in posturi de propagandist!.

Motivul .este ca, dupa experienta noastra. negrii sum mai putin socotiti decat
albii, iar multi dintre negri au prea putina stiinta pentru a se putea alege cu
ceva de pe urma lecturilor din literatura noastra. Concluzia noastra este ca
literatura impartita de noi negrilor nu are decat un foarte mic efect asupra lor"120.
-

Politica rasiala era dublata in conceptia lui Rutherford de o desconsiderare

a femeii, atitudine in intregime anticretina: ,,Femeile ii fac pe barbati maimu^e
i li prostesc. Barbatii isi ridica palaria in lift in prezenta unei doamne, insa
aceasta doar pentru a arata ca sunt gentlemeni. In realitate, aceasta are cu totul
alt interes
^

101

(...) Domnul spune de fapt ca nici o femeie nu va intra in Imparatie..." .

/^
-

In adunarea care s-a facut in anul 1975 in Rizu Pari din Atica, s-au dat jos de
pe catarg semnele steagului grec si le-au aruncat. In aceeai vreme s-a scris
pe zidurile caselor din Atena si din alte orase lozinci precum: ,,Guvernul =
organ al Satanei", ,,Ruine in zdrentele popoarelor" i altele122.

2. Epoca de Aur a lui Russell

Despre Russell am discutat in partea introductiva (cap. II). Acum vom aminti
doar lucruri nediscutate acolo i care sunt relevante pentru subiectul nostru.
In 1879 Russell fondeaza propria lui revista: Turnul de veghe al Sionului
(Zion's Watch Tower). Doi ani mai tarziu, in 1881, Russell transforms revista in
Societatea turnului de veghe i a intelegerii care, in 1884 devine societate
comerciala cu acte in regula. Organizatia lui cunoate un real progres numeric. Dupa
ce in 1893 orgamzeaza la Chicago primul congres (20-24 aug), in 1900 deschide la
Londra primul birou al societatii din afara SUA. in 1908 existau deja 8000 de
,,cercetatori ai bibliei", numele originar al iehovistilor. Un an mai tarziu Russell
muta sediul societatii la New York in Brooklyn, unde se afla i astazi. Intre 1886 i
1804 Russell publica o serie de ase carti despre ,,Planul lui Dumnezeu in prezent",
90

carti in care nu face decat sa calculeze i sa fixeze cronologii. Din 1891 i pana la
inceputul secolului nostru, el va colinda lumea, vizitand printre alte tari: Austria,
Germania, Rusia, Grecia, Palestina, China, anuntand sfaritul lumii pentru anul 1914.
Dupa moartea lui din octombrie 1916 membrii societatii vor fixa astfel locul lui
Russell in lume: ,,de la Apostolul Pavel incoace nu a existat un
om mai bun i mai mare decat pastorul Russell"

Imperiul mondial.
A. Desfiintarea natiunilor i conducerea Armaghedonului
Cunoatem doua perioade. Prima pana in Armaghedon i a doua in timpul
Armaghedonului. Aceste perioade au urmatoarele caracteristici:
- ,,in 1914 Isus a primit neamurile ca motenire" 124, pamantul tot ca proprietate a Sa.
Regatul mesianic i regele uns sunt mijlocul folosit de lehova pentru a-s,i
realiza scopul cu privire la intregul pamant.
-

semnele acestei perioade sunt marcate de: primul i al doilea razboi

mondial; seceta dupa primul razboi mondial; marile seisme care s-au produs
cu o frecventa inca necunoscuta vreodata pana in 1914 i numarul mare de
victime ale acestor cutremure de pamant (de la 1915 la 1978) i-au pierdut
viata 1.600.000 de persoane in 43 de mari seisme; gripa spaniola care a
facut 21 de milioane de victime alaturi de afectiuni cardiace, boli de cancer,
venerice etc. Cres.terea criminalitatii i a nelegiuirii; stresul sj frica care
bantuie pe oamenii contemporani; setea de inavutire crescuta; delicventa
juvenila crescuta; fariseismul celorlalte religii; egoismul i exagerarea in
placeri; poluarea care marcheaza planeta noastra125.

incepand cu 1914 Isus ,,va zdrobi" (...) i va pune capat intregului sistem politic
ce domina acum problemele omenes.ti126.

Prin intermediul poporului iehov, controversa de importanta vitala privitoare

la Regat este prezentata oamenilor de pretutindeni; lucrare dirijata de Isus
de pe
1 0*7
91

tronul sau ceresc i cu ajutorul ingerilor .

-

,,Caprele" (cei care nu vor primi pe martori) se vor duce la taiere venica
intr-o distrugere atat de completa ca efectuata prin foe, ,,oile" vor fi ocrotite
de catre
1 *} R
regele mesianic .
B. Institutiile satanice ale omenirii

Ele sunt reprezentate de orice sistem de guvernare, incepand de la Adam i pana in ziua
de astazi. Ele sunt consecinta neascultarii lui Adam, atunci luand natere, i sunt rele in
sine129. Aceste guverne simbolizeaza fiara din Apocalipsa. Religiile in totalitatea lor,
desemnate de ,,Babilonul eel mare"din Apocalipsa reprezinta femeia desfranata
din Apocalipsa ai carei amanti sunt guvernele, adica fiara deasupra careia se afla.
Religia este aceea care dicteaza guvernelor si este vinovata de toate relele intamplate in
lume. Acum a inceput intoarcerea guvernelor impotriva religiilor urmata de
distrugerea totala a tuturor religiilor, culminand cu tentativa asupra martorilor lui
lehova, lucru pe care lehova il va impiedica130.
Organizatia Natiunilor Unite (ONU) este identificata de martori cu
,,uraciunea pustiirii care sta in locul eel sfant" din evanghelie. Locul eel sfant este
dat de faptul ca aceste guverne sunt ,,ceruri" vechi, al caruiloc va trebui luat de
,,cerurile noi".
4. Mijloace i metode ale Bisericii Neamului pentru stoparea propagandei
iehove131
Mijloacele si metodele nu sunt noi sau inventate de preoti ci ii au izvorul
in indatoririle preotiei harice cu baze biblice: ,,Voi sunteti lumina lumii i sarea
pamantului"
/v
(Matei 5, 13-14); ,,Voua va este dat sa cunoasteti tainele Imparatiei cerurilor" (Matei
13, 11); ,,Sa lucrati cat este lumina pentru lumina" (Matei 5, 14-16), motiv pentru
care indeamna i Sf. Apostol Pavel: ..Propovaduieste cu timp si fara timp" (II
92

Tim. 4, 2). Preotul nou-instalat trebuie sa cunoasca bine cauzele fenomenului

sectar, sa stearga trecutul intunecos dupa care sa aduca iarasi lumina Evangheliei.
Preotul trebuie sa aiba in vedere experienta apostolilor (Matei 10; Luca 9, 10) i sa
urmeze sfaturile lor:
/\
a) evitarea ratacitilor patimasi. Intre acestia se numara cei impietriti la
inima, ursuzii, bicisnicii, pisalogii etc. ,,Va indemn, fratilor, sa fiti cu
luare-aminte asupra celor ce produc dezbinari si sminteli impotriva
invataturii pe care v-ati insuit-o. Fugiti de ei pentru ca acetia nu slujesc
Domnului nostru lisus Hristos... i prin vorbele lor blande si prin
binecuvantarea lor ineala mintile celor fara de rautate" (Romani 16,
17-18).
b) Ocolirea celor care sunt cicalitori. Misionarul trebuie sa ia aminte ca
dupa doua mustrari, in calitatea sa de preot n-are ce mai discuta cu
ratacitul fiindca el sporete ,,tot mai mult in ratacire i satana il face
tot mai indaratnic" (II Tim. 2, 16).
Parohia are situatia ei aparte cu probleme economice care sunt firesti.
Numai cunoscand acestei realitati preotul purcede la mijloace si metode adecvate astfel:
1. Transmiterea invataturii crestine enoriailor, experimentarea ei prin morala
si
A
iubirea fata de semeni, prin fapte bune, intaia prevenire a infiltratiei sectare.
In acest scop preotul are la indemana: a) amvonul, pentru transmiterea
invataturii evangheliei; b) enoria, pentru cercetarea credinciosilor, a trairilor
duhovnicesti i a tuturor problemelor referitoare la ea; c) intensificarea
cultului divin; d) intarirea increderii credinciosilor in slujitor; e) intarirea
constiintei de enoriasi si transmitatori de bunuri morale a unui vechi popor; f)
intensificarea legaturii de la suflet la suflet prin spovedanie si inlaturarea
viciilor si a atitudinilor antisociale din parohie; g) participarea la treburile
93

obstesti gospodaresti etc.

2. Profilaxia (prevenirea).Credinciosii ortodocsi si chiar cei departati de
Biserica trebuie adusi in starea de a-si da seama ca cei prin care le-a venit
sminteala a plecat, putand sa se reculeaga, sa fie mai intelegatori, sa poare
dialog unii cu altii si sa-si cunoasca mai bine credinta. Profilaxia se aplica cu
succes de catre preotul nou numit in parohie sau tanar.
3. Localizarea sau stoparea. Odata localizat sau izolat si dandu-si seama ca
preotul slujeste cu adevarat lui Dumnezeu, sectarul se rusineaza, ii dispare febra
prozelita, se informeaza, ramane in greseala, dar nu mai condamna pe altii si
nici nu mai ataca cu versete biblice. Daca prin profilaxie preotul a sters niste
rani vechi, prin localizare da un prilej de revenire a celui ratacit.
4. Chemarea la unitatea originara - dupa cuvintele Mantuitorului: ,Am si alte oi
care nu sunt din staulul acesta. i pe acelea trebuie sa le aduc..." (loan 10, 11).
Preotul trebuie sa intensifice activitatea predicatoriala si catehetica,
participarea credinciosilor la cult, savarsirea slujbelor in intregime etc.
5. Contacte din dragoste de om, de cetatean, discutii cu prudenta. Au loc cu
sectantii mai indaratnici dar care voiesc sa stea de vorba cu preotul.
6. inlaturarea defmitiva a ,,raului". In caz de revenire, credinciosul trebuie
tratat cuviincios, fara a i se mai vorbi urat.
7. Cateva principii generale de dialog.
a) Atitudinea pasnica a preotului in fata violentei sectarilor. Daca este
jignit, preotul sa intoarca si celalalt obraz (Matei 5, 39) in sens de
iertare. In acest mod ii apropiem, ii dezarmam si mai ales, ,,le
aprindem carbuni pe cap" (Romani 12, 20).
b) Evitarea discutiilor dogmatice. Preotul poate avea esec in activitatea
misionara daca abordeaza teme dogmatice, cauza ratacirii nefiind dogma
ci sminteala si interpretarea singulara a Bibliei.
c) Urmati-mi ie precum si eu urmez lui Hristos (I Cor. 4, 15-17). Daca
preotul devine exemplu de slujire a evangheliei, cei rataciti vor fi
94

coplesiti.
d) ,,Feriti-va de unii ca acestia" (Matei 24, 24). Sunt cazuri de sectari
inraiti care nu accepta nici discutia si sunt violenti. Unii ca acestia
trebuie lasati in pace (II loan, 10, 12)
Posibilitatea readucerii in sanul Bisericii mame a celor rataciti si mselati cuprinde: A.
Purtarea exemplara a preotului care reprezinta metoda si mijlocul eel mai eficient
in viata enoriei. Pot fi subliniate cateva aspecte ale purtarii exemplare a preotului:
1. Ravna sau zelul pastoral care nu-i ingaduie nici linite nici multumire
preorului daca n-a facut totul pentru dobandirea sufletelor incredintate lui.
2. Devotamentul pentru slujirea lui Dumnezeu i a credincioilor, intelegand
aici constiinciozitatea implinirii indatoririlor preotesti i pastorale.
3. Jertfelnicia. .Pastorul eel bun ii pune sufletul pentru oi" (loan 10, 11) si
,,mai mare dragoste decat aceasta nimeni nu are ca viata sa sa si-o puna pentru
prietenii sai" (loan 15, 3)
4. Apararea credinciosilor in fata iuresului sectar, privind instruirea lor prin predici
si cateheze.
5. Participarea credinciosilor la slujbe si explicarea acestor sfmte slujbe avand
in vedere multitudinea legaturilor sufleteti intre cei prezenti.
6. Preotul trebuie sa fie mereu cu inima plecata spre viata enoriailor, cum se
cade unui parinte sufletesc: ,,Fiti pilda credincioilor cu cuvantul i cu
purtarea, cu dragostea, cu duhul i cu curatia'' (I Tim. 4, 12)
7. Reactivarea apostolatului social sub toate aspectele lui, cu implicatii in toate
domeniile.
8. Succesul pastoral i apararea credinciosilor in fata sectelor este dat de persoana
si personalitatea parohului.
6. Recomandari recente ale Sfantului Sinod al B.O.R.
I. Mijlocul eel mai eficace in stavilirea efectelor fenomenului sectar il
constituie conduita exemplara a preotului.
1.

Parohul va lua legStura cu preotul misionar de la Protoierie i va

95

intocmi
un plan de predici i cateheze misionare.
2.

Preotul are obligatia de a savars,i vecernia in fiecare ajun de sarbatoare

si
mai ales sambata.

3.

Va antrena credinciosii la cantarea omofona, plecand de la cantari

simple
(Sfmte Dumnezeule, tatal nostru etc.)

4.

La sfaritul slujbelor va rosti un cuvant scurt pe baza

textelor
scripturistice.

5.

Va raspunde oricarei solicitari din partea oricui, credinciosi sau

rataciti,
fixand i zile cu slujbe speciale (vecernie, acatist i teme antisectare)

6.

Va da sfaturi necesare si va pregati cuvantari ocazionale (botez,

cununie
etc.) sau cu teme alese (Craciunul, Boboteaza)

7.

Se va insista in predica i cu orice ocazie asupra rolului vietii

morale i
unitatii morale i spirituale ale credinciosilor notri.

8.

invatarurile false au existat i vor exista (I Cor. 11, 19), dar au caracter
trecator i vin din cauze diferite.

9.

Specificul ortodoxiei romaneti a fost intotdeauna unitatea sa de datini.

obiceiuri, credinta i adevar, traditii curate i verificate, iar credinciosjlor
ei de a asculta, in ceea ce prives.te credinta, numai de Biserica neamului
romanesc, de cuvantul evanghelic transmis inaintailor nos.tri dupa
Cincizecime de catre Sfantul Apostol Andrei, eel care a semanat samanta
evangheliei la stramoii notri daco-traci.

10.

Pacea este subiectul necesar abordarii preotului sub toate aspectele i

96

urmarile ei.
II.

Fata de cei care practica prozelitismul.

1. Preotul ortodox va oferi ajutor celor in necazuri, indiferent de credinta lor.

2. Munca de indrumare a credincioilor va fi facuta de la om la om.
3. Preotul trebuie sa cunoasca bine originea i doctrina sectelor.
4. In cimitire se vor respecta cu strictete regulamentele in vigoare.
5. Preotul ortodox trebuie sa dea dovada de spirit ecumenic.
6. In parohiile vacante de vreme indelungata, unde a aparut fenomenul sectar se
impune cercetarea cauzelor vacantarii s.i a lua masuri concrete.
7. Preotul ortodox este dator a cunoate din timp pe ,,pastorii" sau conducatorii de
secte i grupari separatiste i de a incunotinta protopopiatul de informatiile
aflate propunandu-i solutii sau cerandu-i concursul.
8. Preotii tineri au datoria sa cunoasca istoricul sectelor.
9. Preotul ortodox trebuie sa explice credincioilor fenomenul sectar i duhul lui strain
de credinta Bisericii.
10. Preotii au permanenta indatorire sa participe la toate actiunile obteti
intreprinse pe plan comunal.

97

CONCLUZII
Iehovitii. ca toate sectele, sunt periculoi neamului i unitatii sale spirituale.
Avand in vedere ca sunt anationali i apolitici, ca promoveaza anarhia i lipsa frici
de pedeapsa i mai ales ca nu sunt straini de micarea sionista mondiala i de
francmasonerie.
Indatorirea statului de a lua masurile necesare. Avand in vedere ca i alte state
europene i nu numai, au reactionat in fata prime]diei iehoviste.
Obligatia preotului i a dascalului de religie de a feri credincios.ii i elevii de
nocivitatea iehovista.
Sfarit si lui Dumnezeu Celui in Treime inchinat si slavit, lauda!

BIBLIOGRAFIE
1. Biblia sou Sfanta Scriptura, Editura Societatii biblice interconfesionala din
Romania, 1992
2. Antim, Radu, Societatea ,,Martorii lui lehova" in contextul fenomenului sectar,
Colectia: ,,Nebunia lumii de azi", nr. 1, Ed. Arhidiecezana, Cluj-Napoca, 1996
3. Balan, loanichie, Arhimandrit, Parintele Paisie Duhovnicul, Colectia ,,Credinta si
98

cultura", nr. 1, Editura Mitropoliei Moldovei i Bucovinei, Iai, 1993

4. Bezeniti, Pantelimon, Arhimandrit, Ishovitii - dumanii credintei i ai patriei,
Atena, 1994
5. Cel mat mare Om care a trait vreodata, Editori: Watchtower Bible and Tract
Society of New York, Inc. International Bible Students Association, Brooklyn,
New York. USA, Prnted in Germany, 1995
6. Credinta Ortodoxa, Editura Mitropoliei Moldovei i Bucovinei, Iai, 1996
7. Cum poti gasi fericirea, Editori: Watchtower Bible and Tract Society of New
York, Inc. International Bible Students Association, Brooklyn, New York, USA,
Prnted in Germany
8. Cunotinta care conduce la viata venica, Editori: Watchtower Bible and tract
Sociery of New York Inc., International Bible Students Association, Brooklyn,
New York, USA, Made in Italy, 1996
9. David, Petre, Ion, Diacon, Calauza cretina pentru cunoaterea i apararea
dreptei credinte in fata prozelitismului sectant, Ed. Episcopiei Aradului, Arad
1987
10.Hierotheos de Nafpaktos, Mitropolit i Vlasios, Aghios, Viata dupa moarte,
Editura Bunavestire, Galati, 2000
11. Hie, Cleopa, Arhimandrit, Calauza in credlnta ortodoxa, Ed. Episcopiei Dunarii
de Jos, Galati, 1991
12. Hie, Cleopa, Arhimandrit, Lumina i faptele credintei, Editura Mitropoliei
Moldovei i Bucovinei, Iai, 1994 tt.lndrumari misionare, Ed. IBMBOR,
Bucuresti, 1986 14.Ramureanu, loan, Pr. Prof. Dr., Istoria bisericeasca universala,
manual pentru
seminariile teologice, Ed. Institutului Biblic i de Misiune al Bisericii Ortodoxe
Romane.
IS.Sfantul Chiril al Alexandnei. Despre Sjanta i Cea de o flinta Treime. P.S.B..
vol. 40, Ed. IBMBOR- Bucuresti. 1994 16.Sfantul Grigorie de Nazi an 7. Cele cinci
cuvantari teologice, Editura Anastasia.
99

1993 n.Sfantul Grigorie de Nyssa. Marele cuvant catehetic, Editura Socpia,

Bucureti,
1998 IS.Sfantul loan Gura de Aur. Omilii la epistola catre Filipeni a Sfantului
Apostol
Pavel. Editura Jcos". 1998 19.Sfantul loan Gura de Aur. Omilii i cuvantari I,
Colectia Vita teologica et
monastics (Parinti Oriental! 11 20.Sfantul Teofilact al Bulgariei. Talcuirea
Sfintelor Evanghelii de la Matei i
Marcu. Editura looia. Buc. 1998 21.Sfantul Vasile eel Mare. Scrieri,
partea a III-a, Despre Sfantul Duh.
Corespondenta (epistole), colectia ,,Parinti i Scriitori Bisericeti", editura
IBMBOR. Bucureti. 1998 22.Supravietuire i apoi un Pamant Nou, Editori:
Watchtover, Bible and Tract
Society of New York, Inc. International Bible Students Association Brooklyn,
New York. USA. printed in Germany, 1987
23. Tu pori trai pentru totdeauna in paradis pe pamant, Editori: Watchtover, Bible
and Tract Society of New York, Inc. International Bible Students Association
Brooklyn, New York, USA, printed in Germany, 1990
24. Uniti in inchinarea singurului Dumnezeu adevarat, Editori: Watchtower Bible
and Tract Society of New York, Inc. International Bible Students Association,
Brooklyn, New York, USA, Made in Germany, 1987

100