Sunteți pe pagina 1din 14

Model grila -2015/2016 ASI (MaI SAI, TIIS) MSI (Ma-I SCR)

d. -128 +127
Justificare.

1. Limbajul de programare C poate fi descris in primul


rnd ca unul:
a. Pragmatic
b. Procedural
c. Procesual
d. Practic

10. In general instruciunile de deplasare stnga sau


dreapta (la nivel de bit) reprezint o modalitate eficient
si de a:
a. Realiza ridicri la ptrat
b. Realiza nmuliri sau mpriri cu puteri ale lui 2
c. Realiza adunri sau scderi cu puteri ale lui 2
d. Realiza nmuliri sau mpriri cu puteri ale lui
10

2. Intrarea unui compilator pentru limbajul C este de


natura:
a. Unui fiier cod obiect
b. Unui fiier cod main
c. Unui fiier hexazecimal
d. Unui fiier text

11. Care din urmtoarele operaii (in C) realizeaz


principial mprirea cu 4 a valorii operandului unsigned
char a ?
a. a = a << 2;
b. a = a >> 3;
c. a = a >> 2;
d. a = a >> 4;
Justificare.

3. Ieirea unui compilator propriu-zis pentru limbajul


C este de natura:
a. Unui fiier cod obiect
b. Unui fiier cod main
c. Unui fiier hexazecimal
d. Unui fiier text
Justificare.

12. Care este rezultatul urmtoarei operaii (in C): 0x01 ^


0x10 ?
a. 0x00
b. 0x11
c. 0x10
d. 0x01
Justificare.

4. In cazul unui compilator C, modificatorul volatile


are legtura cu:
a. nlocuirea codului generat
b. Alterarea codului generat
c. Optimizarea codului generat
d. Minimizarea codului generat
5. In cazul unui model de compilare
macroinstruciunile sunt prelucrate la nivelul:
a. Bibliotecarului
b. Asamblorului
c. Link-editorului (editorului de legturi)
d. Pre-procesorului

13. Care este rezultatul evalurii lui x (de tip char) din
expresia urmtoare (in C): x= ~ (0x55) ?
a. 0x00
b. 0xAA
c. 0xFF
d. 0x01
Justificare.

C,

6. Orice programator C, chiar si unul nceptor, trebuie


s tie c o variabil de tip pointer trebuie ntotdeauna:
a. Utilizat
b. Incrementat
c. Iniializat
d. Dublat

14. Care este rezultatul evalurii lui x (de tip char) din
expresia urmtoare (in C): x= ! ( 0x01) ?
a. 0x00
b. 0xAA
c. 0xFF
d. 0x01
Justificare.

7. Care din urmtorii constructori nu tine nici de limbajul


C, nici de implementarea unei bucle ?
a. For
b. Repeat Until
c. Do while
d. While

15. Rezultatul evalurii, in C, a lui x (de tip char) din


expresia urmtoare: x= ! ( 0x01 || 0x00 ) va fi:
a. Adevrat
b. Depit
c. Fals
d. Echilibrat
Justificare.

8. In cazul unui compilator C, care din urmtoarele tipuri


este, la modul general, dependent si de arhitectura unitii
centrale pentru care este implementat compilatorul:
a. char
b. int
c. float
d. unsigned char

16. Care este rezultatul urmtoarei operaii (in C): 0x10 |


0x10 ?
a. 0x00
b. 0x11
c. 0x10
d. 0x01
Justificare

9. In cazul unui compilator C, domeniul de reprezentare


a unei variabile de tip char este (in zecimal):
a. 0 65535
b. 0255
c. 0512

Model grila -2015/2016 ASI (MaI SAI, TIIS) MSI (Ma-I SCR)
24. In limbajul C, s presupunem c avem urmtoarea
declaraie valid pointer: char *b; care din urmtoarele
ne va returna adresa locaiei de memorie in care se afl
memorat b ?
a. *b
b. &b
c. **b
d. B

17. Care este rezultatul urmtoarei operaii (in C): 0x01


& 0x10 ?
a. 0x00
b. 0x11
c. 0x10
d. 0x01
Justificare.
18. Care din urmtoarele valori (exprimate pe un octet)
va fi evaluat logic, in limbajul C, ca FALSE (Fals): ?
a. 0x00
b. 0x01
c. 0x80
d. 0xFF
Justificare.

25. Dac avem o variabil declarat ca pointer la o


structur, care din urmtorii operatori este utilizat pentru a
accesa membrii structurii prin intermediul variabilei
pointer:
a. &
b. .
c. ->
d. *

19. O reprezentare (ordonare) Little Endian a unei


structuri multi-octet nseamn c:
a. Cel mai puin semnificativ octet (LSB) este
memorat la cea mai mic adres
b. Octeii sunt memorai ntotdeauna ncepnd de la
cea mai mic adres
c. Cel mai semnificativ octet (MSB) este memorat
la cea mai mic adres
d. Nici una din cele de mai sus

26. In contextul compilatorului C Win AVR s


presupunem c avem un vector v de tipul char memorat
ncepnd de la adresa 0x2000; ptrv este un pointer la v
(presupus declarat corect); care este locaia adresat de
prtv+3 ?
a. 0x2006
b. 0x2001
c. 0x2003
d. 0x2012
Justificare.

20. Care din urmtoarele (in limbajul C) ar putea returna,


intr-un pointer definit corespunztor, adresa variabilei a ?
a. a;
b. address a;
c. &a;
d. **a;

27. Ce nelegei din urmtorul bloc de cod C:


#include<stdio.h>
int main()
{
int i=10;
int *j=&i;
return 0;
}
a. j si i sunt pointeri la int
b. i este un pointer la int si memoreaz adresa lui j
c. j este un pointer la int si memoreaz adresa lui i
d. j este un pointer la un pointer la int si
memoreaz adresa lui i

21. La depanarea/testarea unei aplicaii scris in limbajul


C, s presupunem c examinm sau citim coninutul unei
variabile a de tip char si gsim valoarea 0x92 (exprimat
evident in hexazecimal). Care este valoarea exprimat in
zecimal a acestei variabile ?
a. 110
b. -110
c. 146
d. -146
Justificare.

28. Care din urmtoarele tipuri generice nu exist nativ in


limbajul C:
a. Caracter
b. Boolean
c. ntreg
d. Flotant

22. Ce declar de fapt urmtoarea linie de cod C?


int *countPtr, count;
a. Dou variabile int
b. Un pointer la int si o variabil int
c. Doi pointeri la int
d. Declaraia este invalid

29. Care din urmtoarele operaii aritmetice nu sunt


permise cu pointeri in limbajul C:
a. ++
b. *
c. d. +

23. In limbajul C, s presupunem c avem o variabil a


de tip int cu valoarea, in zecimal, de 32767. Care va fi
valoarea ei, in zecimal, dup aplicarea modificatorului de
tip (char)a ?
a. 127
b. -128
c. 32767
d. -1
Justificare.

30. In limbajul C, un pointer nul este diferit de unul


neiniializat ?
a. Da
b. Nu
c. Da, dar numai pentru pointeri la funcii
d. Da, dar numai pentru pointeri la structuri

Model grila -2015/2016 ASI (MaI SAI, TIIS) MSI (Ma-I SCR)
39. Codul ASCII standard (ne-extins) utilizeaz pentru
codificarea unui caracter:
a. 5 bii
b. 9 bii
c. 7 bii
d. 16 bii

Justificare
31. Presupunnd c variabilele a si b au fost declarate
corect si corespunztor, dac a = &b; atunci:
a. Valoarea lui b este adresa adresei lui a
b. Valoarea lui a este adresa lui b
c. Valoarea lui b este adresa lui a
d. Valoarea lui a este adresa adresei lui b

40. La modul general, un microcontroler trebuie s fie


caracterizat i de existena:
a. unei memorii de program de mici dimensiuni
b. unei memorii de date de dimensiuni mari
c. unui sistem de ntreruperi eficient
d. unui sistem de conversie analog-numeric

32. In cazul unui compilator C, domeniul de reprezentare


a unei variabile de tip unsigned char este (in zecimal):
a. 0 65535
b. 0255
c. 0512
d. -128 +127
Justificare.

41. Comparativ, utilizarea intr-o aplicaie a unui


microcontroler in locul unui microprocesor de uz general
ar duce i la:
a. Creterea portabilitii aplicaiei
b. Creterea fiabilitii aplicaiei
c. Creterea preciziei de calcul a aplicaiei
d. Creterea duratei de via a aplicaiei
Justificare.

33. Care este (limbajul in C) rezultatul evalurii expresiei


constante (1<<5) , ea fiind reprezentat pe 8 bii ?
a. 0x10
b. 0x20
c. 0x08
d. 0x20
Justificare.

42. La un microcontroler tipic dintr-o familie oarecare,


exist ntotdeauna pe acelai circuit (chip):
a. Memorie, ntr-o form sau alta
b. Convertor analog-numeric
c. Convertor numeric-analogic
d. Circuit comparator analogic

34. Care din urmtoarele operaii (in C) realizeaz


principial nmulirea cu 8 a valorii operandului unsigned
int a ?
a. a = a << 3;
b. a = a >> 3;
c. a = a >> 8;
d. a = a >> 4;
Justificare.

43. Care din urmtoarele mijloace de testare si depanare


ar fi cel mai util pentru testarea si depanarea software a
unei aplicaii complexe cu microcontroler:
a. Generator de semnal
b. Numrtor/frecvenmetru
c. Emulator in-circuit
d. Osciloscop

35. Care din urmtoarele este o declaraie corect de


pointer (in limbaj C) la variabila a de tip char :
a. char a;
b. pointer char a;
c. char &a;
d. char *a;

44. Care este natura/denumirea generic a informaiei


care se programeaz in memoria de program a unui
microcontroler(a unei uniti centrale):
a. Cod obiect
b. Cod ASCII
c. Cod main
d. Cod hex

36. In limbajul C, o directiv #define este utilizat si


pentru definirea:
a. Unei funcii
b. Unei macroinstruciuni
c. Unei microinstruciuni
d. Unei pseudoinstruciuni

45. Pentru a programa codul aplicaiei in memoria de


program a unui microcontroler, de multe ori se utilizeaz
un format de fiier text standardizat numit:
a. INTEL EXE
b. INTEL HEX
c. INTEL COM
d. INTEL BIN

37. Pentru a reprezenta caracterele alfa-numerice,


tipribile sau nu, una din cele mai vechi si rspndite
codificri utilizate in programare este cea numit:
a. ANSI
b. BCD
c. HEX
d. ASCII

46. Care din urmtoarele acronime ar identifica o


magistral paralel sincron (de tip PC), des utilizat in
aplicaiile de tip controler industrial:
a. TV-113
b. ETX
c. PC/104
d. MI-5

38. In limbajul C, orice ir de caractere este, implicit,


delimitat de caracterul terminator:
a. /t
b. /n
c. /r
d. /0

Model grila -2015/2016 ASI (MaI SAI, TIIS) MSI (Ma-I SCR)
c.
d.

47. La modul general, pentru un sistem de calcul


incorporat, utilizarea unui limbaj de programare de nivel
nalt, compilat fa de unul interpretat, are in primul rnd
efect asupra:
a. Conciziei programului
b. Preciziei de calcul a programului
c. Vitezei de execuie a programului
d. Portabilitii programului

8 bii
64 de bii

56. Sistemele identificate de acronimul AMBA, asociate


si arhitecturii de calcul ARM, reprezint de fapt un sistem
de:
a. ntreruperi
b. magistrale
c. registre
d. numrtoare

48. Un sistem incorporat, este un sistem de calcul, in mod


tipic programat ca s realizeze:
a. O categorie cat mai larg de sarcini
b. O anumit sarcin sau categorie ngust de
sarcini
c. Practic orice sarcin
d. Doar sarcini de natur industrial

57. Ce nseamn c un microcontroler are o memorie


intern de program de tip FLASH-ISP:
a. C programarea ei se poate realiza i fr a
scoate microcontrolerul din circuit
b. C programarea ei se poate face doar de un
numr foarte mic de ori (x10)
c. C programarea ei se poate face fr s fie
nevoie de o tergere prealabil
d. C pentru programarea ei mai este nevoie i de o
tensiune extern auxiliar

49. Un sistem incorporat este, de regul, programabil de


ctre utilizator:
a. Similar unui calculator personal
b. Doar in sensul conceput de proiectant
c. Doar in cazuri excepionale
d. Este programabil doar de fabricant

58. Care din urmtoarele ar reprezenta un dezavantaj al


utilizrii unui simulator ca mijloc de testare si depanare al
unei aplicaii cu microcontroler:
a. Faptul ca nu se poate examina coninutul
locaiilor de memorie
b. Faptul ca execuia codului nu se face in timp real
c. Faptul ca nu se pot defini puncte de oprire
(breakpoints) in program
d. Faptul ca nu se poate utiliza sistemul de
ntreruperi

50. Arhitectura de calcul ARM este in mod nativ,


actualmente, o arhitectur de:
a. 32 sau 64 bii
b. 8 sau 32 bii
c. 8 sau 16 bii
d. 64 sau 128 bii
51. Un sistem de calcul avnd o arhitectur de calcul
ARM poate fi implementat:
a. numai ca microprocesor
b. numai ca microcontroler
c. ca microprocesor sau microcontroler
d. numai ca procesor numeric de semnal

59. Care din urmtoarele ar reprezenta un dezavantaj al


utilizrii unui depanator rezident (program monitor) ca
mijloc de testare si depanare al unei aplicaii cu
microcontroler:
a. Faptul c nu se mai poate utiliza si un emulator
in-circuit
b. Faptul c execuia codului se face mai lent
c. Faptul c nu se mai poate examina coninutul
registrelor
d. Faptul c aplicaia nu poate utiliza unele din
resursele microcontrolerului

52. Acronimul THUMB asociat arhitecturii de calcul


ARM reprezint de fapt un:
a. procesor de virgul mobil
b. sistem de ntreruperi
c. set de instruciuni
d. registru sistem

60. Ce nseamn c un microcontroler are o memorie


intern de program de tip OTP:
a. C programarea ei se poate face doar de un
numr mic de ori (x10)
b. C programarea ei se poate face numai dup o
tergere prealabil
c. C programarea ei se poate realiza doar o singur
dat
d. C programarea ei se poate realiza doar la
fabricant

53. Care din urmtorii identificatori (si comerciali) este


asociat arhitecturii de calcul ARM:
a. Ampex
b. Vortex
c. Cortex
d. Copex
54. Instruciunile asociate unei arhitecturi de calcul ARM
nu permit manipularea directa a :
a. registrelor
b. memoriei
c. biilor
d. ntreruperilor

61. Facilitatea denumit generic bootloader disponibil


si pentru anumite familii/variante de microcontrolere
AVR presupune obligatoriu existena unor instruciuni:
a. Care permit scrierea in memoria de program de
tip SRAM
b. Care permit scrierea in memoria de date de tip
EEPROM

55. Un procesor de tip ARM, aflat in starea THUMB,


poate executa numai instruciuni de:
a. 32 de bii
b. 16 bii

Model grila -2015/2016 ASI (MaI SAI, TIIS) MSI (Ma-I SCR)
c.
d.

b.

Aplicaii care implic numai calcul in virgul


fix
c. Aplicaii care implic numai calcul in virgul
mobil
d. Aplicaii care implic calcul trigonometric
Justificare.

Care permit scrierea in memoria de program de


tip FLASH
Care permit citirea din memoria de date de tip
FLASH

62. La un microcontroler oarecare, realizat in tehnologie


CMOS, frecvena semnalului de ceas i puterea
consumat (disipat) sunt corelate astfel:
a. Cnd crete frecvena scade i puterea consumat
b. Cnd scade frecvena scade i puterea consumat
c. Cnd scade frecvena crete i puterea consumat
d. Sunt mrimi practic independente

69. Utilizarea calculelor in virgul mobil pentru un


microprocesor sau microcontroler este avantajoas in
primul rnd atunci cnd:
a. Exist un suport software pentru acestea
b. Exist un suport hardware pentru acestea
c. Exist mult memorie disponibil
d. Exist biblioteci software pentru acestea

63. Dac la un microcontroler oarecare, realizat in


tehnologie CMOS, ar exista posibilitatea de oprire a
tuturor semnalelor de ceas, atunci curentul mediu
consumat de acesta:
a. Crete semnificativ
b. Scade la o valoare nesemnificativ
c. Rmne neschimbat
d. Crete, dar nesemnificativ

70. Reprezentarea in virgul mobil a unor mrimi ar fi


necesar atunci cnd:
a. Mrimile trebuie sa aib si o reprezentare
fracionar
b. Puterea de calcul a unitii centrale este
insuficient
c. Domeniul de reprezentare al mrimilor este
foarte mare
d. Domeniul de reprezentare al mrimilor este
bipolar (cu semn)

64. In general, faptul c o aplicaie cu un microcontroler


utilizeaz o memorie extern de program sau date de tip
paralel reprezint:
a. Un dezavantaj numai dac memoria extern este
de date
b. Un avantaj numai daca memoria extern este de
program
c. Un dezavantaj
d. Un avantaj
Justificare.

71. Practic, la ora actual orice microcontroler este


realizat in tehnologia numita generic:
a. NMOS
b. BICMOS
c. CMOS
d. PMOS
72. Care din urmtoarele criterii de selecie ale unei
variante de microcontroler dintr-o anumit familie (in
ideea ca exist aceste variante) ar trebui s fie prioritar
pentru o aplicaie din industria automobilului:
a. tensiunea foarte mic de alimentare
b. viteza foarte mare de calcul
c. imunitatea la perturbaii
d. dimensiunea cat mai mare a memoriei de
program

65. Memoria de program a unui microcontroler este


descris ca avnd dimensiunea de 2048 de cuvinte de 16
de bii. Capacitatea sa total exprimat in bii este: :
a. 32 Kbiti
b. 16 Kbiti
c. 2 Kbiti
d. 2 Mbii
Justificare:
66. Memoria de program a unui microcontroler este
descris ca avnd dimensiunea de 4096 de cuvinte de 32
de bii. Capacitatea sa total exprimat in octei (Bytes)
este:
a. 32 K octei
b. 16 K octei
c. 2 K octei
d. 2 M octei
Justificare:

73. Care din urmtoarele tehnici generice poate fi


utilizat pentru reducerea nivelului de zgomot
electromagnetic in care trebuie s funcioneze un sistem
cu microcontroler:
a. Decorticarea
b. Electrizarea
c. Ecranarea
d. Magnetizarea

67. Una din diferenele intre memoria de tip FLASH si


cea de tip EEPROM existente si la familia AVR ine de:
a. Numrul mai mare de erori pentru memoria
EEPROM
b. Numrul diferit de cicluri de citire posibile
c. Numrul diferit de cicluri de scriere posibile
d. Durata mult diferit a ciclurilor de citire

74. Pentru un microcontroler oarecare existenta unei stive


(stack) TCP/IP reprezint:
a. Modalitatea de a realiza o conectivitate Firewire
b. Modalitatea de a realiza o conectivitate USB
c. Modalitatea de a realiza o conectivitate Ethernet
d. Modalitatea de a realiza o conectivitate
Bluetooth

68. Care din urmtoarele categorii de aplicaii ar fi cea


mai adecvat pentru un microcontroler de 8 bii:
a. Aplicaii care implic calcul polinomial

75. Care din urmtoarele reprezint o caracteristic


electric a unui pin de microcontroler (CMOS) utilizat ca
intrare:

Model grila -2015/2016 ASI (MaI SAI, TIIS) MSI (Ma-I SCR)
a.
b.
c.
d.

a.
b.
c.
d.

Cureni de intrare mici pentru 1 si relativ mari


pentru 0
Cureni de intrare mici pentru 0 si relativ mari
pentru 1
Cureni de intrare nesemnificativi pentru cele
dou stri logice ale intrrii (0 si 1)
Cureni de intrare relativi mari pentru cele dou
stri logice ale intrrii (0 si 1)

Instruciuni de salt
Calcul in virgul mobil
Apel de procedur
Calcul in virgul fix

83. La
modul
general,
pentru
un
microcontroler/microprocesor
oarecare,
utilizarea
sistemului de ntreruperi permite si:
a. O mai bun utilizare a memoriei de date sau a
registrelor
b. O mai bun utilizare a timpului de calcul al CPU
c. O mai bun utilizare a memoriei de program
d. O mai bun interfa cu utilizatorul

76. Ca pentru orice circuit numeric complex, un capacitor


utilizat pentru decuplarea alimentrii se conecteaz fa
de bornele de alimentare ale unui microcontroler:
a. Ct mai departe
b. In serie cu un rezistor adecvat
c. Ct mai aproape
d. In serie cu un inductor adecvat

84. La modul general, pentru un sistem de calcul,


utilizarea ntreruperilor pentru intrri /ieiri are doar
dezavantajul c necesit la fiecare prelucrare a
ntreruperii:
a. Comutarea memoriei
b. Comutarea contextului
c. Comutarea sursei de alimentare
d. Comutarea registrelor

77. Tensiunea de alimentare nominal a unui


microcontroler este descris ca fiind Vcc = 5V +/- 5%.
Care din urmtoarele tensiuni se ncadreaz in plaja dat:
a. 5.40V
b. 4.85V
c. 4.65V
d. 5.28V
Justificare.

85. Care din urmtoarele tehnici nu reprezint o


modalitate de a accesa dispozitivele de intrare sau ieire
pentru un sistem de calcul:
a. Acces direct la memorie
b. Alternare
c. Interogare
d. ntrerupere

78. Dac un pin al unui microcontroler este configurat ca


ieire, atunci curentul de ieire asociat va fi:
a. Pozitiv cnd ieirea este in 0 si negativ cnd
ieirea este in 1
b. Pozitiv pentru ambele stri ale ieirii
c. Negativ cnd ieirea este in 0 si pozitiv cnd
ieirea este in 1
d. Sensul depinde doar de natura sarcinii conectate
la ieire

86. In cazul unui sistem de calcul oarecare, cu mai multe


surse de ntreruperi conteaz si:
a. Semnul lor
b. Mrimea lor
c. Prioritatea lor
d. Faza lor

79. Avem un microcontroler oarecare cu tensiunea de


alimentare Vcc=5V. O surs de cc V+=5V este conectat
la bornele de alimentare ale microcontrolerului cu borna +
la borna de mas a microcontrolerului si cu borna la
borna Vcc microcontrolerului. Atunci:
a. Microcontrolerul practic va funciona intermitent
b. Microcontrolerul practic va funciona mai lent
c. Microcontrolerul practic va consuma mai puin
d. Microcontrolerul practic se va distruge

87. Prin intermediul vectorilor de ntrerupere se asociaz:


a. Faza cu modulul ntreruperii
b. Sursa ntreruperii cu rutina de tratare a ei
c. Sursa vectorial cu prelucrarea ei
d. Rutina de tratare cu numrul de instruciuni
necesare
88. Care din urmtoarele acronime poate fi asociat in
primul rnd arhitecturii de calcul a familiei AVR:
a. MIPS
b. FIPS
c. CISC
d. RISC

80. Folosind o surs de tensiune alternativ de 5V


(valoare efectiv) putem alimenta un microcontroler:
a. Nu putem alimenta dect printr-un capacitor
b. Nu putem alimenta dect printr-un inductor
c. Nu putem alimenta dect printr-un rezistor
d. Nu putem alimenta
81. Pentru un sistem de calcul oarecare, in raport cu
evoluia programului principal, o ntrerupere este in
general:
a. Un eveniment sincron
b. Un eveniment asincron
c. Un eveniment utilizator
d. Un eveniment intern

89. Diferena esenial intre o arhitectur de calcul


Harvard si una Von Neumann ar fi:
a. Concatenarea memoriei de program cu cea de
date
b. Separarea memoriei de program de cea de date
c. Segmentarea memoriei de program si a celei de
date
d. Nici una din cele de mai sus

82. La modul general, pentru un sistem de calcul, tratarea


unei ntreruperi este similar unui:

90. Arhitectura de calcul a familiei de microcontrolere


AVR este descris si ca fiind una orientat pe:

Model grila -2015/2016 ASI (MaI SAI, TIIS) MSI (Ma-I SCR)
a.
b.
c.
d.

a.
b.
c.
d.

Memorie
Acumulator
Registru
Stiv

14 bii
18 bii
16 bii
32 bii

91. Arhitectura de calcul a familiei AVR este descris si


ca fiind de tip:
a. Moore
b. Harvard
c. Von Neumann
d. Turing

99. Numrtorul de program PC al unui microcontroler


din familia AVR, numrde fapt:
a. dublei
b. octei
c. cuvinte
d. kilo octei

92. O arhitectur de calcul ARM este descris si ca fiind


de tip:
a. CISC
b. RISC
c. FIPS
d. MIPS

100.
La un microcontroler din familia AVR numrul
de bii ai indicatorului de stiv SP este legat de:
a. Dimensiunea memoriei interne de date SRAM
b. Dimensiunea memoriei externe de date SRAM
c. Dimensiunea memoriei interne de date
EEPROM
d. Dimensiunea memoriei interne de program
FLASH

93. Diversele variante existente in familia AVR difer


intre ele si prin:
a. Numrul de cicluri main in care se execut o
instruciune
b. Dimensiunea memoriei de date SRAM utilizat
de registrele de uz general
c. Numrul de registre de uz general
d. Dimensiunea memoriei de program FLASH

101.
Principial majoritatea membrilor familiei de
microcontrolere AVR implementeaz o stiv software
care crete in memoria de date SRAM intern:
a. In mod constant
b. In jos
c. In sus
d. In mod aleatoriu

94. La un microcontroler din familia AVR programarea


biilor de configurare de tip FLASH (a fuzibilelor):
a. Este opional
b. Poate fi pstrat ntotdeauna valoarea lor
implicit
c. Trebuie strict corelat cu natura si caracteristicile
aplicaiei
d. Se realizeaz automat la punerea sub tensiune a
microcontrolerului

102.
In cazul unui microcontroler AVR care posed o
interfa de tip JTAG ea poate, in mod tipic, fi utilizat
pentru:
a. Modificarea tensiunii de alimentare nominale
b. Vizualizarea semnalului de ceas
c. Programarea memoriei program si depanare
d. Reprogramarea setului de instruciuni
103.
La un microcontroler din familia AVR, cu
memorie intern de date, numrul maxim de obiecte care
pot fi memorate (salvate) n stiv este limitat de:
a. Dimensiunea memoriei interne FLASH
b. Dimensiunea memoriei EEPROM
c. Dimensiunea memoriei interne SRAM
d. Faptul c numrtorul program(PC) are doar 16
bii

95. La un microcontroler din familia AVR programarea


biilor de configurare de tip FLASH (a fuzibilelor) nu are
nici o legtur cu:
a. Sistemul de generare a resetului
b. Setul de instruciuni
c. Sistemul de generare a ceasului
d. Memoria EEPROM

104.
Memoria interna de tip EEPROM existent la
majoritatea microcontrolerelor din familia AVR este:
a. O memorie de program
b. O memorie extern de program
c. O memorie de date
d. O memorie volatil
105. Un microcontroler din familia AVR este iniializat
prin deconectarea si reconectarea, dup cteva secunde, a
tensiunii de alimentare. Dup aceast manevr coninutul
tuturor locaiilor (octeilor) din memoria SRAM de date
va fi:
a. Identic cu cel dinaintea iniializrii
b. 0x00
c. 0xFF
d. Neprecizat

96. Orice microcontroler din familia AVR are:


a. ntotdeauna 16 registre de uz general si 16
registre dedicate
b. ntotdeauna o tensiune de alimentare Vcc=5V
c. ntotdeauna memorie de program de tip FLASH
d. ntotdeauna o interfa JTAG
97. Care din urmtoarele interfee generice disponibile
pentru diverse variante de AVR nu poate fi utilizat
pentru programarea memoriilor interne de tip NVM ale
unui microcontroler AVR:
a. JTAG
b. SPI
c. TWI
d. debugWire
98. Pentru familia AVR dimensiunea cuvntului de
memorie program este ntotdeauna de:

Model grila -2015/2016 ASI (MaI SAI, TIIS) MSI (Ma-I SCR)
memoria de tip FLASH, utiliznd limbajul C, trebuie in
mod obligatoriu s folosesc i o alt:
a. Variabil de tip ir de bii
b. Variabil de tip structur
c. Variabil de tip uniune (union)
d. Variabil de tip pointer

106. Un microcontroler din familia AVR este iniializat


prin activarea (=0), timp de cteva secunde, a pinului
/RESET. Dup aceast manevr coninutul tuturor
locaiilor (octeilor) din memoria SRAM de date va fi:
a. Identic cu cel dinaintea iniializrii
b. 0x00
c. 0xFF
d. Neprecizat

114.
Pentru familia AVR un apel de subrutin
(procedur) presupune si:
a. Salvarea automat in stiv a adresei de ntoarcere
si a indicatorilor de condiie
b. Salvarea automat in stiv doar adresei de
ntoarcere
c. Salvarea automat in stiv a adresei de ntoarcere
si a indicatorului de stiv (SP)
d. Salvarea automat in stiv a adresei de ntoarcere
si acumulatorului sau registrelor de uz general

107.
Pentru un microcontroler din familia AVR,
cuvntul de stare program (PSW) al unitii centrale este
un registru dedicat care conine si:
a. Indicatorii de ntrerupere
b. Indicatorii de condiie
c. Indicatorii de apel
d. Indicatorii de defect
108.
Pentru un microcontroler din familia AVR, prin
intermediul cruia din urmtoarele evenimente sau
periferice nu se poate genera o iniializare hardware
(reset):
a. Punerea sub tensiune
b. Watchdog (ceasul de garda)
c. Brownout
d. UART

115.
Pentru un microcontroler din familia AVR,
numrul de bii efectiv implementai ai numrtorului de
program PC este legat de dimensiunea maxim a :
a. Memoriei de date
b. Memoriei de program
c. Stivei
d. Memoriei externe
116.
Pentru un microcontroler din familia AVR, intre
numrtorul de program PC si indicatorul de stiv SP
exist relaia:
a. Cnd crete PC, crete si SP
b. Cnd descrete SP , crete si SP
c. Nu exist nici o relaie direct intre PC si SP
d. Cnd descrete PC, crete si SP

109.
In contextul familiei AVR, si nu numai, un
vector de ntrerupere este:
a. O adres fix de tratare a unei ntreruperi
b. O adres programabil de tratare a unei
ntreruperi
c. O adres oarecare din rutina de tratare a
ntreruperilor
d. Adresa la care se gsete adresa de nceput a
rutinei de tratare a ntreruperilor

117.
Pentru un microcontroler din familia AVR
poziia (indexul) unui vector de ntrerupere in tabela de
vectori de ntrerupere are legtur cu:
a. Semnul ntreruperii
b. Prioritatea ntreruperii
c. Mrimea ntreruperii
d. Viteza ntreruperii

110.
Microcontrolerele din familia AVR sunt
caracterizate si de existena:
a. Aceluiai numr de surse de ntrerupere
b. Unui numr constant de surse de ntrerupere
c. Unui numr diferit de surse de ntrerupere
d. Unui numr de 16 surse de ntrerupere

118.
Pentru un microcontroler din familia AVR
ntoarcerea dintr-o procedur apelat sau dintr-una de
tratare a unei ntreruperi presupune, restaurarea adresei de
ntoarcere din:
a. Indicatorul de stiv
b. Numrtorul program
c. Stiv
d. Cuvntul de stare program

111.
Pentru un microcontroler din familia AVR, care
din urmtoarele tipuri de memorie ar fi adecvat pentru
memorarea unor date constante utilizate de o aplicaie
oarecare:
a. SRAM extern
b. Registre
c. SRAM intern
d. EEPROM

119.
Pentru un microcontroler din familia AVR (si nu
numai), o rutin de tratare a unei ntreruperi poate fi
eventual ntrerupt la rndul ei?
a. Da, printr-o programare adecvat a sistemului de
ntreruperi
b. Nu
c. Da, doar in cazul ntreruperilor externe
d. Da, doar in cazul ntreruperilor software

112. Pentru un microcontroler din familia AVR


utilizarea memoriei de program pentru memorarea unor
date constante este:
a. Strict interzis
b. Posibil
c. Imposibil
d. Periculoas dac nu se iau precauii speciale

120.
La un microcontroler din familia AVR
programarea biilor de configurare de tip FLASH (a
fuzibilelor):

113. Pentru un microcontroler din familia AVR, dac


a vrea s citesc o variabil, cuvnt sau octet, din

Model grila -2015/2016 ASI (MaI SAI, TIIS) MSI (Ma-I SCR)
a.
b.
c.
d.

121.
a.
b.
c.
d.

127.
Pentru un microcontroler din familia AVR in
urma unui reset (iniializare hardware) prima instruciune
este executat din memoria de program de la adresa:
a. 0x0FFFEH
b. 0x0000H
c. 0x0FFFFH
d. 0x0002H

Configureaz sistemul de numrare-temporizare


in mod numrtor sau temporizator
Modific rezoluia sistemului de conversie
analog numeric
Permite configurarea portului serial in modul
sincron sau asincron
Configureaz sistemul de generare a iniializrii
hardware (a reset-ului)

128.
Pentru un microcontroler din familia AVR,
ntreruperile externe, atunci cnd exist, pot fi programate
s fie active:
a. Pe oscilaie
b. Doar pe nivel
c. Pe nivel sau pe front
d. Doar pe front

Un microcontroler din familia AVR:


Funcie de variant, poate avea memorie extern
de date
Poate avea memorie extern de program
Funcie de variant, poate avea memorie extern
de program dar numai de tip FLASH
Poate avea memorie extern de date dar numai
de tip SRAM

129.
Pentru un microcontroler din familia AVR,
tabela cu vectorii de ntrerupere se afl in memoria de
program intr-o zon situat tipic:
a. La adresele superioare
b. La adresele inferioare
c. La adresele mijlocii
d. La adresele impare

122.
Avem un microcontroler din familia AVR,
ncapsulat intr-o capsula cu 20 de pini. Atunci el sigur:
a. Nu poate avea memorie extern de date
b. Poate avea memorie extern de date
c. Poate avea memorie extern de program
d. Nu poate avea memorie de program tip FLASH
Justificare

130.
Generatorul de ceas al unui microcontroler din
familia AVR are frecvena de 8MHz. Perioada semnalului
de ceas va fi:
a. 1250 nsec
b. 125 nsec
c. 125 sec
d. 12.5 msec
Justificare.

123.
Pentru un microcontroler din familia AVR
durata cat trebuie s fie activ semnalul de Reset
(iniializare hardware) este legat in primul rnd de:
a. Timpul necesar pentru iniializarea registrelor de
uz general sau a acumulatorului
b. Timpul necesar pentru iniializarea stivei
c. Timpul necesar pentru stabilizarea oscilatorului
de ceas
d. Timpul necesar iniializrii memoriei interne de
date

131.
Pentru un microcontroler din familia AVR care
din urmtoarele tipuri de generator de ceas nu poate fi
utilizat:
a. Oscilator RC intern
b. Oscilator RC extern
c. Oscilator cu cuar intern
d. Oscilator cu cuar extern

124.
Actualmente, pentru familia de microcontrolere
AVR dimensiunea maxim a spaiului de adresare al
memoriei de program este de:
a. Mai mic de 64 de kilo octei
b. De 16 de kilo cuvinte
c. Mai mare de 64 de kilo cuvinte
d. De 64 de kilo octei

132.
La un microcontroler din familia AVR, pentru ca
un pin dintr-un port s poat fi utilizat ca intrare trebuie
ca:
a. In registrul PORT aferent portului trebuie scris
valoarea corespunztoare
b. In registrul DDR aferent portului trebuie scris
valoarea corespunztoare
c. In registrul PIN aferent portului trebuie scris
valoarea corespunztoare
d. In registrele PIN si PORT aferente portului
trebuie scrise valorile corespunztoare

125.
Pentru un microcontroler oarecare din familia
AVR dimensiunea maxim a spaiului de adresare al
memoriei interne SRAM este:
a. Mai mare oricum dect cea a memoriei FLASH
b. Mai mic oricum dect cea a memoriei FLASH
c. Egal cea a memoriei FLASH
d. ntotdeauna egal cu 512 octei
126.
Pentru un microcontroler din familia AVR in
urma unui reset (iniializare hardware) nu fac obiectul
iniializrii:
a. Indicatorul de stiv (SP)
b. Memoria de date
c. Registrele portului serial
d. Registrele sistemului de temporizare-numrare

133.
La un microcontroler din familia AVR, pentru ca
un pin dintr-un port s poat fi utilizat ca ieire trebuie ca:
a. In registrul PIN aferent portului trebuie scris
valoarea corespunztoare
b. In registrul PORT aferent portului trebuie scris
valoarea corespunztoare
c. Din registrele PIN si PORT aferente portului
trebuie citite valorile corespunztoare
d. In registrul DDR aferent portului trebuie scris
valoarea corespunztoare

Model grila -2015/2016 ASI (MaI SAI, TIIS) MSI (Ma-I SCR)
a.
b.
c.
d.

134.
La un microcontroler din familia AVR, dac un
pin dintr-un port a fost configurat ca intrare, fr
rezistena de sarcin (pull-up) conectat intern la Vcc, el
poate fi descris ca fiind intr-o stare:
a. Stabil
b. Flotant
c. Sincronizat
d. Conectat

Invers proporional cu curentul mediu prin LED


Independent de curentul mediu prin LED
Direct proporional cu curentul mediu prin LED
Dependent logaritmic de curentul mediu prin
LED

141.
Un pin Px al unui microcontroler AVR,
alimentat la Vcc=5V este configurat ca ieire si este
programat in 1. Dou rezistoare R1 si R2 de 50 KOhmi
sunt nseriate si se conecteaz la acest pin si respectiv la
mas:
Px ----R1----R2----Mas
Care este valoarea tensiunii pe nodul comun al celor 2
rezistoare:
a. cca. 5V
b. cca. 3.75V
c. cca. 2.5V
d. cca. 1.25V
Justificare.

135.
La un microcontroler din familia AVR, dac un
pin dintr-un port a fost configurat ca intrare, fr
rezistena de sarcin (pull-up) conectat intern la Vcc, el
poate fi descris ca fiind in starea de:
a. 1(H)
b. nalt impedan
c. 0(L)
d. Joas impedan
136.
La un microcontroler oarecare, dac numrul de
intrri sau ieiri numerice este insuficient, pentru mrirea
lui s-ar putea utiliza si un circuit numeric de natura unui:
a. Numrtor binar
b. Registru de deplasare
c. Decodificator
d. Numrtor zecimal

142.
Un pin Px al unui microcontroler (alimentat la
Vcc=5V) este configurat ca intrare si, prin un rezistor R
=1kOhm, este conectat la o surs de cc Vx ca in figur (cu
masa
comun
cu
sursa
de
alimentare
a
microcontrolerului).
Vx------R------Px
Care va fi tensiunea pe pinul Px dac Vx= - 3V:
a. cca. 5V
b. cca. 0.7V
c. cca. - 0.7V
d. cca. - 3V
Justificare.

137.
Dac prin intermediul unui pin de microcontroler
configurat ca ieire ar trebui s comandm (stins-aprins)
un bec cu incandescen de mic putere, de ce ar trebui sa
inem cont:
a. De cantitatea de cldur dezvoltat de bec
b. De caracterul unidirecional al curentului pe la
bornele becului
c. De evoluia in timp a curentului la bornele
becului
d. De faptul ca randamentul becului este mai bun in
curent alternativ
Justificare.

143.
Pentru un temporizator sau numrtor existent ca
periferic pentru un microcontroler, care din urmtoarele
ar reprezenta un eveniment semnificativ declanat de
acesta:
a. O mprire
b. O depire
c. O nchidere
d. O deschidere

138.
Dac prin intermediul unui pin de microcontroler
configurat ca ieire numeric, ar trebui s comandm,
eventual cu ajutorul unui TBJ sau MOSFET, bobina unui
releu electromagnetic de mic putere, ar trebui s mai
inem cont in proiectarea sistemului si:
a. De viteza de variaie a rezistenei releului
b. De viteza de calcul a microcontrolerului
c. De viteza de variaie a capacitii releului
d. De viteza de variaie a curentului prin releu

144.
La un microcontroler oarecare, pentru sistemul
de temporizare-numrare, diferena ntre modurile de
lucru temporizator (timer) i respectiv numrtor
(counter) este legat de:
a. Cu ce sunt prencrcate registrele de numrare
b. Dimensiunea util a registrelor de numrare (8
sau 16 bii)
c. Unde provine semnalul de ceas pentru registrele
de numrare
d. Modul n care sunt conectate registrele de
numrare L si H

139.
Care ar fi o diferen semnificativ intre
tehnologiile generice de afiare a informaiei LED si
LCD:
a. Durata de via
b. Fiabilitatea
c. Raportul pre-performan
d. Consumul propriu

145.
Pentru un temporizator sau numrtor binar de 8
bii, numrul maxim de stri distincte este:
a. 512
b. 255
c. 256
d. 128
Justificare.

140. Dac dorim s comandm luminozitatea unui LED


folosind o tehnic de modulare in durat, cu ajutorul unui
pin al unui microcontroler, configurat ca ieire, ne bazm
pe faptul c factorul de umplere al formei de und de
comand va fi aproximativ:

10

Model grila -2015/2016 ASI (MaI SAI, TIIS) MSI (Ma-I SCR)
c.
d.

146.
Un temporizator sau numrtor binar de 8 bii,
numr in sus; un eveniment de tip depire are loc
atunci cnd el trece (valori hex):
a. Din 00 in FF
b. Din FF in 00
c. Din 00 in 01
d. Din FF in FE
Justificare.

modulaie in frecven
modulaie de faz

153.
Tehnica de modulaie numeric denumit
generic PWM, presupune pentru un tren de impulsuri c:
a. Frecvena e variabil si factorul de umplere
constant
b. Frecvena e constant si factorul de umplere
variabil
c. Frecvena e variabil si factorul de umplere e
variabil
d. Frecvena e constant si factorul de umplere e
constant

147.
Pentru un microcontroler din familia AVR
temporizatorul Timer 0 (de 8 bii) este programat astfel
nct s aib frecvena de ceas (de intrare) de 1MHz.
Care va fi durata maxim a unui ciclu complet (a unei
perioade) de numrare:
a. 256 sec
b. 1024 sec
c. 512 sec
d. 256 msec
Justificare.

154.
Dac pentru un microcontroler tehnica de
conversie analog numeric utilizat este de tipul cu
aproximaii succesive, ea este asociat obligatoriu si cu
utilizarea unui circuit de:
a. Eantionare si multiplicare
b. Eantionare si memorare
c. Blocare si memorare
d. Multiplicare si memorare

148.
Un microcontroler din familia AVR are
temporizatorul Timer 0 (de 8 bii) programat astfel nct
s aib perioada semnalului de ceas (de intrare) de 5
sec. Care va fi frecvena minim de apariie a unei
depiri a acestuia:
a. cca. 780 kHz
b. cca. 780 Hz
c. cca. 7.8 Hz
d. cca. 200 kHz
Justificare.

155.
Pentru un microcontroler din familia AVR care
are si un sistem de conversie analog numeric, obinerea a
mai multor intrri analogice este realizat tipic cu ajutorul
unui:
a. Multiplicator analogic
b. Multiplexor analogic
c. Minimizator analogic
d. Maximizator analogic

149.
Avem dou temporizatoare sau numrtoare
binare, unul de 8 bii N8 si celalalt de 16 bii N16, care au
acelai semnal de ceas. Duratele T8 si T16, ale ciclurilor
complete de numrare vor fi:
a. T16 > T8
b. T16=T8
c. T16 < T8
d. T8 = T16 / 2
Justificare.

156.
Dac ar fi s comparm un circuit comparator
analogic si unul numeric (de 1 bit), cele dou circuite au
comun faptul:
a. C au amndou o ieire numeric
b. C au amndou o intrare analogic
c. C au amndou o intrare inversoare
d. C au amndou intrri numerice
157.
Care din urmtoarele operaii are in primul rnd
legtur cu dimensiunea timp a unui semnal de intrare
analogic, pentru un microcontroler cu sistem de conversie
analog-numeric:
a. Cuantificarea
b. Eantionarea
c. Multiplicarea
d. Divizarea

150.
Pentru o aplicaie cu microcontroler, utilizarea
unui periferic de tip temporizator ceas de
gard(watchdog) este o modalitate de a-i crete:
a. Executabilitatea
b. Fiabilitatea
c. Portabilitatea
d. Mentenabilitatea

158.
Un sistem de conversie analog numeric,
existent la un microcontroler, poate avea, la modul
general, intrri analogice:
a. Asimetrice si/sau complementare
b. Simetrice si/sau difereniatoare
c. Asimetrice si/sau difereniale
d. Simetrice si/sau integratoare

151.
Care din urmtoarele tehnici generice ar fi mai
adecvate pentru comanda turaiei unui motor de curent
continuu de mic putere (micromotor) cu ajutorul unui
microcontroler:
a. modularea in durat
b. modularea in amplitudine
c. modularea in frecven
d. modularea faz-frecven

159.
Pentru un microcontroler din familia AVR care
are si un sistem de conversie analog numeric, tehnica
utilizat pentru conversia analog numeric este:
a. Paralel
b. Aproximaii succesive
c. Dubl pant

152.
Care din urmtoarele tehnici generice poate fi
asociat acronimului PWM:
a. modulaie in amplitudine
b. modulaie a factorului de umplere

11

Model grila -2015/2016 ASI (MaI SAI, TIIS) MSI (Ma-I SCR)
d.

165.
Un pin ADCx al unui microcontroler AVR,
alimentat la Vcc=5V este configurat ca intrare analogic,
utiliznd o surs de referin VREF=Vcc. Dou rezistoare
R1=10 KOhmi si R2 = 10 KOhmi sunt nseriate si se
conecteaz cu nodul comun la acest pin si respectiv la
Vcc si mas:
ADCx
Vcc ----R1---|- --R2----Mas
Care va fi valoarea rezultat (in hex, cu valoarea aliniat
la dreapta) in urma unei conversii unipolare a acestei
intrri, cu rezoluia de 8 bii (din care utilizm doar cei
mai semnificativi 8 bii)?
a. cca 0x20
b. cca. 0x80
c. cca. 0xF0
d. cca. 0x50
Justificare.

Tensiune frecven

160.
O surs de tensiune echivalent conectat pe una
din intrrile analogice ale unui microcontroler AVR, care
are si un sistem de conversie analog numeric, este de
dorit s aib impedana sau rezistena intern:
a. Ct mai mare
b. Egal cu rezistena sau impedana de intrare
c. Ct mai mic
d. Nici una din cele de mai sus
Justificare.
161.
Dac un microcontroler oarecare are si un sistem
de conversie analog numeric, caracterizat ca avnd
rezoluia de 6 bii, atunci mrimea lui de ieire va avea:
a. 256 de valori diferite
b. 128 de valori diferite
c. 64 de valori diferite
d. 1024 de valori diferite
Justificare.

166.
Un pin Px al unui microcontroler AVR,
alimentat la Vcc=5V este configurat ca intrare. Dou
rezistoare R1=84 KOhmi si R2 = 16 KOhmi sunt nseriate
si se conecteaz cu nodul comun la acest pin si respectiv
la Vcc si mas:
Px
Vcc ----R1---|- --R2----Mas
Valoarea aproximativ a tensiunii pe pinul Px este:
a. cca. 1.4V
b. cca. 0.6V
c. cca. 0.8V
d. cca. 1.2V
Justificare.

162. Despre numrul binar 11001100, rezultatul unei


conversii analog-numerice, tim c este reprezentat n cod
binar complement fa de 2, pe 8 bii. Care este
echivalentul su n zecimal ?
a. 89
b. -86
c. -114
d. -52
Justificare.
163.
Un microcontroler din familia AVR, cu sistem
de conversie analog numeric, utilizeaz o surs de
referin VREF=3V, iar valoarea rezultat in urma unei
conversii unipolare cu rezoluia de 10 bii (cu valoarea
aliniat la dreapta) este 0x64. Ct a fost valoarea tensiunii
de intrare corespunztoare:
a. cca. 29V
b. cca. 2.9V
c. cca. 0.29V
d. cca. 0.029V
Justificare.

167.
Pentru ca s msurm un curent continuu cu
ajutorul unei intrri analogice a unui microcontroler
AVR (avnd un sistem de conversie analog numeric)
avem nevoie de cel puin un:
a. Capacitor
b. Inductor
c. Rezistor
d. Tranzistor
Justificare.
168.
Am putea utiliza un circuit integrator RC (cu un
singur rezistor si un singur capacitor), pe un pin de ieire
al unui microcontroler, cu scopul realizrii unei:
a. Filtrri directe
b. Filtrri trece-band
c. Filtrri oprete-band
d. Filtrri trece-jos

164.
Un microcontroler din familia AVR, cu sistem
de conversie analog numeric, utilizeaz o surs de
referin VREF=3V. Valoarea tensiunii de intrare
corespunztoare este 1.5V. Care va fi valoarea rezultat
(in hex, cu valoarea aliniat la dreapta) in urma unei
conversii unipolare cu rezoluia de 10 bii?
a. cca 0x0FF
b. cca. 0x200
c. cca. 0x3F0
d. cca. 0xFFF
Justificare.

169.
Care din urmtoarele descrieri este adecvat
pentru interfaa electric a portului serial-U(S)ART (TxDieire, RxD-intrare) a unui microcontroler AVR, alimentat
de exemplu la Vcc=5V:
a. Nivelele logice sunt compatibile RS-232
b. Nivelele logice sunt compatibile TTL
c. Nivelele logice sunt compatibile CMOS
d. Nivelele logice sunt compatibile RS-485

12

Model grila -2015/2016 ASI (MaI SAI, TIIS) MSI (Ma-I SCR)
177.
O comunicaie serial asincron utilizeaz o rat
baud de 19200 Bauds. Care este durata unui bit (timpul
aferent serializrii/deserializrii unui bit):
a. Cca 52 sec
b. Cca 5.2 msec
c. Cca 52nsec
d. Cca 0.52 msec
Justificare.

170.
Pentru un microcontroler din familia AVR, care
din urmtoarele caracteristici nu sunt ntlnite la portul
serial standard (USART) in modul de lucru asincron:
a. Rata baud programabil
b. 7 bii de date
c. 10 bii de date
d. Bit de paritate par sau impar
171.
Interfaa serial a unui microcontroler AVR
permite aproape ntotdeauna implementarea unui protocol
de comunicaie serial de tip:
a. Cvasi-sincron
b. Asincron
c. Pseudo-sincron
d. Super asincron

178.
Intre dou microcontrolere este realizat o
comunicaie serial asincron, cu urmtorii parametri
eseniali: viteza de comunicaie = 9600 bii pe secund
(sau colocvial 9600 Baud); 8 bii de date; 1 bit de stop;
fr bit de paritate. Ct timp dureaz emisia/recepia unui
octet vehiculat prin aceast legtur/conexiune:
a. cca. 1040 nsec
b. cca. 104 nsec
c. cca. 1040 sec
d. cca. 10.4 msec
Justificare.

172.
In contextul familiei AVR, care din urmtoarele
faciliti nu este disponibil pentru portul serial standard,
utilizat ntr-un mod asincron:
a. Posibilitatea programrii numrului de bii de
stop
b. Posibilitatea deteciei unei erori de suprascriere
(Overrun)
c. Posibilitatea programrii numrului de bii de
start
d. Posibilitatea modificrii ratei baud

179.
Cte fire ar fi necesare pentru conectarea unui
microcontroler la o magistral serial I2C (TWI la AVR):
a. 5
b. 3
c. 2
d. 4
Justificare.

173.
Pentru un microcontroler din familia AVR, care
din urmtoarele caracteristici nu pot fi ntlnite la portul
serial standard:
a. Posibilitatea utilizrii a 3 bii de stop
b. Lipsa unui generator propriu pentru rata baud
c. Existena unor indicatori/bii de eroare
d. Utilizarea unui bit de paritate par sau impar

180.
Specificaia electric pentru standardul de
comunicaie serial RS-485 indic c se utilizeaz o
modalitate de semnalizare:
a. Simetric
b. Asimetric
c. Diferenial
d. Ambigu

174.
Pentru un microcontroler din familia AVR, in
cazul utilizrii portului (UART) si protocolului de
comunicaie
serial
asincron,
integritatea
si
corectitudinea informaiei vehiculate poate fi asigurat si
cu ajutorul unui:
a. Bit de stop
b. Bit de start
c. Bit de paritate
d. Bit de date

181.
Standardul de comunicaie serial RS-485 este
descris ca fiind unul adecvat si pentru o comunicaie:
a. Bidirecional
b. Punct la punct
c. Multi punct
d. Unidirecional
182.
In cazul unei comunicaii seriale asincrone
timpul (durata) de bit este, prin raportare la rata baud
(viteza de comunicaie):
a. Direct proporional
b. Invers proporional
c. Nu depinde de rata baud
d. Depinde ptratic de rata baud

175.
Pentru o comunicaie serial asincron (si nu
numai) termenul de rat baud descrie explicit un numr
de:
a. Kilo bii pe secund
b. Kilo octei pe secund
c. Bii pe secund
d. Octei pe secund

183.
Utilizarea unei modaliti de semnalizare
difereniale in cazul comunicaiei seriale are ca efect si
mrirea:
a. Imunitii la perturbaiile de mod diferenial
b. Imunitii la perturbaiile de mod comun
c. Imunitii la perturbaiile de mod simplu
d. Imunitii la perturbaiile de mod complex

176.
Cte fire ar fi necesare pentru o implementare
minimal a unei comunicaii seriale asincrone
bidirecionale intre dou microcontrolere diferite:
a. 2
b. 4
c. 3
d. 6
Justificare.

13

Model grila -2015/2016 ASI (MaI SAI, TIIS) MSI (Ma-I SCR)
191.
Care din urmtoarele tipuri de magistrale
seriale, ntlnite si la unele microcontrolere, este cel mai
utilizat n industria automobilului:
a. I2C
b. CAN
c. SPI
d. Microwire

184.
Principial, perifericul de tip UART al unui
microcontroler din familia AVR, destinat comunicaiei
seriale, este realizat in jurul unui circuit numeric
secvenial sincron de natura unui:
a. Registru de numrare
b. Registru de stare
c. Registru de deplasare
d. Registru indexat

192.
Magistralele seriale SPI si I2C (TWI la AVR)
pot fi caracterizate ca nite magistrale:
a. Asincrone
b. Sincrone
c. Paralele
d. Difereniale
Justificare

185.
Diferena intre o comunicaie serial half-duplex
si una full-duplex intre dou microcontrolere este dat de:
a. Posibilitatea unuia din microcontrolere doar de a
emite
b. Imposibilitatea controlului prin bit de paritate
c. Posibilitatea de a emite si a recepiona in acelai
timp
d. Posibilitatea unuia din microcontrolere doar de a
recepiona

193.
Semnalele de ieire pentru o magistral serial
I2C (TWI la AVR) sunt descrise ieiri de tip:
a. Tri-state
b. Cu colector(dren) in gol
c. Cu colector(dren) in plin
d. Normale (totem-pole)

186.
In
cazul
in
care
ar
trebui
s
vizualizm/interpretm, in cazul unei depanri, informaia
vehiculat prin intermediul unui port serial asincron (gen
UART AVR) trebuie s inem seama c primul bit de date
serializat este:
a. MSb-ul
b. LSb-ul
c. Depinde de numrul de bii de date utilizat
d. Depinde dac avem sau nu bit de paritate

194.
In cazul folosirii unei magistrale seriale I2C
(TWI la AVR) obligatoriu trebuie utilizate si:
a. tensiuni de alimentare mici
b. rezistente externe de sarcin
c. diode externe de sarcin
d. tensiuni de alimentare mari
Justificare

187.
Pentru standardul RS-232, denumirile mark si
space definesc:
a. Rata baud
b. Timpii de bit
c. Nivelele logice
d. Emisia si recepia

Observaii importante legate de examen


Grila este de tipul in singur rspuns corect.
ncercuirea (sau marcarea sub orice form) a mai
mult de un rspuns va fi echivalent cu anularea
punctajului ntrebrii.
Pe grila de examen vor exista 20 de ntrebri similare
celor din acest document.
Punctaj maxim: 20 ntrebri x 0.5 pcte = 10 (fr
puncte din oficiu)!
Justificare (funcie si de natura ntrebrii) =
O explicaie textual, relaii de calcul, calculul efectiv
(de exemplu, din care s rezulte modul in care ai
manipulat exponenii!), ecuaii booleene, o schema
minimal (de ex. cum se leag nite fire, un divizor
rezistiv, etc. ). Vezi si documentul cu exemple de
justificri!
Valorile numerice sunt date doar pentru
exemplificare, ele se pot modifica.
Atenie la sensul afirmativ sau negativ al unora din
ntrebri. O ntrebare de natur afirmativ poate
avea enunul modificat in negativ (..nu..) , rspunsul
corect devenind evident altul.
Justificrile menionate sunt si ele cu titlu ilustrativ, in
sensul c o cerere de justificare poate aprea si la
alte ntrebri.
Justificrile trebuie s fie cat mai concise posibil, in
spaiul dedicat pe grila de examen (vezi exemplele!).
In cadrul examenului utilizarea oricrui mijloc de
calcul electronic va fi interzis!
VEI AVEA LA DISPOZIIE CEL PUIN O
CIORNA

188.
Care din urmtoarele nu reprezint un nivel de
tensiune (nivel logic) RS-232 valid:
a. 1V
b. 5V
c. -5V
d. -9.5V
189.
Dorim s realizm, intre dou sisteme cu
microcontrolere, o comunicaie serial bidirecional,
half-duplex, conform standardului RS-485. Principial am
avea nevoie doar de:
a. 5 fire
b. 4 fire
c. 2 fire
d. 3 fire
Justificare.
190.
Avem 2 sisteme cu microcontrolere AVR,
ambele cu o interfa serial asincron, dar la unul de tip
RS-232, iar la cellalt de tip RS-485. Dac cele 2 sisteme
ar trebui s comunice intre ele serial prin intermediul
acestor interfee, ar trebui s inem cont c ele sunt:
a. Compatibile
b. Deductibile
c. Incompatibile
d. Instabile
Justificare.

14