Sunteți pe pagina 1din 2

Poseidon

n mitologia greac, Poseidon era zeul mrii, fiul lui Cronos i al


Rheei. Ca i ceilali frai ai si, cnd s-a nscut, Poseidon a fost
nghiit de ctre tatl su i apoi dat afar.
n mitologia roman este cunoscut sub numele de Neptun.
Mai trziu a luptat alturi de olimpieni mpotriva titanilor. Cnd, n
urma victoriei, s-a fcut mprirea Universului, lui Zeus i-a revenit
Cerul, lui Hades lumea subpmntean, iar lui Poseidon mpria
apelor. El slluia n fundul mrii mpreun cu soia sa, Amfitrite,
alturi de care, uneori, urmat de un ntreg cortegiu marin i purtat
de un car tras de cai naripai, spinteca valurile.
Poseidon strnea furtunile sau fcea ca apele mrii s devin
linitite, el scotea insule la iveal sau le cufunda pe altele lovindule cu tridentul su, fcea s izvorasc ruri sau s se nchege
lacuri. O dat el a ncercat mpreun cu Hera i cu Athena s-l
pun n lanuri pe Zeus, dar ncercarea a dat gre. De atunci
Poseidon a fost mereu alturi de preaputernicul su frate care
crmuia destinele lumii.
Atena era una dintre cele mai mari diviniti ale mitologiei
greceti, identificat de romani cu zeia Minerva. Era zeia
nelepciunii, pe care grecii o mai numeau i Pallas Athena sau,
pur i simplu, Pallas.Atena era fiica lui Zeus i a lui Metis. Ea
personifica fora motenit de la Zeus, mbinat cu nelepciunea
i prudena lui Metis. A fost zeia tutelar a cetii Atena. Zei
rzboinic, Atena a jucat un rol important n lupta mpotriva
giganilor. Ea particip, de asemenea, la rzboiul troian alturi de
greci, pe care-i susine, mpotriva troienilor. Este cunoscut
disputa dintre Atena i Poseidon cu prilejul mpririi diverselor
regiuni ale Greciei. Cu aceast ocazie, consiliul zeilor a fgduit s
dea Attica aceluia din cei doi care-i va drui bunul cel mai de pre.

Poseidon i-a druit calul, iar Atena mslinul, care avea s asigure
prosperitatea locuitorilor. Ea a ctigat n felul acesta ntrecerea i
a devenit patroana cetii Athenae, care-i poart de atunci
numele.
Atena era socotit protectoarea artelor frumoase, a
meteugurilor, a literaturii i a agriculturii, a oricrei aciuni care
presupunea ingeniozitate i spirit de iniiativ. Ea patrona viaa
social i cea statal, era sftuitoarea grecilor adunai n areopag
i aprtoarea lor n rzboaie. La romani apare sub numele de
Minerva.