STRESUL IN MUNCA

Cauze,consecinte,masuri
de prevenire

Scopul acestei lucrari este de a creste gradul de

constientizare si intelegere privind stresul la locul de
munca in randul angajatorilor, lucratorilor si
reprezentantilor lor si a atrag atentia asupra semnelor
care ar putea sa indice probleme de stres la locul de
munca

STRESUL, un cuvant la moda ?

Nu , un adevar dureros si crud, pentru ca au murit
oameni din cauza lui

IMPORTANT ESTE NU CEEA CE TI SE

INTAMPLA,
CI FELUL IN CARE REACTIONEZI

Hans Selye, n: 26.01.1907 in Viena,Austro-Ungaria, d:16.10.1982

Montreal,Canada,biochimist care a introdus notiunea de stres

Stresul poate fi definit atat din perspectiva cauzei cat si din

cea a efectului
Fizica
Stres = forta = deformari temporare sau permanente
Biologie
Stres = orice ce poate produce schimbari intr-un organism
(dereglari sau reglari ale proceselor din acel organism )
Stres = raspunsul organismelor vii la solicitari de orice
natura (Hans Selye)

In perioada 1941-1977, Hans Selye a pus bazele teoretice pentru argument area
Sindromului General de Adaptare (GAS- general adaptation syndrome) in jurul
caruia graviteaza intraga sa stiinta si filozofie
SGA = evolutie in 3 etape
1.
Alarma
2.
Rezistenta
3.
Epuizare
1.
2.
3.

Alarma = starea de soc / lupta sau fugi = ia act de factorul de stres

hipotensiune,tahicardie,hipotermie, nivel crescut de adrenalina
Rezistenta = aparent organismul s-a adapatat la situatie, dar de fapt
continua sa lupte cu factorul stresor, neameliorarea acestui factor =
epuizare
Epuizarea = se instaleaza consecintele negative = boli inima, accidente
cerebrale vasculare,migrene,tulburari ale somnului,depresii,anxiette, etc

Stres continuu = tensiune, furie, frica, frustari atacuri de panica

Formele stresului :
Distress = stres obisnuit
Eustress = - natura factorilor de stres
- consecintele actiunii factorilor stresori
- implica stres fizic
= evenimente pozitive care necesita la fel de mult efort de adaptare
din partea organismului

Stresul definit sub aspectul efectelor:

- reactia mintii si a trupului la schimbare
- teama indusa unui organism care incearca sa-si pastreze normalitatea
in fata potentialilor factori ce il pot afecta
- reactie psihologica la solicitarile inerente ale factorilor de stres care are
potentialul de a face o persoana sa se simta tensionata si anxioasa, pentru
ca nu
poate face fata acestor solicitari
- stare de tensiune ce ia nastere atunci cand o persoana raspunde cererilor
locului de munca, familiei si altor surse externe ca si cand ar fi generate de
nevoile sale interne, obligatii si autocritica.
Stresul este atat aditiv cat si cumulativ .
Se aduna in timp starea de criza simptome =
iritabilitate,anxietate,scaderea concentrarii, frustari, ura

In 1977, datorita amplorii rezultate din multitudinea si diversificarea

problematicii studiate
Selye, Alvin Toffle(autor- Socul Viitorului,Al treilea val) impreuna cu
profesionisti in multe
domenii de activitate au pus bazele Institutului International de
Stres cu sediu la Motreal,
urmandu-i indeaprope filiale in :
SUA AIS - American Institut of Stres,
Europa - ISMA - International Stres Management Association UK,
Mexic Instituto Internationale de Medicina del Estres si altele .

STRESUL LA LOCUL DE MUNCA

Stresul este rezultatul cel mai daunator fizic si psihic ce se

porduce cand cerintele postului nu se potrivesc cu
resursele,capacitatile si nevoile angajatului.
Stres = exigentele porfesionale depasesc resursele de care
dispune fiinta umana
Stres = evenimente majore negative, tensiuni si presiuni
zilnice
Eustres = motivare individ = succes profesional
Distres = exigenta mediu porfesional = constrangeri =
efecte negative

Stres reactia pe care o pot avea oamenii atunci cand nu se pot

adapta solicitarilor si presiunilor carora trebuie sa le faca fata
in viata de familie, la locul de munca
Stres = compromiterea securitatii la locul de munca, fiind o cauza
pentru alte boli, = afecteaza imaginea organizatiei
Reducerea stresului = problema de eficenta economica
= imperativ moral si legal
Prin directiva-cadru 89/391/CEE (legislatiile nationale) care se
refera la securitatea si sanatatea in munca in UE s-a creat cadrul
legal de abordare a problemei stresului la locul de munca

Articolul 5 alineatul
Dispozitie generala
(1) Angajatorul are obligaia de a asigura securitatea i sntatea lucrtorilor,
sub toate aspectele, referitoare la activitatea desfurat.Articolul 6
Obligaii generale ale angajatorilor
(1) n cadrul rspunderilor sale, angajatorul ia msurile necesare pentru
protecia securitii i sntii lucrtorilor, inclusiv pentru prevenirea
riscurilor profesionale i asigurarea informrii i formrii, precum i asigurarea
organizrii i mijloacelor necesare.
Angajatorul trebuie s vegheze la adaptarea acestei msuri, innd seama de
schimbarea mprejurrilor, cu scopul de a mbunti situaiile existente.
(2) Angajatorul aplic msurile menionate la alineatul (1) primul paragraf pe
baza urmtoarelor principii generale de prevenire:
......................
(d) adaptarea muncii n funcie de persoan, n special n ce privete
proiectarea locurilor de munc, alegerea echipamentului de lucru i a
metodelor de producie i de lucru, n vederea, n special, a atenurii muncii
monotone i a muncii normate i a reducerii efectelor acestora asupra sntii;
(e) adaptarea la progresul tehnic;
(f) nlocuirea aspectelor periculoase prin aspecte nepericuloase sau mai puin
periculoase;
(g) dezvoltarea unei politici de prevenire cuprinztoare i coerente, care s
includ tehnologia, organizarea muncii, condiiile de munc, relaiile sociale i
influena factorilor legai de mediul de lucru;
(h) acordarea prioritii msurilor de protecie colectiv fa de cele de
protecie individual;
(i) acordarea de instruciuni corespunztoare lucrtorilor.
..................................................................................................................................
..........
Adoptat la Luxemburg, 12 iunie 1989.

Factorii de stres
Printre factorii obisnuiti ai stresului la locul de munca se numara
lipsa controlului asupra muncii, solicitarile necorespunzatoare pentru
lucratori si lipsa sprijinului din partea colegilor si a conducerii.
Stresul este cauzat de potrivirea neadecvata dintre noi si munca pe
care o realizam, relatiile precare si prezenta violentei fizice sau
psihologice la locul de munca, precum si de conflictele dintre
sarcinile noastre de la locul de munca i din afara acestuia.
Stilul de conducere
lipsa unor obiective clare
slaba comunicare si lipsa de informare in cadrul organizatiei
neconsultarea si neimplicarea angajatilor in schimbarile si
modificarile de la locul de munca
lipsa sprijinului din partea conducerii
Statutul, rolul n organizatie
- statut neclar in organizatie
- obiective si prioritati contradictorii
- nivel inalt de responsabilitate la locul de munca
Cariera
- incertitudine in evolutia carierei
- frustrari in dezvoltarea carierei
- statut incert si lipsa recunoasterii
- nesiguranta locului de munca
- insuficienta programelor de instruire
- modificarea statutului n cadrul organizatiei

Decizie i control

slaba participare la luarea deciziilor

Relatiile la locul de munca

izolare fizica sau sociala

legaturi slabe cu superiorii, lipsa de comunicare

conflicte interpersonale

diferite tipuri de hartuire(agresivitate verbala, hartuire

sexuala,etc.)
Proiectarea locului de munca

sarcini de munca repetitive i monotone

riscuri semnificative de accidentare si imbolnavire profesionala

teama de tehnologie in raport cu responsabilitatea

lipsa de competenta

Microclimatul de la locul de munca

Poluarea aerului de la locul de munca

Zgomotul prea puternic in mediul de munca scade concentarea

si auzul

Factori ce tin de utilajele utilizate si fluxul tehnologic

Comunicarea deficitara dintre superiori si angajati, comunicarea

dificila intre angajati, necunoasterea cu exactitate a cerintelor
postului, lipsa ocaziilor de crestere si promovare in cariera
profesionala, lipsa motivarii angajatilor.

Neefectuarea controlului medical periodic, care ar ajuta la

depistarea timpurie a simptomelor de stres, igiena personala
deficitara, care duce la scaderea imunitatii oganismului si
cresterea riscului pentru imbolnaviri.

 Sarcina de munca si ritmul de munca

- lipsa controlului asupra ritmului de munca
- sarcini de munca supra sau sub-incarcate
- lipsa prioritizarii activitatilor
Programul de lucru
- aparitia imprevizibila a unor supraincarcari ale sarcinii de munca
- ore de lucru suplimentare neplanificate
- lucrul n schimburi
- lucrul suplimentar excesiv
Simtomele stresului la locul de munca
Este necesar sa poata fi cunoscute schimbarile fizice, emotionale
etc. care pot indica starea de stres. Unele persoane au o reactie
acuta la stres, altele pot avea simptome n timp, acestea fiind
cumulate cu diferite alte probleme de sanatate.
Simptome fizice
dureri de cap
tensiune
stare de oboseala, lipsa relaxarii
indigestie
palpitatii
dificultati respiratorii
stare de voma

 iritatii ale pielii

stare de lesin
transpiratie excesiva
susceptibilitate la alergii
constipatie sau diaree
crestere sau scadere rapida n greutate
frecvente raceli, gripe sau alte infectii minore
Simptome pe plan intelectual
dificultati n luarea deciziilor
tulburari de memorie
incapacitatea de concentrare
tulburari ale somnului
stare de ingrijorare
lipsa de ordine in gandire
erori
intuitie scazuta
persistenta gandirii negative
gandire pe termen scurt mai mult decat pe termen lung
decizii pripite

 Simptome pe plan emotional

nervozitate si iritabilitate
anxietate, sentimentul de insecuritate
proasta dispozitie
sensibilitate mare la critici
mai multa suspiciune
deprimare
sentiment de incordare nervoasa
mai multa ingrijorare fara motiv
lipsa entuziasmului
lipsa simtului umorului
alienare
mai putina satisfactie in viata
lipsa motivatiei
subestimare, pierderea increderii n sine
lipsa satisfactiei n munca
Schimbari de comportament
neliniste, agitatie
sociabilitate redusa
pierderea apetitului sau supraalimentare
insomnie

Cum poate fi recunoscut stresul? Care sunt principalele semne?

Resimtirea stresului poate schimba modul in care simte, gandeste
si se comporta o persoana. Printre semnele starii de stres se
numara :
La nivel de organizatie:
absenteism, o fluctuatie mare de personal, un calendar defectuos,
probleme disciplinare, hartuire, productivitate scazuta, accidente,
erori si costuri crescute n urma despagubirilor sau a asistentei
medicale.
La nivel de individ:
reactii emotionale (iritabilitate, anxietate, tulburari ale somnului,
depresii, ipohondrie, alienare, epuizare, probleme in relatiile
familiale);
reactii cognitive (dificultate in concentrare, in memorie, in
invatarea lucrurilor noi, in luarea deciziilor);
reactii comportamentale (abuzul de droguri, alcool i tutun;
comportament destructiv)
reactii fiziologice (afectiuni musculo-scheletice, imunitate scazuta,
ulcer gastric, probleme cu inima, hipertensiune).

Lista de mai jos cuprinde posibilele semne ale stresului care pot fi
identificate n stadiul incipient. Acestea pot fi cauzate de probleme
existente n viata de familie, in viata personala, la locul de munca
sau orice combinatie intre acestea.
Performanta n munca
scaderea performantei in munca
greseli
lipsa de decizie
semne de oboseala
iritabilitate
lapsus
rezistenta la schimbare
ore suplimentare excesive
Neimplicare
pierderea interesului pentru munca
intarzieri
absenteism sau cresterea absentelor pe motive medicale
pasivitate sau lipsa de implicare
Comportament agresiv
criticarea celorlalti
abuzuri verbale, hartuire
vandalism

 Comportament imatur
reactii si raspunsuri emotionale necontrolate
nervozitate, certuri, ton necorespunzator
caderi de personalitate
Comportament negativ
refuzul de a asculta sfaturile si sugestiile celor din jur
repetarea acelorasi argumente
utilizarea de solutii cunoscute a fi necorespunzatoare
agresivitate.

Hartuirea si violenta la locul de munca

Hartuirea si violenta la locul de munca sunt doua dintre cele mai agresive
forme ale stresului ocupational.
Hartuire = intimidare,maltratare,violenta prihologica
Hartuirea produce : afectiuni posttraumatice p e baza de stres, pierderea
respectului de sine,anxietate,apatie,iritabilitate,tulburari de memorie,ale
somnului,chiar sinucideri
Hartuirea determina: absenteism,cresterea fluctuatiei de
personal,productivitate redusa
Vilenta fizica = insulte, amenintari,sau agresiune fizica
2005 4 % lucratori au reclamat violnta fizica
Factorii de risc cuprind: lucru cu publicul,administrarea banilor,lucru fara
colegi
Masurile de prevenire mult mai sigure;
Masurile eficiente pot include dotarea corespunzatoare cu sisteme de iluminat
i
echipamente de supraveghere, realizarea de schimbari in organizarea muncii si
proiectarea postului, pentru a evita ca angajatii sa lucreze singuri, instruirea in
gestionarea situatiilor dificile cu clientii si recunoasterea indicatoarelor de
avertizare.

Sresul asociat cu munca in orice forma a sa reprezinta una dintre

cele mai
mari probleme de sanatate si securitate, cu care se confrunta
Uniunea
Europeana,cat si celelalte state.
1 din 4 lucratori afectat de stres
Reducerea stresului asociat cu locul de munca si a riscurilor
psihologice
reprezinta un imperativ moral si legal in acelasi timp, dar este si o
problema de
eficinta economica. In 2002, costul ecomic anual produs de str esul
asociat locului
de munca in UE 15 a fost estimat la 20 miliarde euro

EVOLUTIA STRESULUI LA NIVELUL STATELOR UNIUNII

EUROPENE
EASHW= European agency for Safety and Health at Work
Fundatia pentru Imbunatatirea Conditiilor de Viata si de Munca realizeaza
sondaje din 5
in 5 ani asupra condiilor de munca europene
In UE 27 +AC2 la nivelul anului 2005 stresul a fost resimtit de catre 22%
dintre lucratori
Cercetarile in domeniu realizate in ultimii 20-30 ani au condus la o noua
abordare a
notiunii de stres ca fiind : o relatie particulara intre individ si
mediu,mediu considerat ca
fiind prea solicitant din punct de vedere al resurselor proprii
individului,punandu-i in
pericol sanatatea.
Aplicand aceste notiuni unei situatii de lucru EASHW a adoptat urmatoare
definitie :
stresul la locul de munca apare cand sarcinile de munca depasesc
capacitatea
lucratorului de a se acomoda cu ele sau de a le controla

STRESUL SI PARAMETRII LEGATI DE STRES- PREVALENTA SI

EVOLUTII IN TIMP (% RASPUNS POZITIV)

UE15

Intrebare

NMS
10

CC12

AC2

1995

2000

2005

2001

2005

2005

Locul de munca va afecteaza sanatatea?

57

60

31

69

56

53

Stres

28

28

20

28

30

31

Oboseala generala

20

23

18

41

41

44

Dureri de cap

13

15

13

15

24

28

Dureri de spate

30

33

21

34

39

39

Iritabilitate

11

11

10

11

12

11

Dereglari ale somnului

12

16

Anxietate

Boli ale inimii

1.4

4.8

5.6

8.1

Controlul la locul de munca

UE15

Intrebare

CC12

NMS10

AC2

1995

2000

2005

2001

2005

2005

Lipsa de control asupra ordinii sarcinilor

57

60

31

69

56

53

Lipsa de control asupra metodei de lucru

28

28

20

28

30

31

Lipsa de control asupra vitezei de lucru

20

23

18

41

41

44

Lipsa unei pauze cand este dorita

13

15

13

15

24

28

Dureri de spate

30

33

21

34

39

39

Insecuritatea locului de munca

Violenta si hartuirea

Intrebare

UE15
2000

Amenintarea cu violenta fizica

CC12

NMS10

AC2

2005

2001

2005

2005

6.3

5.2

3.7

Violenta fizica venita din partea colegilor

1.5

2.1

0.8

0.8

1.2

Violenta fizica vanita din partea altor persoane

4.1

4.6

3.1

3.5

3.1

Intimidare (200-2001)/ Abuz,hartuire (2005)

8.5

5.4

6.9

3.8

1.7

1.9

2.2

1.4

Atentii sexuale nedorite

Managementul riscului psihosocial-European Framework

La inceputul anului 2007 s-a constituit un consortiu condus de I-WHO si Universitatea
Nottingham-UK, care cuprinde si alte organizatii europene si internatioanale care se
ocupa de
SSO, si care participa la un proiect concentrat pe dezvoltarea unui cadru
european/international
pentru managemnetul riscului psihosocial cu o focalizare speciala pe stres si violenta la
locul de
munca ( hartuire,abuz si mobbing)
Mobbing 1.general = grup de mai multe persoane care agreseaza verbal sau fizic o
persoana;
2.specific = abuzul unei persoane la locul de munca de catre un grup de colegi sau
superiori
Obiective proiect :
dezvoltarea cunostintelor existente in metodologiile de control disponibile pentru
evaluarea predominantei si impactului riscurilor psihosociale la munca si a stresului
legat de locul de munca.
Indetificare unor mijloace adecvate de colectare a datelor in relatie cu aceste probleme
Dezvoltarea unor standarde internationale si indicatori de stres si violenta la locul de
munca pentru a promova armonizarea in arealul managementului riscului psihosocial
si pentru a ridica calitatea practicilor de business.
Dezvoltarea unor recomandari detaliate si a unor ghiduri de practica dovedite pentru
managementul acestor probleme la locul de munca pentru a promova transparenta si o
abordare europeana unitara care va permite actionarilor de companii sa puna ghidul in
practica pentru a imbunatatii calitatea muncii
Diseminarea rezultatelor proiectului ctre actionarii de companii si partenerilor sociali
inclusiv intreprinderile mici si mijlocii (IMM) pentru constientizare si promovarea
intelegerii, angajamentului si bunelor practici in legatura cu problemele mentionate.

EVOLUTIA STRESULUI IN ROMANIA

ca factor de risc
Stresul recunoscut ca o problema, o cauza a diverselor boli care afecteaza
populatia
Paul Popescu Neveanu psiholog
Mihai Golu - psiholog
Ioan Bradu Iamandescu - doctor psiholog
Adriana Todea doctor, medic primar de medicina muncii
D-na Dr. Adriana Todea spunea in cadrul sesiunii de informare :Sa
prevenim bolile profesionale cauzate de stresul profesional eveniment sub
sloganul lansat de Agentia Europeana pentru Securitate si Sanatate pentru
Saptamana europeana Munca fara stres 2002:
Stresul profesional poate si trebuie sa fie prevenit. Este limpede
faptul ca in abordarea acestei probleme singura cale eficienta este de a
lucra impreuna. Aceasta inseamna implicarea tuturor factorilor: de la cei
care elaboreaza politici pana la cercetatorii stiintifici, partenerii sociali si
fiecare angajat.
Reducerea stresului in munca si a riscurilor psihosociale nu este numai o
problema morala si legala ci si una economica. Eficienta economica a unei
intreprinderi si succesul in afaceri se bazeaza de obicei pe cele mai bune
performante ale acesteia in domeniul securitatii si sanatatii.
Sanatatea la locul de munca inseamna incredere si prosperitate in
afaceri.Prevenirea stresului in munca ramane o problema care trebuie sa
stea in atentie tuturor celor responsabili: a medicului de medicina muncii,
a angajatorului, a inginerului de securitatea muncii, a fiecarui salariat in
parte.

Asa cum s-a demonstrat si in raportul EASHW dat publicitatii in feb 2009,
nivelul stresului creste odata cu integrarea statelor in Comunitate.
Atfel ca problema nu ramane numai la nivel medical ci este cercetata si firme
care se ocupa cu
recrutarea de personal .
In studiul realizat in perioada 2007-2008 de care HR-Romanaia s-a ajuns la
concluzia ca tot mai multi angajati din cadrul companiilor private din Romania
au devenit workaholici adica dependenti de munca.
Aceasta problema ar trebui sa devina principala preocupare a
departamentelor de resurse umane din cadrul companiilor.
Un workaholic nu constientizeaza stresul la locul de munca pentru ca el
considera ca munceste de placere. Din studiul realizat despre volumul si
timpul de munca rezulta ca circa un sfert din numarul angajatilor din
mediu privat sunt stresati tot timpul.
Studiul se numeste : Balanta Work-Life .Majoritatea repondentilor au
declarat ca petrec circa 50-60 ore pe saptamana la serviciu( inclusive orele
suplimentare), 70% dintre ei au acuzat boli cauzate de stres . Dar 79%
dintre repondeti sunt :Multumiti cand isi indeplinesc obiectivele
profesionale si considera ca activitatea profesionala reprezinta o parte
importanta din viata lor . Repondetii sunt manageri de nivel mediu si de top
.
Problema cresterii foarte mare a numarului workaholic-ilor in randul
angajatilor moderni a devenit sau, cel putin ar trebui sa devina, o
preocupare principala a departamentelor de resurse umane din cadrul
companiilor. Desigur, fiecare angajator isi doreste sa detina cat mai multi
angajati fideli, productivi, care sa ofere firmei tot ce au ei mai bun. Numai
ca o exagerare a acestui comportament devine in timp o problema, trecand
cu usurinta pragul fragil dintre eficienta si epuizare.

In continuare vor fi prezentate cateva din rezultatele studiului pentru a intelege ca

stresul
profesional nu face diferente intre categoriile de angajati, nivelurile de pregatire,
sau alte
criterii, ci poate afecta pe oricine.
Din punct de vedere demografic, repondentii studiului sunt :
43,54% manageri nivel mediu,
34,93% specialisti
14,35% manageri de top
7,18% incepatori.
Dintre acestia, 19,62% fac parte din departamente de resurse umane si 19,14% din
management
S-a tinut cont de tipul de organizatie: actionariat romanesc,actionariat
mixt,actionariat strain,companie natinala.companie multinationala
S-a avut in vedere vecimea celor care stau peste program.

Cei care au declarat ca obisnuiesc sa lucreze peste program au ca justificare

principala volumul prea mare de munca pe care il au de realizat (60,44%).
incarcarea excesiva a fisei de post
fie unui management al timpului deficitar din cauza caruia foarte multe activitati
sunt lasate spre sfarsitul perioadei de lucru, (56,59%).
Un procent mic de 2,2% isi justifica orele prelungite la locul de munca prin faptul ca
primesc comision la vanzare sau pentru ca este vorba de propria firma.
Balanta Work-Life tinde sa fie, in majoritatea timpului, inclinata mai mult spre work si
acesta datorita faptului ca perioada alocata vietii de familie sau private imediat dupa
terminarea programului de lucru este micsorata, de cele mai multe ori cu aproximativ o
ora pe zi, consumata in trafic.
Aparitia unui dezechilibru puternic al balantei work-life este sesizat de catre un procent
de 30,57%, iar 65,07% percep efectele acestuia numai in anumite perioade de timp.
Motivul principal = gestionare defectuoasa a timpului sau programului de lucru.
In unele cazuri, acest dezechilibru se instaleaza in momentul in care se doreste o
schimbare in cariera, fie prin ocuparea unei alte pozitii (ceea ce presupune un efort mai
mare din partea angajatului pentru a se acomoda cu noile cerinte), fie prin consolidarea
pozitiei (prin obtinerea de rezultate bune si intr-un timp scurt). In aceste
perioade, angajatii dornici de succes isi neglijeaza viata privata in favoarea celei
profesionale.
Un astfel de comportament nu este condamnabil decat atunci cand el devine unul
permanent si duce la dezechilibrare.

Balanta Work-Life tinde, in cazul respondentilor nostri, sa se incline mai mult in

favoarea vietii profesionale. Semnele de alarma care se trag in urma acestei
analize evidentiaza implicarea din ce in ce mai activa si epuizanta a angajatilor
in activitatile profesionale. Instalarea dependentei de munca nu este constatata
in numeroase cazuri ci, mai degraba, respondentii se plang de volumul prea
mare de munca pe care il au de realizat. In acest caz, departamentele de
resurse umane ar trebui sa se implice in analizarea sau reanalizarea fiselor de
post sau, in cazul in care acestea sunt realizate conform standardelor in
vigoare.
Din pacate, problemele de pe piata, dar si temerea pierderii locului de munca, ii
determina pe foarte multi romani sa uite de aspectul viata privata si timp
liber,
in favoarea jobului si a muncii prelungite pana in ore tarzii din noapte. Asta pe
fundalul unui comportament predominant workaholic.

EFECTELE STRESULUI
COSTURI ECONOMICE SI SOCIALE

Efectele potentiale ale stresului pot fi grupate in cinci mari

categorii, si anume:
efecte subiective: anxietate, agresiune, apatie, plictiseala,
oboseala, indispozitie, scaderea increderii in sine, nervozitate,
sentimentul de singuratate;
efecte comportamentale: predispozitie spre accidente,
alcoolism, abuz de cafea, tendinta de a manca si/sau de a
fuma excesiv, comportament impulsiv;
efecte cognitive: scaderea abilitatii de a adopta decizii
rationale, concentrare slaba, scaderea atentiei,
hipersensibilitate la critica, blocaje mentale;
efecte fiziologice: creterea glicemiei, a pulsului, a tensiunii
arteriale, uscaciunea gurii, transpiratii reci, dilatarea
pupilelor;
efecte organizationale: absenteism, productivitate scazut,
izolare, insatisfactie in munca, reducerea responsabilitatii,
reducerea loialitatii fata de organizatie, demisii.

De asemenea, stresul face ca o persoana sa devin iritabila, retrasa,

precauta, energica, optimista, aceasta depinzand de natura stresului,
daca este negativ sau pozitiv.
Pentru a se elibera de stres, multi oameni recurg la droguri, tutun, alcool
etc.
Statistica si exemple:
In Statele Unite sinuciderile datorate stresului profesional au crescut de
la 196 de cazuri in 2007 la 251 de cazuri in 2008 o crestere de
aproximativ 28%.
Potrivit sindicatelor, noua salariati ai companiei Carrefour din Franta s-au
sinucis in 2009, dupa ce in 2008 s-au inregistrat sase astfel de cazuri, iar
in 2007 - patru. La inceputul acestui an inca un salariat s-a sinucis. In
octombrie 2008, un salariat al unui magazin Carrefour din Lyon s-a
sinucis chiar la locul de munca, prima situatie de acest gen inregistrata in
cadrul grupului francez.
Circa 80.000 din cei 102.000 de angajati ai grupului francez de
telecomunicatii France Telecom au confirmat cu ajutorul unei anchete
sociale starea de stres existenta in cadrul companiei si profunda
indispozitie pe care o au la locul de munc. De asemenea, majoritatea
salariatilor France Telecom afirma ca s-au simtit foarte obositi sau
stresati in ultimele 12 luni, iar multora dintre ei li s-a inrautatit si starea
de sanatate in ultimii 5 ani. Un val de sinucideri printre salariati - 32 n
mai putin de doi ani - a pus in discutie conditiile de lucru din companie.

Cost economic si social

Stresul reprezinta in Romania una din problemele majore. Printre
cauzele acestuia identificam slaba implicare in luarea deciziilor,
executia unui volum mare sau prea mic de munca, obiective de
munc neclare i confruntarea cu solicitarile conflictuale, toate pe
fondul unei economii distruse.
Pentru tara noastra nu exist statistici asupra costurilor stresului
ocupaional. Referindu-ne la tari dezvoltate (S.U.A.), costul stresului
economic la nivelul anului 1999 era de 150 miliarde $. Uniunea
European estimeaza ca stresul afecteza cel puin 40 milioane de
muncitori din spatiul comunitar, iar costurile Uniunii se ridica la cel
putin 20 de miliarde dolari anual..
Pentru individ, pe langa impactul devastator al deteriorarilor severe
ale starii de sanatate la care ne-am referit, poate conduce la
scaderea eficientei in munca, cum ar fi pierderea oportunitatilor
carierei, cat si a calitatii de angajat. Acest fapt accentueaza
incordarea din relatia familiala si cea cu prietenii, iar in cele din
urma genereaza depresie, deces sau suicid.
Pentru organizatie, costurile legate de stres imbraca multe forme.
Acestea includ absenteismul, costuri medicale ridicate si
dereglarea fluxului de productie, asociat cu alte costuri pentru
recrutarea si pregatirea de noi angajati. S-a observat, de asemenea,
ca stresul a devenit o mare problema in ceea ce priveste
productivitatea si eficienta.
Experti in domeniul combaterii stresului declara ca se poate obtine un
succes in controlul stresului doar daca se actioneaza atat la nivelul
individului, cat si la nivelul organizatiei.

 Daca o organizatie nu a intreprins actiuni de identificare a stresului, aceasta

demonstreaza o lipsa de intelegere a costurilor reale, cat si a beneficiilor ce
pot fi obtinute din prevenire. Unul din primii pasi in dezvoltarea unui
program de prevenire a stresului il constituie evaluarea incidentei stresului,
efectele si costurile acestuia.
Orice actiune de evaluare a stresului trebuie adaptata cu precautie la situatia
organizatiei, la structurile si departamentele sale printr-un management
corect . Pentru reusita esential este sa consultam si lucratorii si
reprezentantii acestora .
Printre factorii care trebuie indentificati in legatura cu stresul se numara:
volumul de lucru excesiv sau expunerea la pericole
controlul pe care il detin lucratorii in modul de realizare a muncii lor
intelegerea atributiunilor care le revin
strijinul care exista din partea colegilor si din partea conducerii
instruirea de care au nevoie angajatii pentru indeplinirea sarcinilor de
serviciu
Pentru a realiza o evaluare corecta a stresului la locul de munca trebuiesc
luati in
considerare si factorii legati de :
atmosfera la locul de munca si modul in care este privit stresul de toti
angajatii
solicitarile si pericolele la care sunt supusi lucratorii
controlul pe care il are un lucrator asupra muncii
modul in care lucratorul intelege ceea ce trebuie sa faca
sprijinul pe care lucratorii il primesc din partea colegilor si conducerii
instruirea care se face pentru ca fiecare lucrator sa-si faca meseria

 Masuri eficiente de prevenire a stresului la locul de munca sunt :

acordarea unui timp suficiet pentru lucratori pentru a-si realiza sarcinile
intocmirea clara a fisei de post prin declararea clara a atributiilor si a
responsabilitatilor si furnizarea ei lucratorului
recompensarea lucratorilorpentru realizarile lor
posibilitatea ca lucratorii sa poata sa depuna reclamatii care sa fie
tratate cu seriozitate
reducerea riscurilor fizice
posibilitatea ca lucratorii sa ia parte la luarea deciziilolor care ii
afecteaza
adaptarea volumului de munca la capacitatea si resursele fiecarui lucator
evitatea ambiguitatii in ceea ce priveste securitatea la locul de munca si
dezvoltarea carierei
Angajatorul are datoria legala sa protejeze sanatatea si securitatea la locul de
munca, inclusiv sa protejeze impotriva efectelor generate de stresul
ocupational (Legea 319/2009 securitatii si sanatatii in munca - angajatorii
au obligaia legala "pentru a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor,
sub toate aspectele referitoare la activitatea lor ", si ca prevenirea ar trebui
s includa " evitarea riscurilor ", "combaterea riscurilor la sursa", i
"evaluarea riscurilor". Deoarece Stresul este un factor de risc legat de
munca, legea se refera la acesta, de asemenea. ).

Fiecare stat , fiecare societate (unitate) isi dezvolta propriile moduri de

evaluare a factorului de stres sau adopta orice model de evaluare, dar care
sa se potriveasca

Model de evaluare de
risc

Procesul START pentru evaluarea riscului pentru stresul profesional

prezentat in revista Magazine Magazine of European Agency for
Safety and Health at Work nr.11/2009
Acest tip de evaluare a fost realizat si aplicat la prospectiv GmbH ,
Dormund, Germania, de catre Daniela Marino psiholog si angajat
pana in 2006 si Thomas Langhoff psiholog si director de resurse
umane pana in 1999.
Procesul START intra in domeniul masurilor preventive pentru sanatate.
Procesul permite responsabililor de la locul de munca sa evalueze
stresul psihologic si prin punerea in aplicare a masurilor
corespunzatoare, sa reduca sau sa elimine complet sursele de stress.
Procesul START se bazeaza foarte mult pe implicarea efectiva a
lucratorilor in evaluarea stresului .
Procesul START este creat pentru a permite tuturor participantilor de
la locul de munca (angajati, membrii ai consililului si responsabilii cu
sanatatea ocupationala) sa evalueze stresul psihologic la locul de
munca in mod obiectiv ( in concordanta cu cerintele impuse de Actul
German pentru Sanatate si Securitate Ocupationala) ca parte a unei
analize generale care va facilita calea pentru o investigatie mai
ampla.

Secventele unei evaluari de risc in procesul START

START

Repetarea la intervale
regulate si in cazul
unor schimbari

Informarea si
participarea
angajatilor

Identicarea
riscurilor de la
locul de Munca

Monitorizarea
eficientei pasilor
implementati

Documnetarea
rezultatelor

Evaluare
riscuri
identicate

Gasirea si implementarea
masurilor pentru imbunatatirea
securitatii si sanatatii
ocupationale

Concluzii
Importanta crescanda a riscurilor emergente, precum stresul, violenta, hartuirea,
constituie
o provocare pentru factorii de decizie in ceea ce priveste elaborarea unor mauri
eficentede
prevenire.
In 2009 Agentia Europeana de Securitate si Snatate in Munca a realizat un sondaj
privind
riscurile noi si emergente in cadrul intreprinderilor europene( ESENER) despre modul
in
care sunt gestionate riscurile legate de securitatea si sanatatea la locul de munca , in
special
riscurile psihosociale stres, violenta, hartuire .
Au fost intervievati peste 28.000 de manageri, peste 7.000 de responsabili cu
securitatea si
sanatatea in munca din UE 27 si Croatia, Turcia, Elvetia si Norvegia.
Concluziile sondajului :
- Se utilizeaza actiuni formale politici, proceduri pentru abordarea aspectelor
generale de SSM
- Se utilizeaza actiuni mai putin formale de genul ad-hoc in abordarea riscurilor
psihologice
- Managementul ricurilor psihosociale este mai frecvent in sectorul sanatatii si al
asistentei sociale, precum si in intreprinderile mari. Tarile din sudul Europei
(exceptie Spania) prezinta un grad mai redus de constientizare si sunt mai putin
susteptibile sa ia masuri pentru managementul riscurilor psihologice .
- Managementul SSM indeplinirea obligatiilor legale privind aspectele de SSM 90%
din repondenti

Dificultati in abordarea problemlor de SSM indeosebi a celor psihologice

lipsa resurselor (timp, personal, bani) 36% din repondenti( 51%administratia publica)
- functie de tara acest obstacol este cel mai important Romania 74%,
Portugalia 61%,
Letonia 60% sau minor Austria 19%, Finlanda 21%, Tarile de Jos 22%
- Lipsa constientizarii 26% extrem de relevant : Romania 69%,
Portugalia61%, Cipru 51%, minor Danemarca, Croatia, Slavacia 6-8%
- Lipsa expertizei 24% -variaza de la 5% Slovenia, Croatia,slovacia, la
57% Portugalia, Turcia, Romania
- Sensibilitatea perceputa a problemei reprezinta mai des o problema in
intreprinderile mari, intrucat este vorba de problemele legate de
cultura din cadrul intreprinderii
Organizatiile trecuie sa realizeze o evaluare a riscurilor pe care trebuie sa
o repete la intervale regulate
Sa constientizeze problema riscurilor psihosociale la nivelul organizatiei,
sa-si informeze angajatii asupra lor si deasemeni sa ii consulte in
realizarea unor politici coerente si a unor proceduri de prevenire a lor .

VA MULTUMESC PENTRU
ATENTIE