Colegiul National Mihai Eminescu Toplita

Proiect pentru examenul de certificare a competentelor profesionale

Indrumator: Prof. Muresan Pavel Candidat: Moldovan Andrei Robert

Harghita 2015

Rodajul masinilor si utilajelor dupa

reparatii

INTRODUCERE

Pe parcursul exploatarii unui utilaj,apar situatii in care starea tehnica a acestuiase

degradeaza situatie ce nu mai permite folosirea lui in conditii impuse de eficienta sau
chiar duce laimposibilitatea functionari acestuia.
In aceste cazuri se impune luarea de masuri pentru restabilirea starii tehnice la
parametrii coprespunzatori.
Asa cum se cunoaste, oricat de bine ar fi organizat procesul de conceptie si fabricatie
al unui utilaj, pe parcursul ciclului de viata, in timpul exploatarii acestuia apar
defectiuni care impun refacerea starii tehnice la parametri normali sau la valori
apropiate de acestia.
Cauza principala a acestor defectiuni o reprezinta fenomenul de uzare a carui
masura cantitativa o reprezinta uzura pieselor.
Pentru calitatea prelucrarilor, pe timpul exploatarii utilajului este imperios necesar ca
acesta sa functioneze fara intreruperi iar in cazul in care acestea apar sa fie eliminate
im cel mai scurt tinp.
Mentenanta preventive reduce riscurile de aparitie a intreruperilor prin lucrai
de diagnoza tehnica si intretineri tehnice, de reparare a tehnicii astfel ca prin lucarari
de mentenanta corectiva sa restabileasca in timp cat mai scurt starea tehnica a
utilajelor.
Parcul de masini, utilaje aggregate dintr-o inteprindere, ridica probleme de mare
importanta privind exploatare rationala a lor,mentinerea permanenta a preciziei de
functionare, intretinerea si repararea atenta a acestuia.
Participand la mai multe cicluri de productie timp de mai multi ani, utilajul de
productie isi pierde, partial, dupa un anumit timp de lucru, precizia in functionare,
anumi te parti componente pierzandu-si calitatile tehnico-functionale, ca urmare a
uzurii.De fapt utilajul pierde treptat valoara sa de imbunatatire.
Datorita faptului ca, partile componente ale utilajului se uzeaza in maod diferit,
neuniform, face ca, in timp ce unele piese, datorita modificari dimemnsionale si a

formelor geometrice san u mai poata functiona iar alte piese si subansambulri sa
poata fi folosite o perioada mai mare in exploatare.
Repararea utilajului are ca scop mentinerea si reducerea lui la capacitatea
initiala de functionare.Pentru realizarea acestei sarcini, este necesar ca repararea
utilajului san u se faca la intamplare atunci cand el se avariaza datorita unei uzuri
prea mari, ci sa se faca in mod sistematic si planificat, avandu-se in vedere gradul
diferit in care se uzeaza piesele.
Intretinerea urmareste sa mentina masinile, utilajele si instalatiile in conditii
normale de exploatare intre doua reparatii consecutive, reducand posibilitatea
aparitiei unor reparatii accidentale.
Importanta mentenantei utilajelor este aceea ca, organizarea corespunzatoare a
lucrarilor de intretinere a masinilor si utilajelor asigura marirea duratei lor de
serviciu, adica a perioadei de timp consumate de la punerea in exploatare pana la
scoaterea din uz.
Obtinerea unei durate de functionare normale cit mai lungi se poate realiza prin
incetinirea procesului de uzare fizica a pieselor componente.
Astfel mentionez ca importanta acestei teme consta in faptul ca, pentru obtinerea
unei calitati superioare a produselor cerute si a unei eficiente economice ridicate,
utilajele si instalatiile trebuie sa functioneze la parametric optimi, fara intreruperi sau
opriri accidentale.In conditiile productiei industriale moderne, masinile, utilajele si
instalatiile trebue sa functioneze la parametric optimi,fara intre rupei sau opriri
accidentale, conditia esentiala pentru obtinerea unei calitati superioare a priduselor
cerute si a unei eficiente economice ridicete. Intucat in timpul functionari, masinile,
utilajele si instalatiile se uzeaza fizic, acesta uzare poate provoca erori de prelucrare
si chiar accidente de munca.

Capitolul I
Mentenanta Utilajelor

Beneficiarul unei masini noi doreste sa cunoasca cat mai

detaliat caracteristicile fizice ale acesteia, randamentul si parametrii ei de
functionare.O masina este apreciata de asemeni si pentru serviciile pe care le poate
aduce un timp mai indelungat.
Fiabilitatea reprezinta probabilitatea ca un sistem (echipament, piesa) sa-si
indeplineasca functiunea in mod corespunzator pentru o perioada de timp, in conditii
de exploatare date. Pentru determinarea cantitativa a marimilor caracteristice ale
fiabilitatii elementelor si ansamblelor consecutive, este necesar stabilirea unor indici
pe baza de criterii tehnice, tehnologice sau economice.
Rata scoaterilor din functiune este proportia de ansambluri sau de elemente
constructive care se scot din serviciu in unitatea de timp.Din punct de vedere al
evolutiei in timp a acestui indicator, se disting trei perioade.

- perioada de rodaj, in care vor fi scoase din functiune piese sau ansambluri,
datorita unor defecte ascunse de fabricatie;
- perioada timpului normal de folosire, in care vor avea loc scoateri din
functiune la termene intamplatoare, ca urmare a efectului statistic al unor factori cu
evolutie aleatoare;
-perioada finala, care se caracterizeaza printr-o crestere brusca a fregventei
defectarilor datorita uzuri accelerate a utilajului (degradare).

Mentenanta este de doua tipuri:

- mentenanta preventive, care consta in supravegherea bunei functionari a
utilajului si efectuarea unor revizii periodice;
-mentenanta corectiva, care consta in inlocuiri de componente defecte si
efectuarea de preparatii cand se produc caderi ale utilajului.

Mentenanta conditionala este mentenanta realizata prin intermediul urmaririi

parametrilor de uzura ai elementelor si subansamblelorcheie ale utilajelor, cu
ajutorul unor instrumente specifice (analizoare de uzura, de vibratii, de ulei, etc.),
urmand ca interventiile de mentenanta sa fie realizate inainte de aparitia defectului.
Mentenanta previzionar: reprezinta mentenanta preventiva subordonata analizei de
evolutie, urmarita de parametrii semnificativi ai degradarii bunului (precizia
dimensiunilor, aspectul suprafetei pieselor realizate, etc.), ce permite intarzierea si
planificarea interventiilor.
Mentenanta corectiva: reprezinta ansamblul de activitati realizate dupa defectarea
unui mijloc de productie sau dupa degradarea functiei sale in mod neprevazut. Aceste
activitati constau in localizarea defectelor si diagnosticul acestora, repunerea in
functiune cu sau fara modificari si controlul bunei functionari. Ea se descompune in:
mentenanta curativa si mentenanta paliativa.

Nivele de mentenanta

Mentenanta nivel 0 (zero) Automentenanta

Mentenanta nivel 1 (unu) Preventiva
Mentenanta nivel 2 (doi) Modernizari, Reparatii Capitale

Mentananabilitatea reprezinta caracteristica utilajului de a putea fi

reparat,exprimandu-se prin probalilitatea ca un sistem sa fie repus in stare de
functionare intr-o perioada de timp data. Mentenabilitatea cuantifica calitatea
actiunilor de mentenanta, pentru aceasta, este necesar sa se determine urmatoarele
elemente :

-posibilitatile de aparitie a activitatilor de mentenanta ;

-timpul mediu pentru efectuarea activitatilor de mentenanta ;
-frecventa de aparitie a necesitatii unor actiuni de mentenanta.
Asigurarea mentenabilitatii este determinata de doi factori :
1) accesibilitatea, reprezinta proprietatea utilajului de a permite cu usurinta
inlocuirea unor parti componente ;
2) existenta pieselor de schimb (curele de transmisie, lagare, rulmenti, etc) care se
uzeaza in timpul functionarii.

Capitolul II
Uzarea utilajelor

Uzarea este pocesul de distrugere a suprafetelor aflate in contact,datorita frecarii.

Procesul de uzare se desfasoara in timp si este insotit de pierdere de energie calorica
si de material.
Intretinerea urmareste sa mentina masinile,utilajele si instalatiilor in conditii normale
de exploatare intre doua reparatii consecutive, reducand posibilitatea aparitiei
unorreparatii accidentale.
Obtinerea unei durate de functionare normale cit mai lungi se poate realize prin
incetinirea procesului de uzare fizica a pieselor componente.Este necesar ca periodic
sa se verifice si starea accesoriilor din dotarea masini, utilajului si a instalatiei
respective,chiar daca sunt situatii cand unele dintre acestea sunt folosite mai rar.
Organizarea corespunzatoare a lucrarilor de intretinere a masinilor si utilajelor
asigura marirea duratei lor de serviciu, adica a perioadei de timp consummate de la
punerea in exploatare pana la scoaterea din uz.
In functie de importanta si complexitate, lucrarile de intretinere se executa:

- permanent de catre personalul ce deserveste masina si utilajul;

-periodic de catre echipele de intretinere, in conformitate cu normele prevazute
pentru fiecare masina, utilaj sau instalati.
Uzurile se grupeaza astfel:
-uzura fizica care poate fi: dinamica sau statica;
-uzura morala care la randul ei este de doua tipuri:
-prin depreciere valorica
-prin invechire economica.

Uzura fizica dinamica apare la toate masinile, dar se manifesta numai pe intervale de
timp in care masinile respective functioneaza in mod efectiv si are ca efect:
- modificarea suprafetelor de contact ale unei piese aflate in miscare relative si
ca consecinta imediata aparitia jocurilor intre aceste suprafete;
-modificarea pozitiilor relative ale mecanismelor in miscare si ca urmare o
inrautatire a preciziei de lucru;
-modificarea dimensiunilor pieselor supuse la eforturi;
-modificarea structurii materialului din care sunt confectionate piesele.
La cele mai multe fonduri fixe si in special la masinile unelte, uzura fizica dinamica
duce la o inrautatire a conditiilor de exploatare prin aceea ca se micsoreza precizia de
lucru si ca urmare se mareste procentul de rebuturi.Productivitatea masinii scade
progresiv si la un moment dat exploatarea ei poate deveni neeconomica.Cand uzura
fizica dinamica depaseste anumite limite, exploatarea masinii devine chiar
periculoasa putind provoca accidente materiale sau de persoane.

Uzura fizica statica, se manifesta la toate categoriile de masini indiferent daca

lucreaza sau nu.Uzura statica creste proportional cu durata insasi a existentei
masini(proportional cu timpul calendaristic) insa mult mai incet ca cea dintai.
La modul cel mai general, se poate prezenta cresterea uzurii cu timpul prin
curba U(T),(fig.1) in care se disting trei perioade:
O Ta reprezinta perioada de rodaj in care uzurile cresc la inceput foarte
repede, iar catre sfarsit cresc mai incet;
Ta Tb perioada stabilizata mai mult sau mai putin liniara;
Uzura
fig.1

Ta

Tb

d
Timp

Tb Td- perioada uzurii distructive incare uzurile cresc rapid

Capitolul III
Metode de reparare a utilajului

Din cauza uzurii diferite a utilajelor, in functie de complexitatea si caracterul

productiei, pe plan mondial se practica mai multe metode de reparatii, astfel:
- reparatii dupa necesitate ;
- reparatii cu planificare rigida ;
- reparatii dupa controlul starii utilajelor ;
- reparatii preventive planificate.
Folosirea unei metode sau a alteia se alege in functie de urmatoarele elemente:
-excluderea posibilitatii ca fondurile fixe sa fie scoase in mod neprevazut
din exploatare, datorita uzurii ;
- reducerea la maximum a timpului de imobilizare a fondurilor fixe pentru
executarea lucrarilor de reparatii;
-posibilitatea planificarii termenelor in care fondurile fixe pot fi date in
reparatie.
La momentul actual, cerintele unei organizari moderne si eficiente a
reparatiilor, impun aplicarea reparatiilor de tip preventiv-planificat.
Prin sistemul reparatiilor preventiv- planificate, se intelege ansamblul de masuri
tehnice si organizatorice de intretinere, control si reparare a utilajului, efectuate
periodic la un anumit numar de ore de functionare, in scopul prevenirii uzurii
excesive si mentinerii utilajului in stare de functionare.Sistemul reparatiilor preventiv
planificate. cuprinde in primul rand toate masurile care au drept scop prevenirea unei
uzuri anormale care ar putea duce la avarierea utilajului si la scoaterea acestuia din
uz, inainte de termenul planificat, iar in al doilea rand, prin caracterul sau planificat,
prevede ca toate lucrarile pe care le comporta, de intretinere, control sau reparare, sa
aiba loc la termene stabilite anticipat, avand in vedere particularitatile fizice ale
utilajelor.

Subcapitolul I
Normativele de reparatii ale fondurilor fixe
Elaborarea normativelor de reparatii ale fondurilor fixe, se face cu scopul de a se
asigura utilizarea rationala a mijloacelor productive din cadrul intreprinderilor
industriale, determinarea judicioasa a ciclului si a costului reparatiei. Ele asigura
folosirea unor criterii unitare in calcularea indicatorilor de reparatii.

Conform normativelor, utilajele sunt supuse in timpul exploatarii la

uumatoarele tipuri de reparatii:
-revizie tehnica Rt
-reparatia curenta de gradul 1 Rc1
-reparatia curenta de gradul 2 Rc2
-reparatia capitala Rk
a) Revizia tehnica cuprinde toate operatiile care se executa inaintea unei reparatii
planificate ( curente sau capitale ) si are drept scop sa determine starea tehnica a
fondului fix si principalele operatii ce urmeaza a se efectua cu ocazia primei reparatii
planificate, pentru a asigura o functionare normala a acestuia. Se recomanda
executarea lor in schimburile neprogramate.
Reviziile tehnice se executa la anumite termene, stabilite in functie de:
-caracteristicile utilajului,
-de precizia necesara functionarii,
-de gradul de incarcare a utilajului
-de regimului sau de lucru.
Cu prilejul reviziei tehnice se efectueaza un control amanuntit al functionarii
utilajului, se verifica toate mecanismele din punct de vedere al preciziei,
dimensiunilor, formelor geometrice, in scopul cunoasterii gradului de uzura a
diferitelor piese.
Se verifica cu acest prilej sistemul de racire si de ungere al masinii si
siguranta sa in exploatare.

b) Reparatia curenta reprezinta interventiile ce se executa periodic, in mod planificat,

in scopul inlaturarii uzurii materiale sau deteriorarii locale, prin separarea,
reconditionarea sau inlocuirea unor piese componente, sau chiar inlocuirea partiala a
unor subansamble uzate.

Principalele lucrari ce se executa in cadrul unei reparatii curente sunt:

-demontarea partiala a pieselor si subansamblelor cu uzura frecventa ;

-repararea, reconditionarea si ajustarea acestora ;
-inlaturarea jocurilor care depasesc limitele admisibile si strangerea tuturor
imbinarilor ;
-curatenia si gresarea utilajelor ;
-verificarea functionarii tuturor subansamblelor din lantul cinematic al masinii,
utilajului sau instalatiei ;
- repararea dispozitivelor de productie ;
- reconditionarea stratului de protectie prin vopsirea suprafetelor si partilor expuse
actiunii mediului atmosferic sau diferitilor agenti chimici.
n functie de marimea intervalului de functionare intre doua reparatii, de
importanta lucrarilor ce se executa si de valoarea pieselor sau subansamblelor
reparate, reconditionate sau inlocuite, reparatiile curente se impart in :
-reparatii curente de gradul 1 (Rc1)
-reparatii curente de gradul 2 (Rc2).
c) Reparatia capitala reprezinta interventiile ce se executa in mod planificat, dupa
expirarea ciclului de functionare prevazut in normativ, in scopul mentinerii
caracteristicilor tehnico-economice initiale si preantampinarii iesirii utilajelor din
functiune, inainte de termen.

n cadrul reparatiei capitale se pot executa urmatoarele lucrari :

-demontarea partiala sau totala a fondului fix ;
- reconditionarea sau inlocuirea pieselor uzate, respectiv a unor subansamble
componente care nu mai pot functiona in conditii de siguranta si precizie;
-remontarea utilajului;
-vopsirea suprafetelor exterioare;
-efectuarea de probe si rodajul mecanic.
Reparatia capitala trebuie sa realizeze mentinerea sau imbunatatirea randamentului
masinii, sa readuca utilajul in stare de a corespunde scopului pentru care a fost
construit, sa aiba aceleasi caracteristici si calitati ca si utilajele noi de aceeasi
intrebuintare. Acest lucru poate fi realizat daca odata cu efectuarea reparatiei capitale
are loc si modernizarea utilajului respectiv.
De regula, valoarea unei reparatii capitale nu trebuie sa depaseasca un anumit procent
din valoarea de inlocuire a utilajului.
n afara de revizii tehnice si reparatii curente si capitale, asupra utilajelor se mai
efectueaza intretinerea si supravegherea zilnica.
d) ntretinerea si supravegherea zilnica a utilajului constituie unul din cele mai
importante elemente ale sistemului de reparare preventiv planificat, reprezentand un
omplex de actiuni care asigura lucrul normal al utilajului. Aceste actiuni cuprind in
general lucrarile de intretinere curenta cum ar fi: curatirea si ungerea pieselor,
verificarea conditiilor de exploatare, controlul exterior, controlul incalzirii pieselor
supuse frecarii, inlaturarii defectiuni (fara inlocuire de piese).

Capitolul IV
Planificarea reparatiilor
Prin planificarea reparatiilor se determina urmatoarele:
- volumul lucrarilor de reparare a utilajului la nivel de intreprindere si sectoare de
lucru, pe perioade de timp anuale, trimestriale si lunare;
- tipul reparatiilor pe fiecare utilaj ;
-durata de executie a reparatiilor si volumul de munca necesar ;
- necesar de muncitori, piese de schimb, scule ;
-costul lucrarilor efectuate.
Pe baza elementelor de mai sus, se intocmeste un plan anual de reparatii al utilajelor
conform tabelului 1.
Tabel 1. Plan anual de reparatii al utilajelor. Exemplu

Nr.
inventar

Denumirea
utilajului

Tipul
reparatiei

245142

Masina de gaurit

Rc1

245224

Masina de frezat

245334
245032

Ziua
inceperii
reparatiei

de Obs.

Durata
reparatiei

Durata
functionare

ore

ore

26.IV

60

21000

Rt

15.VI

16

16500

Masina de rectificat

Rc2

19.VII

80

14000

Masina de strunjit

Rk

5.IV

130

18000

Pentru intocmirea planului de reparatii este necesar sa se determine urmatorii

parametrii :
-durata ciclului de reparatii
-structura ciclului de reparatii ;
-durata de serviciu a masinilor.
Durata ciclului de reparatii reprezinta intervalul de timp dintre doua reparatii capitale,
care include si durata de executie a ultimei reparatii capitale pentru utilajul aflat in
exploatare.
Pentru un utilaj nou, ciclul de reparatii incepe in momentul darii in exploatare a
utilajului, incluzand si durata reparatiei capitale.
Structura ciclului de reparatii se compune din totalitatea actiunilor intreprinse in
vederea mentinerii utilajelor in stare de functionare, actiuni care se succed in ordine
cronologica, repetandu-se in mod ciclic.
Structura ciclului de reparatii difera de la un utilaj la altul, fiind determinata de felul
utilajului, conditiile in care lucreaza, durata de functionare a diferitelor elemente
componente, conditiile de fabricatie (productie individuala, de serie sau de masa).
n mod curent, structura unui ciclu de reparatii cuprinde urmatoarea succesiune de
interventii : Rk Rt Rc1 Rt Rc1 Rt Rc2 Rt Rc1 Rt Rc1 Rt Rc2
Rt Rc1 Rt Rc1 Rt Rk.
Cunoscand structura ciclului de reparatii, timpul de functionare a utilajului intre doua
reparatii si felul ultimei reparatii ce s-a executat la utilajul respectiv in anul
precedent, se poate determina pentru fiecare masina, felul si data cand trebuie
executata reparatia.

Capitolul V
Defectiuni la utilaje
Elaborarea unor procedee cu valabilitate generala, de determinare a cauzelor
defectiunilor nu este posibila datorita diversitatii utilajelor, solutiilor constructive
adoptate si conditiilor de functionare deosebite. De aceea ma limitez la indicarea
catorva reguli simple in cautarea defectiunilor, reguli de baza pentru alcatuirea unor
instructiuni pentru utilajul sau grupa de utilaje respectiva.

Se va urmari daca:
-sursa de energie functioneaza;
-transmisia energiei este asigurata;
-organele consumatoare de energie functioneaza.

Daca sursa de energie este in general un motor electric se

urmareste:
- functionarea motorului (zgomote suspecte, indicii ca
merge in doua faze);
-turatia corespunzatoare;
-sensul corespunzator al rotatiei.
Daca sursa de energie este constituita, pe langa motor electric, din
cuplaj, pompa, sisteme de reducere a presiunii si de siguranta, se
urmareste:
-presiunea si debitul fluidului;
-starea filtrelor, supapelor ventilelor;
- sensul de rotatie si starea motorului.
Daca transmisia se face prin curea, lanturi, cuplaje, angrenaje etc.,
se verifica:
-starea curelelor, angrenajelor, cuplajelor etc.;
-modul de functionare al cuplajului, angrenajelor,
ambreiajelor;
-sigurantele;
-imbinarile;
-rulmentii si fusurile arborilor.
Daca transmisia energiei este asigurata de instalatii hidraulice
(conducte, furtune, ventile etc.) se verifica:

-modul cum ajunge uleiul la consumatorii de energie;

-functionarea ventilelor de reglaj;
-etanseitatea conductelor si furtunelor.

Daca consumatorul de energie nu contine elemente hidraulice, se verifica:

-miscarea de rotatie; temperatura rulmentilor arborelui principal;
-jocurile la rulmenti;
-existenta unor zgomote anormale si vibratii;
-functionarea sistemului de ungere si lubrifiantul;
-echilibrarea masinii.

Daca consumatorul de energie contine elemente hidraulice se

verifica:
- modul de circulatie al uleiului pana la pistoane;
-scaparile in sistem;
-existenta griparilor;
- ventilele de reglare;
-sistemul de conducte hidraulice si pistonul pentru a
constata daca nu exista aer in sistem;
-ungerea ghidajelor;
-functionarea ventilelor;
- starea garniturilor.

Capitolul VI
Defectiuni Ia organele de masini
n unele cazuri, organe de masini, relativ simple, sunt hotaratoare pentru
siguranta in functionarea masinilor. Un astfel de exemplu il constituie lagarele de
alunecare radiale si axiale. Avarierea lor poate aparea si la utilaje noi sau dupa
reparatie si perturba considerabil procesul de productie.
n cele ce urmeaza se va prezenta un exemplu de diagnosticare a unor defectiuni
aparute la lagare dar se poate generaliza la diferite organe de masini.
Se procedeaza in felul urmator:
-Constatarea starii masinii inainte de aparitia defectiunii; a faptului ca
deranjamentul sa produs dupa un numar de reparatii si ore de functionare;
a conditiilor de exploatare in care s-a produs avaria, a frecventei
defectiunii;
- Controlul starii sistemului de ungere si a modului sau de functionare prin:
verificarea critica a schemei de ungere; controlul corespondentei schemei
de ungere cu situatia de pe utilaj, In vederea depistarii eventualelor
modificari care au survenit dupa montarea utilajului; controlul fiecarei
conducte, a supapelor, dispozitivelor de dezaerare etc.; verificarea tuturor
imbinarilor;
-Cercetarea aspectelor avariei, prin intrebari adresate salariatilor care
exploateaza utilajul respectiv privind fenomene care au precedat
defectiunea (trepidatii, zgomote, incalzire etc.). Raspunsurile la aceste
intrebari vor trebui interpretate critic de catre personal cu experienta;

-Determinarea starii pieselor din apropierea lagarului propriu-zis (arbore

etc.), precum si a sistemelor care trebuie sa semnalizeze defectarea
lagarului sau modificarea conditiilor de functionare ale acestuia;
- Studierea si completarea instructiunilor de intretinere si functionare a
utilajelor ce contin lagare in vederea prevenirii eventualelor defectiuni.
Activitati pregatitoare:
-inventarierea utilajelor se efectueaza in scopul de a stabili numarul, felul si
starea functionala a utilajelor care urmeaza sa fie reparate;
-gruparea utilajelor care urmeaza sa fie reparate pe grupe de utilaje de acelasi
fel;
- intocmirea desenelor care vor sta la baza executarii pieselor de schimb,
atunci cand acestea se executa in cadrul intreprinderii; in cazul in care acestea nu
se executa in cadrul intreprinderii, se recomanda aprovizionarea din timp a
acestora de la furnizorii de piese de schimb;
Stabilirea tehnologiei lucrarilor de reparatii; in cadrul acestei activitatii se stabileste
felul operatiilor care se vor executa cu ocazia efectuarii activitatii de intretinere si
reparare a utilajelor.
Politica de intretinere trebuie sa se bazeze pe experienta, cum ar fi statistica
defectiunilor proprie sau cea a producatorilor. n functie de cat de completa este
documentatia de intretinere, sarcina de a concepe politica de intretinere poate sa se
dovedeasca a fi mai mult sau mai putin dificila.
n activitatea de conceptie a politicii de intretinere, scopul este de a elabora
instructiuni cu privire la:
-posibilitatile de eliminare a acelor probleme care au tendinta sa se repete;
-gasirea relatiei optime dintre intretinerea corectiva si intretinerea preventiva;
-modul de stabilire a momentului propice pentru inlocuirea unui reper;
Scopul initial al configurarii intretinerii planificate este de a organiza metodele si
personalul de care este nevoie pentru indeplinirea acestei misiuni aceea de a
impiedica aparitia defectiunilor si a defectelor, ceea ce inseamna ca este nevoie de:
-formulare ale documentelor standard (tip);
-descrierea de rutina privind modul de utilizare a formularelor;

-instructiuni de masurare a diferitilor parametri;

-instructiuni privind executarea diferitelor activitati preventive;
-personal disponibil pentru a executa lucrarile conform programului
-conventie cu personalul calificat care sa indeplineasca aceste sarcini, cu sau
fara instructiuni detaliate;

Subcatitolul I
nregistrarea defectiunilor
Documentatia de intretinere contine instructiuni de intretinere, lista de referinte la
piesele de rezerva si alte documente care pot fi elaborate in faza pregatitoare.
Cateva dintre documentele care se cer au anumite caracteristici:
-includ fluxuri tehnologice (de lucru)
desene/planse facute de consultanti

sau figuri care

rezulta

din

-constau in descrieri primite de la producatori

-sunt influentate de documentatia standard a cumparatorului
Cartea tehnica cuprinde:
-caracteristicile tehnice (tipul, parametrii de baza, actionari, dimensiuni
principale si de gabarit, masa)
-descrierea modului de montare cu respectarea conditiilor de baza si
specifice utilajului
-instructiuni de functionare, exploatare si intretinere
-defectari posibile, modul de depistare si remediere, cu precizari asupra
demontarii
-sisteme de comenzi, sisteme de ungere, felul uleiului si timpul de
schimbare a lui
-expunerea grafica cu desenele tehnice ale tuturor subansamblelor
importante, cu numerotarea tuturor reperelor componente si cu numarul

desenului. Fiecare desen este completat cu o lista care cuprinde, in

ordinea reperelor din desen, denumirea piesei, numarul desenului de
executie a piesei sau numarul STAS si numarul de bucati care intra in
componenta subansamblului desenului. Lista cuprinde si sculele
speciale.
Pentru constatarea defectiunilor utilajului este nevoie de verificarea acestuia la
functionare,urmata de demontarea partiala sau totala,curatarea si spalarea pieselor
Dupa spalare si uscare, piesele se supun procesului de constatare a defectelor si
sortarea se face in: piese bune, piese de reconditionat (reparat) sau de inlocuit si piese
neutilizabile. Vor fi admise ca piese bune numai acelea care se incadreaza strict in
prescriptiile din documentatia masinii.
Dupa constatare pot rezulta urmatoarele categorii:
-piese care se incadreaza in prescriptiile tehnice privind dimensiunile,
calitatea suprafetelor, caracteristicile fizico-mecanice etc. si sunt bune
de utilizat in forma respectiva fara alte interventii;
-piese care nu se incadreaza in prevederile prescriptiilor tehnice, insa prin
suprapunerea acestora unor operatii cum sunt cele de reconditionare
printr-un procedeu adecvat si cu o tehnologie corespunzatoare, rezulta
piese bune de utilizat;
-piese la care nu se pot sau la care nu se justifica, din punctul de vedere
tehnico-economic, sa fie reconditionate, din cauza gradului avansat de
uzare sau deteriorare.
Piesele bune se remonteaza in masina, utilajul sau instalatia respectiva (de
regula, aceasta se afla in reparatie), sau se introduc cu forme de predare in magazia de
piese de schimb, in vederea refolosirii lor.
Organele masinilor, utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si scoase din uz
datorita cauzelor aratate mai sus, cat si unor defecte constructive sau reparatiilor
defectuoase.
Raportul zilnic asupra evidentei si functionarii utilajelor cuprinde:
-utilajele cu numarul de inventar
-orele de functionare pentru fiecare schimb
-consumul de combustibil si lubrifianti

-stocul de combustibil si lubrifianti la sfarsitul schimbului

-rubrica de observatii

Subcapitolul II
Evaluarea defectiunilor

Din momentul in care defectiunea este rezolvata si sistemul tehnic

functioneaza din nou, este necesara verificarea prin masuratori pentru ca
functionarea sa fie acceptabila. Adeseori este ceruta evaluarea
urmatoarelor aspecte:
-functionarea sa fie corecta in conformitate cu documentatia tehnica
-lucrarea sa fie executata intr-un mod adecvat
-locul sa fie curatat si fara urme ale lucrarii.

Actiuni:
-monitorizarea;
-inspectia;
-calibrarea/ajustarea;
-inlocuirea unor parti;
-lubrificarea;
-vopsirea;

-curatirea.

Scopul inregistrarii defectiunilor este:

-sa se stie unde este localizata problema
-sa se stie din ce cauza a aparut
-sa se stie cand a aparut

-sa se inteleaga ce fel de reparatii trebuie facute

-sa se stabileasca ce specializari, piese de rezerva sau materiale sunt
necesare.

Aceasta inseamna ca este nevoie de un formular de inregistrare a defectiunilor

cu spatiu suficient pentru a introduce toate informatiile necesare
intregului proces.
Unele intreprinderi utilizeaza urmatorul formular pentru centralizarea
defectiunilor, cauzelor si remedierilor pentru fiecare utilaj in parte :

Nr. crt

1
2
.
.
n

Tipul defectului

Cauzele
producerii
Modul de constatare
defectului

Modul

Subcapitolul III
Controlul

Din momentul in care defectiunea este rezolvata si sistemul tehnic

functioneaza din nou, este necesara verificarea prin masuratori pentru ca
functionarea sa fie acceptabila.
Adeseori este ceruta evaluarea urmatoarelor aspecte:
-functionarea sa fie corecta in conformitate cu documentatia tehnica
-lucrarea sa fie executata intr-un mod adecvat
-locul sa fie curatat si fara urme ale lucrarii

OPERATII PREGATITOARE IN VEDEREA REPARARII

Primirea pentru reparare

Prespalarea

Demontarea

Curatirea si spalarea dupa demontare

Constatarea defectelor pieselor demontate

Sortarea pieselor

DEMONTAREA- lucrarile de demontare depind de constructia masinii,

utilajului sau a instalatiei si de felul reparatiei.La reparatiilee curente
Rc1 si Rc2 se demonteza numai subansamblurile defecte, iar la
reparatiile capital Rk, intreg utilajul.

Metoda in front- demontarea utilajului de la inceput pina la sfirsit la un

singur loc de munca. Se aplica atunci cind utilajul trebuie demontat
numai partial.

Metoda pe banda- demontarea se realizeaza treptat, in cateva posture de

lucru pe linia de demontare.Se aplica in cazul demontarii complete a
utilajului

CURATIREA SI SPALAREA DUPA DEMONTARE

Se realizeaza in scopul indepartarii depunerilor si impuritatilor pentru a

permite constatarea dfectelor si efectuarea lucrarilor ulterioare in conditii
corespunzatoare.

METODE -mecanice
-fizico-chimice
Mecanice se preteaza indeosebi la indepartarea de pe suprafetele masinilor,
utilajelor si a pieselor component ale acestora a bavurilor, oxizilor,
vopselei vechi etc.
Procedee
*

curatirea manuala a pieselor

curatirea prin sablare

curatirea in tobe

Fizico-chimice cele mai des utilizate, deoarece sunt foarte productive,

asigura o suprafata perfect curate si pot fi mecanizate si automatizate
toate lucrarile legate de spalare. Au la baza folosirea solutiilor chimice, a
ultrasunetelor, curatirea prin bombardarea cu ioni si prin utilizarea unor
solutii si compusi speciali asociati cu ultrasunetele sau curentul electric

Subcapitolul IV
Defectele masinilor si echipamentelor industriale generalitati.

Functionarea masinilor,utilajelor si instalatiilor si obtinerea unor

indicatori de fiabilitate ridicati depinde de evitarea defectarilor
si de reducerea la minim a caderilor. Defectele si iesirile din
functiune ale masinilor,utilajelor si instalatiilor se clasifica dupa
mai multe criterii:
1.

Dupa caracterul remedierii , defectele sunt :

definitive implicand necesitatea executarii repararii si
restabilirii capacitatii de functionare;
intermediare care sunt datorate unor modificari accidentale, usor
de remediat, ale regimului de lucru.

2.

Dupa dependenta dintre defecte sunt :

defecte primare;
defecte secundare care apar ca urmare a unor defecte
neidentificate si neremediate in timp util.

3.

Dupa simplitatea depistarii defectele sunt :

defecte evidente;
defecte ascunse.

4.

Dupa modul de aparitie in timp sunt :

defecte bruste al caror efect este modificarea imediata a
caracteristicilor de functionare;
defecte lente , care evolueaza treptat, pe masura functionarii
masinilor.

5.

Dupa cauzele cale le produc cele mai frecvente defecte sunt :

accidentale , datorate manevrarii si exploatarii neatente;
datorate uzurii, care apar numai dupa un anumit timp de
exploatare;
datorate imbatranirii cauzate de exploatarea indelungata a
masinilor;
defecte cauzate de factori externi intamplatori cum ar fi: poluarea,
coroziunea, incendiile, cutremurele,s.a.

CONSTATAREA DEFECTELOR se realizaza prin:

Controlul vizual pentru depistarea crapaturilor, rupturilor,

uzurilor accentuate, exfolieri, rizur
Controlul cu instrumente si aparatura obisnuita pentru
determinarea uzurilor, fisurilor car nu se vad cu ochiul libr
Controlul cu instrumente si dispozitive speciale pentru masurarea
uzurilor la rulmenti, roti dintate
Controlul elasticitatii arcurilor, segmentilor
Controlul defectoscopic nedistructiv

Metode de control
Stabilirea gradului de uzura si determinarea starii masinilor,utilajelor si instalatiilor
pentru alegerea pieselor bune, a celor de reconditionat si a stabilirii celor de inlocuit,
este necesar sa se faca un control amanuntit.
Controlul se poate face :
-vizual;
- prin masurarea dimensiunilor si verificarea formei;
- prin supunerea organelor de masini importante la solicitari variabile;
- prin aplicarea metodelor de control defectoscopic, nedistructive.
n acelasi timp cu desfasurarea acestor etape de control se va face si o
sortare a pieselor, precum si intocmirea fiselor de constatare in care se inregistreaza
natura defectelor, numarul pieselor care se repara sau se inlocuiesc, precum si
volumul de manopera necesar acestor operatii.

Capitolul VII
MASURI DE TEHNICA A SECURITATII MUNCII,
PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR
LA LUCRARILE DE NTRETINERE
REPARARE SI EXPLOATARE

Instructiunile de protectie a muncii care se refera la folosirea masinilor si

utilajelor a SDV-urilor se impart pe specialitatile muncitorilor si anume
pentru fiecare existand unele instructiuni specifice:
lacatusarie, care lucreaza la intretinere ,revizia si repararea partilor mecanice
ale utilajelor de ridicat transport ;
electricieni, care lucreaza la intretinerea, revizia si repararea echipamentului
electric al utilajelor:
macaragii care lucreaza, pe aceste utilaje :
legatorii de sarcini si cei ce manuiesc instalatiile de ridicat cu comanda de la
sol.

Caile principale pentru aplicarea masurilor de tehnica a securitati muncii in

societatiele comerciale sunt :

Controlul periodic al starii utilajelor, al starii ingradirilor si dispozitivelor

de protectie de la masinile-unelte, aparate si mecanisme, al starii de
functionare a instalatiilor de ventilatie si incalzire, al curateniei locurilor
de munca, atelierelor si al spatiilor sanitare;

Verificarea starii si utilizarii de catre muncitori a dispozitivelor si

instalatiilor de siguranta (ochelari de protectie, masti impotriva prafului
sau a gazelor, etc.);

Urmarirea respectarii de catre muncitori a regulilor de igiena personala, in

special in locurile de munca in care se lucreaza cu substante nocive;

Difuzarea prin diverse forme a masurilor de tehnica a securitatii muncii si

a instructajului periodic al muncitorilor privind problemele protectie a
muncii.

In scopul eliminarii pericolului de accidente la locul de munca este necesar sa

se respecte urmatoarele masuri si reguli principale:
mbracamintea de lucru trebuie sa fie bine stransa pe corp, mansetele de
asemenea, bine stranse, iar hainele incheiate;

Cozile si manerele uneltelor de mana vor fi executate din lemn de esenta tare,
fiind bine fixate si vor avea dimensiuni care sa permita prinderea lor in
siguranta si comoda ;
Daltile, surubelnitele, si pilele vor fi bine fixate in maner si prevazute in acest
scop cu un inel metalic pentru fixarea manerului de lemn pe capatul
dinspre scula;
Folosirea uneltelor de mana cu suprafete de percutie deformate, inflorite sau
stirbite, precum si a uneltelor de mana improvizate este interzisa;
Diverse lucrari de lacatuserie care se executa in spatii cu mediu exploziv
trebuie executate numai cu scule din materiale neferoase ( cupru, bronz,
etc.)
Uneltele de mana actionate electric sau pneumatic vor fi prevazute cu
dispozitive sigure pentru fixarea scule, precum si cu dispozitive care sa
impiedice functionarea lor necomandata ;
Alimentarea lampilor ce servesc la iluminatul local al diferitelor locuri de
munca se va face numai de la surse cu tensiuni de 24V, tensiune
considerate ca nepericuloasa in cadrul undei atingeri accidentale ;
Pentru protectia impotriva electrocutarii prin tensiuni accidentale de atingere,
toate masinile unelte, carcasele metalice ale utilajelor electrice de
actionare, comanda si controlul vor fi protejate prin legare la pamant si
la nul, inainte de darea lor in exploatare ;
Toate masinile si instalatiile din ateliere trebuie sa fie in buna stare de
functionare sa aiba dispozitivele de pornire asezate la indemana, astfel
incat sa excluda posibilitatea manevrarii lor intamplatoare;
Se interzice executarea lucrarilor pe masini-unelte cu instalatii si mecanisme
defecte, cu scule defecte, precum si de catre persoanele care nu cunosc
particularitatile constructive ale masinii-unelte respective;
Zonele periculoase ale masinilor-unelte si instalatiilor trebuie sa fie prevazute
cu paravane sau ecrane de protectie fixate constructive;
Piesele care se prelucreaza trebuie sa fie fixate in dispozitivul de prindere;
La prelucrarea pieselor care ies din afara gabaritului masinii-unelte este
necesar sa se amenajeze aparatoare speciale;

Pietrele abrazive ale polizoarelor si masinilor de rectificat trebuie sa fie

ingradite cu aparatoare din tabla prevazute cu ecrane transparente;
Pietrele abrazive, inainte de a fi montate pe masinile-unelte, trebuie sa fie
incercate la masini speciale la turatii care sa depaseasca cu 50-60 %
turatia de lucru;
Se interzice oprirea masinilor-unelte cu obiecte improvizate;
Repararea, ungerea sau curatirea masinilor-unelte, mecanismelor si aparatelor
se va face numai cand acestea nu functioneaza.
Demontarea si deplasarea ansamblurilor grele trebuie sa se faca cu ajutorul
unor dispozitive si instalatii speciale. este interzisa folosirea in acest
scop a funiilor, rangilor, etc.
Spatiile in care se efectueaza lucrari de reglare ale motoarelor in functiune
trebuie sa fie bine ventilate si prevazute cu conducte de captare a gazelor
Locurile de munca trebuie sa fie mentinute in stare curata si sa fie bine
iluminate.
nainte de demontare, toate ansamblurile trebuie sa fie golite de lubrifianti si
combustibil, care se colecteaza in rezervoare amplasate in conformitate
cu normele P.S.I.
Vopsirea partilor componente ale acestora se va executa in incaperi, cabine,
boxe, nise, care vor fi prevazute cu instalatii de ventilate eficienta pentru
a se preveni inbolnaviri. Toti muncitori vopsitorie care manipuleaza
acuri, vopsele si materiale decapante vor fi dotati cu imbracaminte de
protectie speciala .Se interzice folosirea focului deschis, fumatul, etc. in
incaperile unde se executa vopsirea, prepararea sau depozitarea
vopselelor.

BIBLIOGRAFIE

-V.Drobota; N.Atanasiu; N.Stere; N.Manolescu; M.Popovici; -Organe de masini si

mecanisme-manual pentru licee industriale si agricole, clasele a X-a, a XI-a, a XII-a
si scoli profesionale BUCURESTI, EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA, R.A
1993

-Dumitru N. Olaru; Tribologie(elemente de baza asupra frecarii, uzarii si ungerii);

Editura: Universitatea Tehnica Gh. Asachi; Iasi; 1995.
-Pascovici D.M.; Lubrificatia- prezent si perspective; Editura Tehnica; Bucuresti;
1985.
- Prof. univ. dr. ing. GH. Zgura; Prof. gr.1. Ing. E. Ariesanu; Prof. gr. 1. GH. Pieptea;
Utilajul si tehnologia lucrarilor mecanice; Editura Didactica si pedagogica; Bucuresti;
1983.
-Utilajul si tehnologia asamblarii si montajului A.Ciocarlia; M.Vasilescu-Asamblarea,
intretinerea si reparatia masinilor industriale

-A.Ciocarlia; M.Vasilescu-Asamblarea, intretinerea si reparatia masinilor industrialemanual pentru clasa a XII-a , liceea industriale BUCURESTI, EDITURA
DIDACTICA ALL -2000
-I.Gheorghe; M.Voicu; Paraschiv -Tehnologia asamblarii si montajului -manual
pentru licee industriale clasele XI-XII sau anii IV-V, scoli de maistri si de specializare
postliceeala BUCURESTI, EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA-1977
- ro. Wikipedia.
-www.protectiamuncii.ro
- www.vts.rdn.ac.uk/- ghiduri pentru elevi