Proiect Posdru 63659

Nicola Alexandra XII RP

Argument
Blaturile colorate sunt superioare blaturilor albe, prin adugarea zahrului ars sau a pulberii de
cacao.Zahrul ars influeneaz pozitiv culoarea i aroma blatului, iar pudra de cacao imprim
culoarea specific brun-acaju i aroma deosebit de plcut. n structura prjiturilor cu blat
colorat, se armonizeaz cu crema de cacao, crema de ganaj, fondant de cacao, ciocolat, astfel
nct prin coninutul ridicat de cacao acestea stimuleaz favorabil sistemul nervos al
consumatorilor. Dintre prjiturile ce au la baz blatul colorat putem aminti :

barotate-Cuibulee, nit cu crem de cacao,Crizanteme, Delice;

glasate- Amandine, Bucureti, Margarete, Coulee, Violete;

acoperite cu crem-Buturug mic/mare.

Pentru pregtirea prjiturilor cu blat colorat se folosesc urmtoarele semipreparate:

blaturi colorate,

sirop cu rom,

creme de diferite culori,

baroturi,

fondante,

fructe confiate,

ciocolat preparata.

Celelalte componente ale prjiturilor cu blat colorat (fructe confiate, drajeuri, siropuri)
determin mrirea coninutului de glucide uor asimilabile, mbuntirea aspectului i a
gustului.
n funcie de componentul de baz, aceste prjituri se pot clasifica n dou grupe:
prjituri cu blat colorat cu zahr ars;
1

prjituri cu blat colorat cu cacao.

Prajituri ce au la baza blatul colorat

Prajituri barotate:
Sonde
Cuibulete
Crizanteme
Delice
Cortulete
ni cu crem de cacao
Prajituri glasate:
Amandine
Cosulete
Violete
Bucuresti
Acoperite cu crema:
Buturuga mica
Buturuga mare

Clasificarea semipreparatelor dupa materia de baza:

Cap. I
Materii prime si semipreparate
Prajituri Violete
Materii prime:
Pentru blat:
faina

300 g

oua

120 g

zahar

200g

apa

80 ml

ulei

15 ml
Pentru crema:

galbenusuri

80 g

zahar pudra vanilat

150 g
4

margarina

250 g

cacao

100 g

rom

30 g
Pentru decor:

zahar farin

50 g

fructe confiate

25 g

crema de cacao

150 g

fondant colorat

300 g

Semipreparate:
blat colorat cu zahar ars

220 g

sirop de rom

150 g

fondant violet

300g

crema cacao

200 g

fructe confiate

25 g

Cap. II
Indici de calitate ai materiilor prime si ai semipreparatelor din punct de
vedere organoleptic

Laptele de o buna calitate are culoarea alba cu nuanta usor galbuie, fara miros si gust
neplacut.
Faina trebuie sa aiba culoarea specifica alb-galbuie, mirosul characteristic, fara miros
strain, acru sau ranced, iar gustul usor dulceag, fara scrasnet la mestecare.
Ouale trebuie sa aiba coaja spalata, curatata, integra; galbenusul dur, putin vizibil si el sa
ocupe pozitia centrala, fara a fi deplasat; albusul transparent.
Uleiul trebuie sa aiba miros specific, fara urme straine, cu miros ranced.
Zaharul de culoare alba, cu stralucire caracteristica, cristale uscate, uniform calibrate,
nelipicioase, neaglomerate, care curg liber.
Crema de cacao cu o calitate exceptionala este cea cu gust de cacao puternic, dulceag si cu
o consistenta omogena
5

Fondantul trebuie sa prezinte un aspect mat, nelipicios si un miros caracteristic.

Cap. III
Operatii pregatitoare specifice materiilor prime si ai
semipreparatelor
Operaiile pregtitoare sunt urmtoarele :
spalarea oualelor, dezinfectarea lor si stergerea
omogenizarea cremelor i aducerea la temperatura i consistena optim a fondantului i a
ciocolatei;
tierea fructelor confiate n cuburi mici (ca ingredient al cremei) sau n forme geometrice,
florale (pentru decorare) ;
pregtirea blatului: nivelarea, raderea sau haurarea feei lucioase, ndreptarea marginilor i
tierea pe plan orizontal n dou sau trei foi (n funcie de prjitur) egale ca grosime (numite
icapace"). In acest scop blatul se aaz pe masa de lucru cu faa n jos, cu diagonala spre
lucrtor i se taie cu cuitul de cofetrie bine ascuit (sau riglat).

Asamblarea semipreparatelor cuprinde urmtoarele faze :

Tramparea const n stropirea foilor de blat cu sirop i se realizeaz alternativ cu umplerea.
Pentru aceast operaie foaia de blat, ce a constituit baza, se aaz pe planet cu seciunea n
sus i, cu pensula nmuiat n sirop, se stropete uniform de la o margine la alta, att ct s se
asigure :
nmuierea uoar a blatului ;
accentuarea gustului dulce i a aromatizrii;
uurarea ntinderii cremei i favorizarea aderenei
acesteia la blat.

Procesul tehnologic de obtinere al

produsului
Violete
Blatul:
1. Se separa albusurile de galbenusuri.
2. Albusurile se bat spuma cu 3/3 din cantitatea de zahar.
3. Galbenusurile se amesteca cu cealalata cantitate de zahar si cu cantitatea de apa.
4. Peste galbenusuri se adauga albusurile batute spuma,se omogenizeaza, adaugandu-se
apoi zaharul griat temperat.
5. Se adauga faina sub forma de ploaie si se amesteca pana la omogenizare.

Crema:
1.Margarina trebuie sa fie moale, dar nu topita.
2.Se alifiaz margarina pana devine ca o crem subtire
7

3. Se pune zahrul pudr si se mixeaz bine de tot, pan se omogenizeaza complet.

4.La sfarsit se pune cacaoa, galbenusurile si romul.
Crema se face rapid si este foarte aromata.

Prjiturile Violete prezint multe particulariti tehnologice.

Blatul se taie n dou foi, se trampeaz cu sirop cu rom i se umple cu crem de
cacao.
Dup presare, suprafaa blatului se unge cu un strat subire de crem i se
traseaz o reea cu ochiuri ptrate cu latura de 5,5 cm.
In fiecare ptrat se toarn crema cu poul cu dui, sub form de emisfere.
Dup o bun rcire se porioneaz n buci ptrate, se pudreaz cu zahr farin.
i se glaseaz n fondant violet.
Se decoreaz cu:
-fondant violet turnat cu cornetul dup fantezia lucrtorului (grtar sau petale,
de floare):
-crem de cacao turnat n avelin mic, ce poate completa i gramajul;
-fructe confiate fixate n avelin.
Se servesc in chese.
Umplerea blatului const n aezarea cremei cu paleta pe mijlocul foii trampate, ntinderea cu
cuitul de cofetrie de la centru spre margini, n strat uniform i de aceeai grosime cu foaia de
8

blat, aezarea peste crem a celei de-a doua foi de blat. Se trampeaz apoi, continund cu
ntinderea cremei i acoperirea cu a treia foaie (suprafaa blatului cu seciunea n sus), care se
trampeaz.
Rolul umpluturii :
component de baz n structura prjiturii;
stabilizeaz foile de blat;
particip n cea mai mare parte la formarea valorii alimentare ndeosebi cu factori
energizani, i la formarea nsuirilor senzoriale (gust, miros, culoare) ;
asigur nlimea prjiturii.
Presarea se execut concomitent cu umplerea, pentru foaia a doua cu mna, iar pentru ultima
foaie cu ajutorul unei planete, pentru a asigura o nlime uniform a blatului umplut, aderarea
foilor la crem i eliminarea golurilor de aer.
Rcirea presupune introducerea blatului umplut, i aezat pe planet, n camere frigorifice la
temperatura de 0 . . . +4C, pentru a se ntri crema i pentru a se putea tia uor i frumos.
Porionarea blatului bine rcit se ntoarce cu ajutorul unei planete metalice, astfel nct baza
s devin suprafaa prjiturii. Se taie n buci de form paralelipipedic, cubic, cilindric, cu
dimensiuni i mas apropiat gramajului unei prjituri, completat apoi cu componentele de
finisare.
Finisarea direcioneaz aspectul prjiturii prin dou operaii: acoperirea i decorarea.
Acoperirea urmrete crearea fondului general al prjiturii, care se asigur prin :
mbrcarea total sau parial n crem, folosind poul cu pri sau cuitul;
barotarea numai a suprafeei laterale, ce se realizeaz prin ungerea cu un strat subire de
crem i aplicarea barotului;
glasarea n fondant sau ciocolat prelucrate prin fluidizare, n care se introduc pe rnd
prjiturile cu ajutorul unei croete, acoperindu-le numai 3/4 din nlime. Dup glasare se aaz
pe un grtar prevzut cu o tava colectoare,
pentru a se scurge excesul de glazur.
Decorarea
definitiveaz aspectul prjiturii;
individualizeaz prjiturile ;
9

imprim nsuirile estetice, atractive i gustative.

Decorarea se realizeaz numai pe faa superioar a prjiturii, cu crem turnat, n general, cu
pri mic (sub form de frunzulie, rozete, aveline) sau cu dui mic (sub form de epi), cu frica
(sub form de aveline sau spirale). Decorarea se poate face i prin aplicarea pe suprafaa
prjiturii unse cu crem, sau n completarea ornrii cu crem ori frica a unor motive florale
sau geometrice.
Ambalarea prjiturilor se face prin aezare n chese de hrtie pergaminat i apoi n capse,
cu care se pot pstra n camere frigorifice curate, fr mirosuri strine, la
temperatura de +4C i umiditatea de 75%.
Termenul de garanie este de 1272 ore din momentul preparrii, n funcie de
caracteristicile produsului.

Cap. IV
Indici de calitate ai produselor de patiserie-cofetarie din punct de
vedere organoleptic

Prajiturile Violete
Forma: specifica sortimentului
Aspect: atragator, estetic cu o culoare specifica fondantului folosit
Gust: placut, potrivit de dulce, determinat de semipreparatele folosite .

10

Cap. V
Vase si ustensile specifice laboratoarelor de patiserie-cofetarie
Ustensilele
-se folosesc la operaiile de preparare, ornamentare i decorare a produselor de patiserie i
cofetrie.Cele mai cunoscute i mai mult folosite sunt urmtoarele :
Cazanelul de cofetarie este confectionat din tabla de cupru, cositorita
in interior, sau din otel inoxidabil de marimi diferite, fiind prevazut cu doua minere.
Este folosit pentru fierberea si omogenizarea compozitiilor.

Chipceaua - este confectionata din tabla de cupru, cositorita n

interior, n diferite marimi (ntre 0,5003,000l); sau din otel inoxidabil,

11

este prevazuta cu maner. Se foloseste pentru pregatirea si omogenizarea

cremelor, a compozitiilor i glazurilor n cantitate mica.

Tava pentru prajituri - confectonata din tabla neagra, poate fi cu

margine sau fara margine, fiind folosita pentru coacerea blaturilor, checurilor etc.

Sinia - confectionata din tabla de cupru cositorit sau din otel

inoxidabil, de forma rotunda cu baza concava, este folosita la coacerea
placintei romanesti si la expunerea acesteia pentru vanzare.

Placul - este confecionat din tabla de aluminiu si are forma dreptunghiulara; se utilizeaza la
finisarea produselor de cofetarie.

Cercul pentru tort de forma rotunda se foloseste la coacerea blaturilor.

Rama dreptunghiulara este confectionata din banda metalica, asamblata

si dimensionata dupa numarul de portii.

Gratarul pentru glasat prajituri - este confectionat dintr-o tava cu

picioruse si doua minere din sirma cositorita. Pe rama este asezata o plasa
din sirma subtire.

12

Trusa de duiuri si sprituri - cuprinde un numar de 1012

sprituri, cu virful z i m t a t s a u d u i u r i (forme metalice) cu virful
drept. Sunt confectionate din tabla cositorita si se utilizeaza,
impreuna cu posul, la ornamentarea si decorarea prsjiturilor si a
torturilor.

Telul tip cofetar - este confectionat din sarma de otel cu minerul din lemn (uneori
din sarma). Se produce n trei marimi u functie de utilizari. Este folosit pentru batut frisca,
albusuri,etc.

Croeta - este confecionata din srma, cu minerul din lemn tare.

Este prevazuta cu 2, 3 sau 4 furcheti sau cu inele de diferite diametre. Cu
ajutorul ei sunt glasate prajiturile, bomboanele etc.

Ruloul reglabil - pentru tiat coca este confectionat dintrun ax de oel pe care sunt montate discurile taietoare (din otel
inoxidabil).

Cuitul de patiserie - confectionat din otel inoxidabil cu lama flexibila, are diferite marimi. Se
utilizeaza n patiserie si cofetarie, pentru umplerea i portionarea blaturilor, aluaturilor i glasarea
torturilor.

13

Sita - este confecionat dintr-un cilindru din tabla sau lemn pe care se monteza la una din
extremitati o plasa din sarma ce constituie suprafata de cernere pentru faina, amidon, zahar farin,
cacao etc.
Merdeneaua - este confectionata din lemn, de form cilindrica, prevazuta cu manere. Este
utilizata pentru ntinderea aluaturilor.
Barfe - este o perie confectionata din lemn, cu minerul lung, avand montate la unul din capete
fire din par de porc sau plastic. Se foloseste la ungerea tavilor cu grasime, ndepartare surplusurilor de
fina de pe tavi, foi Dobo, Richard, aluaturi etc.
Forme diferite - confectionate din tabla cositorita sau neagra. Forma geometrica determina
forma finala a produsului. Sunt folosite pentru coacerea savarinelor, rulourilor,cozonacilor, tartelor etc.

Utilajele
Malaxorul - este folosit la omogenizarea si framantarea ( malaxarea)
unor aluaturi. Dupa constructie, sunt doua tipuri : malaxor cu melc si malaxor cu brat
oscilant. Inainte de nceperea operatiei de malaxare se verifica starea de
curatenie, se executa o proba de functionare a masinii, apoi se ncarca cuva cu
4045% din volumul sau, se nchide gratarul din s r m a d e i n o x s i s e
porneste motorul electric. Dupa malaxare (care dureaza 51 0 m i n ) s e deconectezaa motorul de la curentul electric, se descarca cuva, se curata si se
spala cu apa calda.
Laminorul pentru aluat - se foloseste la prelucrarea foietajului
n patiserie. Pentru ocuparea unui spatiu cat mai mic n laboratoare, n
perioada cnd masina nu lucreaza, tabliile sunt rabatabile. Se transporta
masina de la locul de depozitare pna n dreptul dulapului rece n care se
gaseste depozitat aluatul.Se curata panza transportoare si cilindrii de praf,
dupa care se executa legatura electrica. Dupa reglarea distantei dintre cilindri
se executa o proba n gol si numai dupa aceea se poate ncepe lucrul.
Muncitorul care efectueaza aceasta operatie umple buncarul cu faina, aseaza
aluatul pe banda si porneste motorul electric. Dupa trecerea aluatului prin valt, prin atingerea
opritorului limitativ, banda si schimba sensul si aluatul trece din nou prin valt ajungand n dreptul

14

lucrtorului care l mpatureste, l reaseaza pe banda care l transporta din nou prin valt. Operaia se
repeta ori de cte ori este prevazuta n procesul tehnologic de turare.
Cuptorul - este ntrebuintat n laboratoarele patiserie pentru coacerea
aluaturilor, a blaturilor, a preparatelor de patiserie etc. Cuptorul se compune, n general,
dintru-un schelet metalic mbracat la exterior cu tabla, emailata si uneori cu tabla din otel
inoxidabil n interiorul scheletului se gasesc montate tobele, care au aspectul unei camere
confectionate din tabla neagra sau emailata, avand pe peretii laterali trei pana la patru
suporturi din otel laminat pentru sustinerea gratarelor cu tavi.
Masina de tablat fondant - se compune dintr-o carcasa de tabla n interiorul careia se afla
motorul care pune n miscare cilindrul de prelucrat fondantul. Cilindrul efectueaza o miscare de rotatie
continua si este nconjurat de o carcasa de racire. Siropul fierbinte este alimentat din bazinul prevazut
cu capac si un robinet, la cilindrul de prelucrat fondantul, care are un robinet de scurgere a
fondantului. Se deschide robinetul cu apa de racire, se nchide robinetul de alimentare si se toarna
siropul n bazin, se porneste apoi motorul electric si se deschide robinetul alimentand cilindrul rotativ.
Pe masura ce se tableaza, fondantul se colecteaza ntr-un vas corespunztor.La terminarea operatiei de
tablare se opreste motorul, se nchide robinetul de alimentare cu sirop si se retrage vasul cu fondant. Se
spala bazinul cu apa calda care se elimina prin locul de scurgere a fondantului, recuperandu- se pentru
valorificare.
Maina universal (robotul) - se foloseste n laboratoarele de alimentatie publica atat n
bucatarii, cat si n cofetarii . In functie de operatiile pe care le efectueaza exista :
- robot de cofetarie ( cand efectueaza numai operatii necesare laboratoarelor de cofetarie)
- robot universal ( cand poate executa operatii de prelucrare atat pentru cofetarie, cat si
pentru bucatarie).
In ceea ce privete construcia pot fi: - robot fix ;
- robot mobil;
Pentru produsele de cofetrie se folosesc o serie de ustensile :
telul de batut, care se fixeaza la arborele vertical al robotului; se utilizeaza la baterea
compozitiilor, pentru diferite creme etc.;

15

 telul pentru alifiat sau cremat, folosit la baterea compozitiilor mai dense (blaturi, foi, creme
etc.);
paleta amestecatoare, utilizata pentru amestecuri mai vascoase;
bratul malaxor, care se ntrebuinteaza la malaxarea unor aluaturi, amestecuri dense;
dispozitivul de stors fructe de forma unei palnii care, cu ajutorul unei piulite, se monteaza la
masina de tocat carne, fixata la arborele orizontal al robotului universal;

Masina de gogosi inelus - masina este in

principiu un ansamblu de trei elemente care functioneaza
automat si care dau procesului de productie un caracter
continuu, eliminandu-se astfel timpii morti.
Cele trei elemente sunt:
Dozatorul (care se incarca cu aluatul preparat
in malaxor si care "scuipa" gogosile
gata portionate intr-o baie de ulei incins)
Baia de ulei ( unde ele se deplaseaza usor
avand timp sa se prajeasca);
Paletele automate ( la un anumit moment
(calculat), gogosile sunt intoarse automat
pe partea cealalta cu ajutorul unor palete, dupa care sunt impinse afara din cuva in cosul
colector, de unde sunt livrate consumatorilor);

16

Cap. VI
Masuri igienico-sanitare specifice laboratoarelor de patiseriecofetarie
In tot cursul prepararii produselor alimentare, la locul de munca trebuie mentinuta o curatenie
perfecta. Curatenia trebuie sa fie un proces continuu prin care sa se indeparteze murdaria,
imediat dupa ce a aparut. Pe suprafetele si ustensilele murdare raman resturi alimentare pe care
se dezvolta microorganisme de alterare si patogene, mai ales daca nu se asigura curatenia
corecta si la momentul oportun.
Igienizarea suprafetelor si a ustensilelor se considera corespunzatoare, cand se realizeaza
urmatoarele:
-

din punct de vedere fizic, indepartarea tuturor reziduurilor vizibile de pe suprafete;

- din punct de vedere chimic, eliminarea tuturor urmelor de substante chimice provenind de la
solutiile de spalare si dezinfectie;
- din punct de vedere microbiologic, reducerea la maximum a microflorei existente.
Intretinerea igienica a locurilor de munca, a utilajului, a suprafetelor de lucru etc. cuprinde
urmatoarele operatii:
17

- curatirea mecanica a resturilor alimentare;

- spalarea cu apa calda (40-45C) cu adaos de detergenti: soda,
detergenti anionici sau amestec de soda cu detergenti anionici
(l-2%);
- clatirea cu apa fierbinte, pentru indepartarea urmelor de
detergenti;
- dezinfectia, care urmareste distrugerea microbilor ce

au

rezistat la actionarea apei si a detergentilor. Substantele dezinfectante se lasa in contact cu

suprafetele pe care trebuie sa actioneze 10-15 min.
Materiile organice, prezente chiar in cantitati mici pe suprafetele supuse dezinfectiei, reduc
substantial efectul dezinfectantilor, deoarece o parte din acestia sunt consumati pentru oxidarea
substantelor organice nemicrobiene. De aceea, dezinfectia nu poate inlocui spalarea si trebuie
efectuata numai dupa spalarea perfecta a suprafetelor.
Sporii microbieni sunt mult mai rezistenti la actiunea dezinfectantilor. De aceea, operatiile de
dezinfectie trebuie sa se execute zilnic, pentru a evita acumularea sporilor.
In unitatile de alimentatie publica se recomanda dezinfectia o data pe zi, la terminarea
programului de lucru al unitatii;
- clatirea suprafetelor dezinfectate se face cu apa fierbinte, daca acestea vin in contact direct cu
alimentele (mese, vase, ustensile, utilaje).
Aprecierea gradului de curatenie se face prin mijloace de laborator.
Curatenia efectuata la locul de munca imbraca trei forme:
- curatenia in timpul functionarii unitatii;
- curatenia curenta;
- curatenia de fond.

18

Cap. VII
Valoarea nutritiva a produselor de patiserie-cofetarie prezentate

Violete
10 portii

Materii prime
Faina
Oua
Zahar
Ulei
Galbenus de ou
Zahar pudra vanilat
Margarina
Cacao
Zahar farin
Fructe confiate
Fondant

Cantitate
(gr)
300
120
200
15
80
150
250
100
50
25
300

P%

L%
11
14
0
0
16
0
0,5
23,4
0
0,3
9,3

G%
1,1
12
0
99,9
32
0
82
20,4
0
0
28,5

P
72,9
0,6
99,9
0
0,3
99,9
0
40,2
99,9
75
46,7

Total

19

33
16,8
0
0
12,8
0
1,25
23,4
0
0,075
27,9

3,3
14,4
0
14,98
25,6
0
205
20,4
0
0
85,5

218,7
0,72
199,8
0
0,24
149,85
0
40,2
49,95
18,75
140,1

115,22

369,18

818,31

P=4,1
L=9,3
G=4,1
P(total)=4,1*115,22=472,40 kcal
L( total)=9,3*369,18=3433,37 kcal
G (total)=4,1*818,31=3355,07 kcal
Kcal(total)=472,40+3433,37+3355,07=7260,84 kcal(10 portii)
7260,84/10=726,08 kcal(1 portie)

Cap. VIII
Meniuri specifice produselor de patiserie-cofetarie prezentate
Meniu 250 lei/persoana
La primire Buseuri cu:
-Pasta de branza
-Pasta jambon
-Pasta ton
Gustare
-Rosie nufar cu vinete
-Rulou sunca cu salata de cruditati
-Branza telemea
-Salam Sibiu
-Muschi file afumat
-Ciuperci gratinate
-Icre de crap pe lamaie
-Rosie cu pasta de ton
20

*****************
Peste
Papiote de pangasius cu morcov si somon fumee
-Legume sote si cartofi natur
-Lamaie si sos remulad
*****************
La alegere:
-Sarmalute foi varza -5 buc -mamaliguta, ardei iute, costita, varza calita
sau
-Foi varza 3 buc
-Foi vita 2 buc cu smantana, mamaliguta, ardei iute, costita, varza calita
*****************
Mixt grill
-Medalion ceafa porc
-Piept pui
-Carnaciori proaspeti
-Muschi file impanat cu:
-cartofi rozmarin
Salata asortata de muraturi/varza alba cu marar
*****************
Chifle asortate
Desert
-tort festiv (ciocolata, fructe) 2 Euro/Pax
-prajiturele Violete
Bauturi
-Ballantines
-J&B
-Absolut Blue
-Finlandia
-Limoncello
-Sheridans
21

-Amaretto
-Remy Martin XO
-Ap Plat/Mineral Bucovina
-Pepsi / Pepsi Twist / Pepsi Light
-Mirinda
-7Up
-Lipton Ice Tea

CONCLUZII
Anexa 1

Anexa 2
Prjiturile cu blat colorat, acoperite cu crem, se pregtesc n sortiment restrns. Aceste
prjituri, prin forma lor i decorarea specific, sugereaz foarte bine numele lor. Buturuga mare
22

i Buturuga mic.

Anexa 3

Cofetaria Dorobanti140

Dorobanti140
a luat fiinta din dorinta de a duce mai departe retetele
prajiturilor de casa. De cum treci pragul cofetariei,
aroma prajiturilor de-abia scoase din cuptor te va duce
cu gandul la copilarie si la vacantele petrecute la bunici.
23

Toate produsele noastre sunt facute dupa retete traditionale, din ingrediente naturale, fara
amelioratori, fiind solutia optima pentru o viata dulce dar sanatoasa.
Prajiturile de casa preparate de noi sunt recomandate oricarui tip de eveniment: nunti,
botezuri, sarbatori religioase, petreceri, zile de nastere, evenimente corporate, putand constitui
totodata si un frumos cadou pentru o ocazie deosebita.
Prajiturile sunt realizate in laboratorul propriu, din ingrediente naturale, de calitate superioara.

Prajitura Violete
Numele acestor prajituri este dat de culoarea fondantului, care le "imbraca" intr-un invelis
violet, obtinut din sirop de afine. Aceste prajituri sunt foarte apreciate la petrecerile copiilor.

24

Bibliografie
1.

Brumar Constanta - Tehnologia culinara cls a X-a - a XII-a, Editura Didactica si

Pedagogica, anul 2006
2.

Brumar Constanta - ABC-ul bucatarului, Editura Diasfera, anul 2004

3.

Brumar Constanta - Auxiliar curricular al produselor culinare, Editura Didactica si

Pedagogica , anul 2004

4.

Cristian Dinca - Bucatar: Manual pentru anul de completare, Editura Didactica si

Pedagogica , anul 2001

5.

Angela Manailescu, Dorina Campian si Melania Constantinescu Tehnologia

produselor de cofetarie, , Editura Didactica si Pedagogica , anul 2003

6.

www.scribd.com

7.
www.facultate.regielive.ro
8.

www.gustos.ro/retete-

culinare/prajituri
25

26