Introducere
n ultimii ani, exercitiul fizic a devenit o importan vital pentru cea mai mare parte a
populaiei la nivel mondial. Nu este surprinztor, acest lucru a creat o pia important n jurul
valorii de sal de fitness, activiti de timp liber si sntate, prin practicarea exerciiilor fizice.
Astfel, companiile importante au fost n cretere i au mrit un sector pe care cu numai un
deceniu n urm, prezena acestuia a fost aproape inexistent.
Relaia dintre activitatea fizic si sntate este punctul de cotitur in industria noastra.
Stim cu toii (sau majorotatea), c activitatea fizica frecvent -i condus de un
profesor/instructor sportiv- este esenial pentru obinerea unor niveluri adecvate de
sntate,n special n cazul unor boli, cum ar fi obezitatea, dureri de spate, boli cum ar fi
osteoporoza sau stres asociate cu vrsta, au un nivel de inciden mult mai redus in subiecii
fizic activi.
Fitness-ul fara antrenor e ca matematica fara profesor. Rareori ajungi la vreun rezultat.
Importana antrenorului n cazul persoanelor care vor s se iniieze n domeniul
fitnessului este esential. El este cel ce asigur un fundament, o baz n ceea ce privete
exerciiile care trebuiesc efectuate in stilul corect de execuie, pentru o maxim eficien i
pentru a evita posibilele accidentri care pot aprea ca urmare a unui stil de execuie incorect.
De asemenea, instructorul sportiv asigur un necesar de cunostine de nutriie, diet, fie c
este vorba de reducerea esutului adipos, reducerea kilogramelor sau creterea in mas
muscular. Pe lng acestea, un antrenor este trebuie s fie i un bun psiholog pentru a i
nelege clienii, pentru a gsi o abordare corect ctre ei, si a-i putea motiva pe parcursul
antrenamentelor si n afara lor.
sntate; n traducere liber, fitness-ul nseamn o reglare a proceselor adaptative din corpul
uman n urma efecturii unui efort.
n literatura anglo-saxon, termenul de fitness este echivalent cu condiie fizic. n
consecin, fitness-ul reprezint o activitate motric prin care individul obine o stare de bine
indiferent de condiia sa anatomic, fiziologic sau psihic. Altfel spus, fitness-ul este pentru
corpul uman ceea ce reglajul fin este pentru un aparat electronic.
Fitness este un cuvant relativ recent intrat in vocabularul nostru cotidian. Termenul
fitness este definit ca fiind un complex de activiti, cu scopul de a fi in form, cuprinznd
musculaia, stretching i antrenamentul cardio.
A fi n form = A avea o condiie fizic bun
Fitnessul este definit de foarte multe ori ca fiind starea de bine, care asociaz o bun
condiie fizic, cu un psihic puternic, motivat, cu o stare mental i rspunsuri emoionale
pozitive, generatoare ale aspectului fa de sine, cu integrare si interrelaii sociale constante i
generatoare de progres individual si implicit, al ntregii societi.
Pentru omul modern, fitnessul trebuie sa devin un mod de via.
De-a lungul epocii preistorice, nevoia de fitness a fost alimentat de lupta pentru supravieuire
n cadrul activitilor de vntoare. Astzi, cnd n mod evident fitnessul nu se mai identific
cu ideea subzistenei, rmane n fond ncununarea sntii i a strii de well-being. Istoria
fitnessului a fost profound influenat de evenimente si personaliti care au lefuit
dezvoltarea lui nca de la comuna primitiv i pn la fondarea si argumentarea a ntregului
concept de fitness de astazi.
Se impune s subliniem faptul c omului primitiv i era indispensabil o condiie fizic
bun,ceea ce este insai definiia fitnessului. Stilul de via nomad al oamenilor care au trit
n secolele dinaintea lui Hristos era impus de vntoare si activitatea de strngere a hranei
pentru supravieuire. Triburile mergeau adesea in expediii de vntoare i de cutare de ap
potabil de o zi sau dou. De asemenea, pe lnga aceasta activitate fizic impus de nevoile
lor fundamentale, oamenii preistorici mai aveau si alte activiti care ajutau la formarea unei
bune condiii fizice i favorizau o stare bun de sanatate. Printre aceste componente principale
ale vieii cotidiene, includem cltoriile de 6 pana la 20 de mile pana la triburile nvecinate
pentru vizitarea prietenilor i a familiei, cu ocazia zilelor de sarbatoare, unde dansul si jocurile
durau adesea numeroare ore. n Paleolitic,nevoia de supravieuire si activitile care includeau
dansurile tribale, ce necesitau o bun condiie fizic i care impuneau forme variate de
activitate fizic, au definit oamenii acelei vremi.
n al doilea rnd, trebuie s dezvoltm importana fitnessului pentru vechea civilizaie
greac din secolele 3-2 naintea erei noastre. Am putea spune c niciun alt popor antic nu a
acordat fitnessului o poziie att de nalt i implicit de important. Una dintre constantele
civilizatiei greceti este atingerea idealului de perfeciune fizic. Aprecierea frumuseii
trupului i a importanei strii bune de sntatate i a condiiei fizice a rmas pn astzi de
neegalat. Grecii considerau c dezvoltarea armonioas a trupului este la fel de important ca
antrenarea gndirii. Buna stare de sntatate fizica era condiia necesar pentru o stare
mental calitativ. Herodicus, Hippocrat si Galenus, prini ai medicinei, au facilitat
dezvoltarea fitnessului n cadrul Greciei Antice.
Istoria fitnessului nfieaz o serie de teme care sunt ntr-o conexiune aproape direct
cu secolul 21. Una dintre aceste trsturi comune este reprezentat de puternica asociere de
termeni care privesc domeniile militar si politic, pui n legtur cu exerciiul fizic, sub
diversele sale forme, de-a lungul ntregului lan evolutiv uman. n numeroase feluri, acest
lucru arat puternicul impact pe care l-au avut oamenii politici n domeniul sntii i
implicit al fitnessului.
12
n Antichitate i n Evul Mediu educaiei fizice i s-a dat o mai mare sau mai mica
importan avnd un loc important in idealul educaional i implicit n dezvoltarea
psihosomatic si biologic a personalitii. n perioada modern s-a pus un accent mai mare
asupra sportului profesionist si n mai mic msur educaiei fizice i corporale, iar n etapa
contemporan i, mai ales, n prezent educaia fizic i rolul acesteia sunt din ce in ce mai
mult revigorate.
Printele fitness-ului este Francois Henri "Jack" LaLanne, un american care pn la
vrst de 15 ani era dependent de dulciuri i de mncare nesntoas. Aceast alimentaie i-a
afectat pn i comportamentul pe lng faptul c organismul sau avea mult de suferit. Via
lui s-a schimbat din momentul n care a participat la o conferina susinut de nutriionistul
Paul Bragg. Dup ce i-a schimbat radical stilul de via, nlocuindu-l pe cel nesntos cu unul
ideal, bazat pe o alimentaie echilibrat i nsoit de sport, a scris numeroase cri pe aceast
tem i a participat la emisiuni, ncurajnd oamenii s fie mai ateni cu organismul lor.
alimentaia raional
de performan deoarece la orice disciplin sportiv este necesara fora muscular. Unul dintre
marile avantaje ale fitnessului este c pune la dispoziie o palet larg de exerciii de unde
fiecare sportiv poate alege n funcie de ramura sportiv.
La ora actuala putem spune ca pe lng sportivi, fitnessul este practicat de catre cei care:
au inteles pana la urma, importanta exercitiului fizic pentru sanatatea organismului. Acestia
sunt adeptii noii filosofii sociale a starii de bine (wellness).
sunt obligati prin prisma meseriei sa-si mentina sau sa obtina forma si structura corporala in
anumite limite impuse
fac parte dintr-un anturaj social care impune aceasta activitate
12
12
3.2.
nconjurtor.
Activitatea. Dezvoltarea personal este o particul a produsului activitii sale ca
subiect. nvmntul poate fi vizualizat ca un tip de activitate de dezvoltare.
Conform lui P. I. Galiperin, orice activitate poate fi numita nvare, pentru c n
procesul realizrii acesteea, subiectul i formeaz noi cunotine i abiliti sau
b) Posibilitilor funcionale;
c) Pregtirea tehnico-tactic;
d) Pregtirea psihologic a persoanei ce se ocup cu fitness.
Coninutul nvmntului este concomitent obiectul de activitate att a profesorului
ct i a studentului. Fiecare dintre ei i cunoate sarcinile sale, ceea ce aduce la
rezultate corespunztoare scopului pus.
3.3.
antrenailor;
S aleag antrenamentele lund n considerare particularitile social-psihologice ale
colectivului ;
S corecteze propria activitate n dependen de rezultatele controlui activit ii antrena ilor ;
S cunoasc metodele de control medical-pedagogic, prin ac iuni ce asigur siguran a la
locul antrenamentelor i oferire a primului ajutor medical ;
12
S aplice un complex de metode pentru formarea unor deprinderi pentru respectarea igienei
4. Concluzii
n societatea de astzi, este de remarcat faptul c interesul pentru activitate fizic a
sczut dat fiind rapida dezvoltare a tehnologiei i avansrii fr precedent a industriei.Toate
acestea impun standarde negative de via oamenilor, care devin tot mai prini n activitatea
productiv si uit adesea de sntatea lor, subliind aici importana fitnessului. Totusi, n ciuda
obezitii exagerate, muli oameni i dau seama de faptul ca fitnessul este o soluie. i nu
12
BIBLIOGRAFIE
. . , 2009.
. ., . ., ..
, 2007.
Malina, R (2010). Physical activity and health of youth
Bangsbo J, Mohr M, Poulsen A, Perez-Gomez, Krustrup P. Training and testing the elite
athletes, 2006.
Abrams M. The unity of fitness.
Alexander H.G. Concernin a Postulate of Fitness, 2005.
Byerly H. C., Michod R. E. Fitness and Evolutionary Explanation, 1991.
Byerly H. Fitness as a function, 1986.
Krimbas C. B. On Fitness, 2004.
Okashka S. Individuals, Groups, Fitness and Utility: Multi-Level Selection Meets Social
Choice Theory, 2009.
12