Sunteți pe pagina 1din 237

Conf.Univ.Dr.

Popoviciu Mihaela
Sem I An III MG

1.As.Univ. Dr.Polojintev Corbu Dorina


Cardiologie Sp Jud Etaj 5
2.As.Univ.Dr.Hoza Anica Int Spital G.Curteanu
3.As.Univ.Dr.Aron Diana Med II Sp. Jud.Oradea
Etaj 8
4.As.Univ.Dr.Vlad Andrea Jud. Etaj 1
5. As inuv. Dr Pantea Valentin jud.Etaj 8

1.Ob.semiologiei medicale
2.Anamneza
3.Ex. ob gen

SEMIOLOGIE

semeion semn
logos tiin, discurs
Semiologia disciplina clinica care se ocupa cu
evidentierea si interpretarea formelor de
manifestare ale bolilor in scop dgs. ce poate fi
pus pe baza datelor anamnestice , a datelor
clinice i a datelor de laborator care-l confirm.
Semiologia se folosete de
-simptome,
-semne
sindroame la care se adaug investigaiile
paraclinice care ar trebui s fie intite pentru
susinerea dg.

-dgs: determinarea precisa a bolii de care

sufera cineva(dgs+)
-prgn: (pro=dinainte- gnosis=cunoastere)
Previziune ipotetica referitoare la
desfasurarea si terminarea unei boli in raport
cu impactul acesteia asupra vietii, capacitatii
de munca si reintegrarii sociale a subiectului

Simptomele

- au caracter subiectiv, fiind


relatate de bolnav , sunt variabile de la caz la
caz, dup modul de percepie i nu ntotdeauna
au o traducere obiectiva( febr, cefalee,
insomnie, astenie, sughi, dispnee etc)
Semnele manifestri obiective produse de
boal, observate de bolnav i completate de
medic prin propriile simuri (de ex. suflu, ral,
matitate ,paloare)
Sindromul grup de simptome i semne care
exprim o stare patologic, care au mecanism
fiziopatologic comun; permit prin sumarea lor
orientarea spre un diagnostic; pentru elucidare
sau
confirmare
se
fac
investigaiile
complementare ct mai posibil intite. Concluzia
care rezult din analiza simptomelor, a
semnelor i confirmarea prin analize ne ndrum
spre un diagnostic care poate fi i un sindrom.

Sntatea este definit de OMS ca acea stare de

complet bine fizic, mental i social i nu const numai


din absena bolii sau infirmitii
Boala este definit n mod diferit dar dup Dicionarul
medical romn reprezint: deviere de la starea de
sntate din cauza unor modificri ale mediului intern
sau ale aciunii unor ageni din mediul extern sau
este o deviaie sau o abatere de la normal cu
consecine nedorite asupra confortului personal i
activitii sociale.
Boala acut un episod de durat destul de scurt la
sfritul creia pacientul i reia activitatea normal.
Boala cronic o boal de lung durat care
genereaz incapacitatea permanent, parial sau
total, este o alterare organic sau funcional care
oblig bolnavul s-i modifice modul su normal de
via i care persist mai mult timp.

FOAIA DE OBSERVAIE CLINIC


Foaia de observaie clinic (FO), reprezint un
act cu tripl semnificaie: document medical i
tiinific, medico-judiciar i contabil.
FO document medico-tiinific cuprinde datele
personale ale pacientului, diagnostic de internare, la
72 ore, i dg. de externare, ziua i ora internrii
precum i datele de la externare.
FO cuprinde cinci pri:
Partea 1- datele personale ale pacientului
Partea II anamneza
Partea III examenul obiectiv la internare
Partea IV foaia de evoluie i tratament
Partea V epicriza

Partea 1 datele personale ale pacientului cuprind

date de identificare ale pacientului: nume, vrsta,


sex, adresa i numr de telefon, grup sanguin, stare
civil, locul de munc i ocupaia, data i ora
internrii, dg. de trimitere i dg. la internare.
Vrsta imprim anumite particulariti ale bolilor
nn=(o-30z) inf.plagii ombilicale +/ malformatii cong
Sugarul(30-1
an)
tulburari
dg
legate
de
diversificarea alimentatiei
copilrie
predomin bolile infecto-contagioase
(scarlatina,
rujeola,
rubeola,
varicela,
tusea
convulsiv), boli congenitale, rahitismul ,boli
infectioase acute
Adolescena-angina streptococic cu complicaiile
ei, reumatismul poliarticular acut, glomerulonefrita
acut, cardita reumatismal; hepatita acut viral,
tuberculoza pulmonar, boli hormonale legate de
pubertate, consum de stupefiante,droguri

adulii pot avea orice patologie, unele fiind urmare a unor

boli din copilrie (stenoza mitral, insuficiena mitral,


insuficiena cardiac), boli congenitale-hipertensiunea
arterial esenial, anemii hemolitice, ulcerul gastroduodenal; boli ctigate prin anumite obiceiuri,
alimentaie, alcool, fumat, stress: ulcer, colecistite, diabet
zaharat, HTA, dislipidemii, cardiopatia ischemic acut i
cronic, hepatite acute virale sau cronice, boli venerice,
HIV, hemopatii maligne, cancer etc
vrstnicii au o patologie specific legat de ateroscleroz,
lacunarism cerebral, accidente neurologice, reumatismul
degenerativ, emfizemul pulmonar, cancere cu diferite
localizri, infarctul miocardic, boala Alzheimer

Sexul
Femeile au aspecte fiziologice legate de menarh,
graviditate i menopauz, precum i boli specifice lor:
metroanexite, fibrom uterin, chiste ovariene, cancerul de
col i corp uterin.

mai frecvent apar stenoza mitral, astmul bronic, colecistite,

litiaza biliar, colitele, infeciile urinare, hipertiroidismul,


tromboflebitele, lupusul eritematos diseminat, poliartrita
reumatoid, cancerul mamar
Brbaii : orhiepididimita, adenomul i cancerul de prostat,
cancerul testicular; hemofiliile mai frecvent apar stenoza i
insuficiena aortic, infarctul miocardic, cordul pulmonar cronic,
broniectazia, ulcerul duodenal, guta, cancerul bronhopulmonar, spondilita anchilozant, trombangeita obliterant etc
HTA are prevalenta egala intre cele 2 sexe
Domiciliul i locul naterii pot uneori furniza date despre
anumite zone geografice cu patologii specifice.
Gua endemic sau distrofia endemic tireopat apare n
anumite zone cu coninut sczut de iod (Mii Apuseni,
Maramure);
Nefropatia endemic balcanic o nefrit tubulo-interstiial
care apare mai ales n zona Dunrii, la grania cu Bulgaria i
Serbia (MH, DJ, CS)
Talasemiile anemii hemolitice congenitale care apar mai ales n
Dobrogea, Delta Dunrii i frecvent n Grecia
Malaria aprea mai ales n zonele mltinoase, unde era
prezent narul anofel, actual eradicat n Romnia dar prezent
frecvent n rile Africii

Ocupaia i locul de munc ofer date importante


mai ales n cazul unor boli profesionale: minerii
(silicoza, antracoza, silico-tuberculoza), muncitorii din
industria morritului boli pulmonare, din inds.
solvenilor organici - aplazii medulare,etc.

Partea A II A

ANAMNEZA
(ana=remontare,mnesis=memorie)
-ansamblul informatiilor obtinute de medic
in legatura cu pacientul si anturajul sau
raportat la starea de boala.
Ob: culegerea datelor de ordin subiectiv in
legatura cu boala-simptomele-si analiza
lor detailata in evolutie cronologica

-se analizeaza statusul biologic gen

personalitatea afectiva si atitudinea


emotionala a acestuia in noua situatie creata
de boala, ereditatea, CMV
Baza- coversatia dintre medic si pacient cu
subiectul principal suferinta+ factorii
circumstantiali

Particularitati
1-abordarea pacientului-interes, ingaduinta,

toleranta, simpatie ,politete, flexibilitate,


optimism, etc
Practic-nume, varsta,ocupatia, adresa,
2.relatarea-simptome, personalitatea
pacientului(inteligent, confuz, logoreic,retinut,
informat, nesincer, varstnicii, hipoacuzici,
timizi

3.interogatoriul:scop-aflarea unor date care ar

putea fi omise de pacient dar care sunt


revelatoare
Intrebari simple dar nu sugestive
4.inregistrarea datelor in scris note, in scopul
final de a formula diagnosticul
5.interpretarea anamnezei ;fie dgs provizoriu
fie sindrom

1. MOTIVELE INTERNRII:

cuprind toate semnele i simptomele pe


care le poate preciza pacientul
-vor fi grupate pe categorii de aparate in
suferinta(dg, cardiace, renale) si separat
manifestarile de ordin general(febra cefalee
scaderea ponderala)

-Ex.

dureri
precordiale,
palpitaii,
dispnee dup efort ne orienteaz spre
o boal cardiac; tuse productiv,
junghi toracic, febr spre o infecie
pulmonar; disurie, dureri lombare,
frisoane, febr, urini tulburi spre o
infecie urinar., greturi cefalee febra
-dgs

2. ANTECEDENTELE HEREDO-COLATERALE

boli care au transmitere ereditar cum ar fi:


microsferocitoza ereditar i alte anemii hemolitice,
hemofilia la rudele de sex masculin din partea mamei dar
i a tatlui, guta, diabetul insipid, rinichiul polichistic,
sifilisul, infecia cu HIV
predispoziie ereditar cum ar fi: HTA esenial, litiaza
biliar, diabetul zaharat tip II, ulcerul duodenal,
neoplaziile,
epilepsia,
schizofrenia,
obezitatea,
dislipidemiile, cardiopatia ischemic etc.
3.ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE:
Vrsta
debutului
ciclului
menstrual
menarha,
periodicitatea ciclului, cu aspecte precise privind durata
lui, numrul de sarcini, avorturi, sunt importante pentru
anemiile feriprive. De asemenea este important vrsta
de instalare a menopauzei cu toate tulburrile ei care pot
determina apariia unor alte boli: HTA, boli endocrine,
osteoporoza, boli psihice, cancerul mamar sau uterin etc.
La brbai este important aflarea momentului instalrii
pubertii i tulburrile aprute.

3.APF(personale fiziologice)
Vrsta debutului ciclului menstrual - menarha,

periodicitatea ciclului, cu aspecte precise


privind durata lui, numrul de sarcini, avorturi,
sunt importante pentru anemiile feriprive. De
asemenea este important vrsta de instalare
a menopauzei cu toate tulburrile ei care pot
determina apariia unor alte boli: HTA, boli
endocrine, osteoporoza, boli psihice, cancerul
mamar sau uterin etc.

Menarha debutul pubertatii (13ani), >18

ani=tulb.endocrine
Succesiunea CM fiziologic la un interval
regulat 21-28 zile, poate fi
intrerupta=amenoree, sarcina alaptare
menopauza boli psihice sau endocrine
Tulb.de ritm menstrual:>tahimenoree sau
bradimenoree(tbc genital tu ovariene)

Durata fluxului:n(3-4 zile)


>=polimenoree
< oligomenoree
>10 zile =menoragie(sdr.hemoragipar,

inflamatii)
Sangerari in afara CM=metroragie(sg este
coagulabil) in fibromatoza uterina si tu uterin
HTA, avort

Cantitatea de sg poate fi
-normala
>(hipermenoree)
<(hipomenoree)
In preajma CM femeile prezinta o presiune in

micul bazin si sani= subfebrilitati crestere in


greutate prin retentie hidrica pe fond
hiperfolicinemic

Sdr.premenstrual :dureri in etajul abd inf.,

sani, (mastodinie0 edeme palpebrale


maleolare = sdr visceral la distanta diskinezii
biliare tulburari de tranzit intestinal
CM + dureri=dismenoree(infl.genitale)
Nr.sarcini, nasteri, avorturi(spontane
,provocate?), greutatea copiilor la
nastere(>4000g big baby prediabet mama)

Premenopauza (42-45) tulburari CM(tahi sau

bradimenoree)
Menopauza (45-50) declinul activitatii
biologice genitale(amenoree de menopauza)furtuna hormonala psihica si cardiometabolica:bufeuri de caldura si crize
sudorale HTA, obezitate DLP diabet HT

APP
Cronologic, anul aparatiei, fie varsta

pacientului(TBC pulmonar in 1965 sau la 23


de ani)
1.prezenta bolilor infectioase copilariei,
angina str, scarlatina (cauze de RAAc sau
GNAcPStr), rujeola(bronhopneumonie)
2.BICr-tbc-pleurezie, pericardita, artrita)
3.boli venerice:gonoree-prostata,

4.boli organice: resp, C_V, dg, renale,

endocrine, metabolice
5.imprejurari morbide:interventii ch,
traumatisme, hemoragii,

.
5. CONDIIILE DE VIA
Factorii de mediu, de la domiciliu i de la locul de munc pot
constitui elemente de risc pentru apariia i agravarea unor
boli
Locuinta,aglomerarea,intunericul,(rahitism tbc, astm bronsic)
alimentatia,(compozitia orarul igiena, activitate fizica)
G,L,P
Vitamine
Anchete alim
consumul de toxice-alcool abuz ,ritm, cantitate preferinteboli hepatice, CH, cardiace obezitate, imunitate
Fumatul-CV, Resp, dg, (direct-epiteliul ciliat cu unul secretor),
cancerigen (gudroane, benzpiren), vascular (vasoconstrictie
>CA) metabolica (depozitarea lipidelor), ats arteriopatii oblit
HTA
abuzul de cafea- insomnie, CV, vasoconstrictor, secretor-HTA
ulcer
Droguri,tranchilizante

6.CONDIIILE DE MUNC:
Cele mai cunoscute meserii cu factori nocivi sunt:
mineritul, morritul, industria de prelucrare a produilor
de benzin, a diluanilor, etc. Un factor nociv i
recunoscut tot mai mult n ultimul deceniu este stressul .
7. ISTORICUL BOLII: cronologia ev
Este important de precizat modul insidios sau brusc de
debut, cauze determinante ale apariiei lor, caracterul
simptomelor cu sau fr tratament, evoluia lor n timp.
Un inconvenient este modul diferit de percepie a
durerii de ctre pacient, unii minimaliznd durerea iar
alii exagernd-o.
Este important de a evidenia pentru durere locul,
intensitatea, iradierea, evoluia cu sau fr tratament,
apariia de semne de asociere

1.debutul data, felul(brusc insidios),

circumstante si simptome initiale


Acut:minute, ore zile,
Cronic:sap, luni, ani
Factorii de mediu:frig-pn, AP, sau effort
2.atitudinea bolnavului:medic?, ignoranta,
automedicatie?, exista un dgs, un trat?,
rezultatele terapiei ameliorare? Nemodificare?
agravare?

3.evolutia bolii de la debut si pana la

momentul examinarii :periodic(ulcer), in crize


(colica biliara, angina pectorala epilepsia),
progresiv (tu maligne)
4.ce anume a determinat bolnavul sa se
prezinte la noi?-DUREREA_

Caracterele semiologicedurere
1.localizarea:topografic, epig, hemitorace,
retrosternal, abd, loja renala
2.caracter:torsiune, sfasiere, intepatura,
arsura, constrictie,
3.intensitate:mica, acceptabila, mare, atroce
4.iradiere:topografia iradierii este
semnificativa pentru a recunoaste cauza

Ex:durerea din AP se localizeaza in forma

tipica retrosternal si iradiaza in umarul si mb.


Sup stg de-a lungul marginii cubitale a
antebratului pina la ultimele 2 degete
5.durata:sec, minute, ore zile
6.cond de aparitie:cauza declansatoare; in AP
efortul fizic , in UD AINS, in UG actul
alimentatiei, colica biliara grasimi

7.conditii de disparitie sau diminuare ale

durerii:atitudine antalgica, repausul,


varsaturile, caldura loco-regionala,
antispasticele,
8.simptome de acompaniament:anxietate,
varsaturi, transpiratii,

Manifestari generale
Simptome generale
1.pofta de mancare:(apetitul)
-pastrat
-diminuat(inapetenta)
-disparut(anorexie)
-exagerat
2.evolutie ponderala:scadere sau crestere in

G cate kg si in cat timp

3.scaunul :normal, constipatie(diminuat), sau

diaree(acc)
4.mictiunile:n, frecvente(polakiurie)
dificile(disurie) sau cu dureri, imposibila
(retentie urinara) sau incontinente
5.modificarile de volum urinar/24h
:crescute(poliurie) scazut(ologurie,anurie) sau
inversat(nicturie)

Ex.ob general
Metoda de explorare clinica in cardul fiecarei

consultatii pentru a pune in evidenta


eventualele modificari patologice care
asociate cu simptomele anamneza furnizeaza
judecta clinica in vederea punerii dgs +

EXAMENUL OBIECTIV: 4 metode


fundamentale
INSPECIA const n observarea vizual a semnelor de

boal pe toat suprafaa corpului i n cavitile


accesibile . Inspecia se va ncepe cu extremitatea
cefalic, urmat de gt, torace, membrele superioare,
abdomen i membrele inferioare.(cranio-caudal)
Este imperios necesar de a efectua examenul n poziie
static i apoi n micare
-pacientul este complet dezbracat, in lumina
-practic in postura statica culcat in pat sau pe canapea
:obs. Topografica si comparativa
-se incepe cu extr. Cefalica(parul, ochii, mucoasa conj.
Nasul buzele, cavitatea bucala) prin comparatie,
simetrica cu aprecierea globala a faciesului mimicii,
-gat, torace, sanii, mb.sup, axila, abdomenul, mb.inf,
-ridicam apoi bolnavul pentru a ex. Partea post a corpului

Urmeaza inspectia cu bolnavul in miscare:


-ridicarea din pat, mersul, mobilizarea la

comanda a unor segmente

Palparea
Face apel la simtul tactil si kinestezic al

mainilor ex. Pentru a percepe modificarile


superficiale sau profunde determinate de
boala
-pulpa degetelor =/palma cu presiune usoara
Variante:
Pres.usoara:pulsatii vasculare, consistenta
tesuturilor

Aplicarea palmei: palparea freamatului

(cardiac sau pectoral), starea teg


Pensarea intre 2 deg volumul stratului
adipos, consistenta unei formatiunui si fixarea
in scopul mobilizarii cu planurile invecinate
Masajul usor cu suprafata palmara a
degetelor prin miscari de rotire in planul
suprafetei corpului(piele, tes, sc)

Palparea org profunde:org abd cu suprafata

palmara a deg. Si prin framantare


Conditii : confort medic pacient

Analiza palpatorie
1.loc:topografic
2.volum:mic, mijlociu, mare,
3.forma:rotunda ovalara, neregulata, forma

de organ:TU maligne;suprafata neregulata tu


ben: regulate
4.consistenta:fluctuenta(abcese, chisturi)
moale elastica , dura ,pietroasa(tu maligne)

5.conturul:net sau difuz delimitat, marg

ascutite sau rotunjite


6.sensibilitate:sensibila(proces inflamator)
Sau insensibila
-prudenta in sensib. Pentru a nu provoca
suferinta
7.mobilitate:masa tu libera sau aderenta de
tesuturile invecunate.Aderenta:ridicam pielea
prin ciupire

Tu benigne:mobile cele maligne adera de tes

din jur, tu pulsatile (anevrisme) pulseaza


expansiv
In plus se adauga la inpectie starea teg
supraiacent roseata , aspect de coaja de
portocala fistule

PERCUIA -se face digito-digital, prin utilizarea degetului

mijlociu al minii drepte care lovete, ca un ciocnel,


degetul mijlociu al minii stngi, care este aplicat pe
suprafaa zonei cercetate.
poate fi: - superficial, cnd exploreaz zone pn la 35m.adncime,
- profund, cnd exploreaz la o adncime de 7
cm
Sunetul mat (matitatea) este dat de prezena unor
esuturi sau organe fr coninut aerian, cum ar fi masa
muscular, ficat, splin sau de un proces patologic dens,
cum ar fi o colecie de lichid sau o tumor.
Sonoritatea este sunetul evideniat prin percuia zonei
plmnilor, fiind dat de coninutul aerian normal al
alveolelor pulmonare.
Timpanismul este o varietate de sonoritate dar mai
intens, de tip muzical, dat de un coninut aerian n spaii
nchise, cu perei regulai, cum ar fi stomacul, intestinele
(fiziologic) sau n cavernele pulmonare, patologic.
Hipersonoritatea are caractere intermediare ntre
sonoritate i timpanism i e dat de prezena unei cantiti
crescute de aer n organe normal sonore. Un ex. ar fi
emfizemul pulmonar
Submatitatea este un sunet intermediar ntre sonor i
mat, dat de diminuarea coninutului aerian fa de situaia
normal (lichid n cavitatea pleural dar n cantitate mic).

ASCULTAIA
este metoda de percepere a zgomotelor normale sau

patologice la nivelul organelor.


Prin ascultaie se pot decela sunetele produse de
micrile respiratorii, de activitatea cordului, de
micrile intestinale
Tehnic:liniste, adaptarea olivelor, aplicarea corecta pe
suprafata pielii, asigurarea conductibilitatii sistemului

EXAMENUL OBIECTIV GENERAL


STAREA PSIHIC
Se apreciaz n timpul efecturii anamnezei, prin conversaia cu

bolnavul, cnd se poate observa comportamentul pacientului.

TULBURRI DE CONTIIN
Contiina este capacitatea de integrare a pacientului n timp i spaiu
Somnolena(torpoarea) bolnavul este moleit, vorbete cu

greutate i de obicei este febril sau surmenat.


Obnubilarea bolnavul are dificultatea de a se orienta temporospaial i apare n stri grave, n intoxicaii i infecii grave, n
encefalopatii de diverse etiologii: hepatice, hipertensive, etc.
Stupoarea este o tulburare grav a contiinei, cu dezorientare
temporo-spaial evident, amnezie pierderea memoriei i survine
n cazul tumorilor cerebrale, n encefalopatii sau n stri toxice grave.
Pierderea cunotiinei se ntlnete n trei situaii diferite:
-lipotimia sau leinul
-sincopa sau pierderea brusc i tranzitorie a cunotiinei
-coma pierderea cunotiinei pentru o perioad mai
ndelungat de timp care apare n situaii grave: diabet zaharat
complicat cu acidocetoz, insuficiena renal n stadiul de uremie,
insuficiena hepatic, etc.

TULBURRI DE MEMORIE
Scderea memoriei apare la vrstnici cu ateroscleroz, n

intoxicaii grave, la astenici sau surmenai.


Pierderea memoriei amnezia apare la pacienii cu epilepsie, n
caz de traumatisme cranio-cerebrale, tumori cerebrale etc.

TULBURRI DE GNDIRE
Bradipsihia gndirea ntrziat apare n hipotiroidism
sau n stri depresive.
Obsesia este o idee sau o imagine repetat n timp, de
care pacientul nu se poate
debarasa, dei este contient c situaia nu este
normal. Ea apare n cazul unor astenii severe psihice
sau poate fi un simptom al schizofreniei.
Delirul este un complex de idei false, trite de bolnav
ca i reale i apare n intoxicaii, traumatisme craniocerebrale, tumori cerebrale, boli psihice sau infecii
grave.

TULBURRI DE SENSIBILITATE I DE PERCEPIE


pot fi de tipul halucinaiilor, care sunt descrise de pacient ca fiind

reale dar sunt percepii false, vizuale, auditive, olfactive, tactile.


Ele pot fi prezente n intoxicaii grave, infecii severe sau n boli
psihice.

TULBURRI DE AFECTIVITATE
Hipertimia este o accentuare a tririlor afective, manifestat prin euforie

sau anxietate (team fr cauz, ncordare). Ea apare n angina pectoral,


nevroze, surmenaj, toxicomanii etc.

Hipotimia sau apatia const n diminuarea sau dispariia


sensibilitii la suferin i apare n nevroze, stri terminale ale unor boli
grave.

ATITUDINEA
Atitudinea activ reprezint posibilitatea pacientului de a se deplasa
Atitudinea pasiv imposibilitatea de efectuare a acestor micri
Atitudine antalgic reprezint poziii forate de diverse dureri n evoluia

unor boli. De ex. poziia ghemuit n ulcerul gastro-duodenal, decubitul


contralateral n pleurit sau fracturi costale etc.
Atitudini antidispneice ortopneea (poziia semieznd) apare la
bolnavii cu dispnee; decubitul lateral pe partea bolnav la pacienii cu
pleurezie exudativ; poziia cu torace aplecat anterior n pericardita
exudativ,

Atitudini forate de contracturi musculare patologice: n meningit

coco de puc, culcat lateral, cu capul n extensie i cu coapse i


gambe flectate; n tetanos -opistotonus decubit dorsal, cu corpul
sprijinit pe cap i clci, ca un arc; n hernia de disc lombar poziia
corpului este deviat lateral datorit scoliozei, prin contractura
musculaturii paravertebrale unilateral.

TIPUL CONSTITUIONAL I STAREA DE NUTRIIE


Tipurile constituionale pot fi de trei feluri:

-Tipul astenic ectomorf - tip slab, este predispus la ulcere


gastro-duodenal, TBC, boli psihice.
-Tipul picnic endomorf - mic de statur, cu dezvoltarea
esuturilor rezultate din transformarea endodermului, este
predispus la ateroscleroz, obezitate, HTA, diabet zaharat etc.
-Tipul stenic mezomorf intermediar ntre primele, este
predispus la boli osteo-articulare i musculare .
Din punct de vedere statural:

Nanismul hipofizar sau piticul apare n insuficiena


hormonului somatotrop din copilrie
Nanismul din stenoza mitral apare mai tardiv la persoanele
care fac cardit reumatismal n cadrul RPA lui

Nanismul din alte boli endocrine, ereditare sau osoase:


mixedem (hipotiroidism), rahitism, etc.
Gigantismul hipofizar este o cretere statural exagerat prin
exces de hormon somatotrop n copilrie
Acromegalia este o cretere exagerat a extremitilor
corpului, tot prin hipersecreia hormonului somatotrop, ncepnd
din copilrie
Eunocoidismul dezvoltarea normal a corpului dar cu deficit n
dezvoltarea organelor genitale i a activitii sexuale
Starea de nutriie
se apreciaz prin analiza dezvoltrii esutului celular subcutanat
i a celui muscular; se examineaz prin efectuarea semnului
pliului cutanat la nivelul abdomenului i prin raportul greutatenlime.IMC=I2/G
18,4-24,9=normoponderal <18,4=subponderal
25-29,9=supraponderal
30-34,9=obez.grdI
35-39,9=Obez.grdII
>40=obezitate morbida

FIZIONOMIA I FACIESUL
FIZIONOMIA :Aspectul figurii corespunde n general strii psihice a

pacientului i este n corelaie cu gravitatea bolii.


FACIESUL:
Faciesul hipocratic: o fa tras, cenuie, cu ochi nfundai n
orbite, cu anuri nazo-labiale adncite, cearcne i nas ascuit.
Apare n afeciuni grave cu atingere peritoneal, de tipul
peritonitelor prin perforaie
Faciesul basedowian: este caracteristic afeciunii de baz, boala
Basedow, cu exoftalmie bilateral sau asimetric, fant palpebral
larg deschis, privire vie, inteligent, uneori clipire rar; anxietate cu
aspect de spaim ngheat.
Faciesul mixedematos: apare ca o lun plin, cu fa rotund,
infiltrat, palid, inexpresiv, alopecia jumtii externe a
sprncenelor, macroglosie cu amprentele dinilor, voce aspr i
groas, pr rar, aspru, uscat, decolorat, friabil, specific
hipotiroidismului. Acest aspect este denumit facies buhit.
Faciesul
acromegalic: apare n hipersecreia de hormon
somatotrop hipofizar i apare cu o dezvoltare accentuat a arcadetor
orbitale, nasului, urechilor, buzelor i mentonului.(prognatism)
Faciesul mitral: apare la pacienii cu afectarea valvelor mitrale i
este tipic, cu cianoza obrajilor, nasului, buzelor i urechilor, pe un
fond palid al restului tegumentelor.

Faciesul anemic: este un facies palid pai, cu mucoasele conjunctivale

palide i apare n anemiile severe mai ales de tip feripriv.


Faciesul congestiv: este opusul celui anemic, aprnd culoarea roie
vineie, mai ales la nivelul extremitilor capului, obraji, lobul urechilor,
nasului i menton. Apare la cei cu poliglobulii secundare sau primare, la
cei cu HTA sau la cei cu febr mare.
Faciesul hectic: apare cu pomeii obrajilor roii pe un fond palid al
feei, mai ales la cei cu forme grave de TBC.
Faciesul cirotic sau hepatic: prezint o culoare galben teroas
(icteric sau subicteric), cu venectazii pe pomeii obrajilor i pe nas,
buze subiate, roii, carminate. Apare la cei cu hepatit cronic activ i
la cei cu ciroz.
Faciesul adenoidian este specific copiilor cu polipi nazali sau

vegetaii adenoide i apare un facies cu ngustarea nasului,


proeminena buzei i a arcadei superioare. Concomitent apare o voce
tipic, nazonat i tulburri ale auzului .
Faciesul rigid, fr mimic apare la pacienii cu boal Parkinson
Faciesul cushingoid este tipic pentru cei cu hipersecreiea hormonilor

glucocorticoizi suprarenalieni. Apare un facies rotund (facies de lun


plin), cu piele roie violacee, gura mic, acnee, gt gros aa numit "de
bizon" iar la femei apare i hirsutismul (musti i barb)

Faciesul lupic este caracteristic pentru pacienii cu LED (lupus

eritematos diseminat) i apare cu o erupie cutanat caracteristic


sub form de fluture la nivelul nasului i obrajilor.Erupia este
eritematoas cu scuame fine.
Faciesul din sclerodermie apare rigid, parc micorat, fr riduri
i cute faciale, inexpresiv, cu nas i buze subiri. A fost comparat cu
o icoan bizantin.
Faciesul vultuos este tipic pentru pacienii cu febr mare, cum ar
fi n pneumonii, bronhopneumonii, gripe,etc.
Faciesul asimetric apare n paralizia de nerv facial, cnd o parte
a feei este paralizat i determin asimetria feei.
Faciesul ca o par apare la cei cu parotidit epidemic sau cu
adenopatii mari submandibulare.

MERSUL:
1.mersul incet:cu opriri repetate in astenie,

miastenie
2.opririle frecvente:din cauza durerilor in
gamba (CI) in AOMInf
3.mersul titubant sau ebrios nesigur:etilism
4.nesiguranta in mers mersul cerebelos in
leziunile cerebeloase

5.in hemiplegie spatica:imposibilitatea flexiei

normale aduce mb. Inferior inainte printr-o


miscare de circumductie mersul spstic sau
cosit
6.mersul precipitat cu corpul aplecat inainte
in fuga dupa echilibru boala parkinson
7.mersul stepat atingerea solului mai intai cu
virful piciorului si apoi cu calcaiul in paralizia
m. pretibiali si peronieri

8.mersul senil (ats) pasi mici tarati si nesiguri

MICRILE INVOLUNTARE:
Fasciculaiile i fibrilaiile musculare sunt contracii rapide, limitate
la suprafaa muchilor, fiind determinate de intoxicaii endo (insuficiena
hepatic, insuficiena renal decompensat, insuficiena respiratorie etc)
sau exogene.
Tremurturile sunt oscilaii ale extremitilor corpului. Ele pot fi fine,
rapide, mai ales la nivelul membrelor superioare, n caz de alcoolism,
consum excesiv de cafea, n hipertiroidism sau n emoii, intoxicaii cu
plumb, aresenic, mercur, b.Basedow, scleroza n plci. Tremurturile din
Parkinson sunt rare, apar numai n repaus i sunt mai frecvente la nivelul
capului i membrelor superioare. In encefalopatia portal i insuficiena
hepatic apar tremurturi mai ample i rare, ca btile aripilor de pasre,
fiind denumite flapping-tremor.
Micrile atetozice sunt micri lente, permanente i apar n boli ale
nucleilor bazali ale creierului (boala Wilson sau degenerescena
hepatolenticular) .
Micrile coreice sunt micri ample, involuntare, rapide, aritmice i
de scurt durat i apar n leziuni cerebrale din cadrul RPA, n encefalite,
etc.
Convulsiile sunt contracii intermitente ale muchilor, cu o durat
variabil. Ele pot fi tonice i produc rigiditatea segmentelor interesate
sau pot fi clonice, cnd produc micri violente, ample, dezordonatate
ale ntregului corp. Ele pot fi i mixte, tonico-clonice. Apar n epilepsie,
hipertensiunea intracranian, tulburri metabolice sau vasculare cu
rsunet pe creier sau n intoxicaii exogene.
Contractura permanent tetanos, tetanie, turbare, afeciuni
cerebrale, isterie.

EXAMENUL TEGUMENTELOR, MUCOASELOR I


FANERELOR
CULOAREA TEGUMENTELOR

Paloarea : este culoarea mai deschis a tegumentelor i


mucoaselor i apare n caz de reducerea circulaiei superficiale,
prin vasoconstricie sau mai frecvent apare n anemii.
-anemia feripriv paloare de cear sau ca varul
In anemiile hemolitice i megaloblastice o culoare glbuie, ca paiul
de gru copt.
In leucemii cronice i IRC apare o culoare gri-pmntie
In endocardita bacterian infecioas paloarea este de tip cafea cu
lapte
Roeaa :apare prin vasodilataie accentuat sau prin creterea
cantitii de oxihemoglobin n circulaie (poliglobulie)
dup expunere la temperaturi nalte sau n stri febrile, dup efort
fizic, la cei cu distonie neuro-vegetativ, la femei n perioada
menopauzei (bufeuri), la etanolici, n intoxicaia cu oxid de carbon, n
poliglobulii primare sau secundare.

Cianoza (kianos) :este o culoare albstruie vineie a pielii i

mucoaselor i apare din cauza creterii nivelului hemoglobinei


reduse n vasele mici n anumite teritorii.
Cianoza adevrat :n condiii de cretere a cantitii absolute de

Hb. redus n capilare (peste nivelul de 5 g /100 ml snge). Ea apare


mai bine la extremiti i depinde de anumii factori:
- volumul capilarelor cutanate i mucoase, grosimea
i transparena nveliului cutaneo-mucos (cel mai bine se observ la
lobul urechilor, pomei, buze i patul unghial).
-pigmentaia pielii (la rasa neagr sau alte
hiperpigmentri cutanate) se caut mai bine la palme sau mucoasa
conjunctival
-asocierea cu ali pigmeni n acelai timp, de ex. cu
icterul
-concentraia Hb. n snge, ea aprnd mai repede la cei
cu poliglobulie dect la cei cu anemie
Cianoza fals apare n :
-intoxicaia cu oxid de carbon (carboxihemoglobinemie),
care are o culoare albstruie cu tent carminat
-policitemia vera, cnd cianoza are aspect rou-vineiu

-methemoglobinemie i sulfhemoglobinemie (intoxicaia cu


nitrii, nitrotoluen, benzen etc)
-argiria depozitarea srurilor de argint n tegumente,
dnd o coloraie albastr-cenuie
In apariia cianozei are importan nivelul absolut al Hb. reduse. La
anemici, mai ales la valori sub 5 g. /100 ml sg. cianoza nu poate fi
evideniat

CIANOZA CENTRAL :este dat de saturarea insuficient a


sngelui arterial cu oxigen, tradus prin creterea nivelului absolut
al Hg. reduse n sngele arterial peste valoare limit de 5 g/100 ml.
Aceast cianoz este generalizat i intereseaz att tegumentele
ct i mucoasele, iar temperatura nu este sczut, aa zisa cianoz
cald
Cauzele cianozei de tip central :
1.
Cauze respiratorii :

-afeciuni

care reduc patul de hematoz: pneumonii masive,


bronhopneumonii, TBC miliar, fibroze pulmonare extinse, pleurezii
masive, pneumotorax, fibrotorax, toracele cifo-scoliotic, etc.
- afeciuni care produc obstrucia cilor respiratori: boli laringo-traheale,
tumori care comprim cile respiratorii, astmul bronic, BPCO, etc

2. Cauze cardiace:

insuficiena cardiac stng din cardiopatia ischemic, infarctul


miocardic, HTA, valvulopatii mitro-aortice, cardiomiopatii, tulburri de
ritm i conducere.

- cardiopatiile congenitale complexe care se pot instala de la natere,

persistnd toat viaa boala albastr .


- persistena canalului arterial
- fistulele arterio-venoase pe vase mari i mijlocii, cu unt veno-arterial

dup anevrisme sau pe vase mici, n telangiectazia ereditar.


3. Cauze mixte:cardiace i respiratorii. Tipic este cordul pulmonar
cronic n care apare suferina inimii drepte consecutiv unei afeciuni
bronhopulmonare.
CIANOZA PERIFERIC:este determinat de o vasoconstricie
urmat de ncetinirea vitezei circulaiei sngelui ntr-o zon
periferic, ceea ce duce la extracia crescut a oxigenului de ctre
esuturi, din sngele arterial.
-Cianoza generalizat: apare dup expunere la frig sau n insuficiena
cardiac congestiv, cnd se asociaz i o vasoconstricie cutanat
compensatorie. Ea este mai pronunat la extremiti care sunt reci
iar n insuficiena cardiac dreapt sau congestiv, apar i edemele.

-Cianoza

localizat apare n obstruciile trunchiurilor venoase sau


arteriale i este strict localizat la teritoriul corespunztor. Dac
obstacolul este pe cava superioar apare cianoza extremitii cefalice,
a membrelor superioare, a gtului i a prii superioare a toracelui
(cianoza n pelerin cu sau fr edem).

Tulburrile de pigmentare :

-Hipomelanozele

sunt caracterizate prin scderea sau absena


pigmentului melanic. Din acest grup fac parte albinismul caracterizat
prin absena pigmentului n piele, pr i ochi i vitiligo caracterizat
prin apariia unor pete deschise la culoare, cu contur hiperpigmentat.
-Hipermelanozele apar prin creterea numeric a celulelor melanice i
suprancrcarea lor cu pigment i sunt datorate cauzelor hormonale:
insuficiena cronic a glandelor suprarenale (boala Addison),
hipertiroidismului (boala Basedow). Efelidele- pete brun roietice mici
pe obraji, umeri, spate, faa dorsal a minilor apar prin pigmentarea
pielii sub form de pistrui i au caracter familial i constituional.
-Icterul este coloraia galben a pielii, mucoaselor i sclerelor
determinat de impregnarea acestora cu bilirubin cnd aceasta are
valori crescute n snge (peste valoarea normal de 1mg la 100 ml
snge).

LEZIUNILE CUTANATE:
Macula:o pat neted, de culoare roz sau roiatic, de dimensiuni mici
(sub 1cm diametru) care nu depete planul tegumentar i apare n
boli eruptive infecioase ca rujeola, rubeoola, febra tifoid.
Papula :o proeminen mic pe piele, rotund cu diametru sub 0,5 cm
palpabil; apare n scarlatin, urticarie
Nodulul este o formaiune dermic sau hipodermic de dimensiuni
variate, palpabil ce apare n xantomatoz, lipomatoz, eritem nodos.
Vezicula este o formaiune n relief, cu diametrul sub 1cm, cu coninut
lichidian care apare n varicel, zona zoster, herpes.
Bula este o vezicul cu coninut purulent care apare n acnee, variol,
impetigo.
Chistul este o colecie ncapsulat cu coninut lichid sau semilichid.
Crustele sunt depozite de exudate solidificate la suprafaa
tegumentului care apar n evoluia herpesului, zonei zoster sau ca
urmare a unor eroziuni, ulceraii sau la nivelul eczemelor cutanate.
Cicatricea apare prin vindecarea plgilor cutanate unde se dezvolt un
esut fibros.
Fisurile sunt soluii de continuitate liniare care ajung pn la nivelul
dermului.
Eroziunea este o pierdere de substan care intereseaz epidermul.

Ulceraia este o pierdere de substan mai profund ce intereseaz

i dermul.
Gangrena este o necroz a esutului i straturilor subiacente care
se poate suprainfecta devenind fetid.
Escara este o gangren mai profund circumscris, situat la
nivelul zonelor supuse presiunii externe (fese, regiunea sacrat,
clcie).
Vergeturile

sunt benzi de atrofie la nivelul crora pielea este


subiat i ncreit i se produc prin ruperea fibrelor elastice din
derm. Apar n cazul creterii n volum a abdomenului (sarcin,
ascit) sau a altor regiuni (obezitate, edeme) sau odat cu slbirea
rapid i accentuat a pacientului.

Leziunile vasculare la nivelul pielii:


Peteiile:sunt pete hemoragice de dimensiuni mici (sub 1cm) de
form rotund sau oval ce apar pe piele sau mucoase.
Echimozele :sunt pete hemoragice dermo-hipodermice mai mari de
1cm.
Telangiectaziile:sunt dilatri ale vaselor mici pe piele sau mucoase
ce apar n hipovitaminoze B, sarcin, ciroz, consum de
anticoncepionale.

Examenul prului:
Hipotrichoza reprezint rrirea prului (hipotiroidism, boala Addison).
Calviia este pierderea pilozitii pe o arie determinat.
Alopecia este cderea prului de pe cap, dinrdcina sa.
Hipertrichoza este creterea densitii prului n zonele cutanate
caracterizate prin pilozitate.
Hirsutismul reprezint o hipertrichoz pe zone mai extinse
Modificrile calitative ale prului se refer la grosimea firului, luciul i
pigmentarea prului.
Examenul unghiilor:
Se analizeaz forma, grosimea, friabilitatea i culoarea lor.

Bombarea accentuarea patologic a convexitii unghiilor apare n

cazul degetelor hipocratice i se caracterizeaz prin hipertrofia


esuturilor moi ale ultimei falange i aspectul unghiei de sticl de
ceasornic.
Aspectul apare n diverse boli bronho-pulmonare
(neoplasm, broniectazie, abces pulmonar, empiem, fibroze
interstiiale), boli cardiace (angio-cardiopatii congenitale, endocardita
infecioas, insuficiena cardiac), boli digestive (ciroz hepatic,
polipoz intestinal, rectocolit ulcero-hemoragic), poliglobulii.
Escavarea unghiilor (coilonikia) apare n anemii feriprive, mixedem,
acromegalie.

Sistemul adipos i muscular:


esutul adipos se pune n eviden prin inspecia general i prin msurarea
pliului cutanat pe abdomen sau pe bra, apreciindu-se astfel starea de nutriie
a pacientului.
Sistemul muscular se examineaz prin inspecie i palpare, constatnd astfel
dezvoltarea i tonusul musculaturii: hipertrofie, hipotrofie, hipertonie,
hipotonie muscular sau aspect normal.
Sistemul ganglionar:
Ganglionii limfatici superficiali sunt localizai occipital, retroauricular, axilar,
epitrohlear, inghinal i n spaiul popliteu.

Prin inspecie se pot observa ganglionii n caz de adenopatie

important n locuri precum axila sau inghinal.


Palparea ganglionilor se face cu ambele mini, simetric, ncepnd din
zona occipital continund apoi cu celelalte grupe. In caz de
adenomegalie se descriu urmtoarele caractere: localizarea
ganglionilor, numrul, volumul lor, consistena, sensibilitatea,
mobilitatea i starea tegumentelor supraiacente. Se pot ntlni:
ganglioni unici sau multipli, localizai sau generalizai, conflueni,
mobili sau fixai, de diverse mrimi i forme (rotunzi, ovali, neregulai)
dureroi sau nedureroi, consisten mai sczut sau mai crescut, cu
tegumente nemodificate sau inflamate, ulcerate sau cicatrizate la
nivelul grupelor ganglionare. Modificri ale ganglionilor pot apare n
boli infecioase acute sau cronice, boli ale sngelui i organelor
hematoformatoare, tumori maligne cu diverse localizri ce pot
determina metastaze ganglionare localizate sau generalizate.

Sistemul osteo-articular:
Examenul obiectiv al oaselor:Fracturile
se caracterizeaz prin
mobilitate
anormal
a
unui
segment
osos
i
crepitaii
osoase.Deformrile osoase apar prin creterea i dezvoltarea anormal
a oaselor, prin proliferri tumorale sau
tulburri endocrine
(acromegalie) sau metabolice (rahitism, osteomalacie, boala Paget).
Examenul obiectiv al articulaiilor:
-Congestia coloraia roiatic a tegumentelor din jurul
articulaiilor apare n cazul artritelor (inflamaii articulare).
-Tumefacia esuturilor periarticulare duce la deformarea
articular, durere spontan la micare i limitarea mobilitii articulare.
-Tofii gutoi nodoziti cutanate ce se formeaz prin depozite
de urat de sodiu n jurul articulaiilor i au semnificaie pentru boala
metabolic numit gut
-Durerea articular sensibilitatea se constat prin palparea
articulaiilor i prin micrile active sau pasive efectuate de pacient.
-Deformrile articulare se observ la inspecia atent, avnd
semnificaie n artrite sau n artroze (procese degenerative articulare,
cu caracter cronic).
-Mobilitatea articular se evideniaz prin micrile active sau
pasive ale articulaiilor, bolile articulare determinnd reducerea sau
dispariia mobilitii unei artculaii fie din cauza durerilor, fie din cauza
anchilozei sau semianchilozei articulare

EXAMINAREA REFLEXELOR:
Reflexul neurologic depinde de arcul care se formeaz din
calea eferent care pleac de la receptorul stimulat i calea
aferent care activeaz efectorul precum i comunicarea
dintre aceste componente
Reflexele pot fi diminuate sau absente.
Ex: reflexul rotulian- se solicit pacientului s-i prind degetele de la o
mn cu cele de la cealalt mn i s trag puternic, timp n care
medicul examineaz rapid reflexul rotulian.
Leziunile medulare determin ntreruperea arcului reflex i deci
abolirea reflexelor.
Reflexele osteo-tendinoase:
Reflexul bicipital se execut pe braul pacientului care este uor
flectat, cu palma n jos, iar medicul i plaseaz policele sau indexul
la nivelul bicepsului, executnd percuia cu ciocnelul
Refexul tricipital se flecteaz antebraul pacientului n unghi de
90% cu faa palmar a minii orientat spre trunchi i se percut
tendonul tricepsului imediat deasupra articulaiei cotului; se
urmrete contracia tricepsului i extensia antebraului pe bra.
Reflexul brahio-radial pacientul fiind n clinostatism se pune mna
pe abdomen sau se sprijin pe coapse cu faa palmar n jos.
Medicul percut radiusul la 1,5-3 cm. de articulaia radio-carpian i
se urmrete flexia i micarea de supinaie a minii.

Reflexul rotulian pacientul fiind n decubit dorsal cu genunchii

uor flectai, medicul susine ambele membre la nivelul spaiului


popliteu i percut tendonul rotulei imediat dedesupt.
Reflexul achilian se poate efectua n 2 moduri. Cu pacient culcat
n decubit, se pune membrul de examinat flectat pe genunchi rotat
exterior, cu piciorul flectat pe gamb la un unghi de 90%. sau cu
pacient aezat n genunchi pe un scaun sau pat cu picioarele
flectate la fel. Se percut tendonul lui Achile i normal se produce
flexia plantar din articulaia tibio-tarsian.
Reflexele abdominale se efectueaz cu un beior nvelit n vat
atingnd abdomenul deasupra i dedesupt de ombilic, simetric,
urmrind contracia musculaturii.
Reflexul plantar se traseaz cu o cheie o linie curb pe faa
plantar a piciorului, de la clci spre haluce
Normal se produce flexia halucelui. In caz de leziuni ale neuronului
central, n come sau dup crize comiiale, apare extensia halucelui
i desfacerea degetelor n evantai, semn numit Babinski

Icterul
Icterul=coloratia galbena a teg, scleroticelor

si mucoaselor indusa de impregnarea cu B(B


in sg>1mg/100ml)
Devine evident la ex. Ob cand B>2mg/dl
Subicter vizibil la nivelul sclerelor mucoasei
palatine, sublingual sau labial si la niv. Pielii in
reg. toracica si abdominala
Urina devine colurica inchisa la culoare

Cauze
1.exces de producere prin hemoliza(icter

hemolitic sau prehepatic ; sferocitoza


ereditara , hemoglobinopatii malarie
2.defect de preluare , conjugare si excretie B
de catre ficat (icter hepatocelular :HAV, HCr,
CH, intoxicatii exogene
3.obstructii partiale sau totale ale CBextrahepatice cu fortarea trecerii B spre
sectorul vascular(icter obstr./posthepatic)

:LB, neoplasm cap pancreas


Icter flavin-palida icterul hemolitic
Icter rubin-HAV
Icter verdin icter post hepatic
Icter melas -neoplasm

Ictre false
Carotenemia; consum exagerat de

caroten(sclerele sunt n. colorate in schimb


palmele sunt galbui)
Xantodermia palmo-plantara :diabetici

Circulatia colaterala
In mod normal nu se pot vedea vase dilatate

pe trunchi ci numai la nivelul mb. In stari


patologice care induc dilatarea colateralelor si
acestea devin vizibile si pe
trunchi=CCVenoasa, respectiv arteriala

Circulatia colaterala arteriala


-rara
-cordoane arteriale pulsatile care apar in

spatiul interscapulo-vertebral si in spatiile ic


unde induc eroziuni costale in stenoza
istmului Ao

Circulatia colaterala
venoasa
-frecventa
-in obst la nivelul celor 3 trunchiuri principale:
V.C.Sup,
VCInf, VP
Obstr.primelor 2 duce la circ colaterala C-Cava
Obstr.VP duce la CC de tip porto-cav

Circulatia colaterala cavocav


sup

=obst intrinsec sau extrinsec la nivelul VCSup


=sg va circula contra curentului prin vena
azygos si hemiazygos apoi in cele intercostale
lombare si apoi in cava inferioara
Cordoane venoase pe flancuri si hipocondre
spre reg laterale ale toracelui
Turgescenta jugularelor si venectazii toracice

-apoi apare cianoza fetei si a mb.sup plus

edem(cianoza si edem in pelerina)


-prin palpare se poate obs. Ca sg circula prin
venele dilatate de sus in jos
-apare in adenopatie tu, gusa retrosternala

Circulatie colaterala cavo-cava inferioara


-aspectul este asemanator dar fara cianoza

sau edem in pelerina in schimb se produce


edemul si cianoza acc in inf a corpului
abdomen si mb.inf.
-in acest caz sg circula de jos in sus
Cauze :tb-oza venei cave inferioare sau
compresia acesteia prin tu abd sau
retroperitoneale

Circulatia colaterala de tip portocav

-apare in obst pe vena porta : in CH si in tboza venei porte sau a v suprahepatice


Cresterea pres hidrostatice in VP induce o
circulatie interna prin coronarele stomahice ,
venele esofagiene cu producerea de varice
esofagiene , hemoroidalele sup si inf
(hemoroizi) tributare venei cave inferioare si
anastomoze intre venele lui
Retzius(rectocolice)

-pot sa apara si circulatia venoasa colaterala

externa prin recanalizarea venei ombilicale cu


dispozitia caracteristica a dilatarilor, acestea
pornesc de la ombilic si se dispun radiar in
toate directiile pana la marginea abdomenului
=aspect tipic in cap de meduza in care sg
circula centrifug dinspre ombilic spre
marginile abd.

Edemul
= tumefierea tes secundar cresterii lichidului

interstitial
Intereseaza :viscerele=edem visceral
Cavitatile seroase= colectii seroase
Tesutul celular sc

Inspectie
-modifica conturul anatomic al regiunii cu

crestera in volum
-modifica local aspectul pielii care devine
subtire lucios intins
-lasa semnul godeului sau al impresiunii
digitale apasrea timp de cateva sec cu pulpa
degetului se soldeaza cu o depresiune (godeu)
care dispare dupa un timp prin revenirea
lichidului dislocat

F-pat
-crestera presiunii hidrostatice din

capilare(hipervolemie, staza venoasa)


-scaderea presiunii coloid-osmotice a
plasmei(hipoproteinemie, hipo-albuminemie,
-obstr.limfatica
-actiuni directe care cresc permeabilitatea
capilara prin alterari ale peretelui

Clasificarea clinica
1.edemul generalizat-retentia de lichid

este prezenta in toate tes. Fara ca


manifestarea clinica sa fie oblig
-in unele cazuri generalizarea este
evidenta si edemul difuz al tes csc este
insotit de edem visceral si colectii in
cavitatile seroase situatie care se numeste
anasarca
-cardiac, renal, hepatic si endocrin

Edemul cardiac
-apare in insuficienta cardiaca
Mec:-reducerea debitului renal cu scaderea

filtratului, retentie de apa si sodiu, hipervolemie


-cresterea presiunii hidrostatice cu staza
-cresterea permeabilitatii capilare ca urmare a
hipoxiei de staza
-in IVS staza se manifesta la nivelul circulatiei
mici (edem pulmonar acut)
-in IVD apare staza venoasa in circulatia mare si
edem generalizat evidentibil in spatiul sc

Caractere semiologice:
-edem generalizat care la inceput este evident in

regiunile declive (maleolar, tibial,fata post a


coapselor regiunea sacrata mai acc de o parte
daca prefera decubitul lateral, apoi se acc
progresiv pina la anasarca(ascita+ hidrotorace)
-initial este intermitent vesperal seara, dupa effort
si dispare dimineata pentru ca apoi sa devina
permanent
-consistenta moale api devine ferm prin fibrozarea
tes cel sc si devine dur

-pielea de la suprafata are o culoare

albastruie datorita cianozei si este rece


-sunt prezente concomitent si alte
simptome sau semne ale IVD dispnee ,
cianoza hepatosplenimegalie oligurie

Edemul renal
-in GNAcD si sindroamele nefrotice
Mec:-in Gnefrita AcDifuza-scaderea FG cu
retentie consecutiva de sodiu si apa si
Hiperpermeabilitatea capilara generalizata
-in SN hipoproteinemie secundara
pierderii masive de proteine plasmatice
prin urina cu scaderea presiunii coloid
osmotice a plasmei si intrarea in joc a mec
umorale R-Ang-Aldosteron

Caracterele semiologice
-edem generalizat mai evident in zonele

cu tes conjunctiv lax(pleoape, fata, organe


genitale externe)se poate sa devina
anasarca
-este pronuntat dimineata dupa repaosul
nocturn adica este ,, matinal,, si tinde sa
diminueze in cursul zilei
-este moale alb

Edemul hepatic
-in HepatitaAcutaVirala, Hepatita cronica,

CirozaHepatica
In CH-sinteza scazuta de P in ficat si sec
hipoproteinemie si diminuarea pres coloid
osmotice a plasmei, stelute vasculare

Edemul endocrin
-mixedemul

-edem generalizat progresiv la nivelul fetei

alb piele uscata si rugoasa de consistenta


elastica
-hiperfoliculinismul evolueaza cu edem
ciclic trecator localizat la nivelul pleoapelor
sani perete abd sau mb.inf

Edemul localizat
-poate fi venos, limfatic, inflamator sau

alergic
Edemul venos-prin cresterea presiunii venoase
intr-un teritoriu prin aparitia unui obstacol
mecanic sau functional in calea circulatiei de
intoarcer
-ocluziile venoase prin compresiune extrinseca
sau intrinseci
-incompetenta valvulelor venoase care in mod
normal favorizeaza circulatia de intoarcere din
mb.inf prin fragmentarea coloanei de sange

-este unilateral
-in tb-flebita superficiala edemul este de int

redusa in tb-flebita profunda (fem, iliace, vcinf)


are int exprimata
Edemul tb-flebitic al v superficiale coexista cu
un cordon venos indurat dureros la palpare cu
pielea supraiacenta colorata in rosu violaceu
In forma acuta- durere localizata sau difuza
caldura locala impotenta functionala si febra

In forma cronica edemul venos tb-flebitic

este dur violaceu coexista cu varice


manifest in ortostatism si diminua in
decubit

Edemul limfatic
In tulb de circulatie limfatica edem
localizat unilateral la niv unei extremitati
alb prin compresiune ,rosietica in
limfangite sau violaceu in teleangiectazii
venoase
-pielea e infiltrata
elefantiazis=insuficienta limfatica sec unor
inflamatii repetate (erizipel, limfangite
flebite)

Edemul alergic
Clinic:urticarie edem Quincke, sau boala serului
Urticaria:eruptie brusca de papule sau placi

reliefate albe rosietice prurit declansate de


factori alimentari, medicamentosi,
psihoemotionali
Edemul Quincke angioneurotic edem acut extins
alb apare brusc si dispare dupa cateva ore
declansat de inhalarea unui pneumoalergen
stari psihoemotionale alimentare terapeutice
-intereseaza fata pleopele buzele limba
cavitatea bucala laringele organele genitale

Boala serului:la 8-12 zile dupa injectarea

de ser antitetanic se asociaza cu edem


Quincke urticarie si intereseaza
tegumentele si mucoasele

Edemul inflamator
Apare in vecinatatea unui focar de
inflamatie acuta (abces colectat furuncul
flegmon erizipel ) +adenopatii satelite
dureroase febra leucocitoza polinucleoza
Edem inflamator de asociere:
Edem inflamator revelator insoteste un
proces inflamator mascat (edemul
peretelui toracic in pleurezia purulenta

Temperatura corporala
-temperatura corporala este constanta cu grade

mici de varietie
-modificarile temperaturii =semn frecvent al
bolilor de natura foarte diferita
Obligatoriu bolnavul este termometrizat de 2
x /zi
Tehnica:cu termometru (cu Hg ) in axila dim (67)(val min) si dupa masa (17-18)(val max)
VN: 36-37 celsius iar cea rectala sau bucala 37,5
Daca diferenta dintre axilara si rectala >1 proc
inflamator intaabdominal

Febra
>temp axilare >37 =febra sau hipertermie
Cresterea brusca a temperaturii insotita de
tremuraturi (frison)
-astenie, mialgii insomnie, transpiratii la
sfarsitul perioadei febrile + tahicardie,
tahipnee, anorexie, scaderea in greutate
Subfebrilitati(37-38)
Febra moderata(38-39)
Febra ridicata 39-40

Hiperpirexie:>41
-inregistrarea sub forma unei curbe termice in FO
Cauze-infectioase, neoplazii, hemopatii maligne,
Dupa debut: acut cu frison in boli inf. Acute sau

insidios in tuberculoza, neoplasme,


Dupa durata : de scurta durata cateva zile, sau
peste 2-3 sapt de lunga durata sindr. Febril prelungit
Dupa evolutie: perioad de crestere perioda de
debut, perioada de stare , si de terminare de
defrvescenta

Defervescenta: poate fi brusca (criza) sau

lenta(liza)
Este insotita de poliurie, normalizarea ritmului
cardiac si respirator
Gradul febrei poate oferi unele indicatii de ordin
dgs:
Subfebrilitatile: infectii localizate(dinti, sinusuri
colecist, anexe) in tbc pulmonar(subfebrilitati
vesperale ) cand sunt insotite de transpiratii febra
ridicata: boli infectioase boala Hodgkin, leucozele
multiple, supuratiile

Aspectul curbei termice:


-tot timpul zilei fara diferente intre matinal si

vesperal >1 = febra continua(pneumonii, boli


infectioase)
Daca diferenta >1 febra sn remitenta apare in tbculoza septicemii
Febra intermitenta este tipul in care in cursul unei
zile alterneaza temperatura normala (dim) cu valori
termice foarte ridicate, precedate de frison (seara)
Cand valorile normale apar sera iar cele ridicate
dimineata febra intermitenta sn inversa

Se intalneste in supuratiile profunde pulmonare

urinare
-uneori febra intermitenta este periodica adica
apare la intervale de zile in mod relativ fix la o
zi(cotidiana) la doua zile (terta) la trei zile (quarta)in malarie
Febra recurenta =perioade febrile de mai multe zile
alternand cu periade afebrile:leptospiroza tbc pulm
In cazul in care perioadele afebrile ale febrei
recurente sant inlocuite cu perioade subfebrile
=ondulanta

Cand curba termica imbraca un aspect

care nu poate fi incardat in unul din aceste


tipuri =neregulata

Hipotermia
<36 hipotermie
-trecatoare in defervescenta
Daca este insotita de transpiratii reci
tegumente palide cianotice si hipotensiune
=colaps-soc hg masive infarct miocardic

Semiologia Ap Resp
Varsta:
Copilarie- inf acute resp rino-faringiene,
Pubertate-tbc pulmonar
Adulti- bronsite cronice
Varstnici- neo pulmonar
AHC: predispozitia- AB , bronsiectazie
Focarele de contaminare ale tb-culozei

pulmonare in mediul familial

AP: stari fiziologice (sarcina lauzia alaptarea) pot favoriza

aparitia tb-culozei
APP: rinitele cr., polipi nazo-faringieni, deviatiile de sept,
faringite
-boli inf. eruptive si virozele favorizeaza reaparitia unei inf
tuberculoase
Br.ac favorizeaza br.cr si bronsiectazia
DZ favorizeaza tbc pulmonar
Boli CV valvulare: prin staza pulmonara favorizeaza inf
pulmonare repetate

CMV: surmenajul stresul locuinte insalubre, etilismul ,

frigul favorizeaza aparitia afectiunilor respiratorii acute


Fumatul ,intemperiile, frigul umezeala- rinite alergice
Poluarea atm - afectiuni resp acute si cronice

IBA: debutul acut ,insidios cronic sau inaparent


Acut- br-pneumonii virozele resp, br.acuta, pn franca

lobara, pleureziile, emboliile pulmonare


Insidios- br.cr, emfizemul pulmonar sclerozele pneumo
pulmonare,
Inaparent- astenie, fatigabilitate, cefalee, in tu benigne,
chist aeriene congenitale,
Evolutia: poate fi
-periodica (AB Bronsita ac si cr),
- progresiva (neo pulm)

Simptome in bolile ap.resp


1.Durerea toracica la nivelul peretelui toracic se

intalneste in
-boli ale ap respirator
- boli ale peretelui toracic
-boli ale organelor toracice (inima si vasele mari)
-boli abdominale

Durerea toracica in bolile ap resp


Are 2 forme principale:
1.durerea retrosternala
2.durerea pleurala
Durerea retrosternala:se asociaza proceselor inflamatorii
ale traheei si leziunile mediastinale
-in traheita durerea apare precoce in spatele manubriului
sternalse acc de tuse si de regula cedeaza odata cu
aparitia expectoratiei
-in mediastinite-durerea este difuza de int medie cu
caracter de apasare sau constrictie cu iradiere spre gat si
brate

Durerea pleurala
Leziunile parenchimului pulmonar nu produc durere
Ca sa apara este obligatoriu interesarea pleurei
Durerea pleuro-pulmonara se numeste junghi toracic si

are caract:
-localizare toracica, caracter pongitiv, ascutit se acc la
respiratie in inspir tuse, stranut, ras

Junghiul aspecte clinice


A) in pleurita sau pleurezia uscata faza initiala a

pleureziilor exsudative junghiul este localizat lateral sau


posterolateral si spre baza unui singur hemitorace are o
intensitate mare , se acc la miscarile respiratorii si la
presiune
Apoi diminua si dispare pe masura ce se acumuleaza
lichid in cavitatea pleurala

2) in pneumotorace spontan junghi ca o lovitura de

pumnal la niv HT +dispnee anxietate si cianoza

-in pn franca lobara junghiul este transfixiant in zona

mamelonara, in primele 2-3 zile de boala si cedeaza


progresiv in timp
-supuratiile pulmonare-incep cu junghi + febra se acc
progresiv
-embolia pulmonara debut brusc prin dispnee si stare de
sac cu junghi intens
-neoplasmul bronhopulmonar durerea este localizata
progresiva

Durerea toracica de cauza parietala


-data de procese patologice ale peretelui toracic

si ale coloanei vertebrale sau ale centurii


scapulare
-celulita- caracter localizat
-durerea de origine musculara se acc de
miscare respiratie
-fracturi costale prin traumatisme toracic ,in
punct fix acc de resp
-nevralgia ic de origine vertebrala
-zona zoster ic produce dureri
-PSH acc de mobilizare

EXAMENUL OBIECTIV AL APARATULUI RESPIRATOR


Examenul aparatului respirator se bazeaz pe cele patru
metode ale examenului fizic:
inspecie
palpare
percuie
ascultaie

SIMPTOMATOLOGIA
AFECIUNILOR
RESPIRATORII

EXPECTORAIA SPUTA:
Expectoraia reprezint actul prin care sunt
eliminate, n urma tusei, produsele patologice din
arborele traheobronic i parenchimul pulmonar,
produse care denumesc sputa
Sputa conine mucus (cnd exist o hipersecreie),
exsudat inflamator, (de origine bronic), corpi
strini, snge, saliv, produse de descompunere a
esutului pulmonar, secreie faringian sau nazal
Expectoraia are ca i tusea o mare valoare
semiologic, putnd trana diagnosticul prin
caracterele sale patognomonice. De exemplu, n
pneumonia pneumococic apare o sput ruginie, n
neoplasmul pulmonar ea este n "peltea de
coacze" iar n supuraii pulmonare ea apare n
cantitate mare i stratificat

Examenul macroscopic cuprinde: cantitate, aspect, consisten,


culoare i miros.
Cantitatea de sput :
Absent corticopleurite, boli pulmonare interstiiale
Redus pn la 200-400ml/zi astm bronic, traheobronite acute
incipiente,
pneumonii
acute
la
debut,
TBC
la
debut,
bronhopneumonii cronice n perioada de acalmie
Crescut pn la 400-500ml/zi bronite cronice cu bronhoree,
broniectazii, abcese pulmonare, TBC ulcero-cavitar
Foarte mare peste 500ml/zi vomic colecii pleuro-pulmonare
sau subdiafragmatice care se deschid n bronii (pleurezia
purulent, abces pulmonar, chist hidatic, abces hepatic).
Consistena sputei poate fi:
Vscoas ader la pereii vasului n care se colecteaz, datorit
coninutului mare n fibrin.
Fluid, filant conine mult mucus.

Transparena sputei:
Sputa fluid este de obicei transparent
Sputa aerat, caracteristic edemului pulmonar acut este aerat, spumoas
, ca "albuul de ou" btut
Aspectul sputei:
Sputa seroas - de obicei abundent apare n bronitele acute seroase;
spumoas, slab rozat este caracteristic edemului pulmonar acut datorat
cel mai frecvent unei stenoze mitrale strnse sau insuficienei ventriculare
stngi; rar pot apare prin iritaii produse de gaze toxice (edem pulmonar
acut necardiogen, toxic)
Sputa mucoas este incolor, transparent, de consisten fluid i apare
n bronite; dac exist o cantitate mare de fibrin devine gelatinoas,
aderent de vas
Sputa purulent are un aspect cremos, de culoare galben sau galben
verzuie i apare n cazul supuraiilor pulmonare care dreneaz n bronii
Sputa mucopurulent apare n traheobronite acute i cronice, broniectazii,
TBC cavitar, procese supurative cronicizate
Sputa sanguinolent este sputa amestecat cu snge rou, curat, n
cantitate variabil; sputa care conine snge de culoare nchis (care a
stagnat pe cile traheobronice) se numete sput hemoptoic; eliminarea
de snge franc se numete hemoptizie. Pot sa apar n: TBC, bronite
cronice, broniectazii, abces pulmonar, neoplasm bronhopulmonar,
tromboembolism pulmonar, stenoz mitral strns

Culoarea sputei:
Albicioas- sputele seroase sau mucoase
Galben sau galben verzuie sputele purulente
Rou aprins hemoptizie
Rou nchis sau negricios la sfritul hemoptiziei ("coada"

hemoptiziei), infarct pulmonar


Ruginie sau crmizie pneumonia pneumococic
Negricioas antracoz
Verzuie TBC cavitar, bolnavi icterici

Mirosul sputei:
- n general sputa nu miroase sau are un miros fad; este fetid n

broniectazii,
pestilenial).

abcese

pulmonare,

gangren

pulmonar

(miros

Macroscopic:
Sputa ruginie (crmizie), mucofibrinoas, vscoas c aracterizeaz

pneumonia franc lobar pneumococic


Sputa perlat, mucoas, redus cantitativ, conine dopuri opace
asemntoare unor perle, spiralele lui Curschmann, eozinofile i
cristale Charcot- Leyden apare la sfritul crizelor de astm

Sputa cu aspect de "zeam de prune", cu miros fetid, culoare roie-

brun apare n cancerul bronhopulmonar, gangrena pulmonar


Sputa pseudomembranoas conine o mare cantitate de mucus n
care plutesc fragmente solide sub form de membrane alctuite
din fibrina coagulat care iau aspectul mulajului broniilor; apare n
bronite acute sau cronice severe, bronita difteric
Sputa cu fragmente de esut pulmonar necrozat, murdar, fetid,
cu sfaceluri de aspect negricios; apare n abcesul i gangrena
pulmonar
Sputa numular, o varietate de sput mucopurulent care conine
discuri purulente galben verzui de mrimea unor monede nglobate
n mucin; se ntlnete rar n bronite cronice, broniectazii
Vomica:
Reprezint expulzia brusc a unei cantiti masive de sput

i apare dup efort, tuse sau traumatism, nsoit de dureri


toracice, dispnee, cianoz i stare de oc. Apare mai
frecvent n abcese pulmoare, empiem, chist hidatic, abces
hepatic sau subfrenic, drenate n bronie.

Vomica rezultat din deschiderea coleciilor

purulente se stratific n vasul de colecie n patru


starturi:
spumos la suprafa
mucos, ce plonjeaz n stratul urmtor
Seros ca apa de stanca in chist hidatic
grunjos prin depunere la fundul vasului de
puroi i detritus
-apare spontan sau dupa un efort fizic , tuse
sau traumatism
-durere intensa tuse , dispnee
asfixie+anxietate, cianoza si stare de soc
-dupa vomica se formeaza cavitati
intrabronsice caverne sau piopneumotorace

Ex. microscopic al
sputei
-frotiu nativ, sau colorat
-1.nativ:pt celule epiteliale din CR ,
Polinucleare exsudatii purulente, macrofage

pigmentate, corpi straini, mucus dens din


astmul bronsic (perlele si spiralele curshmann
cristale Charcot Lyden, eozinofile), paraziti.
2.-colorate pt.identificarea eozinofilelor in
sputa bolnavilor cu astm sau chiste hidatic
pulmonar(coloratia Gimemsa) si a cel
neoplazice din neo pul(coloratia Papanicolau)

Ex bacteriologic al sputei
-sputa rec steril pt identificarea germenilor
patogeni
1.frotiu colorat pt germeni comuni pn, str,
stafi, BK(col Ziehl-Nielsen)
2.culturi pe medii obisnuite sau speciale
fungi

HEMOPTIZIA
Reprezint eliminarea pe gur a unei
cantiti de snge rou, aerat, proaspt care
provine din arborele traheobronic i/sau
parenchimul pulmonar n cursul efortului de
tuse.
n timpul hemoptiziei bolnavul este palid,
anxios, prezint transpiraii reci, dispnee,
tahipnee i uneori chiar lipotimie.
Pulsul este frecvent tahicardic, iar valoarea
tensiunii arteriale variaz n funcie de
cantitatea hemoptiziei.

Din punct de vedere cantitativ se descriu:


-hemoptizia mic 50-100ml- n care sngele se
elimin fracionat n accese de tuse fiecare
acces fiind nsoit de eliminarea a 15-20ml snge
-hemoptizia medie 100-200ml
-hemoptizia mare, grav ajungnd pn la
500ml-hemoptizia foarte mare, cataclismic
peste 500ml putnd fi mortal prin asfixia
produs de inundarea bronhiilor sau prin oc
hemoragic

Hemoptizia trebuie difereniat de:


-epistaxis anterior sau posterior nghiit
-stomatogingivoragia gingivite, abces dentar sau
amigdalian, diateze hemoragice, telangiectazii; n
aceste situaii sngele este amestecat su saliv, este
neaerat i prin scurgerea sa posterior n orofaringe
provoac tusea urmat de eliminarea de sput
hemoptoic
-hematemeza, n care eliminarea de snge provenit din
tractul digestiv superior (varice esofagiene, ulcer,
neoplasm) este precedat de dureri epigastrice, grea,
vrsturi; n acest caz sngele este maroniu, parial
digerat (za de cafea), neaerat cu mucus i resturi
alimentare, are o reacie acid i coaguleaz rapid.
Frecvent hematemeza este urmat de apariia de scaune
melenice.

Diagnosticul de hemoptizie se stabilete pe

baza anamnezei,
examenului aparatului respirator i
cardiovascular,
completat de investigaii paraclinice (examen
sput, radiografii, bronhoscopii, CT).

Cauzele hemoptiziei:
1. Afeciuni respiratorii TBC, neoplasm bronhopulmonar,
pneumonie, broniectazie, chist hidatic, corpi strini, infarct pulmonar
2. Afeciuni cardiovasculare valvulopatii (stenoza mitral), edemul
pulmonar acut din insuficiena ventricular stng, anevrismul aortic,
hipertensiunea pulmonar primitiv, hipertensiunea arterial cu valori
mari, embolia pulmonar, infarctul pulmonar
3. Afeciuni hematologice leucemii acute i cronice, trombocitopenii
severe, hemofilia
4. Boli autoimune granulomatoza Wegener, sindromul Goodpasture,
5. Afeciuni mediastinale tumori
6. Diverse tratament antigoagulant, traumatisme toracice

Ex. Ob general in bolile ap resp


1.atitudinea:-antalgica (decubit contralateral in

pleurita) antidispneica (ortopnee in criza de astm


bronsic EPA, Pn-motorace spntan ) contralateral in
pleurezia masiva) antitusigena
2.faciesul: vultuos-pn, palid- si roseata pometilor
tbc, teroasa supuratii, fluture in lupus ,inegalitate
pupilara la neo pulm(sdr Panccast Tobias = dureri
in umar bombarea reg supraclaviculare hipertrofia
mb.sup deg hipocratice unilaterale si sdr Claude
Bernard Horner(mioza ingustarea fantei
palpebrale si enoftalmie pe partea afectata

3.starea psihica :delir cu iluzii si halucinatii

in pn , gripa, obnubilare in sincopa tusigena


4.teg si mucoase: cianoza centrala , in
pelerina, rosu violaceu in poliglobulii , palid
dupa hemoptizii, herpes nazal sau labial in
pn si gripa, tulb trofice deg hipocratice
5.edemul: sc in hidrotorace din edemul
cardiac din IVD cr, in pelerina +cianoza in
obstr venei cave sup., edemul Quincke +
edem glotic dispnee inspiratorie

6.circulatia venoasa colaterala

(compresiunile mediastinale ale venei cave


superioare
7.adenopatiile supraclaviculara sau
laterocervicala in tbc, sarcoidoza si neo
pulmonar

Ex ob al ap resp
1.ex ob al CRS direct sau prin
instrumente specifice
A)fosele nazale si sinusuri (obstr lor
bolnavul respira pe gura, )
B) nasofaringele ORL AAAAAAAAAAAA
C) laringele-inspectie si palpare in reg
cervicala ant
D) traheea in fosa jugulara

DISPNEEA
Reprezint o tulburare de ritm, frecven i
intensitate a respiraiei, uneori incontient iar
alteori resimit de pacient ca o sete de aer,
respiraie dificil, disconfort.
Stimulii care cresc frecvena respiratorie
sunt: hipoxemia, hipercapnia, acidoza, febra,
hipotensiunea arterial, creterea presiunii n
capilarele pulmonare, vena cav i cordul drept.

Din punct de vedere al modului de apariie dispneea

poate fi:
-Acut: inhalare de corp strin, laringit acut la copii,
pneumotorax spontan
-Cronic bronhopneumopatii cronice, emfizem
pulmonar, fibroze interstiiale difuze
-Paroxistic apare n accese, caracteristic astmului
bronic
Dup factorii declanatori dispneea poate fi: de efort,
ortopnee, expunere la alergeni sau particule iritante.
Dup intensitate dispneea poate fi: moderat,
important i sever.
Din punct de vedere al mecanismelor fiziopatologice
(dezechilibru ventilaie/perfuzie, bloc alveolocapilar,
reducerea suprafeei de difuziune, ventilaie
hipodinamic) dispneea poate fi de tip obstructiv sau
restrictiv.

Dispneea de tip obstructiv:


-apare secundar obstruciei incomplete a cilor
respiratorii mici sau mari.
- Obstrucia cilor respiratorii mici apare n broniolite,
BPCO, astm bronic i este de tip expirator,
prelungit, uiertoare, nsoit de bradipnee.
- Obstrucia pe cile respiratorii mari (laringe, trahee,
bronii mari) poate fi extrinsec (gu plonjant,
timom, anevrism aortic, compresiune prin tumori i
adenopatii mediastinale), intrinsec (corpi strini,
edem glotic, tumori, aspiraie de secreii sau snge),
funcional ( spasm glotic, paralizie corzi vocale).

Dispneea de tip restrictiv


-apare prin reducerea capacitii pulmonare totale i creterea efortului
de ventilaie
-poate avea cauze:
-Parietale - alterarea funciei mecanice a complexului sterno-costal
(deformaii toracice, spondilita, torace senil, pareze ale muchilor
toracici); mobilitatea anormal a diafragmului (paralizie de frenic,
tumori abdominale, ascit, obezitate); pleurite, fracturi costale,
nevralgia intercostal
-Pulmonare scderea volumului pulmonar i a elasticitii
pulmonare: pneumonie, bronhopneumonie, infarct pulmonar, edem
pulmonar, emfizem pulmonar, fibrotorax
-Pleurale pleurezii, pneumotorax
Cele dou tipuri de dispnee se pot combina ntre ele, aceast asociere
reprezentnd
dispneea
mixt
care
apare
n
cancerul
bronhopulmonar, TBC, bronhopneumonie.
La aceste tipuri de dispnee ritmul i mrimea ampliaiilor respiratorii i
pstreaz constana.

n dispneile de cauz expiratorie se produc modificri ale ritmului i


amplitudinii respiraorii. Aceste tipuri de dispnee sunt:
1.Dispneea Cheyne-Stockes creterea pCO2 n snge determin
o hiperexcitaie a centrului respirator ce duce la creterea
frecvenei i amplitudinii ventilatorii; hiperventilaia determin
eliminarea CO2 urmat de o scdere a ritmului i amplitutidinii
ventilatorii pn la apnee ceea ce duce la creterea pCO2 n snge
i ciclul se repet.Se manifest prin cicluri de respiraii crescendodescrescendo intercalate de perioade de apnee i poate s apar
n: insuficiena cardiac stng, ateroscleroz, intoxicaii cerebrale,
meningite.
2.Dispneea Kssmaul se caracterizeaz prin respiraii profunde,
zgomotoase, cu remanena n platou a inspirului, expir zgomotos i
pauze lungi ntre ciclurile respiratorii (9-10/respiraii/min); apare n
comele uremice, diabetice, hepatice, infecii grave, agonie.
3.Dispneea Biot respiraiile sunt normale, ciclul respirator
desfurndu-se la intervale foarte lungi (5-30sec); apare n tumori
cerebrale, meningite, leziuni vasculare cerebrale.

DUREREA TORACIC:
Durerea toracic este un simptom tipic pentru afeciunile pulmonare dar
poate apare i n alte boli care intereseaz cutia toracic, coloana
vertebral i abdomenul, avnd o mare variabilitate n ceea ce privete
localizarea, debutul, caracterul, circumstanele de apariie, cauzele.
Junghiul toracic:
- apare prin iritarea terminaiilor nervoase de la nivelul pleurei parietale,
durere de intensitate mare, vie, comparat cu "lovitura de pumnal",
exagerat de tuse, strnut, palparea regiunii dureroase, nsoit de
dispnee, mbrcnd diverse aspecte n funcie de cauza care l
provoac:
- pneumonia franc lobar junghi violent, submamelonar,
instalat dup frison i febr; dispare n 2-3 zile
-tromboembolismul pulmonar apare brusc, de intensitate mare,
nsoit de tuse seac, dispnee intens cu polipnee, cianoz, instalate
brus; se nsoete de spute hemoptoice, febr
-pneumotorax spontan apare brutal, dup efort fizic sau tuse,
imobiliznd bolnavul i se nsoete de dispnee marcat
-pleureziile serofibrinoase are caracter difuz, nepermind
decubitul pe partea bolnav, nsoit de tuse seac i respiraie
superficial; dispare cnd apare lichidul pleural

-pleurezia interlobar durerea este n "earf" pe traiectul scizural


-pleureziile purulente junghiul este violent i persistent, nsoit de
hiperestezie cutanat
-pleureziile mediastinale durere retrosternal
-supuraiile pulmonare gangrenoase dureri foarte intense i
persistente, ce preced deschiderea procesului supurativ n bronhie
-sindromul Pancoast-Tobias (neoplasm apical) junghi localizat la
vrful plmnului.

Durerea traheobronic :
-are caracter de arsur, localizat retrosternal i se ntlnete n
traheobronitele acute.

Durerea toracic n afeciunile peretelui toracic:


-apare n afeciuni ale pielii i esutului celular subcutanat, nevralgii
intercostale, afeciuni musculare, ale coloanei vertebrale i glandei
mamare.
-Celulita proces inflamator al esutului celular subcutanat, manifestat
prin eritem, durere, edem local.
-Pleurodinia durere vie, brutal, exagerat de tuse, palpare sau micri,
imobiliznd toracele; poate fi nsoit de febr i trebuie difereniat
de infarctul miocardic sau de anevrism disecant

-Nevralgia

intercostal apare prin iritarea unui nerv intercostal i


este o durere vie sau cu caracter de arsur. Apare de-a lungul unui
traiect nervos i este amplificat de tuse, micri brute, inspir
profund i mai ales de palparea punctelor de pe traiectul nervului
punctele lui Valleix (parasternal, axilar median, paravertebral).
Cauze: expunerea la frig, tumori mediastinale, zona zoster.
-Dureri de tip nervos radicular :apar n afeciuni ale coloanei
vertebrale ce determin compresiuni ale rdcinilor nervoase la
nivel vertebral:spondiloze,discopatii,spondilite,osteomielit, tumori
intramedulare (mielom, limfom, tumori, metastaze). Durerea
pornete de la nivelul coloanei i iradiaz simetric, n centur, fiind
amplificat de micri.
-Mialgia: este o durere surd muscular avnd mai multe cauze:
procese
inflamatorii
locale,
hematoame,
dermatomiozit,
traumatisme, trichinela, etc
-Durerea osoas: apare prin procese patologice care intereseaz
periostul, bogat n terminaii nervoase sau la nivelul endostului.
-Sindromul Tietze :inflamaia cartilajelor coastelor I, II, III i rar IV la
extremitatea sternal care determin durere aproape permanent
amplificat de palpare.

Durerea diafragmatic:
- aceast durere apare prin iritaia terminaiilor nervoase de la nivelul

pleurei diafragmatice, determinnd dou tipuri de dureri :


-durere de tip nevralgie frenic cu durere pe marginea
trapezului, umrului stng i gtului
-durere de tip intercostal cu dureri la nivelul epigastrului,
abdomenului superior, n centur de-a lungul ultimelor spaii
intercostale.
Apare n: pleurite, pleurezii, abcese subfrenice, tumori mediastinale.
DUREREA DE CAUZ EXTRATORACIC:

1.de cauz cardiac: angina pectoral, infarctul miocardic


acut, junghiul atrial din stenoza mitral, pericardita
constrictiv, etc.
2.de cauz abdominal : esofagite, diverticoli,carcinom
esofagian, hernia hiatal, colecistita acut
3.de afectarea aortei: aortita luetic, anevrism disecant de
aort
4.de cauz mediastinal: mediastinita acut i cronic,
emfizemul mediastinal, prin ruperea unor bule de emfizem

INSPECIA
Inspecia general:
Poate oferi date privind:
atitudinea i poziia pacientului
starea de nutriie
faciesul
tegumentele i mucoasele
aspectul fanerelor
modificri ale sistemului osteo-articular
tulburri neurologice
Atitudinea i poziia ofer date privind poziia pacientului n anumite
boli respiratorii. Este vorba de poziia ortopneic i de anumite
poziii antalgice.
Poziia ortopneic denot o tulburare a funciei de hematoz n sensul
scderii ei, cauza fiind respiratorie sau cardio-vascular.
Cauzele acestei poziii:
-astm bronic
-pleurezie masiv

-edem pulmonar acut noon-cardiogen


-infarct pulmonar
-pneumonie, bronhopneumonie
-pneumotorax
-neoplasm bronhopulmonar cu obstrucie important
-insuficien cardiac stng sau global
Poziiile antalgice cele mai frecvent nlnite sunt:
-pe partea bolnav n caz de pleurezie masiv
-pe partea sntoas n caz de pleurit sau cortico-pleurit
-poziii de drenaj al broniilor n caz de broniectazii sau bronite
cronice
Starea de nutriie relev rsunetul general al afeciunilor respiratorii
asupra organismului. Este vorba de prezena unor boli grave
precum: TBC, neoplasm bronho-pulmonar, etc.

Faciesul poate oferi date importante despre prezena unor boli


respiratorii cum ar fi:
facies vultuos cu pomei roii, ochi strlucitori, pe fond febril, care
apare n pneumonia franc lobar (semnul Jaccoud - hiperemie de
aceeai parte cu pneumonia).
facies palid, aa zisul facies veneian tipic alt dat pentru TBC sau
n faze avansate cu facies palid-glbui, hectic,supt, cu ochi nfundai
n orbite, cu cearcne dar cu pomei roii (trandafirii cimitirului).
facies cianotic mai ales a buzelor, pomeilor i a vrfului nasului
denot o afeciune grav pulmonar (bronhopneumonie, pneumonie
masiv, BPCO avansat, neoplasm pulmonar,etc.) sau un cord
pulmonar cronic.
facies cianotic-negru blue-bloatter apare la broniticii cronici sau n
sindromul mediastinal
facies pink-puffer tipic pentru emfizematoi
Examenul tegumentelor i mucoaselor relev modificrile descrise la
facies la care se mai adaug herpesul labial caracteristic n
pneumonii virale sau n pneumonia franc lobar. Nu trebuie uitat
examinarea tegumentelor de la membrele inferioare tipice pentru
cordul pulmonar cronic.

Examenul fanerelor poate decela modificri de tipul degetelor


hipocratice sau n sticl de ceas tipice pentru BPCO, procese pulmonare
cronice, neoplasm pulmonar, etc
Examenul sistemului nervos i osteoarticular poate releva: dureri i
tumefieri
articulare,
frecvent
paraneoplazice
(osteoartropatia
pneumic), nevralgia de plex brahial, asociat cu ptoz palpebral i
inegalitate pupilar, caracteristic pentru sindromul Pancoast Tobias
sau rar, n TBC apical.

Topografia toraco-pulmonar
Aceasta se bazeaz pe noiunile de anatomie pentru a putea
raporta orice modificare la nivelul zonelor topografice toracice.
O linie arbitrar care trece prin mediana sternului i apofizele
spinoase mpart toracele n 2 hemitorace, stng i drept. Fiecare este
mprit apoi de linii verticale n 3 fee: anterioar, lateral i
posterioar.
Faa anterioar este delimitat de linia medio-sternal, linia axilar
anterioar i clavicul, prin care trece i linia medio-clavicular. Aceste
repere mpart hemitoracele anterior n:
fosa supraclavicular (delimitat de clavicul, marginea m. trapez
i m. sternocleidomastoidian
fosa subclavicular (delimitat de clavicul, stern, m. deltoid i
pectoralul mare)

spaiile intercostale: se ia ca reper unghiul lui Louis de unde se

numr coastele oblic de sus n jos i n afar, spaiul II fiind imediat


sub coasta ce se inser pe unghi.
spaiul care se delimiteaz ntre o linie curb cu concavitatea n jos
pornind de la coasta a VI-a pn la extremitatea anterioar a coastei
a IX-a, avnd n jos rebordul costal, este denumit spaiul Traube. La
acest nivel se proiecteaz marea tuberozitate a stomacului i
corespunde fundului de sac costo-diafragmatic stng .
Faa posterioar este delimitat de linia vertebral, ce trece prin
apofizele spinoase i linia axilar posterioar; linia scapular, ce trece
prin marginea intern a omoplailor, linia care unete spinele
omoplailor, pe orizontal i alta care unete vrfurile lor, mpart
aceast fa n:
fosa supraspinoas sau suprascapular, denumit zona de alarm a
lui Chauvet
fosa subspinoas, interscapulovertebral i extern
regiunea subscapular, sub vrful omoplailor
Faa lateral, delimitat de cele dou linii axilare, anterioar i
posterioar, strbtut de linia axilar median reprezint de fapt
axila. Aceast fa are importan n examenul plmnului drept, la
nivelul ei fiind proiectat lobul median.

Vrful plmnului are proiecie anterioar la


nivelul spaiului supraclavicular iar posterior, n
poriunea intern a fosei supraspinoase.
Modificri patologice ale toracelui se refer la:
modificri ale peretelui toracic
modificri de form ale toracelui
modificri ale dinamicii respiratorii

1.. Modificri ale peretelui se refer la apariia pe torace a:

circulaiei superficiale colaterale, care apare n caz de


compresiune pe vena cav superioar (sindrom mediastinal
prin tumor, gu, adenopatii); pitiriazis versicolor, micoz
sub form de pete maronii, ce nsoete frecvent bolile
pulmonare cu transpiraii abundente, ca n TBC; erupii
veziculare pe traiectul nervilor intercostali, tipice pentru
zona zoster. Tot la inspecia toracelui se pot vedea bombri
sau retracii localizate. Bombri unilaterale pot fi date de:
lipoame, empiem, pleurezii bazale, pneumotorax.
Retraciile pot fi date de cicatrici postoperatorii pe torace:
lobectomii sau pneumectomii vechi ( pentru TBC frecvent),
traumatisme toracice, etc.

Modificri de form a toracelui pot fi congenitale


sau dobndite, simetrice sau asimetrice.
A. Congenitale:
a. Simetrice:
-torace alungit, longilin care are
coastele oblice, unghi epigastric ascuit,
clavicule proeminente, coasta a X-a
flotant.
-torace brevilin, scurt, cu coaste
orizontalizate, unghi xifoidian obtuz, panicul
adipos exagerat.
b. Asimetrice:
-torace cifotic sau cifo-scoliotic

B. Dobndite:
a. Simetrice:
-torace astenic alungit, cu diametre
micorate, mai ales cel antero-posterior,
umeri
cobori,
fose
supraclaviculare
adncite, unghi xifoidian ascuit, scapule
ridicate (scapule alatae); frecvent la boli
comsumptive gen TBC, neoplasm pulmonar
-torace rahitic asemntor celui
astenic dar cu proeminena sternului, n
caren, prezena de mtnii condrosternale ce apare dup rahitism n copilrie

-torace emfizematos opus primelor, cu aspect globulos, prin


creterea diametrelor, mai ales a celui A/P, dnd aspectul de butoi; gt
scurt, nfundat n torace, fose supraclaviculare pline, coaste
orizontalizate, unghi xifoidian obtuz, ampliaii reduse; este tipic pentru
emfizemul pulmonar difuz.
-torace conoid sau piramidal sau n clopot, apare dilatat la baz
prin prezena de ascit, hepatosplenomegalie, sarcin, etc.
-torace infundibuliform cu stern nfundat n poriunea inferioar,
chiar cu scobitur plinia sternal, mai este denumit torace de
pantofar
b. Asimetrice, prin bombri sau retracii unilaterale

3.Modificri de dinamic respiratorie


-prin care urmrim tipul de respiraie al individului.
Normal, femeile au o respiraie de tip costal superior,
brbaii i copiii, tip costal inferior.
-Frecvena respiratorie este de 16- 18 resp./min., raportul
ntre durata inspiraiei i cea a expirului fiind de 1/3.
Peste 20 resp/min se numete polipnee iar sub 16,
bradipnee.
-Tot la inspecia toracelui se poate vedea dac ampliaiile
sunt simetrice, bilateral.
-Diminuarea sau abolirea la o baz relev: pleurezie
masiv, pneumonie, pneumotorax, tumori sau chiste mari
bazale, etc.
-Semnificativ acum este i prezena tirajului, care apare
simetric bilateral n caz de obstrucie pe laringe sau
trahee sau unilateral, prin obstrucia unei bronii
principale (corp strin, tumor, etc.).

PALPAREA
Palparea completeaz datele obinute prin inspecie aducnd
informaii care elucideaz mai uor diagnosticul.
Ea vizeaz palparea: peretelui toracic, palparea vrfurilor i
bazelor plmnului, palparea plmnului adic a freamtului
pectoral.
a. Palparea toracelui se face cu pacientul n poziie eznd, prin
aplicarea feei palmare pe torace (cu degetele lipite), pe toate
feele, succesiv i simetric. Rezultatul palprii va da date despre:
-conformaia toracelui cu bombri, dilatri, retracii
-starea tegumentelor: temperatur, troficitate, umiditate, edeme,
lipoame, tumori etc.
-starea musculaturii i a integritii sistemului osteo-articular toracic
-prezena durerii la palparea spaiilor intercostale (nevralgii), a
articulaiilor condro-sternale (S. Tietze)
-prezena frecturii pleurale care apare n condiiile prezenei ntre cele 2
foie pleurale a unui esxudat fibrinos; senzaia tactil este cea dat de
frecarea unei buci de mtase sau a unei mee ntre degete i are
urmtoarele caractere: apare n ambii timpi ai respiraiei i se accentueaz
la la apsarea cu stetoscopul sau la amplificarea inspirului, dispare n
apnee, dispare la apariia coleciei pleurale. Ea poate reapare la resorbia
coleciei.

b.

Palparea micrilor respiratorii ncepe cu palaprea vrfurilor,


prin aplicarea minilor examinatorului n fosele supraclaviculare
rugnd pacientul s inspire profund. Apoi palmele coboar la
ambele baze, pacientul trebuind s inspire profund. n acest mod
avem date despre amplitudinea, simetria i frecvena micrilor
respiratorii.
Reducerea ampliaiilor la vrf apare unilateral, n tumori sau
procese TBC de vrf sau bilateral n emfizemul pulmonar.

Ampliaiile apar reduse la baze:


-bilateral, simetric, n emfizemul pulmonar difuz
-unilateral n:
-obstrucia broniei principale;
-procese parietale imobilizante (paralizia muchilor respiratori,
nevralgie
-procese pleurale: pneumotorax, colecie lichidian,
pahipleurit bazal, tumor pleural mare,
-procese parenchimatoase: tumor sau pneumonie masiv
bazal

Palparea freamtului pectoral se realizeaz prin aplicarea succesiv a


palmei pe toracele bolnavului, simetric, bilateral, n timp ce pacientul
spune cu aceeai voce, clar, bine articulat 33. Datorit faptului c
sunetul se transmite de la corzile vocale prin cile aeriene, prin
parenchimul pulmonar (care este ca o cutie de rezonan) pn la
peretele toracic, examinatorul va simi o senzaie tactil care se numete
freamt pectoral sau vibraie vocal.
Accentuarea freamtului pectoral apare n:
-procese
de
condensare
cu
bronie
liber:
pneumonie,
bronhopneumonie, infarct pulmonar, tumor pulmonar, etc
-procese cavitare cu bronie liber: caverne TBC, abces pulmonar sau
chist hidatic golite (cavitatea trebuie = diametru minim de 6 cm., perei
elastici i s fie situat la mai puin de 6 cm de perete);
-zonele de suplean ale plmnului din vecintatea unui proces
patologic ntins, care prezint o hiperventilaie compensatorie: pleurezii
sau pneumonii masive.
Diminuarea freamtului pectoral apare n:
-procese de condensare masiv, care comprim incomplet bronia
principal
-scderea elasticitii parenchimului pulmonar din emfizemul pulmonar
-interpunerea de aer sau lichid n cantitate mic la nivelul pleurei

Abolirea freamtului pectoral apare n:


-afeciuni ale laringelui cu afonie
-obstruare complet a broniei, intrinsec sau extrinsec prin
compresiune, corp strini, neoplasm bronic, adenopatii sau tumori
compresive
-prezena de aer sau lichid pleural n cantitate mare (pneumotorax,
pleurezii masive)

PERCUIA
Percuia este metoda care completeaz i mai bine un diagnostic de

supoziie, ea folosind tehnica lovirii peretelui toracic digito-digital,


pentru obinerea unor sunete care reprezint vibraiile combinate
ale peretelui toracic, plmnului i coninutul aeric al acestuia. La
aceste sunete se vor aprecia: intensitatea, (care depinde de puterea
loviturii percutorii, de grosimea peretelui toracic), tonalitatea i
timbrul.

Percuia se face cu pacientul n ortostatism sau n ezut, pe


pat, pentru feele posterioare i median i, culcat pe spate sau n
ezut, pentru faa anterioar. Pentru percuia feelor laterale
pacientul va ine minile pe cap, cu braul deprtat de corp.
Pacientul respir uniform, linitit, cu gura deschis. Percuia se va
face simetric, bilateral, de sus n jos.

Percuia vrfurilor plmnilor se face prin percuia pe marginea


superioar a trapezului, delimitnd bandeletele Krnig, zone de
aprox. 4-6 cm, depinznd de capacitatea respiratorie a bolnavului.
Acestea pot fi lrgite n emfizem sau micorate, n procese de
condensare de vrf(TBC, tumori, pahipleurite sau simfize).

Percuia bazelor se face de sus n jos pe liniile


topografice, situndu-se la nivelul apofizei spinoase T11,
paravertebral, la nivelul coastei a X-a pe linia scapular,
coasta a IX-a pe axilara posterioar, coasta a VIII-a pe
axilara medie, coasta a VII-a pe axilara anterioar.
Curbele descrise difer de la stnga la dreapta din cauza
prezenei ficatului n dreapta i de spaiul Traube, n
stnga.

Manevra Hirtz reprezint metoda prin care se pune


n eviden amplitudinea respiratorie a unui individ,
adic mobilitatea diafragmului. Se face percuia bazei
punnd bolnavul s inspire profund, s in puin aerul
pn se percut, dup care se percut n expir profund.
n mod normal aceast manevr determin o mobilitate
a diafragmului pe o arie de aprox. 4-6 cm, ea fiind mai
mic la femei i mai mare la sportivi. Limita inferioar
poate fi ridicat n caz de sarcin, ascit, meteorism i
poate fi cobort n emfizem, astm bronic n criz, etc.

Percuia plmnului normal produce un sunet sonor, relativ jos ca

nlime, ntins pe toat aria pulmonar.


La percuia plmnului anterior se ine cont de prezena matitii
cardiace n stnga precum i de delimitarea spaiului Traube.
Modificrile sonoritii pulmonare constau n: submatitate, matitate,
hipersonoritate i timpanism
-Submatitatea, matitatea pulmonar(diminuarea sau abolirea
sonoritii) apar in:
-prin modificri la nivelul peretelui toracic: obezitate, edeme,
tumori
-prin modificri patologice la nivelul parenchimului pulmonar
care duc la diminuarea sau dispariia aerului din plmni; acestea pot fi
cauzate de:
- atelectazie pulmonar, prin obstrucia, fie prin
corp strin sau tumor endobronic sau prin compresiunea extrinsec
prin adenopatii sau tumori pe bronie, cu colabarea parenchimului
respectiv;
- procese de condensare pulmonar, tip
inflamator (pneumonii, bronhopneumonii, abces pulmonar, TBC) sau
neinflamator (edem pulmonar acut, infarct pulmonar, fibroz
pulmonar, tumor pulmonar)

Topografia modificrilor matitii pulmonare depinde de evoluia


fiecrei boli i de caracteristicile ei. Iat cteva exemple:
-n bronhopneumonie, focarele de condensare sunt dispuse pe ambii
plmni, fiind de forme i dimensiuni diferite
-n pneumonia bacterian, procesul cuprinde de obicei un lob
-n TBC pulmonar este prins frecvent vrful plmnului(TBC apical)
-n chistul hidatic, abcesul pulmonar, tumor, cavern neevacuate,
matitatea este suspendat i ntensitatea depinde de profunzimea
locului fa de perete
-n edemul pulmonar acut, apar zone de submatiti sau matiti de
la baze spre vrf n funcie de gradul i evoluia bolii

Matitatea din afeciunile pleurei poate prezenta multiple


variante n funcie de procesele patologice i intricrile
lor.Simfizele, tumorile dau matiti delimitate, la baze.
Prezena de lichid ns depinde de tipul de revrsat
pleural, dac este de tip inflamator sau, nu; dac
percuia se face nainte sau dup toracentez, cnd
poate ptrunde aer i apare hidro cau pio pneumotorax.

Matitatea in pleurezie:
-acumularea de lichid se face treptat incepe in fundul de sac
costodiafragmatic apoi lichidul ocupa portiunea bazala a HT
respectiv .
-la limita superioara a nivelului lichidian foitele pleurale adera
-colectiile exercita presiune asupra plamanului din vecinatate
relaxand parenchimul iar in colectiile masive plamanul este
colabat lipsit de continut aerian (atelectazie prin
compresiune)
-colectiile pleurale devin percutabile cand volumul depaseste
200ml-sunetul este initial Submat bazal post iar apoi pe
masura ce volumul creste in Matitate dura lemnoasa
-Limita superioara a Matitatii in colectiile pleurale mijlocii este
o curba care are o portiune ascendenta pornind de la CV
spre unghiul omoplatului si o portiune descendenta care
coboara lent spre LAM si stern
Limita superioara in pleureziile abundente este orizontala
Mobilitatea activa in pleurezie este disparuta

Matitatea in hidrotorace
In hidrotorace cavitatea pleurala este doar

gazda unei acumulari de lichid a carei cauza


este la distanta:
-IC, SN,
-lichidul este transudat , prezent in ambele
cavitati pleurale iar aderentele lipsesc
M sau SM din hidrotorace este situata bazal
(uni sau bilateral), limita superioara este
curba si se modifica cu pozitia bolnavului
Mobilitatea activa pulmonara este diminuata

Matitatea din sero-piopneumotorace


Def: in cavitatea pleurala coexista aer cu o
cantitate de lichid seros sau purulent care
ocupa portiunea bazala a unui HT, similar
lichidului intr0o sticla partial umpluta
Matitatea este bazala cu limita sup strict
orizontala ,se modifica cu schimbarea
pozitiei

Matitatea in pneumonie
=condensarea unui intreg lob prin aparitia unui

exsudat coagulat in alveole produce o matitate


mai putin rezistenta are proiectie toracica a
lobului afectat si nu se modifica cu pozitia
bolnavului
-pneumonia centrala nu da matitate prin
profunzimea procesului de condensare
-in bronhopneumonie in parenchimul pulmonar
coexista zone limitate dar diseminate de
condensare cu zone de parenchim normal sau
relaxat sunetul de percutie va fi matitate sau SM

Matitatea in atelectazie
= sau colapsul pulmonar este caracterizat
prin disparitia aerului din alveole ca
urmare a eliminarii sale pe cale brosica
printr-o compresiune extrinseca(atelectazie
de evacuare) sau resorbtia in circulatie prin
obstr unei bronsii(atelectazie de resorbtie)
-practic avem scaderea tensiunii aerului in
teritoriul respectiv si apoi relaxarea
parenchimului pulmonar

M sau SM din atelectazie de evacuare se

juxtapune matitatii pleurale sau tumorale


modificandu-I topografia
Atelectazia de resorbtie localizata la un
singur lob prin obstr. Bronsiei tributare
determina o matitate mai redusa decat
proiectia lobului la peretele toracelui

Boli pulmonare cu matitate


-tbc-pulmonar matitatea la varful plamanilor
-in infarctul pulmonar matitatea este

triunghiulara cu varful spre hil si baza spre


suprafata toracelui
-neoplasmul bronhopulmonar matitate
rezistenta si contur neregulat asupra
manubriului sternal
-in abcesul pulmonar si chistul hidatic
matitate cu contur circular

Hipersonoritatea pulmonara
=sunet de percutie intermediar intre SP si

timpanism, se obtine asupra toracelui cand


presiunea aerului din parenchimul pulmonar este
scazuta sau cand plamanul se afla in
hiperactivitate compensatorie
-cand tensiunea intraalveolara este si mai mult
diminuata si plamanul se relaxeaza sunetul de
percutie =skodism
HS difuza la ambele hemitorace in emfizemul
pulmonar, AB, EPAc+ coboara limita inf a
plamanului,dispare mobilitatea activa pulmonara

Timpanismul
=sunet timpanic asupra toracelui cand

tesutul pulmonar este relaxat sau in cazul


aparitiei unor cavitati
intratoracice(pneumotorace sau caverne)
-cavernele pulmonare secundare evacuarii
continutului lichidian sau lichefiat al unor
procese patologice :tbc , abces pulmonar,
chist hidatic, neo.avem M-V-T

Auscultatia plamanilor
-pozitia optima

-relaxarea musculaturii
-inspir profund pe gura itredeschisa,

stetoscopul se palseaza succesiv in regiuni


diferite, fata anterioara, laterala si
posterioara a fiecarui HT

Zgomotele respiratorii normale


=secundare trecerii aerului prin portiunile
mai ingustate ale tractului respirator
stricturi fiziologice ale cailor respiratorii
reprezentate de orificiul glotic si sfincterul
bronsiololelor .

Suflul tubar fiziologic


=zgomot intens aspru, de tonalitate ridicata

simolar celui cand suflam intr-un tub


-poate fi reprodus prin inspiratie si expiratie
profunda in conditiile in care limba si valul
palatin sint utilizate pentru pronuntarea
literei ,,h,,
-ia nastere prin trecerea aerului prin orificiul
glotic si se percepe asupra laringelui si are o
limita care corespunde anterior manubriului
strenal iar posterior portiunii superioare a
spatiului interscapular

Murmur vezicular normal


=zgomot de intensitate mica fina

asemanator unui fosnet care poate fi


reprodus artificial respirand usor dupa
modelarea buzelor ,,f,,
-ia nastere prin trecerea aerului prin
portiunea stramtata a bronsiolelor
supralobulare si se percepe pe toata
suprafata toracelui exceptand zonele
descrise pentru suflu tubar fiziologic

MV se aude ca un zg continuu in inspir si

expir
-raportul de durata a perceperii lui in cele
doua faze ste de 3:1
STF+ MV=Rfnormala
Asupra toracelui normal nu se percep
zgomote respiratorii supraadaugate

Zgomote respiratorii anormale


MV-acc ca intensitate(MV inasprit) in boli cu

dispnee cu acc ritmului respirator(polipnee) si in


toate cazurile in care plamanul este relaxat sau aflat
in hiperactivitate compensatorie
MV-diminuata). Scaderea amplitudinii miscarilor respiratorii data
de dureri de origine parietala, anomalii ale peretelui
toracic (deformari fracturi costale), hipomobilitatea
diafragmului (pareza frenicului ascita, peritonita,
hepatosplenomegalie) sau scaderea elasticitatii
plamanului (BPCO) sau cand apare un obstacol in
calea ventilatiei(edem glotic ,crup, corpi straini tu
bronsice)

Abolirea MV (silentiu respirator) in:


-obstr. Completa a unei bronsii
-pneumonia masiva
-colectii pleurale lichidiene sau aeriene
-pahipleurita
-tu pulmonare

Prelungirea fazei exp a MV asa incat

aceasta devine , egala cu sau mai lunga


decat faza inspiratorie(MV cu expirul
prelungit) in
BronhoPneumonieCronicObstructiva

Suflu tubar patologic


=patologic atunci cand se percepe inafara ariei

de perceptie
Cauza conditii anormale care favorizeaza
transmiterea vibratiilor spre peretele toracic
cum ar fi condensarile si cavernele pulmonare
Pneumonia lobara ST se percepe pe o arie care
reprezinta proiectia toracica a lobului respectiv
BPCO respiratia fundamentala este un zgomot
cu caracter intermediar intre suflul tubar si MV
inasprit denumit respiratie suflanta

Suflu cavitar este varianta STP care se

percepe asupra cavitatilor pulmonare cu


dimensiuni de >5 cm situate aproape de
peretele toracic si inconjurate de tesut
densificat(caverne tbc, chist hidatic)
Suflu amforic se percepe asupra cavitatilor
regulate cu dimensiuni mai mari care
comunica cu bronsia de drenaj printr-un
orificiu ingust

Zgomote respiratorii supraadaugate


=se adauga la RF si si este reprezentat de
MVN sau modificat si de ST cu variantele
sale iau nastere in bronsii alveole sau
cavitatile pulmonare(raluri) fie in cavitatea
pleurala(frecatura plaurala)

Ralurile
=zgomote respiratorii anormale care rezulta din

conflictul aerului in pasajul sau respirator cu


secretii din trahee bronsii alveole si cavitati
pulmonare=fenomene exsudative
Clasificare-uscate

- umede

Raluri uscate
-caracter acustic uscat

-zgomote cu timbru muzical si iau nastere

in trahee si bronsii prin asocierea unei


ingustari de calibru (spasm edem strictura)
cu fenomene exsudative care induc coarde
sau filamente de secretie vascoasa
Intensitatea si tonalitatea ralurilor uscate
difera in functie de calibrul cailor
respiratorii la nivelul carora se produc

1.raluri ronflante:au intensitate mare si tonalitate

coborata si se aseamna cu zgomotul sforaitului unui


om care doarme .Ele iau nastere in trahee si bronsiile
mari traheite, bronsite acute si cronice bronsiectazii
2.raluri sibilante au o tonalitate inalta si se aseamana
cu tiuitul vantului printre sirmele de telegraf .Ele iau
nastere in bronsiile mici :bronsite acute cronice
astmatiforma AB
Ambele se percep in INSP+ EXP
Cand co-exista primele care se percep in insp RR dupa
care RS pentru ca in expir ordinea se inverseaza

Raluri umede
1.raluri crepitante:mici fine egale,regulate,

si continui asemanatoare zg pe care il facem


cand frecam o suvita de par in fata urechii.
-se aud numai in inspir mai ales la sfarsit ,
se acc dupa tuse si iau nastere in alveolele
pulmonare si bronsiile mici .
-se intalnesc in pn lobara , congestia
pulmonara , bronhopneumonie, infarct
pulmonar, IVS, EPAc, dupa hemoptizii

In pneumonia franca lobara in faza de inducere avem

RC de inducere iar in afza de rezorbtie avem RC de


reintoarcere
Cand axudatul alveolar inunda complet alveolele atunci
nu mai sunt conditii de producere a RC si avem ST
patologic
RC se aud numai in inspir
In EPAc se aud de la baze la varf plus RSC si avem
,,ploaia de RC si RSC ,,
In IP TBC pulmonar, dupa hemoptizie
In IC avem RC de staza similar celor care stau mult in
decubit prin colabari alveolare si le numim RC de decubit

2.raluri buloase: sau mucoase iau nastere in bronsii prin

spargerea unor bule de aer in scretia putin vascoasa de la


acest nivel, se aud in ambele faze resp si sunt conditionate
de existenta unei secretii lichidiene, au caracter acustic
umed si se aseamana cu zgomotul pe care il producem cand
suflam cu un pai in apa
-raluri buloase mari(bronsiectazie)
-raluri buloase mijlocii (bronsite acute cronice
Raluri buloase mici sau subcrepitante :inegale , mai mari,
discontinui, in ambele faze ale respiratiei dispar dupa tuse
-bronsite bronhopneumonie, dupa hemoptizii, si in supuratii
pulmonare.

Cracmentele :varianta de raluri SCR de

intensitate mare asemanatoare zgomotului


pe care il face crengile mici uscate calcate
in picioare: varful plamanilor in tbc
3.raluri cavernoase- sint raluri umede mari
intense cu tonalitate joasa si timbru
muzical se percep in ambele faze ale
respiratiei si se modifica dupa tuse
-in cavernele pulmonare partial evacuate

Frecatura pleurala
Caractere acustice-zgomot aspru ,uscat discontinuu,se

percepe in ambele faze mai ales la sfarsitul


expirului ,nu se modifica dupa tuse dar se acc la
respiratii fortate si prin apasarea stetoscopului
-asemanator acoperim pavilionul urechii cu palma si
trecem degetele mainii celeilalte peste articulatiile
metacarpofalongienu ale acesteia
-se percepe la bazele pulmonare si apare in fazele
initiale ale pleureziilor
-diminua si apare in faza exsudatiei lichidiene in
cavitatea pleurala si reapare odata cu resorbtia
acesteia

Investigatii
-nu inlocuiesc ex. Clinic clasic
Metode complementare-exploreaza aspecte

morfologice(p-ctia pleurala, mediastino-scopia,


bronhoscopia) si morfofunctionala (ex radiologic
izotopic) si pur functionala

Punctia pleurala
Indicatii-sindromul pleural
Scopul-dgs( punctie exploratoare) pentru
verificarea existentei colectiei, recoltarea
lichidului pleural

-terapeutic evacuarea unei cantitati


de lichid in cazul in care colectia este
foarte voluminoasa si deranjeaza dinamica
respiratorie(punctie evacuatorie sau
toracocenteza) si sau introducerea unor
medicamente in cavitatea pleurala

CI- stare gen foarte alterata

-infectii ale peretelui toracic

-chist hidatic pulmonar(soc anafilactic)


Tehnica- bolnavul pe un scaun cu bratul de

partea respectiva ridicat ,in plin amatitate de


preferinta in sp. VI-VII ic pe linia axilara
posterioara, se dezinfecteaza planul
tegumentar al regiunii cu tinctura de iod. De
asemenea si indexul medicului, apoi se
fixeaza cu degetul reperul anatomic al coatei
subiacente locul punctiei

Se infiltraza planurile cu solutie 1% xilina , seringa se

tine orizontal cu acul perpendicular pe planul


tegumentului care se introduce apoi razant la
marginea superioara a coastei subiacente spatiului ic
respectiv pentru a evita lezarea pachetului vasculonervos ic
-introducerea acului se face brusc pana cand avem
senzatia ca am patruns intr-un gol apoi se face o
tentativa de aspiratie cu pistonul seringii
-la terminarea punctiei retragerea acului se face brusc
Se poate ca la punctie sa nu se obtina lichid pleural
=p-ctie negativa sau alba

Cauze-absenta lichidului(eroare de lichid)

-oprirea acului intr-un tesut dens(pahipleurita)

-depasirea colectiei si patrunderea acului in

plaman(spuma sanghinolenta)

-obstructia acului sau insuficienta lungime


Incidente si accidente-ruperea acului, durere mare si
sau hemoragie(prinlezarea pachetului vasculo-nervos
ic) tuse (iritatia pleurei) hemoptizie (prin patrunderea
acului inplaman) pneumotorace ,soc pleural, cu stop
cardio-respiratoe)(prin reflex pleuro-vagal)
-toracocenteza evacuarea de prima data1000ml
=EPAc prin decompresiune brusca

Examenul lichidului pleural


1.ex macroscopic-culoarea, aspectul, consistenta si

continutul lichidului pleural


-lichid seros si sero-fibrin clar transparent galbui cel
fibrinos se coaguleaza .cel serocitrin pot fi exsudate
si caracterizeaza pleureziile(tbc, parapneumonica )
sau transudate in hidrotorace9anasarca renala sau
cardiaca)
-lichid hemoragic singe amestecat cu
serozitate(pleurezie hemoragica neo pulmonar si
infarctul pulmonar) sau sg pur (hemotorace post
traumatic din cadrul unor boli hemoragice)
-lichid purulent-pleurezia pulrulenta(empiem) culoare
bruna spre gri lichid putrid

-lichid chilos si chiliform cremos, filant, lactescent


cu nuanta galbuie, limfa(chilotorace)

2.ex fizico-chimic scopul principal este de a diferentia

exsudatul de transudat care se impune in cazul


lichidului serocitrin
-exsudatul-densitate peste 1018, continutul de
proteine peste 30g/1000ml si reactia Rivalta pozitiva
Reactia Rivalta-precipitarea proteinelor din lichid
pleural cu ajutorul acidului acetic-intr-un cilindru de
sticla continind 200ml de apa distilata se adauga 2-3
picaturi de ac. Acetic glacial, dupa omogenizare se
adauga picaturi de lichid pleural, in cazul in care
acesta precipita lasand o urma de nor care se
aseamana cu fumul de tigara reactia este considerata
pozitiva si ne aflam in prezenta exsudatlui

-transudatul- densitate mai mica de 1018,

proteine mai putin de 30g/1000ml

Examenul microscopic(citologic)
Lichidul pleural este centrifugat apoi sedimentat se

intinde un frotiu care este fixat la flacara si colorat cu


albastru de metilen sau metoda May-GrunwaldGiemsa
Pune in evidenta celulele
-transudatul saracie de elemente celulare celule
endoteliale sau descuamate
-exsudatul abunda in celule limfocite(pleurezie tbc)
neutrofile(pleurezie parapneumonica)eozinifile(chist
hidatic) hematii (lichid hemoragic), celule
endoteliale(pleurezia reumatismala) sau
neoplazice(neo pulmonar)

Examenul bacteriologic
-pentru elucidarea dgs etiologic al pleureziei

serofibrinoase(tbc) mai ales a uneia purulente


Prima se poate utiliza coloratia Ziehl-Nielsen
Alte metode complementare-radiologia ca
radioscopie sau radiografie cu rol de a pune in
evidenta modificari morfologice si de dinamica
respiratorie, asupra proceselor patologice
parenchimatoase si pleurale.
Tomografia, CT, RMN , bronhografia, fistulografia,
angiografia, metode radioizotopice, bronhoscopia

Probe functionale respiratorii


Functia principala asigurarea transportului si

schimbului gazos din mediul exterior spre intern si


invers
1.ventilatia-(externa) cu doua aspecte volumele si
mecanica respiratorie care asigura intrarea si
iesirea aerului prin arborele respirator
2.distributia compusa din ventilatia interna si
perfuzie raspandirea gazelor in tract, respectiv
perfuzia sanguina a diferitelor arii pulmonare
3.difuziunea adica schimbul gazos la nivelul
alveolo-capilar

CV=VR+CVitala
VR= nu poate fi eliminat niciodata din plaman si

este de 1000-1500ml
CVitala (3500-5000ml) se ccompune din volumul de
aer curent cu care de fapt respiram nefortat(500600ml), volumul de rezerva inspirator, adica aerul
care poate fi introdus in plaman in cursul unei
inspiratii fortate si volumul de rezerva expiratorie,
aerul expirat fortat(1000ml)
-explorarea acestor volume se face prin spirometrie
Se determina volumul de aer expirat pe secunda
VEMS-70% din capacitatea vitala

Spirometria apreciaza gradul de insuficienta

respiratorie
Scaderea izolata a CV este expresia IR(ventilatorii)
restrictive in cazul reducerii suprafetei respiratorii
prin restringerea volumului pulmonar(pn,
bronhopneumonie, scleroze, tu pulmonare) sau
comprima din exteriorul plamanului (colectii
plaurale, simfize)boli care limiteaza expansiunea
cutiei toracice (traumatisme)leziuni ale \CR sau
ale nervului frenic

CV normal cu VEMS scazut =IR-obstructiva in cazul

unui obstacol in calea eliminarii aerului la nivelul


bronsiolelor(AB bronsiolite, emfizem pulmonar)
Scaderea CV si VEMS =IR mixta BPCO
Studiul difuziunii alveolo-capilare se face prin
determinarea capacitatii de difuziune a oxigenului
prin determinarea presiunii partiale a oxigenului si
bioxidului de carbon din sangele arterial cu
parametrii Astrup
-scaderea pO2 sub 95 mmHg respectiv cresterea
pCo2 peste 40mmHg este inregistrata in IR

Sindromul bronsitic
= simptome si semne ce apar in br.ac ,cr, AB Brsiectazie
1.AB si in criza de astm bronsic-simptome-dispnee paroxistica expiratorie nocturna
-respiratie suieratoare wheezing
-tuse seaca cu expectoratie mucoasa perlata
-semne-ortopnee
-cianoza
-agitatie psiho-motorie
-ob-respbradipnee expiratorie
-torace in inspir dilatat+ mobilitate redusa

Palpare-FP
Percutie- HSP
Auscultatie-MV cu Expirul prelungit+RS, RR
Ex. Sputei-M-mucoasa perlata

--spirale, cristale eozinofile


Ex.radiologic-in criza hipertransparenta coaste orizontalizate
diafragm coborat,
Ex.sangelui- eozinofilie 5-15%
Probe f-ctionale-IR-obstr cu VEMS si a raportului VEMS/CV
Teste alergologice praf puf polen

2.in bronsita acuta


Simptome-tuse seaca cu expectoratie muco-

purulenta

-dureri retro-sternale

-dispnee
Semne-febra moderata subfebrilitati
Inspectia palpare percutie-rel normale
Auscultatie-MV cu expirul prelungit, RR+ RS
Sputa-mucoasa sau muco-purulenta
Radiologic-desen bronsic acc

3.bronsita cronica- inflamatia cronica a mucoasei

bronsice cu tuse cronica matinala sau recurenta


minimum 3 luni pe an timp de 2 ani consecutiv
insotita de expectoratie cu sputa de aspect mucos
sau muco purulent, bronhoree
Ex. Ob uneori normal
-MV diminuat difuz cu expirul prelungit
-raluri bronsice uscate(R si sau S) si umede (SCR)
diseminate bilateral

4.Bronsiectazie-tuse +expectoratie sero-muco

purulenta abundenta 50-100ml/24 ore


-toaleta bronhiilor
-hemotizie
Semne- febra cianoza

-degete hipocratice

-HSP

-MV inasprit

-R buloase mari
-RR

Ex sputei-M si m (normal) dar ex bacteriologic

+AB
Obligatoriu- bronhoscopie

Sindromul mediastinal
Manif generale-febra, anorexia, astenia , slabirea,

anemia cu hiperleucocitoza si VSH accelerat


Manifestari locale- tumefactii, bombari asimetrii
toracice
Simptome specifice- clinice si umorale proprii
afectiunii respective(tbc, neoplazii, leucoze)
Simptome nespecifice-datorate dezvoltarii unei mase
tumorale solide sau lichide in mediastin si se
manifesta prin fenomene de compresiune a organelor
mediastinale(tulburari circulatorii, respiratorii de
deglutitie) + modificari structurale care dau nastere
la simptome de densificare apreciabile clinic (P, P
,auscultatie) plus radiologic

Simptome-bolii de baza +fenomene compresive


-dispnee cu tiraj
-tuse seaca
-voce bitonala
-durere supraclaviculara
Semne- de nevralgie frenica
-cianoza
-edem in pelerina
-circulatie colateral toracica
-hidrotorace(compresiune pe vena azygos)
-colectie chiloasa pleurala
-sdr. Claude-Bernrd -Horner

Ex. Complementar-radio-scopie
-radiografie
-CT
Biopsie ganglionara

Sindromul de condensare pulmonara


Reuneste toate simptomele si semnele +laborator,

caracteristic suferintelor ap. Respirator care


evolueaza cu reducerea suprimarea continutului
aeric a unei regiuni a parenchimului pulmonar care
devine astfel un proces de condensatie pulmonara
Mecanism-prin infiltratie bronho-alveolara de
natura inflamatorie sau circulatorie
-prin scleroza
-prin proces neoformativ
-prin atelectazie

Ex.ob-palpare-FP augmentat

-percutie-M sau SM

-auscultatie-ST patologic +Rsuflante(conditii de

auscultatie-condensarea pulmonara trebuie sa fie


aproape de peretele toracic 7cm si bronsia de acces
permeabila iar suprafata 7cm)
In pn franca lobara =inf cu pn care in evolutia ei
parcurge faza de congestie, rosie, cenusie si rezorbtie
Simptome-debut brusc ,febra, tuse seaca, apoi tuse cu
expectoratie caramizie, stare gen alterata
Semne-facies vultuos herpes labial sau nazal febra
cobtinua transpiratii

Examen obiectiv-insp-tahipnee cu amplitudinii resp,

asincronism respirator de partea HT afectat


Palpare- FP augmentat
Percutie- SM, M la nivelul proiectiei toracice a LP condensat,
in jur HSP sau Skodism prin relaxarea tes din jur
Auscultatie- MV inasprit sau resp suflanta sau RC de
inducere
In faza de hepatizatie se percepe numai ST
In faza de rezolutie-RC si RSC de reintoarcere
Rx toracic initial interstitiul acc
Laborator-leucocitoza cu neutrofilie VSH acc, sputa
=pneumococ

Sdr. De condensare in IP
Def=obliterarea unei ramuri a arterei puulmonare care

induce initial ischemie in teritoriul pulmonar respectiv


urmata de infiltrarea regiunii respective cu sg ca urmare
a cresterii exprimate a permeabilitatii vaselor pulmonare.
Sec- Insuf inimii drepte, sau globala sau ca o complicatie
a tb-flebitei mb.inf. Sau a organelor micului bazin
Debut-brusc , junghi toracic intes, dispnee pronuntata
tuse seaca initial apoi sputa hemoptoica sau hemoptizie,
anxietate cianoza febra
Ob-Sm in regiunea infarctata respiratie suflanta RC +
frecatura pleurala
Rx-toracic opacitate de forma triunghiulara cu virful in hil
si baza spre torace

Sdr de condensare pulmonara in tu pulmonare


-care inlocuiesc o parte din tes pulmonar
Debut-insidios, :50 ani, mari fumatori, prin dureri

toracice de int variabila cu caracter progresiv, morfina


diminua durerea, dispnee, tuse seaca sau cu
expectoratie sanghinolenta , inapetenta, scadere
ponderala alterarea starii generale
Semne- stare de slabire, emaciere, febra, teg palide,
teroase, srd. Pancoast-tobias
Insp-bombarea peretelui toracic , diminuarea miscarilor
respiratorii de partea afectata, asincronism respirator
Palpare FP augmentat prin bronhia de acces libera,
sau abolit daca bronhia este obstruata
Percutie- M sau SM HSP in jur

Auscul-STP MV diminuat
dgs=+ examen sputa, VSH acc, bronhoscopie cu

biopsie din tes suspectat


Rx-toracic
CT

Sdr. De condensare pulmonara in atelectazie


Def=cond pulmonara prin disparitia continutului

aerian din parenchimul pulmonar


Simptome-junghi toracic, dispnee , tuse seaca
chinuitoare, cianoza, imobilitatea hemitoracelui
afectat +asincronism resp
Palparte- augmentarea FP
Diminuarea FP
Percutie- HSP skodism M
Auscultatie- silentium resp

Sdr pleural
Apare in pleurita , pleurezie exsudativa, hidrotorace,

pneumotorace, pahipleurita
Afectiunile pleurale pot fi 1.inflamatorii pleurezia tuberculoasa(90%)-pleurita,
pleurezie serofibrinoasa sau purulenta
2.pleurezii netuberculoase boli infectioase bacteriene sau
virale)
Semne-inspectie-intarzierea amplitudinii miscarilor
respiratorii de partea afectata ,asincronism respirator, in
cazul colectiilor mari, cu bombarea sec
Pahipleurite- retractii pluricostale

Palpare=diminuarea sau abolirea FP, in dreptul

ingrosarii pleurale frecatura pleurala


Percutie-in pleurita SP, SM sau M bazala
In colectii masive M lemnoasa rezistenta , cu
limita sup a M orizontala
Auscultatie- in pleurita -FPleurala

-in pleurezia exsudativa-MV abolit

-in pleurezia parapneumonica-suflu


pleuretic

laborator=VSH acc, leucocitoza


P-ctia pleurala confirma dgs ex micro si

macroscopic bacteriologic
+simptome si semne bolilor aparute

In pleurita-debut brusc sau insidios ,junghi toracic

intens extins care se exacerbeaza la tuse,


compresiune
In pleurita diafragmatica junghiul este in
semicentura insotit de tuse seaca iritativa
Semne-bolnav in decubit pe partea sanatoasa ,
febra , transpiratii, paloare, dim amplitudinii MR
de partea afectata, asincronism respirator
Palpare-FP si MV diminuat de partea afectata

In pleurezia exsudativa etiologia(tbc sau non tbc-

virala sau bact) debut acut cu junghi toracic tuse


seaca dispnee in revarsatele pleurala voluminoase si
stare gen alterata
La inspectie- paloare , transpiratii nocturne
,subfebrilitati, inapetenta, bombarea HT afectat ,
diminuarea amplitudinii miscarilor respiratorii
asincronism respirator.
Palpare- FP abolit
Percutie- M si SM deasupra zonei de matitate skodism
si HSP
Auscultatie- MV abolit SP in pneumonia cu pleurezie
parapneumonica

Dgs- date clinice+ p-ctia pleurala, ex RX toracic,

+laborator(VSH acc Leucocitoza)

In pneumotorace-prezenta de gaze sau aer in

cavitatea pleurala fie spontan fie artificial sau post


traumatic
Simptome-junghi toracic , dispnee pronuntata, tuse
seaca iritativa , anxietate ortopnee, decubit
homolateral ,cianoza, fata anxioasa bombarea si
hipomobilitatea HT afectat
Palpare- diminuarea FP
Percutie-in f-ctie de cantitatea de aer avem
timpanism, HSP M cand cantitatea de aer
Auscultatie-MV diminuat, abolit=/- suflu amforic

In hidrotorace-avem acumulare de transudat

(neinflamator)in cavitatea pleurala in insuf icienta


cardiaca , sdr nefrotic, stari carentiale ,anasarca
Edeme, +ascita, hidrotorace bilateral cu limita
superioara a amtitatii care se modifica cu pozitia
bolnavului

In pahipleurita- avem ingrosarea masiva a foitelor

pleurale de atiologie tbc


Simptome-dureri toracice de int medie
Semne-retractia hemitoracelui afectat, scolioza de
partea afectata, diminuarea amplitudinii MR, si
spatiile ic ingustate si oblice
Palpare- FP diminuat, abolit
Percutie-M sau SM
Auscultatie-MV diminuat sau abolit silentium
respirator
P-ctia pleurala- alba

Sdr cavitar
Apare cand in interiorul parenchimului pulmonar sunt

prezente cavitati circumscrise


Cauze-tbc, gangrena, abces, chist hidatic, cc bronho pulmonar
Debut- insidios , tuse seaca expectoratie necaracteristica ,
vomica.
Expectoratie-fetida=gangrena pulmonara

-ca apa de stanca =chist hidatic pulmonar

-hemoptizie-tbc, neo
Semne- in tbc-facies palid cu roseata de partea afectata

-in neo-trg palide teroase

-in supuratii-teg palide +deg hipocratice, edeme febra

Examen obiectiv-insp-reducerea amplitudinii resp

-FP augmentat

-timpanism
Auscultatie-suflu cavernos+R buloase
Dgs- radiologic imagini hidroaerice , CT,
bronhoscopie