POLIZAHARIDE FOLOSITE N OBINEREA

HIDROGELURILOR UTILIZATE N SISTEMELE DE

ELIBERARE CONTROLAT A MEDICAMENTELOR
Violeta PACALU, Violeta POPESCU

POLYSACCHARIDES USED IN OBTAINING HYDROGELS

FOR CONTROLLED DRUG DELIVERY SYSTEMS
This paper is a review of the most important papers related to
polisaccharides studied and used in hydrogels systems for controlled drug
delivery. Among the numerous macromolecules that can be used to obtain
hydrogels, polysaccharides present many advantages comparatively to
synthetic polymers being largely found in living organisms. Coming from
renewable sources, polysaccharides also have frequently economical
advantages over synthetic polymers, because they are non-toxic, biocompatible
and bioavailable, showing such physico-chemical proprieties that make them
suitable for applications in drug delivery systems. Focusing on the ability of
polysaccharides to form hydrogels in a great diversity of compositions it is well
understood that safer and more realistic approaches in the therapy of diseases
will be achieved in the days to come.
Key words: polysaccharides, hydrogels, controlled release drug
Cuvinte cheie: polizaharide, hidrogel, eliberarea controlat a medicamentelor

1. Introducere
Din punct de vedere al compoziiei lor chimice, sistemele
complexe care permit transportul i eliberarea controlat a
medicamentelor sunt combinaii de polimeri, n general de origine
natural.
191

Polizaharidele sunt o clas de biopolimeri alctuii din

monomeri de zaharuri [1]. Monozaharidele sunt legate prin legturi Oglicozidice care se pot realiza la oricare din gruprile hidroxil ale
monozaharidei, conferind polizaharidelor posibilitatea de a forma att
catene liniare ct i ramificate. Aceti polimeri biologici pot fi obinui din
diferite surse: microbiene, animale i vegetale [2]. Utilizarea lor prezint
o serie de avantaje. n primul rnd polizaharidele au o bun
hemocompatibilitate, probabil ca urmare a similaritii structurii lor cu
cea a heparinei.
Polizaharidele nu sunt toxice, interacioneaz cu celulele vii i
n majoritatea cazurilor au costuri reduse n comparaie cu ali
biopolimeri [2,3], se gsesc din abunden , se obin relativ uor din
resurse regenerabile cum ar fi: algele, anumite plante, culturi de tulpini
microbiene selectate i de asemenea prin tehnicile de ADN
recombinant.
Polimerii polizaharidelor, cunoscui sub denumirea de
hidrogeluri se recomand ca materiale pentru structuri n ingineriile
tisulare, precum i ca sisteme de transport pentru eliberarea controlat
a medicamentelor. Exist o preocupare deosebit pentru dezvoltarea
sistemelor de eliberare controlat a medicamentelor prin folosirea
polimerilor naturali datorit calitii acestora de a fi biodegradabili,
biocompatibili i lipsii de toxicitate [4].
n cele ce urmeaz vom prezenta principalele caracteristici ale
celor mai cunoscui reprezentani ai polizaharidelor naturale.
2. Chitosanul

Fig. 1 Structura poli- D- glucozaminei. Alte denumiri: chitosan,

poliglusan, deacetil-chitina

Chitosanul (figura 1) este un polimer cationic obinut din chitin,

constituit din copolimeri ai -(1,4)-glucozaminei i N-acetil-Dglucozaminei. Chitosanul prin proprietile sale i-a gsit multiple
aplicaii n domeniul ingineriei tisulare i al controlului eliberrii
medicamentelor, ncepnd cu pielea, oasele, cartilajele i grefele
vasculare, culturi celulare [4].
192

3. Amidonul

Fig. 2, a Structura
macromoleculei de amiloz

Fig. 2, b Structura macromoleculei

de amilopectin

Amidonul (figura 2) este unul dintre cei mai rspndii i

abundeni polimeri, este biodegradabil i regenerabil. Se prezint ca
un amestec de glucani, pe care planta i sintetizeaz iar apoi i
depoziteaz n cloroplaste, ca principala rezerv de nutrieni. Glucanii
sunt polizaharide formate din molecule de D-glucoz legate prin
legturi glicozidice.
Amidonul a fost folosit n multiple aplicaii de eliberare
controlat a medicamentelor, incluznd tratamentul cancerului, [5],
administrarea nazal a insulinei [6,7] i altele.
4. Alginaii
Fig. 3
Structura
moleculei
de
acid
alginic

Alginaii naturali sunt srurile de sodiu ale acidului alginic i

reprezint una dintre cele mai studiate polizaharide n domeniul
ingineriei tisulare i al cotrolului eliberrii medicamentelor. n natur se
gsesc n cantiti mari, fiind componeni structurali ai algelor marine
brune i ca polizaharide capsulare ale unor bacterii din sol (figura 3).
Alginaii prezint un schelet de resturi de acid -D-manuronic
(M) i acid -L-guluronic (G) legate 1,4 i variaz mult ca i compoziie
i secven. Acest polimer este de fapt un copolimer bloc compus din
193

regiuni homopolimerice de M i G, numite blocuri M i respectiv G,

intercalate cu regiuni avnd structur alternant. Materialele pe baz
de alginai sunt sensibile la pH.
5. Carrageenanul

Fig. 4 Structura molecular a diferitelor tipuri de carrageenan

Carrageenanul (figura 4) este un polizaharid care formeaz gel

i este extras din anumite specii de alge marine roii.
Carrageenanii sunt co-polizaharide cu o structur liniar
alctuit din uniti de D-galactoz i 3,6- anhidro- D-galactoz parial
sulfatate. n funcie de gradul de sulfatare, se cunosc: -carrageenanul
(monosulfatul), k- (disulfatul) i - carrageenanul (trisulfatul).
k- Carrageenanul a fost folosit la prepararea hidrogelurilor.
Diferite viteze de eliberare a substanelor coninute au fost corelate cu
hidrofobicitatea diferit care a permis o interaciune selectiv cu kcarrageenanul.
6. Dextranul
Dextranii sunt homopolizaharide ale glucozei cu peste 50 %
legturi consecutive -(1,6) n catenele principale. Aceti -D-glucani
194

prezint deasemenea i catene secundare prin ramificare cu legturi (1,2), -(1,3) sau -(1,4). Dextranul (figura 5) i derivaii si sunt
compuii cu cea mai mare disponibilitate pentru prepararea sistemelor
capabile de eliberarea de durat a proteinelor.

Fig. 5
Structura
moleculei
de
dextran

7. Gelanul
Guma gellan (figura 6) este o exopolizaharid bacterian,
obinut prin fermentaia aerob a Sphingomonas elodea. Este o
tetrazaharid liniar alctuit din [D-Glc(-1,4)D-Glc(-1,4)D-Glc(-1,4)
L-Rha (-1, 3)]. Unitile de tetrazaharid sunt unite ntre ele prin
legturi glicozidice (-1,3). Cu ioni bivaleni formeaz geluri deosebit de
rezistente.

Fig. 6 Structura macromoleculei de gelan

Polimerul a fost intens investigat pentru crearea de noi

formulri oftalmice, graie capacitii sale de a gelifica n prezena
cationilor din secreia lacrimal.
8. Guma guar
Guma guar (figura 7) face parte din grupul de polizaharide
nmagazinate n partea endospermic a seminelor. Este alctuit din
manoz i galactoz. Scheletul este o caten liniar format din resturi
de manoz legate -1,4 i la care resturile de galactoz sunt legate 1,6
la fiecare al doilea rest de manoz.
195

S-a dovedit c acest polizaharid poate fi degradat n colon de

ctre enzime care se gsesc n aceast poriune a tractului digestiv i
ca urmare recomandat pentru eliberarea medicamentelor specifice
pentru colon [8].

Fig. 7 Structura macromoleculei de gum guar

9. Acidul hialuronic
Acidul hialuronic (figura 8) denumit i hialuronan este o
polidizaharid compus din acid D-glucuronic i D-N-acetilglucozamin,
unite prin legturi glicozidice alternante -1,3 i -1,4. Se gsete n
esuturile conjuctive umane unde are un rol important n multe
mecanisme biologice. Industrial acidul hialuronic se obine din
streptococi [9]. A fost folosit cu
succes ca matrice de transport a
medicamentelor.
10. Guma Xanthan
Fig. 8 Structura macromoleculei
de acid hialuronic

glucoz alternante sunt

legate de o caten format
din -D-manoz-(1,4)- -Dacid
glucuronic-(1,2)--Dmanoz. Xanthanul a fost
testat
pentru eliberarea
proteinelor i peptidelor n
cavitatea nazal [10].
Fig. 9 Structura macromoleculei
de gum xanthan
196

Xanthanul (figura 9) are

o
structur
celulozic
de
molecule de D-glucoz legate 1,4. Lanurile de molecule de

11. Pectina

Fig. 10 Structura macromoleculei de pectin

Pectina (figura 10) este o polizaharid liniar compus din

uniti de acid D-galacturonic legate prin legturi -1,4 - glicozidice.
Pectinele slab metoxilate formeaz hidrogeluri. Publicaii recente au
raportat gelificarea in situ a pectinelor cu eliberarea controlat a unor
medicamente (acetaminofen, teofilina i cimetidina) [11].
Pe lng polizaharidele amintite mai sus mai exist un numr
mare de alte polizaharide naturale cu variabilitate i versatilitate
determinate de structurile lor complexe, care le difereniaz de alte
clase de polimeri i le recomand n aplicaiile biomedicale.

BIBLIOGRAFIE
[1] Nishinari, K., Takahashi, R., Interaction in polysaccharide solutions and
gels, Curr. Opin. Colloid Interface Sci. 8, 5983-5992, 2003.
[2] Cascone, M.G., Barbani, N., Cristallini, C., Giusti, P., Ciardelli, G., Lazzeri,
L., Bioartificial polymeric materials based on polysaccarides, J. Biomater. Sci.,
Polym Ed. 12, 267-281, 2001.
[3] Venugopal, J., Ramakrishna, S., Applications of polymer nanofibers in
biomedicine and biotechnology, Appl. Biochem. Biotechnol.125, 147-157, 2005.
[4] Donati, I., Holtan, S., Morch, Y.A., Borgogna, M., Dentini, M., Skjk-Br k,
G., New hypothesis on the rol of alternating sequences in calcium-alginate gels,
Biomacromolecules 6, 1031-1040, 2005.
[5] Carter, R., Cooke, T.G., Hemingway, D., McArdle, C.S., Angerson, W., The
combination of degradable starch microspheres and angiotensin-Ii in the
manipulation of drug delivery in an animal-model of colorectal metastasis, Br. J.
Cancer 65, 37-39, 1992.
[6] Cllens, C., Remon, J.P., Evaluation of starch-maltodextrin-Carbopol 974P
mixtures for the nasal delivery of insulin in rabbits, J. Control Release 66, 215220, 2000.

197

[7] Desevaux, C., Lenaerts, V., Girard, C., Dubreuil, P., Characterization of
crosslinked high amylose starch matrix implants: 2. in vivo release of
ciprofloxacin, J. Control, Release 82, 95-103, 2002.
[8] Rubinstein, A., Natural polysaccharides as targeting tools of drugs to the
human colon, Drug Dev. Res. 50, 435-439, 2000.
[9] Mora, M., Engineering of biomaterials surfaces by hyaluronan,
Biomacromolecules 6, 1205-1223, 2005.
[10] Betram, U., Bodmeier, R., In situ gelling, bioadhesive nasal inserts for
extended drug delivery: in vitro characterization of a new nasal dosage form,
Eur. J. Pharm. Sci. 27, 62-71, 2006.
[11] Itoh, K., Kubo, W., Fujiwara, M., Watanabe, H., Miayazaki, S., Attwood, D.,
The influence of gastric acidity and taste masking agent on in situ gelling pectin
formulations for oral sustained delivery of acetaminophen, Biol. Pharm. Bull. 29,
343-347, 2006.

Drd. Violeta PACALU

cerc. t. princ Universitatea Tehnic din Cluj-Napoca
e-mail: violetapascalau@yahoo.com
Prof.Dr.Ing. Violeta POPESCU
Facultatea de tiina i Ingineria Materialelor i Mediului
Universitatea Tehnic din Cluj-Napoca
e-mail:violeta.popescu@chem.utcluj.ro

198