Tiberius i Caius Gracchus erau fii unui nalt demnitar roman de origine plebeian.

Ei
au cutat s ntreasc statul prin reforme care s mpiedice decderea micii
proprieti i a rnimii romane.
Mama lor, Cornelia, fiica lui Scipio Africanul, a rmas cunoscut n istorie pentru
educaia aleas pe care a dat-o fiilor si.Fraii Gracchi au devenit po pulari datorit
ideilor democratice i talentului de oratori.
Tiberius a fost ales tribun al poporului n anul 133 .H. El a propus n adunarea
poporului legea agrar (o lege prin care se rempreau pmnturile acaparate de
marii proprietari) i a susinut aceast propunere printr-o cuvntare n care descria
situaia grea a ranilor.
Acest lege prevedea c nici un cetean roman nu putea arenda din ager publicus
un lot mai mare de 250 ha. Restul trebuia s fie folosit de stat pentru
mproprietrirea ranilor sraci. Fiecare ran urma s primeasc un lot de pmnt
avnd dreptul s-l lase motenire, dar nu i dreptul de a-l vinde.
Prin legea lui Tiberius li se lua nobililor o mare parte din pmntul pe care acetia,
n decursul anilor, l acaparaser prin arendri pe timp ndelungat.Ei s-au opus
votrii acestei legi i au atras de partea lor un alt tribun,Octavius. Apoi legea a fost
votat. Pentru a termina opera nceput, Tiberius a cerut poporului s-l aleag
tribun a doua oar. Atunci dumanii lui l-au acuzat c vrea s devin rege. n ziua
alegerilor, Tiberius n-a mai fost ales. A doua zi, a fost omort mpreun cu muli
partizani ai si, iar trupurile lor au fost aruncate n Tibru.
Lupta lui Tiberius a fost continuat mai trziu de fratele su, Caius Gracchus, ales
tribun n 123 .H.
Pentru a slbi puterea senatorilor, Caius a cutat s atrag poporul de partea sa,
prin legi care s aduc o mbuntire a situiei meselor. n acest scop el a fcut s
se voteze legea grului, prin care statul distribuia gru cu pre redus populaiei
srace din Roma.Apoi a renceput aplicarea legei agrare a lui Tiberius au fost
mpropietrii aproape 80 000 de rani. Caius a devenit foarte popular i a fost ales
tribun pentru a doua oar.El a propus o serie de legi noi, precum i nfiinarea de
colonii, ntre care i una pe locul Cartaginei. Adversarii lui au cutat s-l
compromit, artnd c ei vor distribui plebei gru gratuit i vor nfiina 12 colonii
chiar pe pmntul Italiei. Muli partizani ai lui Caius l-au prsit.
Au izbucnit n Roma tulburri provocate de senatori. n ciocnirea care a avut loc au
fost ucii muli partzani ai lui Caius. El s-a retras nt-o pdurice de pe malul drept al
Tibrului i a pus pe sclavul su, care l nsoea s-l omoare.
Dup moartea frailor Gracchi au izbutit rzboaie civile ndelungate care au slbit
Republica Roman, grbindu-i prbuirea.

Tiberius si Caius Gracchus - (fratii Gracchus)

(162-133? Hr.) si

(154-121 i. Hr.) respectiv. Oameni politici romani.

Martiri ai reformei agrare
Cu sprijinul plebei romane, Fratii Gracchus au pus in aplicare reforme institutionale
si economice radicale.
Tiberius Gracchus, ales in anul 134 tribun al plebei in ciuda originii sale aristocrate
(Scipio Africanul era bunicul sau), a aparat interesele romanilor simpli impotriva
reprezentantilor proprietarilor.
Impartirea pamantului
El a prezentat un proiect limitand suprafata exploatarilor agricole la 500 de pogoane
(128 de hectare) si a propus distribuirea pamanturilor statului taranilor ruinati prin
scaderea cursurilor. Printre altele, a dorit sa scurteze durata serviciului militar
pentru plebei si sa abroge monopolul aristocratilor asupra tribunalelor.
In timpul rascoalei care a urmat dupa anuntarea acestei ultime masuri, Tiberius
Gracchus, incercuit de partizanii lui pe Capitoliu, a fost ucis cu ciomegele de zbirii
senatului care i-au aruncat corpul in Tibru.
Impartirea graului
Zece ani mai tarziu, Caius este ales, la randul lui, tribun al plebei; amintirea celor
trei sute de cetateni masacrati alaturi de fratele sau i-a impus o mai mare prudenta.
A reusit, totusi, sa faca sa fie votat cel mai sistematic si mai radical program de
reforme pe care Roma il cunoscuse pana atunci. Sustinut activ de partidul popular
pe cale de a se infiinta pentru a da o noua baza politica miscarii democratice, Caius
impune votarea unei legi agrare de redistribuire a domeniului statului care ii aduce
sprijinul taranilor ruinati. Apoi isi consolideaza popularitatea in randul negustorilor
intensificand politica coloniala, devine eroul maselor populare orasenesti punand sa
fie vandut graul la jumatate de pret pe pietele italiene. In plus, cetatenii saraci,
carora le venea atat de greu sa-si plateasca echipamentul militar, il primesc de
acum inainte gratuit.
Impartirea puterii
In paralel, Caius incearca realizarea unei reforme politice indraznete aducand plebei
in sanul senatului detinut, de obicei, de familiile nobile. Partidul conservator nu
putea tolera o asemenea repunere in discutie care, dupa, ce stirbise puterea
economica a aristocratiei, ii ataca acum puterea politica. Lider natural al plebei,
Caius a fost impins la sinucidere in timpul unei rascoale, in anul 121.
Lupta intre clase
Viata politica romana era atat de tulburata de disputele permanente incat se poate
vorbi de un razboi civil latent, Numarul de partizani ai fratilor Gracchus ucisi o data
cu ei spune multe despre degradarea ordinii publice in cetate : trei sute de cetateni
masacrati in anul 133 si sute de persoane ucise dupa aceea. Doua sute cincizeci de
morti in anul 121 si peste trei mii de cetateni executati prin decret senatorial fara
nici un fel de proces.