Sunteți pe pagina 1din 22

Introducere

Antioxidantii sunt substante chimice care neutralizeaza substantele periculoase pentru


organism. Majoritatea antioxidantilor sunt solubili in uleiuri si grasimi . sunt localizati in fructe,
frunzele verzi ale legumelor, in semintele strugurilor etc.
Antioxidantii au un rol important in mentinerea sanatatii, prevenind imbatranirea
prematura, bolile de inima si chiar cancerul, elimina radicalii liberi responsabili de aparitia
ridurilor si a unor tulburari de sanatate.
Fructele si legumele contin antioxidanti de aceea ne sunt recomandate de specialisti.
Cateva exemple de fructe bogate in antioxidanti sunt: fructele de padure (afine, mure, capsuni,
zmeura), afinele negre, strugurii rosii, merisorul, broccoli, usturoiul.
In corpul uman exista radicali liberi proveniti de la procesele de oxidare din organism
responsabili sunt stresul si starile emotionale negative dar si de la toxicele din mediul exterior
(alcool, tutun, medicamente, droguri, poluare, malnutritie).
Radicalii liberi sunt molecule reactive cu un electron liber pe orbitalul extern. Molecula
cauta sa-si recapete stabilitatea prin sustragerea violenta (furtul) a unui electron de la alta
molecula.
Efectele daunatoare provocate de radicalii liberi sunt tinute sub control de anumite
enzime, numite enzime de curatare.
Radicalii liberi sunt prezenti chiar si in alimente cum sunt: toate uleiurile vegetale
hidrogenate, acestea incluzand: margarina, sosurile imbuteliate pentru salate, uleiurile de gatit,
cremele fara lapte. Creierul contine cel mai mare procent de grasimi nesaturate, astfel ca celulele
acestuia sunt cele mai vulnerabile la atacul radicalilor liberi.
Antioxidantii pot prelungii termenul de valabilitate si pot proteja alimentele impotriva
deteriorarii cauzate de procesul de oxidare. Reactia de oxidare apare datorita prezentei
oxigenului. Oxigenul atmosferic care intra in contact cu anumite produse alimentare, produce un
numar de compusi. In urma oxidarii apar: rancezirea grasimii si modificarile de culoare ale
alimentelor. Antioxidantii alimentari au "conservant " propriu, dar, acesta nu se claseaza printre
conservantii propriu-zisi. Antioxidantii sunt utilizati la scara larga, iar aditivii pot fi clasificati in
doua grupe.
Primul grup cuprinde compusi (acizi si derivati ai acestora), care contracareaza schimbarea
culorii la fructe sau la produsele din carne. Aceste substante includ Acidul ascorbic (E 300) si
Lamaia (E330).
Al doilea grup de antioxidanti sunt substante care impiedica oxidarea grasimii si a uleiurilor.
Aceasta oxidare duce la rancezirea alimentelor schimbandu-le aspectul si devenind
necomestibile. In urma oxidarii alimentele se depreciaza calitativ pierzand o cantitate
semnificativa de vitamine sau, in urma reactiilor chimice pot produce substante toxice care
influenteaza negativ sanatatea. In acest grup de antioxidanti regasim Hidroxianisol butilat (BHA,
E320), Hidroxitoluen butilat (BHT, E321) si Galat (E 310, E 311, E312).
Unul dintre antioxidanti este vitamina E sau tocoferolul. Ea este capabila sa anihileze
efectul daunator al radicalilor liberi.
Vitamina E este raspandita in plantele verzi, frunze, germeni, in microorganisme, in
organe si tesuturi.

Mod Coal

Nr. Document

Semnt.

Data

Proiect de an

Coala
Coala

1.Consideratii generale
Antioxidantii sunt substante chimice care au proprietatea unica de a neutraliza
substantele periculoase pentru organism, numite radicali liberi (de oxigen) care ataca
membranele celulelor, tulburandu-le functionarea normala si uneori chiar distrugandu-le.
Conform directivei 95/2/EC din 20.02.1995 antioxidantii sunt substantee care
prelungesc durata de pastrare (durata de viata) a produselor alimentare, prin protejarea lor fata de
deteriorarea cauzata de oxidare (rancezire si modificare de culoare).

1.1 Clasificarea antioxidantilor


Antioxidantii se pot clasifica dupa functia lor principala si dupa natura lor.
Dupa functia lor principala antioxidantii pot fi:
Antioxidanti propriu-zisi ( antioxidanti primari)
Substante care au actiune antioxidanta, dar care prezinta in egala masura
alte functii.
Dupa natura lor antioxidantii pot fi:
Antioxidanti naturali care cuprind, in general, tocoferolii
Antioxidanti de sinteza.
Impreuna cu antioxidantii propriu-zisi se folosesc si substante care pot intari actiunea
antioxidantilor primari. Aceste substante se numesc substante sinergetice sau substante de
complexare a metalelor. In urmatorul tabel se prezinta aceste 3 categorii de substante, cu
numarul E respectiv.
Tabel 1.Substante cu actiune antioxidanta si substante care potenteaza actiunea
antioxidantilor.
Nr. CEE
1
Agenti antioxidanti propriu-zisi
E-300
E-301
E-307
E-308
E-309
E-320
E-321
Substante care au actiune antioxidanta dar si alte
functii
E-221
E-226
E-322
Substante care intaresc actiunea antioxidantilor
primari
E-270
E-330
E-334
E-338

Denumire
2
Agenti antioxidanti propriu-zisi
Acidul L-ascorbic
L- ascorbatul de sodiu
-tocoferolul de sinteza
-tocoferolul de sinteza
-tocoferolul de sinteza
Butilhidroxianisolul (BHA)
Butilhidroxitoluenul (BHT)
Substante care au actiune antioxidanta dar si alte
functii
Sulfitul de sodiu
Sulfitul de calciu
Lecitina
Substante care intaresc actiunea antioxidantilor
primari
Acidul lactic
Acidul citric
Acidul tartric
Acidul ortofosforic

Modul de actiune al antioxidantilor. Antioxidanii blocheaz autooxidarea, intervenind la


diferite niveluri. Astfel, unii absorb O2 (ascorbilpalmitatul), alii ntrerup lanul de reacii de
oxidare (fenolii substituii).

Mod Coal

Nr. Document

Semnt.

Data

Proiect de an

Coala
Coala

Aciunea antioxidanilor poate fi prelungit n prezena agenilor reductori (RSH) care


regenereaz antioxidantul:
AH + RO.
A. + ROH
A. + RSH
RS- + AH
2 RS
RSSR
Substanele sinergice care, n general, sunt acizi organici sau srurile lor acioneaz prin chelarea
ionilor metalici (Cu, Fe etc.) cu formare de compleci inactivi, ceea ce ntrzie etapa de iniiere
a autooxidrii.
La alegerea unui antioxidant trebuie s se in seama de:
- compatibilitatea cu produsul alimentar; de exemplu, galaii sunt recomandai pentru
conservarea unturii si mai puin pentru conservarea margarinelor i uleiurilor vegetale;
- potenialul antioxidant: de exemplu, propilgalatul poate fi utilizat singur, n timp ce BHT si
BHA sunt utilizai mpreun, n care caz se obin efecte sinergetice. La folosirea n comun a
BHT i BHA, efectul antioxidant este dublu fa de suma efectelor individuale. Pentru
antioxidantii fenolici, efect sinergetic se obine i prin folosirea acizilor;
- tipul de prelucrare a produsului alimentar: n cazul prjirii n grsimi sau n uleiuri cu adaos
de antioxidanti, trebuie s se aib n vedere eventuala lor distilare cu vapori de apa (cazul
BHA si BHT) sau descompunerea (cazul galatului de propil). Deci, n cazul produselor ce se
prelucreaz termic trebuie sa se aib n vedere rezistena termic a antioxidanilor. Pstrarea
activitii antioxidanilor dup nclzire depinde de distribuia acestora ntre faza apoasa sau
uleioasa. n general, antioxidanii hidrosolubili sunt mai rapid distrui sub influena cldurii
i din acest motiv att acidul ascorbic ct i acidul galic se esterific pentru a crete
solubilitatea lor n grsimi, n care caz sunt mai termorezisteni;
- solubilitatea i dispersabilitatea antioxidantului: majoritatea antioxidanilor sunt solubili n
uleiuri i grsimi, deci vor putea fi folosii n sisteme alimentare care conin lipide. Acidul
ascorbic i ascorbaii i mai puin galatul de propil pot fi utilizai n sisteme alimentare
hidrofile;
- modificarea culorii produsului: modificarea poate fi rezultatul combinrii antioxidantului cu
anumite componente ale produsului (cazul galatului de propil), modificrii culorii
antioxidantului nsui (cazul BHA, care n prezena de Na i K d un produs colorat n roz);
- aciditatea sau alcalinitatea produsului alimentar: n produsele acide se recomand folosirea
antioxidanilor fenolici care au caracter acid, deoarece n caz contrar i pierd eficacitatea,
mai ales la temperaturi ridicate;
- modul de aplicare a antioxidantului: antioxidantul poate fi ncorporat direct in grsimi i
uleiuri, poate fi pulverizat la suprafaa produsului, poate fi ncorporat n purttori (sare,
condimente), sau n folia de ambalaj, de unde migreaz n produs n timp.
n legtur cu utilizarea acestora, trebuie s se in seama de:
- concentraia antioxidantului care produce efect maxim (optim); n acest caz trebuie sa se in
seama i de coninutul produsului n antioxidani naturali (tocoferoli, vitamina E, lecitin,
acid ascorbic etc.);
- temperatura de prelucrare a alimentului, pentru produsele care se prelucreaz termic, mai ales
prin frigere, prjire, coacere. La temperaturi mai mari de prelucrare termica, nivelul de
antioxidant adugat trebuie s fie mai mare;
- prezena factorilor prooxidani: de exemplu, n prezenta metalelor sau a aciduiui sorbic
adugat ca fungistatic la unt n concentraii de 0,05-0,1% se accelereaz rncezirea untului
chiar in prezenta unei concentraii optime de antioxidant.Att din punct de vedere economic
ct i toxicologic, este recomandat sa se reduc la minimum concentraia de antioxidant, prin
asocierea acestuia cu un alt antioxidant primar sau prin asociere cu un sinergetic.

2.Caracteristica produselor de panificatie si de patiserie


industrial

Mod Coal

Nr. Document

Semnt.

Data

Proiect de an

fabricate

Coala
Coala

Conform Hotaririi Guvernului Republicii Moldova produsele de patiserie sunt clasificate in


modul urmator:
HOTRRE
cu privire la aprobarea Nomenclatorului mrfurilor al Republicii Moldova
nr. 1525 din 29.12.2007
Monitorul Oficial nr.112-114/726 din 27.06.2008
***

CAPITOLUL 19
PREPARATE PE BAZ DE CEREALE, FINURI, AMIDONURI SAU LAPTE;
PRODUSE DE PATISERIE
Note de Capitol:
1. Prezentul Capitol nu cuprinde:
a) cu excepia produselor alimentare prevzute la poziia 1902, preparatele alimentare
care conin peste 20% n greutate crnai, carne, organe, snge, pete sau crustacee, molute sau
alte nevertebrate acvatice ori o combinaie din aceste produse (capitolul 16);
b) produsele pe baz de finuri sau de amidonuri (biscuii etc.) preparate special pentru
hrana animalelor (poziia 2309);
c) medicamente sau alte produse prevzute n capitolul 30.
2. n sensul poziiei 1901, prin finuri i griuri se nelege:
a) finurile i griurile de cereale de la capitolul 11;
b) finurile, griurile i pudrele de origine vegetal din ntreg capitolul 11, altele dect
finurile, griurile i pudrele de legume uscate (poziia 0712), de cartofi (poziia 1105) sau de
legume cu psti, uscate (poziia 1106).
3. Poziia 1904 nu cuprinde preparatele care conin peste 6% din greutate pudr de cacao
calculat pe o baz total degresat sau complect acoperite cu ciocolat ori alte preparate
alimentare ce conin cacao de la poziia 1806.
4. n sensul poziiei 1904, prin expresia altfel preparate se nelege c cerealele au
suferit o preparare sau o prelucrare mai complex dect cea prevzut la poziiile sau notele
capitolelor 10 i 11.

Note complementare:

Mod Coal

Nr. Document

Semnt.

Data

Proiect de an

Coala
Coala

1. Produsele din subpoziiile 1905 31, 1905 32, 1905 40 i 1905 90,
prezentate sub form de asortiment, snt cuprinse ntr-un component agricol (EA),
determinat conform coninutului mediu n grsimile din lapte, proteinele din lapte,
zaharoza, izoglucoza, glucoza i amidonul asortimentului ca un ntreg.
2. Termenul biscuii uscai la care s-au adugat ndulcitori de la
subpoziia 1905 31 se refer numai la produsele ce conin cel mult 12% din
greutate ap i cel mult 35% din greutate grsimi (umplutura i acoperirea la
determinarea acestui coninut nu se iau n considerare).
Poziia
tarifar
1901

1901 10 000
1901 20 000
1901 90
1901 90 110
1901 90 190
1901 90 910

1901 90 990
1902

1902 11 000
1902 19
1902 19 100
1902 19 900
1902 20
1902 20 100

Mod Coal

Denumirea mrfii
Extracte de mal; preparate alimentare din finuri, griuri,
amidonuri sau extracte de mal, care nu conin cacao sau care
conin cacao ntro proporie de sub 40% din greutate, calculat
pe o baz complet degresat, nedenumite sau necuprinse n alt
parte; preparate alimentare din produsele prevzute la poziiile
0401 0404, care nu conin cacao sau care conin cacao ntr-o
proporie de sub 5% din greutate, calculat pe o baz complet
degresat, nedenumite i necuprinse n alt parte:
Preparate pentru alimentaia copiilor, condiionate pentru vnzarea
cu amnuntul
Amestecuri i aluaturi pentru prepararea produselor de brutrie, de
patiserie sau a biscuiilor de la poziia 1905
Altele:
Extracte de mal:
Cu un coninut n extract uscat de 90% sau mai mult din
greutate
Altele
Altele:
Care nu conin grsimi provenite din lapte, zaharoz,
izoglucoz, glucoz, amidon sau fecule sau conin n greutate mai
puin de 1,5% grsimi provenite din lapte, mai puin de 5% zaharoz
(inclusiv zahr invertit) sau izoglucoz, mai puin de 5% glucoz
amidon sau fecule, n afar de preparatele alimentare sub form de
pudr de la poziiile 0401 0404
Altele
Paste alimentare chiar fierte sau umplute (cu carne sau cu alte
substane) sau chiar altfel preparate, cum ar fi spaghete,
macaroane, fidea, lasagna, gnochi, ravioli, caneloni; cuscus,
chiar preparat:
- Paste alimentare nefierte, neumplute i nici altfel preparate:
Cu ou n coninut
Altele:
Care nu conine fin sau gri din gru comun
Altele
Paste alimentare umplute (chiar fierte sau altfel preparate):
Care conin peti i crustacee, molute i alte nevertebrate
acvatice n proporie de peste 20% din greutate

Nr. Document

Semnt.

Data

Proiect de an

U.M.
suplimentar

Coala
Coala

1902 20 300

1902 20 910
1902 20 990
1902 30
1902 30 100
1902 30 900
1902 40
1902 40 100
1902 40 900
1903 00 000
1904

1904 10
1904 10 100
1904 10 300
1904 10 900
1904 20
1904 20 100
1904 20 910
1904 20 950
1904 20 990
1904 30 000
1904 90
1904 90 100
1904 90 800
1905

1905 10 000
1905 20
1905 20 100
1905 20 300
1905 20 900

Mod Coal

Care conine crnai, crnciori i produse similare, carne i


organe de orice fel, inclusiv grsimi de orice natur i origine n
proporie de peste 20% din greutate
Altele:
Fierte
Altele
Alte aluaturi alimentare:
Uscate
Altele
Cucu:
Nepreparat
Altele
Tapioca i nlocuitori preparai din fecule, n form de fulgi,
granule, tre, boabe, cernute sau alte forme similare
Produse pe baz de cereale obinute prin expandare sau prjire
(de exemplu, corn flakes); cereale (altele dect porumbul) sub
form de grune, fulgi sau alte grune preparate (cu excepia
finii sau a griului), parial prjite sau altfel preparate,
nedenumite i necuprinse n alt parte:
Produse pe baz de cereale obinute prin expandarea sau prjirea
cerealelor sau produselor din cereale:
Pe baz de porumb
Pe baz de orez
Altele
Preparate alimentare obinute din fulgi de cereale neprjii sau din
amestecuri de fulgi de cereale prjii i neprjii sau cereale
expandate
Preparate de tip musli pe baz de fulgi de cereale neprjite
Altele:
Pe baz de porumb
Pe baz de orez
Altele
Gru numit bulgur
Altele:
Orez
Altele
Produse de brutrie, de patiserie i biscuii, chiar cu cacao;
hostii, caete goale de tipul celor utilizate pentru medicamente,
prescuri, vafe cu capac, paste uscate de fin, din amidon sau de
fecule n foi i alte produse similare:
Pine crocant denumit "knackerbrot"
Turt dulce i alte asemenea produse:
Cu un coninut de zaharoz (inclusiv zahr invertit calculat n
zaharoz) care s nu depeasc 30% din greutate
Cu un coninut de zaharoz (inclusiv zahr invertit calculat n
zaharoz) care s depeasc 30%, dar s nu depeasc 50% din
greutate
Cu un coninut de zaharoz (inclusiv zahr invertit calculat n
zaharoz) de 50% i peste din greutate
Biscuii la care sau adugat ndulcitori; vafe i alveole:

Nr. Document

Semnt.

Data

Proiect de an

Coala
Coala

1905 31
1905 31 110
1905 31 190
1905 31 300
1905 31 910
1905 31 990
1905 32
1905 32 050

1905 32 110
1905 32 190
1905 32 910
1905 32 990
1905 40
1905 40 100
1905 40 900
1905 90
1905 90 100
1905 90 200
1905 90 300
1905 90 450
1905 90 550
1905 90 600
1905 90 900

Biscuii la care sau adugat ndulcitori:


Acoperii sau glasai complet sau parial cu ciocolat sau cu
alte preparate care conin cacao:
n ambalaje directe, cu un coninut net care s nu depeasc
85 g
Altele
Altele:
Cu un coninut de grsimi de lapte de 8% sau mai mult din
greutate
Altele:
Sandwich de biscuii
Altele
Vafe i alveole:
Cu un coninut de ap peste 10 % din greutate
Altele:
Acoperii sau glasai complet sau parial cu ciocolat sau cu
alte preparate care conin cacao:
n ambalaje directe, cu un coninut net care s nu depeasc
85 g
Altele
Altele:
Srate, umplute sau neumplute
Altele
Pesmet, pine prjit i produse similare prjite:
Pesmet
Altele
Altele:
Azima (mazoth)
Hostii, caete goale pentru uz farmaceutic, vafe cu capac, past
uscat de fin sau amidon n foi i produse similare
Altele:
Produse de panificaie, la care nu sa adugat miere, ou,
brnz sau fructe i care are un coninut de zahr i grsimi n
materia uscat care s nu depeasc 5% din greutate pentru fiecare
Biscuii
Produse extrudate sau expandate, srate sau aromatizate
Altele:
La care s-au adugat ndulcitori (edulcorani)
Altele

Produsele de panificatie ocupa o pondere importanta in alimentatie. Acestea sunt obtinute din aluaturi afanate cu
compusi biologici, fiind gustoase, hranitoare si usor asimilabile.

Mod Coal

Nr. Document

Semnt.

Data

Proiect de an

Coala
Coala

Materiile prime folosite la fabricarea produselor de panificatie si a specialitatilor de panificatie sunt: faina, drojdia,
sarea, apa, iar materiile auxiliare folosite sunt: extrasul de malt, zaharul, mierea, condimentele, ouale, grasimile
alimentare, laptele, zerul, etc.
Sortimentul produselor de panificatie afanate biologic se prezinta structurat dupa o serie de criterii:

natura fainii (de grau, de secara, amestec);

reteta aplicata (simpla, cu adaos);

metoda de coacere (pe vatra, in forme);

sistemul de modelare (rotunda, alungita, impletita).


Sortimentul produselor de panificatie cuprinde:
painea simpla (painea alba, painea semialba, painea neagra);
painea cu adaos de cartofi si faina de secara - alba, semialba, neagra;
produse de fanzelarie simple care contin extract de malt (chifle, cornuri, franzelute, etc.);
produse de franzelarie cu zahar si ulei;
produse speciale de franzelarie. In marea majoritate, aceste specialitati contin lapte, oua, zahar, branza,
cascaval, grasimi alimentare, arome (cozonaci, franzelute, chifle, impletituri, bulci, crochete, etc.);
paine dietetica / medicinala (paine fara sare, paine cu calciu, paine pentru diabetici, paine graham, paine cu
coaja deou, etc.). Acest tip de paine este destinat persoanelor suferinde, in regim sau in tratament.
In ansamblul alimentelor cuprinse in ratia zilnica, painea ocupa o pondere insemnata, facand parte din alimentele de
baza. Consumul de paine asigura necesarul de energie pentru buna functionare a creierului, imbunatateste digestia si
ajuta la functionarea eficienta a intregului organism.
Tabelul 2.Caracteristicile fizico-chimice ale paine.
Caracteristici
Apa din miez, % max.
Porozitatea miezului, % min.
Aciditatea, grade max.
Elasticitatea miezului, % min.
Volum cm3 la 100 g, min.
Sare (NaCl), % max.
Cenusa insolubila in HCl 10 %, % max.

Alba
45
73
3,5
93
275
1,3
0,2

Paine pe vatra
Semialba
Neagra
47
48
65
60
4,5
6,5
86
80
260
220
1,4
1,5
0,2
0,2

Dietetica
48
60
6,5
78
210
1,5
-

Pentru o alimentatie sanatoasa, permanent trebuie sa avem grija ce tip de paine alegem pentru consum.

Grupul de produse de patiserie afinate chimic cuprinde cea mai mare parte din produsele cunoscute sub
denumirea de patiserie industrial. Sortimentul produselor de patiserie afnate chimic este format din: biscuii,
vafe, napolitane, fursecuri, picoturi, checuri, turt dulce i altele.
Produsele afnate chimic se caracterizeaz prin: coninut redus de ap, coninut ridicat de zahr, grsimi
i proteine echilibrate n aminoacizi eseniali, datorit contribuiei ingredientelor utilizate. Ele au valoare energetic
i psihosenzorial ridicat.
Afnarea acestor produse se face cu substane chimice n special, se utilizeaz carbonatul acid de sodiu
care, prin nclzire degaj dioxid de carbon i amoniac ce afneaz aluatul i creeaz porozitatea produselor.

Mod Coal

Nr. Document

Semnt.

Data

Proiect de an

Coala
Coala

10

Biscuiii se pot clasifica dup compoziie, destinaie, caracteristici psihosenzoriale i fizico-chimice n:


comuni, aperitivi, desert i dietetici. Denumirea biscuiilor se afl n corelaie cu grupa din care fac parte, destinaia,
ingredientele principale utilizate i proprietile principale, fr a se neglija rolul su promoional.
Pentru exprimarea calitii biscuiilor prezint importan caracteristicile organoleptice i fizico-chimice.
Principalele caracteristici organoleptice sunt:
* aspectul exterior. Biscuiii de bun calitate se prezint sub form de buci ntregi, de form tipic, cu
desenul caracteristic, fr urme de exudare a grsimii i au culoare specific sortimentului i ingredientelor utilizate.
* n seciune prezint o structur stratificat, cu porozitate fin, uniform, fr goluri mari i o compoziie
bine coapt;
* frgezimea este tipic grupei, mai mare la sortimentele de biscuii zaharoi i priai i mai redus la cei
glutenoi sau aperitivi; mirosul, gustul i aroma sunt pronunate, armonioase, corespunztoare ingredientelor i
aditivilor utilizai.
Gustul nespecific de vechi, amar sau de rnced se datoreaz utilizrii unor materii prime degradate sau
alterrii biscuiilor ca urmare a rncezirii grsimilor coninute.
Biscuiii au n compoziia lor ntre 5 i 10% ap, un coninut de zahr total raportat la substana uscat ce
poate varia ntre 4-40% n funcie de sortiment, coninut raportat la substana uscat ntre 8 i 25% i cenu
insolubil n HCl 10%, de maxim 0,1%.
Degradarea biscuiilor se poate datora proceselor de absorbie a apei din mediul nconjurtor, proces
condiionat de modul de ambalare i pstrare. Absorbia apei n biscuii poate provoca modificarea proprietilor
organoleptice (aspect, consisten) i chiar declanarea unor procese biochimice i microbiologice, favorizate de
creterea activitii apei.
Alterarea biscuiilor se produce de obicei lent, dup expirarea termenelor de valabilitate sau nuntrul lor,
prin procese de oxidare a grsimilor (rncezire), coloranilor i a altor compui. Ca urmare, identificarea degradrii
i a alterrii biscuiilor se poate face prin examinarea aspectului, gustului i mirosului, reacia Kreiss, indicele de
peroxid i alte criterii ce evideniaz rncezirea grsimii din compoziia lor.
Tabelul 2. Caracteristicile de calitate fizico-chimice ale biscuitilor
Caracteristici
Apa, % max.
Zahar total (S.U., %)
Grasime (S.U., %)
Alcalinitate,
(gr
max.)
Cenusa (%) max.
Sare, % max.
Continut umplutura,
%
Indice de imbibare,
%
Indice de peroxid,
max.
Pb, mg/kg, max.
Cu, mg/kg max.

Mod Coal

Nr. Document

glutenosi
8
8 - 18
8 - 12

Tipul de biscuiti
zaharosi
6
10 - 25
12 - 20

spritati
10
10 - 25
12 - 25

crackes
5
4-6
18 - 25

glazurati
8
18 - 30
20 - 25

umpluti
8
18 - 40
16 - 25

0,1
0,8

0,1
0,8

0,1
0,8

0,1
3

0,1
0,8

0,1
0,8

18 - 30

150

130

130

14

14

0,5
5,0

Semnt.

Data

Proiect de an

Coala
Coala

11

Zn, mg/kg max.


Arsen, mg/kg max.

20,0
0,2

3.Problema asigurarii termenilor de pastrare rezonabile


In timpul pastrarii, biscuitii sunt susceptili la degradare, prin diminuarea insusirilor
senzoriale si chiar alterare (mucegaire, rancezure, degradari microbiologice), cu deosebire in
perioada calda a anului.
Cei mai importanti factori care influenteaza calitatea produselor depozitate sunt
umiditatea, temperatura si durata pastrarii.
Umiditatea cauza principala la depozitare o reprezinta umiditatea relativa de
echilibrare a produsului, element considerat ca proprietate importanta, care conditioneaza durata
de conservare. In timpul depozitarii, intre produs si serul din depozit are loc schimbul de
umiditate, daca acest schimb nu este stabilit de ambalaj. Schimbul de umiditate devine stationar
atunci cand presiunea de vapori a apei libere din produs ajunge sa fie egala cu presiunea partiala
a vaporilor din atmosfera depozitului. La o umezeala relativa a aerului mai mare se produce
absorbtia vaporiolr de apa, crescand umiditatea produselor concomitent cu umezeala aerului.
Marimea pierderilor de umiditate la depozitare, depinde de o serie de factori printre
care: temperatura de pastrare, diferenta dintre continutul in apa al produsului, permeabilitatea la
umiditate si etanseitatea ambalajului. Pe masura ce umiditatea de echilibru este mai mica,
pierderile sunt mai reduse, iar durata de conservare creste.
Temperatura in functie de compozitia produselor, temperatura la care ele se
depoziteaza are influenta asupra calitatii, in mod diferentiat, cauzand atunci cand nu este

Mod Coal

Nr. Document

Semnt.

Data

Proiect de an

Coala
Coala

12

corespunzatoare, alterarea in special a componentilor lipidici si proteici. Pentru o buna pastrare,


biscuitii se depoziteaza in incaperi nu prea calde (circa 20C) intrucat temperatura accelereaza
rancezirea oxidativa a grasimilor din produs. In conditiile unor temperaturi mai ridicate, numai
ambalarea in cutii metalice sib vid sau inert poate intarzia in mod eficient rancezirea.
Variatiile bruste de temperatura provoaca degradarea calitatii biscuitilor, ducand chiar
la mucegairea lor in cazul racirii (intrucat creste umiditatea relativa a aerului din interiorul
ambalajului).
Durata pastrarii prelungirea prea mult a duratei de pastrare contribuie la
degradarea calitatii biscuitilor. Conservabilitatea produselor din punctul de vedere al stabilitatii
grasimilor pe care le contin este mai complexa decat conservabilitatea grasimilor ca atare, fiind
influentata de o serie de factori tehnologice ca : prezenta diferitelor materii prime utilizate la
fabricatie, adaosul de afanatori, temperatura de coacere, rezistenta antioxidantilor naturali din
grasimile folosite, aerarea ce se efectueaza prin porii din masa produselor.
Conditiile optime de pastrare a biscuitilor sunt temperatura de 18-20C si umezeala
relativa a aerului 50-60. In conditii normale de depozitare, biscuitii se pot depozita timp de 4-6
luni in cazul sortimentelo cu plantol.
Durata de conservare depinde si de felul ambalajului, fiind mai mare in cazul
utilizarii materialelor plastice.

4.Utilizarea antioxidantilor sintetici in industria alimentara


Antioxidantii sunt substante folosite de industria alimentara pentru a face ca produsele, in special grasimile, sa
aiba o durata de viata mult mai mare. Unii dintre ei insa pot avea si efecte adverse asupra sanatatii.
Exemple de antioxidanti sintetici:

1.BUTILHIDROXIANISOLUL (BHA, E320), este cel mai utilizat antioxidant sintetic.


Are formula structural:

CH3

OH
C

CH3
CH3

OCH3
Avantaje:
-

are aciune antioxidant puternic


nu modific proprietile senzoriale ale produsului
tratamentul termic nu-i afecteaz proprietile antioxidante
se asociaz frecvent cu galatul de propil i BHT, precum i cu acidul citric.

Aplicaii n industria alimentar:

Mod Coal

Nr. Document

Semnt.

Data

Proiect de an

Coala
Coala

13

maioneze
grsimi i uleiuri animale i vegetale, amestecuri de grsimi
ex. unt, margarin, margarin pentru prjire, grsimi anhidre, uleiuri de
cocos, soia, arahide.
alimente cu coninut ridicat de grsimi: snacks-uri obinute prin extrudare,
produse cu coninut ridicat de grsime din lapte.
Prezint risc de reacii alergice, cancer, hiperactivitate, efect estrogenic, crete nivelul de
colesterol din snge. Este interzis n hrana pentru copii i bebelui.
Doza admisibila este de 200 mg/kg.

2.BUTILHIDROXITOLUENUL (BHT, E321)


Are formula structural:

H3C

CH3

OH

H3C

H3C

CH3
CH3

CH3
Este practic insolubil n ap, uor solubil n alcool etilic (1:4), uleiuri i grsimi (1:2 - 1:4). BHT
este larg utilizat att pentru protejarea grsimilor i a uleiurilor ct i pentru impregnarea
ambalajelor destinate unor produse cu coninut ridicat n grsimi. Activitatea sa este potenat
prin asociere cu ali antioxidani (n special galat de dodecil) i ageni sinergetici. Are aceleai
efecte adverse ca i BHA.
Aplicaii n industria alimentar:
maionez, alte sosuri
grsimi i uleiuri comestibile, n special margarin, unt, grsimi lactate
anhidre, untur de porc, pete, oaie, amestecuri de grsimi
supe deshidratate
lapte praf
snacks-uri
Doza admisibila este de 75 mg/kg.
3.GALATUL DE PROPIL (E310) este esterul n-propilic al acidului trihidroxi-3,4,5-benzoic.
Are formula structural:

COO

CH2

CH2

CH3

OH

HO
OH
Caracteristici:
-

Mod Coal

Nr. Document

este uor solubil n uleiuri i grsimi


eficacitatea lui crete prin asociere cu acidul citric, BHT i BHA

Semnt.

Data

Proiect de an

Coala
Coala

14

instabil la temperaturi nalte

Aplicaii n industria alimentar:


uleiuri i grsimi
cereale (n special ovz)
snacks-uri
produse lactate
supe concentrate
sosuri
premixuri pentru checuri
Prezint risc de reacii alergice, tulburri gastrice, afeciuni dermatologice. Interzis n hrana
copiilor deoarece duce la tulburri sanguine.

4.Galatul de octil (esterul n-octilic al acidului trihidroxi-3,4,5-benzoic)


Are formula structural:
Caracteristici:
uor
solubil n uleiuri i
grsimi
-

eficacitatea lui crete prin asociere cu acidul citric


utilizat frecvent n asociere cu BHT i BHA
folosirea lui este limitat de instabilitatea la temperaturi ridicate

Utilizri n industria alimentar:


uleiuri i grsimi vegetale i animale, amestecuri de grsimi
snacks-uri pe baz de cereale
cereale pentru mic-dejun
produse lactate
premixuri pentru checuri
5.Galatul de dodecil (esterul n-dodecil al acidului 3,4,5-trihidroxibenzoic)
numit i galat de lauril
Are formula structural:
Caracteristici:

Mod Coal

Nr. Document

Semnt.

Data

Proiect de an

Coala
Coala

15

solubil n uleiuri i grsimi


eficacitatea antioxidant crete prin asociere cu acidul citric, BHT i BHA
instabil la temperaturi ridicate

Utilizri n industria alimentar:


uleiuri i grsimi
cereale pentru mic-dejun
snacks-uri
produse lactate

5.Utilizarea antioxidantilor naturali in industria alimentara


Antioxidantii sunt asadar esentiali pentru consolidarea sistemului de aparare a organismului
impotriva radicalilor liberi.
Antioxidantii includ:vitamina A,vitamina C,vitamina E,seleniu,beta-caroten,flavonoide si
polifenolii.In general alimentele colorate in rosu,negru,mov sau violet sunt cele mai bogate in
antioxidanti naturali.
Exemple de antioxidanti naturali:
1.ACIDUL ASCRORBIC sau VITAMINA C (E300)
Are formula structurala:

OH
HO

CH2

CH
HO

O
OH

Este un agent antioxidant, natural, se obine din fructe i vegetale, iar pe cale sintetic se
obine din glucoz. Se administreaz cu precauie, n cantiti mari produce diaree, atac smalul
dinilor i formeaz calculi la rinichi. Adaosul de vitamina C la alimente procesate cum ar fi: unca
i hot dog-ul previne formarea de nitrosamin, una din substanele considerate responsabile de
apariia cancerului.
Utilizat n industria alimentar pentru:
cartofi prjii congelai
piure de cartofi instant sau conserv
conserve de carne, pete
suc de fructe, nectare de fructe, gemuri
batoane de pete panate, tocturi de pete panate
alimente diversificate pentru copii
baby-foods pe baz de cereale
maioneze i dressinguri
2.Ascorbatul de Na, solubil n ap i foarte solubil n alcool

Mod Coal

Nr. Document

Semnt.

Data

Proiect de an

Coala
Coala

16

Are formula structurala:

Utilizri n industria alimentar:


conserve de carne i crnai
bulioane i consomm-uri (bulion de carne limpede)
crustacee congelate, fileuri de pete congelat, carne tocat de pete,
batoane de pete panate i congelate
pat de fois gras
3.Ascorbatul de Ca, solubil n ap i etanol
Utilizri n industria alimentar:
carne tocat refrigerat i congelat
pete, crustacee i molute proaspete i congelate
conserve de legume i fructe
4.Ascorbil palmitatul (ester al acidului ascorbic)
Are formula structurala:

Caracteristici:

Mod Coal

Nr. Document

Semnt.

Data

Proiect de an

Coala
Coala

17

forma solubil n ulei a acidului ascorbic


are activitate antioxidant mai puternic dect acidul ascorbic
eficiena antioxidant crete prin asociere cu -tocoferolul

Utilizri n industria alimentar:


alimente pentru sugari
alimente diversificate pentru copii, n special pe baz de cereale
grsimi i uleiuri, margarine, maioneze, amestecuri de grsimi hidrogenate
vegetale i animale (ulei de soia+ulei de pete)
batoane de pete i carne tocat de pete
fileuri de pete congelate
5.Ascorbil stearatul (ester al acidului stearic cu acidul ascorbic): are aceleai aplicaii ca i
ascorbil palmitatul dar nu este permis n alimentele pentru sugari i hrana diversificat pentru
copiii de vrst mic.
6.Acidul izoascobic (acidul eritorbic) i izoascorbaii
acidul izoascorbic este stereo-izomerul acidului ascorbic
dei activitatea anti-scorbutic a acidului izoascorbic este <5% din cea a
acidului ascorbic, are aceleai proprieti antioxidante ca i acidul ascorbic
acidul izoascorbic este mai puin absorbit de organismul uman dar mai
rapid eliminat
Utilizri n industria alimentar ale acidului izoascorbic i izoascorbailor:
preparate din carne, mai ales cele afumate, pentru reducerea dozei de
azotai i azotii
pstrarea produselor din pete, refrigerate
pstrarea legumelor i fructelor refrigerate
sucuri i nectare de fructe
piure de cartofi congelat sau conserv
7. TOCOFEROLII
Tocoferolii (-, -, -, -tocoferol diferenele const n numrul i poziia gr. metil), frecvent obinui
prin sintez.

CH3
CH3

HO

tocoferol

H3C
HO

CH3

CH3

H3C

CH3

CH3

CH3
CH3

CH3

CH3

CH3

CH3

CH3

tocoferol

CH3
CH3

HO
O
Mod Coal

Nr. Document

Semnt.CHData

CH3

CH3
CH3 de an
Proiect

CH3

Coala
Coala

18

- tocoferol

CH3

HO
O

CH3

tocoferol

CH3

CH3

CH3

CH3
Folosii
ca
antioxidani, se prezint sub 2 forme:
a. lichid, relativ vscoas, insolubil n ap, solubil n alcool etilic
b. concentrat, un lichid vscos, cu un coninut minim de 34% tocoferoli totali.
n sistemele biologice, -tocoferolul prezint cea mai mare activitate antioxidant. Totui, in
vitro puterea antioxidant crete n seria > > > .
ntre tocoferoli i acidul ascorbic exist un sinergism datorit faptului c acidul ascorbic
regenereaz -tocoferolul att in vivo, ct i in vitro. Un sinergism puternic exist i ntre
tocoferoli i fosfolipide. Un amestec de tocoferoli, lecitin sau alte fosfolipide i acid ascorbic
sau ascorbai manifest o activitate antioxidant excelent n uleiuri, emulsii, alimente grase
(snacks-uri, dressinguri, maioneze, creme grase).
Utilizri n industria alimentar:
ulei de msline rafinat, uleiuri de soia, arahide, germeni de porumb,
palmier
margarine, amestecuri de grsimi vegetale i animale
maionez
bulioane i consomm-uri
alimente pe baz de cereale pentru sugari i copii mici
produse de patiserie.

Mod Coal

Fructe bogate in antioxidanti:


Fructele de padure: Sunt pline de vitamine, minerale si fibre. Fie ca sunt afine, capsuni,
mure sau zmeura, trebuie sa stii ca toate contin o cantitate uriasa de antioxidanti, care
ajuta creierul sa functioneze normal, dar lupta si impotriva cancerului. Conform studiilor
recente, zmeura contine de zece ori mai multi antioxidanti decat broccoli sau rosiile.
Afinele negre - contin cele mai mari cantitati de substante antioxidante localizate in
pigmentul colorat al fructului. Aceste substante imbunatatesc activitatea cerebrala,
prevenind pierderea memoriei de scurta durata (semn de imbatranire). De asemenea,
imbunatatesc vederea pe timp de noapte. Sunt o sursa bogata de vitamina C si de fibre.
Strugurii rosii - contin multe flavonoide cu rol antioxidant si de prevenire a unor boli ca:
diabet, cardiopatie ischemica sau a unor forme de cancer. Acestia inhiba totodata o
enzima specifica - topoizomeraza II - care este responsabila de dezvoltarea cancerului;
resveratrolul ajuta in hipercolesterolemie, hipertensiune arteriala, previne aparitia
cancerului si asigura sanatatea conexiunilor celulelor creierului (memoria) pana la varste
inaintate.
Capsunile - contin mari cantitati de quercitina, un fitonutrient care poate induce
autodistrugerea programata a celulelor canceroase. Acest proces, este important in
prevenirea cancerului, deoarece este unul dintre principalele cai prin care organismul
elimina celulele afectate.
Merisorul - este utilizat pentru prevenirea formarii pietrelor la rinichi dar si pentru
eliminarea toxinelor din sange.

Nr. Document

Semnt.

Data

Proiect de an

Coala
Coala

19

Broccoli - este o leguma cu un continut nutritiv bogat: contine mai multa vitamina C
decat o portocala, calciu si beta-caroten. Consumul de broccoli este eficient impotriva
bolilor de inima, luptand in acelasi timp si contra cancerului mamar si nu numai.

6.Influenta antioxidantilor asupra complexului lipidic


Consecinele degradrii oxidative a lipidelor sunt:
- modificarea proprietilor senzoriale (miros i gust), ceea ce le face improprii
consumului
- modificarea valorii nutritive prin degradarea AGPN eseniali pentru organism i
degradarea vitaminelor (A, E, C, B1, B2, B6)
- formarea de substane toxice pentru organism, radicalii liberi formai fiind foarte
instabili i distrugnd ireversibil componentele celulare (distrug membranele celulare de
natur lipoproteic). Compuii toxici formai sunt carcinogeni sau precursori cancerigeni.
Degradarea oxidativ poate fi limitat sau mpiedicat prin urmtoarele ci:
- scderea temperaturii de depozitare
- ndeprtarea oxigenului din ambalaje (ambalare sub vid, ambalare n atmosfer
modificat, ambalaje inteligente)
- adugare de antioxidani.
Mecanismul oxidrii lipidelor:
RH
R.
.
R + O2
ROO.
ROO. + RH
ROOH + R.
Hidroperoxizii formai n urma oxidrii lipidelor se degradeaz rapid, n diferite etape, formnd
diveri produi de descompunere care, la rndul lor, sufer oxidri i descompuneri, mrind
cantitatea de radicali liberi.
Hidroperoxizii se descompun pe msura formrii lor dar, n primele stadii ale autooxidrii, viteza
de formare a hidroperoxizilor depete viteza lor de descompunere, fenomen care se inverseaz
n stadiile ulterioare ale autooxidrii.
n timpul autooxidrii lipidelor se formeaz aldehide saturate care pot suferi, mai departe,
transformri prin reacii de oxidare, dimerizare, condensare.
Dimerizarea i polimerizarea sunt reacii majore care au loc cnd lipidele sunt oxidate termic. Ca
urmare, crete masa molecular, indicele de refracie, vscozitatea lipidelor, dar scade indicele de
iod. n prezena unui aport mrit de O2, se formeaz combinaii ntre radicalii liberi.
Factorii care influeneaz viteza oxidrii lipidelor:

Mod Coal

Nr. Document

Semnt.

Data

Proiect de an

Coala
Coala

20

1. compoziia n acizi grai a lipidelor: numrul, poziia i geometria dublei legturi


afecteaz viteza de oxidare.
Vitezele relative de oxidare ale acizilor arahidonic, linolenic, linoleic i oleic scade n raportul
40:20:10:1.
Acizii grai cis se oxideaz mai uor dect izomerii lor geometrici trans iar dublele legturi
conjugate sunt mai reactive dect cele neconjugate. Acizii grai saturai practic rmn
neschimbai atunci cnd autooxidarea acizilor grai nesaturai este evident, la temperatura
camerei. La temperaturi mai mari, acizii grai saturai sufer i ei modificri oxidative.
2. prezena acizilor grai liberi: acizii grai nesaturai liberi se oxideaz mai uor dect cei
din structura acilglicerolilor.
3. concentraia O2: dac aportul de O2 este nelimitat, viteza de oxidare este independent de
presiunea de oxigen; la aport de O2 limitat, viteza de oxidare este proporional cu
presiunea de O2. Efectul presiunii de O2 este, la rndul ei, influenat de temperatur i
suprafaa de contact.
4. temperatura: viteza oxidrii lipidelor crete cu creterea temperaturii. Totui, dac
temperatura crete, scade solubilitatea O2, deci viteza de oxidare datorat creterii
concentraiei de O2 este mai mic.
5. suprafaa de contact: viteza de oxidare crete cu ct suprafaa de contract este mai mare.
La emulsiile U/A viteza de oxidare depinde de viteza de difuzie a O2 in faza uleioas.
6. umiditatea produsului: n produsele alimentare cu umiditate sczut (aw0,1), oxidarea
lipidelor este rapid. Prin creterea umiditii pn la a w=0,3 se ntrzie oxidarea, viteza
de oxidare fiind mic. Acest efect se datoreaz reducerii activitii catalitice a metalelor,
eventual prezente, i/sau limitrii accesului O2 la lipidele alimentare. La aw=0,55 0,85
se promoveaz din nou oxidarea, viteza dce oxidare crescnd probabil odat cu creterea
mobilitii catalizatorilor de oxidare prezeni n produs.
7. prezena prooxidanilor: metalele bivalente i trivalente (Co, Fe, Cu, Ni, Mn) fie
accelereaz descompunerea hidroperoxizilor, fie rescioneaz direct cu substratul, fie
activeaz O2 la oxigen singlet, mult mai reactiv.

Mod Coal

Nr. Document

Semnt.

Data

Proiect de an

Coala
Coala

21

7.Perspective de inlocuire a antioxidantilor sintetici cu antioxidanti


naturali
Potrivit specialistilor,studiul este cu atit mai important cu cit producatorii ar putea inlocui
antioxidantii sintetici din alimente cu cei naturali.In felul acesta produsele ar pute fi conservate
fara a dauna sanatatii oamenilor.In prezent,in industria alimentara se folosesc substante sintetice.
Cuisoarele ar putea inlocui cu succes antioxidantii sintetici care se folosesc pentru ca
alimentele procesate sa reziste.Cuisoarele ar fi nu doar o alternativa naturala,ci si una mai ieftina
si benefica pentru sanatatea consumatorilor.
Studiul a fost realizat la Universitatea Miguel Henandez din Spania.Echipa de cercetatori condusa de dr.Juana
Fenandez-Lopez a analizat proprietatile antioxidante ale mai multor plante aromatice precum
oregano,rozmarin,cimbru,salvie si cuisoare.Evaluand proprietatile cuisoarelor am descoperit ca acestea amana
oxidarea lipidelor,proces care este principala cauza a deteriorarii alimentelor,reusind sa pastreze produsele
proaspete,a declarat coordonatoarea cercetarii.
Rezultatele cercetarii au fost publicate in revista Flavour and Fragrance Journal. Raportul mai arata ca toate
plantele analizate au proprietati antioxidante, dar suprematia este detinuta de cuisoare. Studii anterioare au aratat
ca unele condimente naturale precum cimbrul sau oregano au proprietati antibacteriene si ca ar putea fi de asemenea
utile in conservarea alimentelor. Pe viitor se va incerca folosirea acestor condimente in special in procesul de
productie al alimentelor pe baza de carne.
Beneficii asupra sanatatii in ceea ce priveste proprietatile terapeutice ale cuisoarelor, acestea nu sunt deloc de
neglijat. Astfel:
datorita proprietatilor antiseptice, se folosesc in stomatologie: calmeaza durerile de dinti si dezinfecteaza
cavitatea bucala;
contin eugenol, de aceea sunt considerate afi un execelent anestezic natural;
reprezinta o sursa importanta de mangan, fibre, vitamina C, acizi grasi omega 3, calciu si magneziu;
ajuta in procesul de digestie;
actioneaza impotriva colicilor;
intaresc imunitatea organismului;
sunt eficiente impotriva viermilor intestinali;
combat infectiile de la nivelul urechilor, nasului, gatului si organelor genitale;
imbunatatesc circulatia periferica;
se folosesc impotriva vomei, diareei, indigestiei si balonarii;
uleiul de cuisoare se foloseste impotriva racelii: se pun cateva picaturi in apa fiarta si se fac inhalatii; de
asemenea, calmeaza tusea.

Mod Coal

Nr. Document

Semnt.

Data

Proiect de an

Coala
Coala

22

CONCLUZIE:

Antioxidantii se gasesc in orice celula , protejeaza organismul de distrugerile


provocate la nivel celular de radicalii liberi.
Vitamina E este un important antioxidant solubil in grasime, reduce oxidarea
lipoproteinelor cu sensitate joasa LDL, previne initierea si progresia de
ateroscleroza.
Antioxidantii naturali cu efect in stabilitatea oxidativa la alimente previne
rancezirea.
Este recomandat consumul de antioxidanti care apara organismul de efectele
radicalilor liberi.
Alaturi de productia interna de antioxidanti a organismului, exista si agenti
externi care manifesta activitate antioxidanta atunci cand ajung in sistemul
digestiv uman. Printre aceste surse externe de antioxidanti se numara vitaminele
A, C, E, B1, B5, B6, Beta-Carotenul (precursorul vitaminei A) si aminoacizii
Taurina, Cisteina, Metionina si Glutation.
Radicalii liberi din corpul nostru provin in primul rand de la procesele de
oxidare derulate in organism pe fond de stres si stari emotionale negative, dar si
de la toxicele de tot felul provenite din exterior si ajunse in corp pe diferite cai
(alcool, tutun, medicamente, droguri, poluare, malnutritie).

Bibliografie
1.Hotarirea Guvernului R.Moldova Nr. 1525 din 29.12.2007 cu privire la aprobarea Nomenclatorului mrfurilor
2..Bryce Wylde Antioxidantii, reteta pentru viataBucureti:Editat

Mod Coal

Nr. Document

Semnt.

Data

de Curtea Veche 2013,328p.

Proiect de an

Coala
Coala

23

3.www.google.com
4.http://www.constientizarerurala.ro/materiale/Antioxidantii.pdf
5.http://ceff.ro/categorii-de-aditivi-detaliu.html?id_kategorie=1
6.https://www.academia.edu/7184318/35220Aditivi_alimentari_Curs_Antioxidanti
7.http://proalimente.com/contaminarea-alimentelor-antibiotice/

Mod Coal

Nr. Document

Semnt.

Data

Proiect de an

Coala
Coala

24