1 Epicleza

La Sfnta Epiclez, la invocarea Sfntului Duh, preotul ridic minile n sus i face trei
nchinciuni pn la pmnt i cheam pe Sfntul Duh, zicnd: Doamne, Cela ce pe Preasfntul
Tu Duh L-ai trimis n ceasul al treilea Apostolilor Ti, pe Acela, Bunule, nu-L lua de la mine, ci
l nnoiete ntru noi care ne rugm ie. Apoi face o nchinciune pn la pmnt i iar ridic
minile i cheam Preasfntul Duh, de trei ori. i cnd termin acast chemare a Sfntului Duh,
el arat dumnezeiescului Agne i Sfntului Potir i zice: i f, Doamne, pinea aceasta, cinstit
Trupul Hristosului Tu. Amin. Iar ce este n acest Sfnt Potir, preascump Sngele Hristosului
Tu. Amin.
i, binecuvntndu-le, zice: Prefcndu-le pe ele cu Duhul Tu cel Sfnt. Amin. Amin.
Amin! Apoi preotul st n genunchi i se roag mpreun cu tot poporul, pentru toat lumea.
Aceasta este inima Sfintei Liturghii, cci acum se coboar Duhul Sfnt peste Sfintele
Daruri, care se prefac n Trupul i Sngele Mntuitorului nostru Iisus Hristos.
2

Cateheza despre taina Sfantului Maslu

1. Pregatirea aperceptiva
Este cineva bolnav ntre voi ? Sa cheme preotii Bisericii si sa se roage pentru el,
ungndu-l cu untdelemn, n numele Domnului. Si rugaciunea credintei va mntui pe cel bolnav
si Domnul l va ridica, si de va fi facut pacate se vor ierta lui .
(Iacov 5, 14-15)
2. Anuntarea temei
Data trecuta am vorbit, despre Sfintele Taine in general, iar astazi cu ajutorul lui Dumnezeu
vom vorbi despre taina Sfantului Maslu.
3. Tratarea
Sfntul Maslu este una din cele sapte Sfinte Taine ale Bisericii n care, prin rugaciunile
preotilor si ungerea cu untdelemn sfintit, se mpartaseste credinciosilor harul vindecarii trupesti
si sufletesti, precum si iertarea pacatelor.
Denumirea este de origine slava (maslo = untdelemn), grecii o numesc
rugaciunea untdelemnului, iar slavii o denumesc Sviati Ela, adica Untdelemn sfnt.
n Biserica romano-catolica se utiliza n vechime denumirea de extrema unction
(ungerea cea mai de pe urma), pentru ca se administra numai muribunzilor, nsa dupa Conciliul
II Vatican (cu aprox. 40 ani n urma) s-au apropiat de conceptia si practica ortodoxa si folosesc
denumirea de ungerea bolnavilor; n Biserica reformata nu exista aceasta Taina.
Nu avem n Sfnta Scriptura un text precis care sa ne indice instituirea
Tainei de catre Mntuitorul Hristos, dar avem dovezi clare ca Sfintii Apostoli practicau aceasta

Taina : Si iesind ei (Apostolii) au propovaduit tuturor sa se pocaiasca. Si scoteau afara

demoni multi si ungeau cu untdelemn pe multi bolnavi si-i faceau sanatosi . (Marcu 6, 12-13)
Slujba Sfantului Maslu se savarseste in biserica sau n casa bolnavului
pentru care se face.
Dupa predania veche a Bisericii, pentru slujba Sfntului Maslu trebuie
sapte preoti, nchipuind cele sapte daruri ale Duhului, numarate de proorocul Isaia (11, 2-3).
Numarul acesta simbolic aminteste si unele fapte din Sfnta Scriptura a Legii Vechi, din care se
vede mila si ndurarea lui Dumnezeu. Astfel de sapte ori s-a plecat proorocul Elisei peste un
copil mort pe care l-a nviat (IV Regi 4, 34-35). De asemenea, sapte au fost preotii care au
sunat din trmbite si de sapte ori a fost nconjurata cetatea Ierihonului, cnd a fost cucerita de
israeliti, la intrarea lor n pamntul Fagaduintei (Iosua 6, 13-16). Si iarasi, de sapte ori s-a rugat
proorocul Ilie pe muntele Carmel, pna cnd Dumnezeu a dat ploaie pamntului ars de seceta (III
Regi 18, 42-45).
De cele mai mute ori slujesc Sfntul Maslu trei preoti sau cel putin
doi. n tot cazul, numai un singur preot nu poate savrsi Sfntul Maslu, caci Sf. Apostol ne spune
sa chemam "preotii Bisericii..." (Iacov 5, 14), iar nu pe un preot.
Nu sunt zile sau un timp anume pentru savrsirea Sfntului Maslu. Se face
oricnd e nevoie. n popor se obisnuieste a se face mai ales n zilele de post. n
saptamna Patimilor se obisnuieste Miercuri, Joi si Vineri, dar mai ales n Sfnta si
Marea Miercuri, naintea Ceasurilor, n amintirea Ungerii Mntuitorului cu mir de
catre femeia cea pacatoasa (Luca 7, 37-38). Atunci se face n biserici Sfntul Maslu
de obste, adica pentru mai multi bolnavi, cu sobor de multi preoti. Bolnavul pentru
care se face Sfntul Maslu trebuie mai nti sa se spovedeasca, pentru ca sa i se dea,
prin Sfntul Maslu, curatire sufleteasca, adica iertarea pacatelor si tamaduirea
trupului de boala.
Taina Sfntului Maslu este, am putea zice, sora cu Taina Sfintei
Spovedanii.

4.Generalizare
ntruct prin Taina Sfntului Maslu se dobndeste nu numai tamaduire de
bolile trupului ci si iertarea pacatelor, se poate face maslu nu numai pentru cei
bolnavi, ci si pentru cei sanatosi si nu numai o singura data, ci de mai multe ori.

Sfntul Simion al Tesalonicului ndeamna pe fiecare crestin sa se nevoiasca a-si

face Sfntul Maslu.
Slujba Sfntului Maslu se face naintea unei mese pe care se pune
SfntaEvanghelie, lumnari (de regula sapte), un vas cu gru sau cu faina si unul cuuntdelemn,
precum si sapte betisoare de busuioc nfasurate cu vata, cu care preotiivor unge pe bolnav.
nti rugaciunea pentru sfintirea untdelemnului, pe care o rostesc preotiipe rnd pna se plineste
de sapte ori. Al doilea, cele sapte Apostole si Evanghelii,urmate fiecare de ectenia ntreita
si de cte o rugaciune pentru sfintireauntdelemnului si pentru tamaduirea bolnavului. Al
treilea, ungerea de sapte ori acelui bolnav cu untdelemn sfintit, rostindu-se de fiecare data
rugaciunea: "Parintesfinte, Doctorul sufletelor si al trupurilor... tamaduieste si pe robul Tau
acesta(numele) de neputinta trupeasca si sufleteasca ce l-a cuprins..." si asa mai departe,precum
scrie n Molitfelnic.
5. Aplicare
Fiind binecuvntat de preoti cu chemarea
lui Dumnezeu, acest untdelemneste sfintit si plin de darul dumnezeiesc al Duhului Sfnt, ca si
apa Botezului. El areputerea de a Sfinti sufletul si de a tamadui trupul, a izgoni bolile, a vindeca
ranile, acurati ntinaciunea pacatului si a mpartasi mila si ndurarea lui Dumnezeu.
De aceea, untdelemnul ramas de la Sfntul Maslu, ca si fainabinecuvntata atunci, trebuie
pastrate cu cinste n loc ales. El poate fi folosit numain scopuri curate si evlavioase. Se
obisnuieste ca din faina si untdelemnul de laSfntul Maslu sa se faca o turtisoara, din care se da
bolnavului sa mannce.
n unele parti, din aceasta faina se fac prescuri pentru
Liturghie.Untdelemnul se poate pune n candela, fie n casa, fie la biserica
Parintele
Cleopa spunea ntr-o predica ca: minuni ale credintei sirugaciunii crestinilor n comun se fac
prin taina Sfntului Maslu. Aceasta este cea maiputernica rugaciune si slujba a Bisericii
Ortodoxe pentru cei bolnavi. De aceeacrestinii sunt datori sa ceara aceasta taina de la preoti ori
de cteori au bolnavi n familie si sa participe la Sfntul Maslu ct mai multi dintre ei,pentru ca,
rugaciunea credintei va tamadui pe cei bolnavi si de vor fi facut pacate lise vor ierta" (Iacob 5,
15). Multi dintre dumneavoastra cred ca ati vazut bolnavivindecati, sau n parte usurati, prin
Taina Sfntului Maslu si prin ungerea cu untdelemn sfintit. Altii ati mers, poate, pe la sfintele
moaste si pe laicoanele facatoare de minuni din tara si ati vazut sau ati auzit de bolnavi
vindecatiacolo n chip miraculos prin rugaciunea celor din jur. Parintele Cleopa recomandachiar
si pentru ce demonizati nu citirea molitfelor ci rugaciunea ntregii comunitati,spovedanie,
mpartasanie la Sfnta liturghie si Sfntul Maslu.
Sfntul maslu se face spre ntarire n
credinta si spre sanatate iar nu spremoartea cuiva cum considera unii n mod eronat. Dumnezeu
spune: "Eu nu vreaumoartea pacatosului, ci sa se ntoarca si sa fie viu". (Iezechiel 33;11).
SfinteleTaine sunt slujbe spre folosul si ajutorul celor vii. Este cinevabolnav ntre voi? Sa
cheme preotii Bisericii si sa se roage pentru el, ungndu-l cuuntdelemn n numele Domnului. Si
rugaciunea credintei va mntui pe cel bolnav siDomnul I va ridica, si de va fi facut pacate se vor
ierta lui" (Iacov 5;13-15). Sf.Maslu este slujba pentru vindecare si pentru iertarea pacatelor celor
carora li se face.Slujbe ale caror efect sa fie moartea celor carora li se fac, nu exista n
rnduialaBisericii Ortodoxe. Aceasta conceptie este deci gresita total.

3. Spovedania preotului
Spovedania (s se spovedeasc frecvent la duhovnicul su, iar dac are pe suflet un
pcat mai grav, s nu slujeasc pn nu-l mrturisete duhovnicului);