Sunteți pe pagina 1din 26

Ghid practic pentru o

alimentatie sanatoasa si slabit

Dieta low-carb
Carb vine de la

carbohydrates=carbohidrati=glucide. Dupa cum ii spune si numele, o dieta lowcarb


este o dieta cu un continut scazut de carbohidrati. Dar la ce ne raportam? Ce inseamna
continut scazut de carbohidrati?
Carbohidratii au fost considerati pana de curand ca fiind sursa principala de energie pentru
corpul uman. Lucrurile stau asa pentru unii oameni de la dezvoltarea agriculturii si cultivarea
cerealelor. Fiind ieftin de produs si usor de stocat, carbohidratii (continuti in cantiati mari in
zahar, cereale, cartofi) au fost baza dezvoltarii societatii omenesti. Totusi, metodele din ce in
ce mai avansate de cultivare si procesare a alimentelor precum si caracteristicile economiei
moderne au dus la un consum de carbohidrati mult mai mare decat cel natural pentru corpul
uman. Daca in dieta omului pre-agricol carbohidratii reprezentau 10-30% din aportul de
energie (calorii), in zilele noastre se ajunge si pana la 80-90%.
In ultimii ani se face o corelatie din ce in ce mai stransa intre consumul ridicat de carbohidrati
procesati si bolile omului modern: diabet, ateroscleroza, accidente vasculare, alergii, oboseala
cronica, acnee, cancer. Atat considerente de ordin teoretic dar si experimente si studii practice
au aratat ca o dieta cu un continut scazut de carbohidrati, adica lowcarb poate incetini sau
chiar inversa evolutia acestor boli. Carbohidratii sunt o sursa rapida de energie pentru
organism, energie cu care corpul unui om cvasi-sedentar nu are ce sa faca, decat sa o depuna
sub forma de grasime. Cand mananci carbohidrati rafinati (paste, fainoase, dulciuri) este si

mai rau, este ca si cum ai pune kerosen intr-un motor pe benzina. Functioneaza o perioada
(aparent chiar mai bine) si apoi se arde.
O dieta lowcarb presupune folosirea carbohidratilor ca sursa de energie intr-o masura mai
mica decat intr-o dieta considerata echilibrata de stiinta clasica a nutritiei. Energia vine insa
intr-o proportie mai mare din grasimi (atat din cele stocate cat si din cele din alimente) si
proteine (varianta de evitat pe termen mediu si lung). Din punct de vedere teoretic,
carbohidratii scad de la 40-60% spre 20-30% din totalul caloriilor, diferenta fiind acoperita de
grasimi si proteine, in proportii diverse, in functie de genetic, obiective, tipul de efort fizic,
preferinte culinare, comoditate, buget etc.
In mod practic, o dieta low-carb exclude carbohidratii rafinati, reduce la minimum sursele
bogate de carbohidrati (cu incarcare glicemica mare) si sursele de carbohidrati cu indice
glicemic mare. In acealasi timp creste sursele de grasimi sanatoase si alege proteine de
calitate. Fata de o dieta ketogenica (care intra in categoria VLCHF-very-low-carb-high-fat), o
dieta low-carb premite consumul de legume si fructe in cantitati relativ mari.
Alimente potrivite pentru o dieta lowcarb: legume cat mai diverse, nuci, seminte, alune,
avocado, cocos, oua, lactate fermentate (iaurt), peste, carne, fructe de padure.
Ca in orice dieta, sunt de preferat alimentele naturale, de sezon, crescute fara chimicale si cat
mai putin procesate sau preparate termic.
Alimente de evitat pe o dieta lowcarb: cereale, cartofi, miere, fructe bogate in zahar. Pot fi
consumate in cantitati foarte mici sau mici, din cand in cand.
Alimente excluse dintr-o dieta lowcarb: alimente procesate de orice fel, dar in special dulciuri,
fructe uscate, faina, paste, cereale prelucrate, sucuri de fructe (aduc un aport prea mare si
rapid de carbohidrati).
Este indicat sa se evite asocierea dintre alimentele bogate in carbohidrati si cele bogate in
grasimi. Numarul de mese poate varia intre 2 si 6, iar proportiile de nutrienti sunt, in general,
subordonate alegerii alimentelor si efortului fizic din ziua respectiva. Totusi, se considera ca o
dieta lowcarb decenta aduce 100-200g de carbohidrati pe zi, 50-150g de grasimi, 100-200g de
proteine. Fiecare om isi poate gasi propriul echilibru intre acesti nutrienti, momentele zilei
cand ii consuma, sursele sau modul de preparare.

O solutie este sa mananci carbohidratii doar dimineata si dupa antrenament, adica in


momentele cand corpul tau are cele mai mici sanse sa ii transforme si sa ii depuna sub forma
de grasime.
O dieta lowcarb poate combina avantajele pentru sanatate si slabire ale unui consum redus de
carbohidrati cu un aport suficient de fibre, vitamine, minerale, fitonutrienti si alimente cu pH
alcalin, potential estrogenic scazut si stimularea secretiei de testosteron la barbati.
Riscurile unei astfel de diete sunt consumul prea mare de proteine si dificultatile in a controla
senzatia de foame pe termen lung (mai ales cand aportul de grasimi este scazut) si
antrenamentele intense. In sezonul rece poate fi dificil sa ai acces la alimente de calitate, in
special fructe si legume potrivite pentru dieta.

Sursa: getfit.ro

Alimentatie
Reguli generale pentru orice cura de slabire:
o

eliminarea glucidelor simple (zahar, dulciuri, sucuri) si a alcoolului

eliminarea prajelilor, mezelurilor si a produselor de patiserie

eliminearea produselor de fast-food (mai ales hamburgeri, hotdog, chiar si


nuggets)

consumul vegetalelor bogate in fibre dar sarace in calorii dar si al grasimilor


sanatoase (inclusiv galbenus de ou)

consum ridicat de apa (2-4l pe zi)

mesele zilnice trebuie sa fie mici si in numar de 3-6

nu trebuie sa va infometati; organismul reactioneaza negativ la infometare, creand


un mediu hormonal propice depunerii de grasime si descompunerii proteinelor

respectarea micului dejun

la fiecare masa sa ai o sursa de proteina

a nu se combina carbohidrati cu grasimi (fie ele vegetale sau de origine animala)

fa-ti cont pe fatsecret.com si tineti jurnal de alimentatie NEAPARAT

Legume (CARBO)
castraveti, dovlecei, broccoli, conopida, rucola, patrunjel, tulpini de telina, spanac, fasole
pastai, varza, salata, taratele de psillium (evitam taratele de grau), leguminoasele (fasole,
mazare, linte, naut), ciupercile, ridichi, rosii, salata verde, ardei iute.
Cartofii, chiar si cei dulci (inruditi cu dovleacul) sunt pentru diete de ingrasat sau
mentinere, nu pentru diete de slabit, deci sunt EXCLUSI
Carne si organe(PROTEINE)
Vita (bogata in colagen), oaie, capra, curcan, pui, porc (doar organele (ficat, creier, maduva
etc.).

Peste si fructe de mare (PROTEINE SI GRASIMI BUNE)


Macrou, sardine, hering, somon, ton, ficat de cod

Oua (PROTEINE SI GRASIMI BUNE)


Oua doar de la gaini crescute in liberate. La nevoie cumparam bio (si free range) din
supermarket

Nuci, seminte oleaginoase (GRASIMI BUNE)

Semintele de canepa, semintele de in, nucile, semintele de dovleac, alunele de padure,


semintele de susan. Nuca de cocos aduce grasimi sanatoase si are mai multe efecte benefice
asupra sanatatii. (SA NU FIE PRAJITE SI SARATE, MAI MULT RAU FAC DACA SUNT)

Lapte si produse lactate (PROTEINA SI GRASIMI)

Pe cat posibil din lapte crud. De preferat cele din lapte de oaie, capra, bivolita, integrale (nu
degresate). Daca sunt branzeturi sa fie cu cheag natural. Atentie la continutul de sare din
produsele comerciale sau chiar din cele traditionale
Fructele (CARBO)

De prefertat fructe locale si de sezon, cat mai diverse, de preferat cele de padure. citrice
(lamaia, folosita ca antioxidant si sursa de vitamina C), ananasul (pentru aportul de enzime).
Maslinele si avocado sunt fructe, dar cu continut mare de grasimi sanatoase, foarte bune daca
avem o sursa curata. De evitat fructele uscate(contin foarte mult zahar) si grija trebuie avut
mare grija la CANTITATE, nu se mananca un kg.
Ciupercile (CARBO)
Au beneficii multiple pentru sanatate, aduc proteine si pot ajuta sistemul hormonal si imunitar.
Atentile la riscul de a manca ciuperci otravitoare!
Condimentele si ceaiurile
Sunt folosite pentru imbunatatirea gustului dar si pentru alte beneficii: digestie (piper,
ghimbir), incalzirea corpului (cardamom, anason stelat, ardei iute), efect antioxidant si
protector pentru grasimi (oregano, cimbru, salvie etc.), antibiotic (usturoiul). Alegem
variantele naturale, daca este posibil si locale.
Cerealele (CARBO)
Pseudocereale cum ar fi meiul, hrisca, quinoa, amarant
Alcoolul este exclus
Alcoolul este cel mai rau lucru pe care il poti face intr-o dieta, in afara consumului de zahar.
Alcoolul altereaza mediul hormonal, functionarea ficatului, creste apetitul si blocheaza
arderea grasimilor. Nu, nici un pahar de vin rosu la masa nu e bun daca vrei sa slabesti. Si
nici o bere, in week-end. Le poti bea dar iti vor incetini sau chiar opri progresele.

1. Iei lista de alimente


2. Mergi si faci cumparaturile cu alimente din lista!
3. Arunci din casa sau dai mancarea care nu e in lista
4. Odata ce mancarea a ajuns in frigider, aia ai, aia mananci
5. In deplasare (servici, excursii,etc) iti pui caseroala cu mese, fara scuze
si fara pretexte.
6. Nu toata lumea e are acelas obiectiv ca si tine, mananci ce stii ca
trebuie sa mananci pentru a-ti atinge obiectivul.

1. Alegi garnitura (important pentru micronutrienti: vitamine,


minerale; fibre, etc)
2. Alegi felul principal (important pentru proteina cu valoare biologica
ridicata
3. Gustarile sa fie grasime de origine vegetala(poate sa fie si garniture,
in functie de preferitne) a se evita grasimea in general in anotimpul
cald.
4. Mananci!

Garnituri
Legume (CARBO)
castraveti, dovlecei, broccoli, conopida, rucola, patrunjel, tulpini de telina,
spanac, fasole pastai, varza, salata, taratele de psillium (evitam taratele de grau),
leguminoasele (fasole, mazare, linte, naut), ciupercile, ridichi, rosii, salata verde,
ardei iute.

Nuci, seminte oleaginoase (GRASIMI BUNE)

Semintele de canepa, semintele de in, nucile, semintele de dovleac, alunele de


padure, semintele de susan. Nuca de cocos aduce grasimi sanatoase si are mai
multe efecte benefice asupra sanatatii. (SA NU FIE PRAJITE SI SARATE, MAI
MULT RAU FAC DACA SUNT)

Ciupercile (CARBO)
Au beneficii multiple pentru sanatate, aduc proteine si pot ajuta sistemul
hormonal si imunitar. Atentile la riscul de a manca ciuperci otravitoare!
Condimentele si ceaiurile
Sunt folosite pentru imbunatatirea gustului dar si pentru alte beneficii: digestie
(piper, ghimbir), incalzirea corpului (cardamom, anason stelat, ardei iute), efect
antioxidant si protector pentru grasimi (oregano, cimbru, salvie etc.), antibiotic
(usturoiul). Alegem variantele naturale, daca este posibil si locale.
Fructele (CARBO)

De prefertat fructe locale si de sezon, cat mai diverse, de preferat cele de


padure. citrice (lamaia, folosita ca antioxidant si sursa de vitamina C), ananasul
(pentru aportul de enzime). Maslinele si avocado sunt fructe, dar cu continut
mare de grasimi sanatoase, foarte bune daca avem o sursa curata. De evitat

Cerealele (CARBO)
Putem avea ocazional (1-2 ori pe
cum ar fi meiul, hrisca, quinoa, amarant.

saptamana) si pseudocereale

Fel Principal
Carne si organe(PROTEINE)
Vita (bogata in colagen), oaie, capra, curcan, pui, porc (doar organele (ficat,
creier, maduva etc.).

Peste si fructe de mare (PROTEINE SI GRASIMI BUNE)

Macrou, sardine, hering, somon, ton, ficat de cod

Oua (PROTEINE SI GRASIMI BUNE)


Oua doar de la gaini crescute in liberate. La nevoie cumparam bio (si free
range) din supermarket

Bucataria moderna ne pune la dispozitie foarte multe aparate si ustensile care ne ajuta sa
putem gati sanatos. De cele mai multe ori atunci cand spui cuiva Eu mananc
sanatos imediat se gandeste la o mancare fara gust, eventual in ton cu moda vegana si iti da
o replica pe masura, de genul: Tot ceafa de porc cu cartofi prajiti e sfanta. Or fi avand
cartofii prajiti un gust care place tuturor, dar consumul lor frecvent nu duce catre lucruri
tocmai bune. Exista insa metode prin care mancarea sanatoasa poate deveni si gustoasa.

METODE DE A GATI SANATOS

1.

Cruditatile amestecuri crude de legume si fructe, salate, sosuri crude si alte


preparate fara foc.

2.

Prepararea la aburi - este cea mai sanatoasa metoda de gatit termic. Se poate folosi
un aparat special (steamer) sau se gateste cu ajutorul unei site si a unui capac, deasupra
unui vas cu apa care fierbe. Se pot prepara legume, carne, oua si chiar orez.

3.

Fierberea metoda de gatit sanatoasa, fara a elibera compus toxici. Se pierd mai
multe vitamine decat in cazul prepararii la aburi.

4.

Poaching este metoda de scufundare a alimentelor in apa sau supe si scoaterea


lor rapida. Metoda se foloseste mai ales la prepararea ochiurilor in apa.

5.

Gatirea timp indelungat la temperatura foarte joasa se face de obicei in aparate


speciale numite slow-cooker sau crock pot. Acestea au trepte de pregatire a preparatelor
in mai mult sau mai putin timp, dar de obicei de la cateva ore in sus. Se pot face ciorbe,
tocanite, supe si se recomanda pentru fragezirea carnii.

6.

Coacerea la cuptor trebuie facuta la temperatura mica. Rumenirea si


caramelizarea nu sunt recomandate (sinteza de acrilamida).

7.

Prepararea la tigaie cu apa/supa si ulei - nu este nici prajire si nici fierbere. In


bucataria traditionala mai intai se calesc diverse ingrediente si apoi se toarna apa sau supa.
Noi propunem amestecarea apei sau supei cu uleiul inca de la inceput.

8.

Eliminarea prajelilor si a cuptorului cu microunde. Nu, calirea cepei nu este o


solutie oricat de mult gust ar da ea mancarii.

9.

Uleiul cu punct de fumegare inalt - daca totusi decideti sa caliti usor in tigaie,
utilizati un ulei rezistent la temperaturi inalte (palmier, untura, ghee). Nu fiti zgarciti cu
cantitatea de ulei folosita mai mult ulei, mai putine sanse de ardere. Il puteti scurge ulterior.

10.

Eliminarea condimentelor cu potentiatori de gust, a margarinei si a uleiului de


floarea soarelui (proinflamator).

11.

Gratarul provoaca arsuri si compusi toxici. Daca sunteti nevoiti sa mancati un


preparat la gratar inlaturati partile arse su asociati cu salata de cruditati.

VASE SI USTENSILE DE BUCATARIE PENTRU A GATI SANATOS

In strainatate exista o varietate mare de vase de gatit din materiale care sunt sanatoase
pentru a prepara mancare sanatoasa. Cand vorbim despre astfel de vase ne referim la vase din
materiale care elibereaza cati mai putini compusi toxici in mancarea noastra. Din ce gasim la
noi va recomandam:vasele din fonta, vasele smaltuite, vasele din sticla termorezistenta,
vasele din ceramica (cu finisaj lucios, neporos). Evitati vasele din aluminiu (de obicei
foarte usoare) si tigaile, tavile de prajituri si formele de paine cu strat anti-aderent,
teflon. Folositi vasele din inox atunci cand nu aveti alta solutie mai buna. Optati
pentru linguri si spatule din lemn!

CUM SA DAI GUST MANCARII SANATOASE?

Ierburile si condimentele naturale, in diverse amestecuri pot schimba total un


aliment. In plus, condimentele naturale sunt cunoscute pentru efectele antioxidante.

Sosurile si uleiurile aromatizate cu mirodenii, adaugate dupa prepararea la aburi


scot din impas orice gospodina in devenire. Cand spunem sosuri nu ne gandim la ceva ce
vine in borcan (cu mici exceptii), ci la amestecuri preparate de noi sosuri cu mirodenii,
cu usturoi, cu ceapa, cu ulei, cu iaurt sau smantana, cu suc de rosii, cu ardei, cu oua, etc.

Imaginatia in bucatarie este esentiala. Combinarea ingredientelor astfel incat


rezultatul sa fie o incantare tine de talent

Sursa: getfit.ro

Mai specific:

Cum gatim?

Gatirea alimentelor se refera la diverse procese fizice, chimice, biologice menite sa


imbunatateasca atat calitatile gustative cat si cele nutritive. O parte din operatiunile
gastronomice ajuta la conservarea alimentelor, altele grabesc alterarea. Chiar daca scopul este
unul pozitiv, prin gatire se pot produce si o serie de toxine, mai ales daca pornim de la
alimente procesate, care contin diversi aditivi. Pe masura ce stiinta nutritiei este ajutata de
mijloace moderne se constata un fapt surprinzator: cele mai multe metode folosite pentru
gatirea alimentelor sunt daunatoare calitatilor nutritive. Adica, in loc sa avem un produs finit
mai sanatos si mai hranitor avem un produs finit mai gustos dar toxic.
Metodele de gatit includ taiere, tocare, presare, uscare, fierbere, frigere, prajire, coacere,
afumare, fermentare, coagulare cu acizi si diverse combinatii ale acestora. Gatirea la
microunde este o modalitate noua si potential periculoasa, atat prin denaturarea unor substante
din alimentele propriu-zise cat si a ambalajelor folosite. Gastronomia moderna este o imbinare
intre chimie, fizica, biologie, nutritie si isi propune obtinerea de preparate gustoase si
sanatoase in acelasi timp.
Cum gatim carnea si organele(ficat, creier)?
Carnea si organele contin nutrienti esentiali si ofera proteine si grasimi de calitate, intro forma concentrata si usor asimilabila. Vorbim despre sursele curate, animale crescute in
mod natural. Totusi, temperaturile inalte(frigere pe gratar sau prajire in ulei) induc in
produsele animale transformari chimice cu rezultate toxice. Deci carnea si organele ar trebui
mai degraba fierte(inclusiv supe in care au fiert si oasele) sau coapte(slow-cooker sau cuptor
la temperatura redusa). Carnea fripta, desi a constituit un pas major in evolutia omului si se
considera ca o putem consuma fara efecte secundare majore, poate fi insotita de salate de
vegetale proaspete, pentru contracararea efectului nociv. Incalzirea carnii procesate(mezeluri)
este un lucru complet gresit, de exemplu bacon prajit.

Cum gatim pestele?


Pestele poate fi mancat crud(acolo unde este posibil) sau facut la abur/fiert, fiind o
carne usor de gatit. Pestele la cuptor este acceptabil atat timp cat nu este ars si il tratam din
timp cu zeama de lamaie(antioxidant). Punand pestele pe gratar aproape ca ii anulam calitatile
nutritive punand arsura in celalalt taler al balantei. Prajirea este cea mai toxica, iar daca se
nimereste un pane mancam doar interiorul, eliminand zona de faina arsa in ulei de la
exterior. Pestele afumat poate fi o exceptie in dieta.

Cum gatim laptele si produsele lactate?


Laptele fiert(si pasteurizat) se pare ca este una dintre cauzele principale pentru bolile
cardiovasculare, in principal din cauza proteinelor denaturate si nu a grasimilor, asa cum se
credea pana de curand. De asemenea, raportul dezechilibrat de calciu:magneziu are o
contributie importanta. De aceeea, ideal este sa mancam produse lactate din lapte crud, insa
fermentate: iaurt din lapte crud, branza maturata. Sub pretextul riscului de imbolnavire,
comercializarea de produse lactate din lapte crud este practic ilegala.
Cum gatim ouale?
Ouale pot fi fierte(moi, de preferinta) sau incluse in alte feluri de mancare. Galbenusul poate
fi mancat si crud, in timp ce albusul are nevoie de temperatura pentru inactivarea unor
antinutrienti. Omleta este acceptabila atat timp cat mentinem o temperatura scazuta prin
adaugarea de legume (ceapa, rosii, verdeata). Prajirea clasica poate fi acceptata daca se
respecta regulile de baza impotriva arderii: mult ulei(da, mult, nu putin), timp scurt al vasului
pe foc.
Cum gatim legumele?
Legumele sunt utile crude, cu putine exceptii. Sucul de legume trebuie sa fie facut din
legume reci si consumat pe loc, fara glume de tip suc de legume la sticla, pe cat posibil.
Legumele fermentate(varza, radacinoase, salate) pot fi o alternativa de aport probiotic pentru
cei care nu mananca iaurt. Pentru o digestie imbunatatita legumele pot fi fierte (la abur sau in
apa), dar pierd din vitamine. Prajirea sau frigerea legumelor mi se pare o crima nutritionala.

Ciupercile sunt bogate in vitamine si minerale daca au fost crescute intr-un mediu de
cultura bun (sau culese din natura). Pot fi consumate crude, la abur sau fierte. Prajirea,
coacerea si frigerea distrug prea mult din substantele utile.
Leguminoasele (fasole, mazare, naut, soia, linte) sunt greu de gatit din cauza
cantitatilor mari de substante toxice sau greu digerabile continute. Pentru fiecare in parte
exista moduri traditionale de inmuiere, incoltire, fierbere. Ca si cerealele, leguminoasele
contin diverse substante care pot afecta sanatatea, in special sistemul hormonal si imunitar
(pot declansa boli autoimune).
Cum gatim nucile si semintele?
Nucile, semintele, alunele de padure contin grasimi usor degradabile, deci prajirea lor este
exclusa. Despre inmuierea in apa si incoltire parerile sunt impartite si fiecare tip trebuie tratat
separat, in functie de caracteristicile sale. As evita si macinarea lor, pentru ca se mareste foarte
mult suprafata de contact cu aerul.

Cum gatim fructele?


Fructele sunt un subiect des discutat insa eu cred doar in fructele proaspete, coapte in
copaci, nu pe vapor. Ca exceptie as pune avocado, pe care il mananc tot crud. Ananasul
contine enzime proteolitice iar zeama de lamaie este nelipsita. Fructele de padure sunt pe
primul loc, proaspete sau congelate. Sambruii lor contin grasimi sanatoase, deci trebuie
mancate cu totul. Sucurile imbuteliate sau gemurile, oricat de natural ar scrie pe ambalaj
sunt practic inerte si reduse la nivelul de apa cu zahar.
Cele mai multe condimente contin fitonutrienti sensibili la caldura, deci ar trebui adaugate cat
mai tarziu in procesul de preparare (la final, cand alimentele sunt reci). Intr-adevar, incalzirea
lor elibereaza nenumarate arome, dar nu sunt sigur ca este si varianta sanatoasa. Un caz aparte
este usturoiul, care beneficiaza de o crestere de forta atunci cand este lasat 10-15 minute sa
oxideze, dupa ce este curatat si maruntit.
Pentru mine cerealele sunt pe ultimul loc. Am expus motivele (de ordin personal, dar si
nutritional) pentru care aceasta grupa alimentara atat de promovata ocupa in dieta mea un loc
modest. Pe cat posibil incerc sa fie variante fara gluten (preusodcereale: quinoa, de exemplu).

Produsele procesate din cereale, fie ele declarate integrale sau cu fibre sunt, din punctul
meu de vedere, un dezastru nutritional si o excrocherie. Procesarea are dezavantaje (se pierd
multi nutrienti si ne lasa cu un produs plin de calorii goale) dar si avantaje (se pot elimina
toxine, antinutrienti si alergeni).
Putem combina la aceeasi masa alimente gatite in felul specific si optim pentru fiecare. Eu
sunt pentru mese cat mai simple, feluri de mancare cu putine ingrediente. Astfel obtin un
control nutritional bun (cantitativ si calitativ), savurez fiecare aliment in parte si fac economie
de timp

Sursa: cristianmargarit.ro

Cum alegi cantitatile?

De la stanga la dreapta
1. Ectomorf:

Slab

Articulatii mici

Brate si picioare lungi

Umeri mici

Usor musculos

Piept si fese mici

Tesut adipos minim (fara exercitarea sau in urma diete slabe in calorii)

Pot manca tot ce isi doresc, neexistand pericolul cresterii in greutate

Metabolism rapid si eficient

Hiperactiv

Intampina dificultati in obtinerea masei musculare

2. Mezomorf:
Caracteristici:
- sunt dotati genetic pentru culturism cu potential mare. Prin natura lor sunt musculosi si puternici;
au spatele larg, clavicule lungi, piept plin, talie si incheieturi subtiri, sunt cei mai indicati pentru
culturismul de performanta.

3. Endomorf:
Caracteristici:
Tip solid/gras
Oase masive
Bazin si umeri lati
Strat mare de grasime
Masa musculara mare (mai ales in partea inferioara a corpului)
Apetit alimentar mare
Puternic, dar de multe ori lipsit de energie
Predispus la ingrasare
Predispus la un metabolism incet pierderea in greutate se executa foarte lent
Predispus la boli de metabolism (diabet), boli cardiovasculare si afectiuni ale

articulatiilor membrelor inferioare (genunchi)

Cum sa alegi cantitatile de alimete, daca esti


ectomorf?

Cum sa alegi cantitatile de alimete, daca esti


endomorf?

Cum sa alegi cantitatile de alimete, daca esti


mezomorf?

Ca si suplimente:
Complex de vitamine si minerale
Supliment cu Omega 3

S-ar putea să vă placă și