Avroni suvt wesennit Carzoner Dzzvt Paocesvat PENAL §¢ CRMONALISTICR ‘a Facutrini ox Dagrr a Unavenstriyn pe Star Dm Motos. 3 DREPT PROCESUAL PENAL - ia a rein complet Destine cereettorilor nic, judeettoclor, procurtlo,avoetilo, offeror de ‘umnirie penal cadralu diate a fculior de deep, doctorenzilor,rastersazilr gi stadentlorfacaltie de drpe, tor eelorinteresai de domennl justi’ pense str in drep, lector universtar, USM. 5 prezentei edi apain utrior, SBN STENTS TRIS Capitolul t NOTIUNI GENERALE PRIVIND PROCESUL PENAL ‘SL DREPTUL PROCESUAL PENAL. §1. Definitia si trasaturile procesului penal Actin fap de udeat ta soonre confide det pena exe pl. dr inposlt in prota moder, ft o avin remeron sdministreara ‘Stat orgsnizesztcombateesfenomenhinfecinal print aciviare divest sicomplexa & sine ‘organclor competent; fs aceste actual sunt atrasi sau partcip persoane cu crept gi procesuale ce decurg di faprl sivasii infractiuai, precam gi alte persoane chemate si contribuie la ezolvarea caizei penale ia penala constitue o parte components a unei sctivititi mai g. 2 g é e 2 g zg 2 a4 5 g i & E a E 5 tem de ectivni aceste organe este dou persoanelor ce ype coeereoioyroanseo npoyece Tou 1, Haya, Mee, 196836. 3 F gDREPT PROCESUAL PENAL partici in cauza penal”, Alte defini date tn feratura juni de special nx contin deosebiiesengial, fi it si media al proces alta opinie n doctina german, procesal penal se defineste ca "o miscarereglementat de lege a eauzeipenaleepreemiterea senting", & _Fyyento Ko pecific de reglementare, spre exemple: stanutaljudecs dependent jude (ges ket structura organelor procuratuni(Legea nu ‘Hotfririle Cunt Constinaionale situionaltetea unr prevederi to, BaxoNsbomensnon meniuxo u ese sci menus pesans Toor a adopta o hoticire care sf contra fate gi cB aceasthhotarire. ae i ‘Statutst Curt Penale Internationale §3. Interpretarea normelor juridice procesual penale 3.1, Consideratii generale Normele juridie reglementeazk ‘cazuri concrete nommele juris cept se injelege faz8 ap BE proces intelectual indvept igbisctulul care realized intempmsates;— Polos Beat Tterpretce, A Prin prisma metodelorfoloste pentru ‘nterpretare se considers. ‘General asupraintregului sistem de drept urs aioe inca i tn conformitate cua orn fpMmmm ce Re ect en ne 42 jarea lei procesual pe ula general privind tu loran, pce de dcr esp jira pind epee sl paca 'n Aalders le Unrest St cn lao Se See vain tng eal ie Sta Sta" Soceume leges procesuel penala are in vedere locul unde oe realizeaza PURIETT MORES ce lie Cota de pbc PARTEA GENERALA,Capitotat mt PRINCIPIILE PROCESULUI PENAL Seetiunes I NOTIUNEA DE PRINCIPIU ALPROCESULUI PENAL eprint o tsi carctristicd fpr eampl, pine ere se nun fe Bindamentale ca 138 Nicole alone. op 73. 1291 Stoenescu, 5, Ziberste PARTEA GENERALA, A pe care este construit procesul penal 3c procesuale ale unui sistem procesual : juice care retecs 1 roprcint atgor bist juries et jridice #1 morale ‘dominante in eocietate privind procesul pe-REPT PROCESUAL PENAL pturlor gi liberi late dupa ce toate mijloacele provesuale inteme privind dsfiinjarea hotrdcistacat at fost epuizate, ‘In cadral mumeroaselor logituri pe care le pre ‘posite deosebits coup principiul legalitai prin Jegitur Procesul penal se desfisoard in corespundere cu urmat tates provesului penal; 2. Prezuraja nevincvatil; 3., Republica Moldova este un unui stat de drept este Avesta este um principin fn cadeul raportutilor juridice, ce le bazk priveste Penale lgalitatea substantial damental de drept penal al legalit care tutiei Republicti Moldova; rd penals. PARTEA GENERALA ‘spor joc ene ina able ck ome, f.apond concn reeds tana terafnie domes Soper Tbereiilor fundamentale la care Republica Moldova parte, instanja va aplica regle= Cmte 6 Cmvene scope be reverse cline nn va splndet revere Conve, Eaaaa vel national a dreptui in aceast cauza"-0,neputindu-se requnjal soltionare, deoa- de interes general", ‘sau procororl la faza de penal const ch provedrealnpald sc i ctnhadete ve ened ‘eceponae de neortuponatae oatdornonnaie maa ea atova ne 272006 9.18. tate. Chestune pesca in proctuaipenat ng:DREPT PROCESUAL PENAL 80 pronunfat fa public dasgre vinovstia pind la anunjerea deck tive asupra vinoviti! hu Preaumfia nu urmiseste protejerea unui individ fmpotriva problemelor refecitoere eum ar detent provizorie sau efecrele eecandare aseminitoare, Con. vi mu poate fi emisé deeat dupa e constringere cu respectarea via nu permite pedepsirea unci nevinovat, anani tt ea presupune gi Persoand recunoscuttvinovatédesivisire une apte pene asp utrebuie st ramina nepedepsia ar sanciunile uebuie 38 fe ste cu oath fermitaea si severtatea fn r2port eu gravtateeinfeactiuilor. $4, Egalilatea In fata tegil si a autoritétilor ‘Stata de drept mu poste ‘manifest prin egaitaton aul i general In primal 2nd, plicate f proce resupune cd in privints tuturor pers ‘norme materiale gi procesuale ise oftful interais dupa eum urmeazs: ‘vind deept seop obfinerea informatie au 8 unor mle- rditia aplicari pedepsei eu moartea, Protocol edi- le exceptionale end un stat poste preserie 0 pee Moldova prevede modul de apirare aacestor drepturi in Legea sparare aprejudiiului cauzat prin ecisprivarea de Iibertate pentra a Areptatui penal Se consider imitare do lbetate orice sitatie tn cae o persoant mu poate si se depla- ‘seve liber fie din cauza, ch -a fost apicatlZrj in acest sens (tchiderea into cet 0), ‘fe urea uneiobligatit egal dea e supune woot iia flute de un agent a leg ‘ct apticarea fortel (ordonares de cre un poftst de nu pals! un Joc seu de a merge {ntean le en Limitarea care nu poate depasitermeaul de 72 de are, Privarea deliberate legalf, aceastdtntdrziere flind explieat8 prin neces a despre persoane refit. Curtea Buropeand a meationate& perioads maxim® de te- doulsprezecs ore era cunoscutl de autoritt i cd autritfile eau obligate toate mfsuile necesare pentru ca durata legal s fie re ile necesare de tnregistrare a datelor personale, Curtea fost ilegals. {in acest sens c& organul bligate si eibereze imediat orice refiner or arestini au deez asemenes, ¢4 detenjin sau prelungirea acesteia nu poste smandatati dacd nu sunt cizcumstanfe ce ar justifea-o.[n acest seas mativele care au servt initia varea de libertate ulterior ar putea eX mu fie suficiente pentru 8 al, este justfieatl ea este ilegald dack a fost fecutt cu reinere sau arestare privates de liberate, i Legea subileste cf persoanel i se adue imediat la cunogtingsae tt ae ee ee PARTEA GENERALA 1a actiuni concrete in sensu Inteprinderi de misur fective pentrs a inlirere couzele : Sadine poepen t itrunds sau réméne in domiciliul sau in regedinja unei persoane iti esa Se adit lo derogi dol atenro nto doa peta 68. nviolabiltatea proprietat »propictaterepreznth und proportional, deci si excg A ea DREPT PROCESUAL PENAL, 133 dine, pros.pen. prin corespondenta care poate ‘aumeste scrisorile de orice gen, telegrame, radiograme, banderoe, co fe grave Principio! secretulut corespondeatei sxestate. Curtea Buropesnt peatra Drepturite 0: -vbiimaté (Pe. 17) din alin. 1 a at. 60 din C.proepen.), pares eivlé (pet. 20) al art 62 din Cprospen) are dreptl si se restituie tunnrle ridleate de o- ‘gama de urtirire penalf cau do instant tn ealitate de mijloace de proba sau prezentate de ‘2 nsis,precom gi bunuile ce i apain sf au fost seat dela persoana cae a savarit fptainterzisk de logea penal. Portes civilmenteresponsabil pune de dreptal sj ce bus 3) din olin. (2 al ant. 74 din C-proc-pen) dis- ‘dicate de organul de urairze penal sau de ce de proba sau prezentate de es fas vatimate, pit civle, banutal, favinu- al art. 78 din C.proccpen. are dreptul 88 1 ate de orgacul de urmirire penalé tn ealitate de mijloace de ‘Martoral (pet. 13) din ali al art 90 C.proc.pen.) are dreptl sk se restinie bbunurlesgicate de onpannl de urmtrire penall au prezeatate deel insu tn alte doprobe, sua penal rage 2 : ‘vari fpte tn mod intentionat pos frase la aspunderea penal §9. Sectetul corespondentei Dreptul le respectarca corespondenfei este definit ca facultates de a comanica eu terjepereoane fink af interupy, fir8 ceazure. Constituia Republicit Moldova fn art. 30 garanteazt secret ‘gramelo, a eltortrimiteri postale, al convorbirilortlefonice legale de comunicere, ‘Acest principiu este inseis sifu art. 8 din Conventia European’ privind protecyia ‘ap de judecatf conform prevederilor alin (4), (5), (6 ale art. 42 din C proe-pen, 4.3. Declinarea de competent 41 conflictele de competent ale instangei de judeests 43.1. Declinarea de competent Pentru a putea desfasura activitatea procesuals instanfa trebuie s afb& competenta ecesar. in vederea resp Uiatea ea oxganul ‘Hm are competentétebuie s8 determine i acelasi timp cul Deciinarea de competent erage dezinvesti teh are sa dispus declinarea constnue, in scelagi timp, actul de sesizare indicar in favoarca cruiaa fost dectinata competent, s ridicd probleme tn legiturd cu valabilitatea actelor tadeplinite de inat competent, 8 de competenfl a fost determinaté de competenta dup materie sesiza, potrivit eu nature adiacenta (auxilerd) a rapo ‘Procesuale, de dispunere a acestor mfsuri, fl de examinatea fondului cau 273 lon Neagu, Tote de cept proceevl penal op. cy 306, 274 Necae Volo Dep procrua gency et, p47. 126 PARTEA GENERALK vedere respec princi neji a regulor de consti Complete jude st deogee de regula generat specifica alin (1) alan. in Cpe Astle cept esinaren de comps aaa ar -cauza este de competenta unei instante ierarhic inferioare; tastier mperiar nepal naminarea cart confer cupric pil pinta eri, roan lien ermeneerezeotile de udecare ‘ain C proc pen) prevee ed inches de de hienbare 2 ior penale, lege (alin. re a competent este mie superioare comune se fine seama de gradul gi de raza teritrialé a st in contlit. ‘Sesizarea instanje ferarhie superioare comune oe efecnieazd pot ale art. 45 din C.proc.pen, sompetent, iar in caz de conflict negatv, de etre -ompatent {n toute cazurle, sesizarea se poate face de pail in proves. {In caz de confict pozitiv de comp: ‘sompetent sb solutioneze confien ‘conflict pdnd la solutionarea acest conic poz! caz de conflieenegativ, este adeseor are reclama urgent larat competent sau gi cullarea unui martor care urmeaza 275 In docting cotiert de competent a fot sup eh Scene Se re ed clDREPT PROCESUAL PENAL Say = og eo competent ertorala norma find nlocl cu una delega 46 din Cprocpen-in ee Yaptul depuneri err destrimutare de cise pmo ‘fei cauzel, pentra a.m paraliza cursal ladesturare proce perl ‘se . ina tegiversrea examin fon mnvenabile existente la locu = sl LM f strtmotarea mo poste fi eeruth din now, afard de 276 Vasile Rmureanu, op ct, p.204 128$1. Procurorut Sectinnea a Ha, PARTEA ACUZARIT ilor inserise tn sfera competentei procuron rincipal, de calitatea realizar cdreia depinde prezentarea anja de judecata tub nc 254 25122008, Meritt Of jeneral; ‘Centrului pentra Combaterce Crimelor previzute la art 135-144 din sau poste prelua urmirires penal azurile aritate gi 68 oxercite con- 131penale tn vigoare pun capit diseuil satrbuindu pocita de parte “Activitatea desfisuret de judecets sunt determina 17> na hngdacly haste pews neat ‘nhusdhouul rent iene jr heute i 4 i TE Represind honirea in Instanta de judecatd. Procurorl, in limitele competentet sale, sesizeazt instanta ts deck cavalo pal orci aware tn Buel 132 a ee ea i se at eer et a Some wee nee meeie DREPT PROCESUAL PENAL ~ acuzatorul de stat prezints acuzarea in instenf de jude 2B cauza, Solu are de atac, onform prevederilor art, 460 din C.proc 12a in apSrarea drep- i, poate fi iigiat rea $i recunarea sunt remediile procesuale pra inte 2 abjine de la desfigurarea procesul supra incompat pe motive nu poate dene acesstéfanctie In baza dats. 135igatia sl feck decleraic de abtinere do 1a participe fu cauza respectiva ala. 54), serish de fndatt ce procurorul a Iuat cunog- Octoncfa tuchelre incre slut esaen a nu sunt supase clilor detec, §2. Organul de urméirire penala. Conducétoru! organulvi de urmétire penal. Ofiferul de urmairire penala 21, Organul de urmarire penal La efteruarea timc penale,altui de procuros, participa organul de urmaize Penal. S-aardta™ cf marea majoritate a activittilor legate de desfégurazea urmitti penale sua re ‘de urmaice penal. tcp au leazd obligatia organului de urmstice penal dea desfigura i 780 lon Nesgu, Teta de cop rocesua penal op ct, 13. 136 Soo cos 4 7 moepoate dispune prin ordon 4e mari propor numai eu Incuviinfarea procurorel ‘conduce urmarirea penal.Cominiods! necompetat, orl de urmirce penal fice propunen de ‘ans De cere o insinteszi procurcrali care exerci ile alin. (1), (2) ale art. 271 din C.proc-pen, dar ‘ua Inainte de a efecaus ac suale ce mi sufers amé —— ctunile procesuale ce mu suferd aménare conform art, 273 din 140 PARTEA GENERALA (Cu aceasta ocazieofieral de urmaire penala depune procuroru un demers.anc- condita efectok umn pecale, organ! de pole it umber Inset seas reve sine cana pe ler din cu privire la polifie™*, ‘ol revit (la 59 di Cateo gen offer duis 284 Leges Republic Moldova privnd aetvitatea opeatva de investiga, x 459K din 1208 1998 Monitor Of Repo olsova, 5733 din 30051994 285 Legea Republic Moldova cpa poli, 16 1.121990 (este RSS Moldo- vanest 12/312, 1950)in. (9) al art. 87 din C.proe.pen.) Ceproe-pen.), prelungire, modificare, adresete procurorului care exereité conducer roeurorvh Si ale Condusitoruui organului de urmdrire penal privind efectuarea unor aefun: de rite penal Priv fsctoarea urmitirii penale si respectarea cerintelor Legale, ofgeul de de cite ori va fi necesar, va prezenta, a cereres pro 280 51 289 din Cprocpen. of late fn vederea puneri Codului de procedurd pe In raport et proeuron crise ale carora au carac Recuzares este solutionats de edtre procurorul care conduce urmaicea penal, §3. Victima sipartea véitéimald. Ordinea procesualé de consttvire. Drepiurile si objigatille ee cea deme ce ead ee PARTEA GENERALA printo hotirre (ordonangi sau Tnch vil, f 1 ae. $8 Cprocpen. se considera vietDREPT PROCESUAL PENAL « inne. Victim traficuui de finfe umane ge bucurl de dreptal la protectie de stat deindat ce ea fost identificats, entra exercitarea dreptrior sale nu ar valo ‘ecanoscutfvistime clitatea de pate vitimatt ‘ncazul in care in ealitate de victim este 0 Obligatilevictimet: 1 8 se previne la citeree organului de ummisre ponald sau a instaneijudect- tocegt i c8 dea explicapi la solicitarea acestor organe, ou exceptia. vice! ‘raficului de Sinfe umano 2. sa preainte la solictares organului de urmatize penal, obiecte, documente sae miloae de probl de care dspue,pcsam 9 most pentru cecerea 3.2. Partea vitimati. Nofiumes. Ordinea proces: Drepturie si obtigafile "Pecsouna fiicd sa jurdicd crea prin infact is-acaucat un prejudiciv moral, fizic sau material poate avea calittea de parte vitimati. PARTEA GENERALA seta alta azn (rs lec proces pi Coprocipen.). ‘arte vetimatd poste fi recunoscut pe tet urate urmBinit pene, to cde se const lps cain prejudice ‘mate, printe-o ordonaniS motivatl orgemul ée urmirre penalé Tneetesz5 {n oav28. Ordonania poate fi stacatt la judecttorel de instructie in deep do pare tial prs care rin pis nu amoral Gterinat se fe infacfimea a fost eoouch cu dapasirealmitcior legiimel "287 Vint Dengoroz ga. Explcoileteoetic ale Cod de procedrd pena romén, op. ct vlfo ge a ee eet ee ee I ee ac REPT PROCESUAL PENAL PARTES GENERALA re previd rispanderea ‘i | ea fhce declarafi, adica a furniza informait. : Sanjele care au importanj pent cauz3. Parteatime ale organului de ur. timate ise acorda deal Cproc.pen. sunt indicate ob Ja citares organului de urmisire a Print-0 -proc.pen., organ ‘de urmirire penald poate colecta de la parts vitimath moste pentru ceeetare ‘comparativa Pea vata aloft stan prosesal pesos su, dct lgea per nit psn reprezentang fn can nce pate vatimatt ete am mans et Sere ‘eipossbil repre aesteia sit exert de repeezentani ef gal re penali conform art, 313 din CP, iar pentra deelaafi false cu buna-gtin- com. oom att. 312 din CP. $4. Partea civil. Notiunea. Ordinea procesuala de constituire. Drepturile si obligatille Catan de parte civil tn procesul penal o poate detine persaene fick sau Jick care esufeit ua Pentru exstenta acest rocesuale se cer efi indeplinite 4e conditi care ezult din alin. (1) al art. 61 din C.procpen,, cum arf 148 vil prscanc ise va famine fn srs lista dreptuors{oligailor prevkaute in act. 62din Cprocppen. Partea civil intr ta pososiaGotti (cm ee ar : ee ea Cees cree ete emer ea A er ecg cr ato Hid DREPT PROCESUAL, PENAL 6. tnjudecata se bucur de dreprurile previcute tn ct 8).9), 14) din Seetiunea a IV-a, en ; Fe PARTEA APARARI §1. Banuitul, Nofiunea si pozitia procesuali solicitarea sa, copii de peacestehoticéi, pre sau de pe o alts hotirre judecttoreaset definitivs, intagma “anumite probe cu care se opereszi in textul clemente de fapt dobsndite pe cale procesusls care confirma ext servese la ideaificares fapuitoruui, i é 1. procesul-verbal de rejinere (at. 165 din Cproep lot legitime ale reprezententll orgrouul de ume san git adhe ar LS ol al prepaid de jude epee dines a8 in eee eee te ‘sur prevenive™ ( Se epieak ace sans de eeunoatere i cali it Lie fichemat adit incline de mat, Becton calincaea po ep nse oa Si papier aunt or irpore care din sees moment se va considera cd aceasta define calsea Ge Diu, nie : Fry REET TERS te procedwrd penalé, al daca fost sau ms dat ordonania de recunosstee in calitate deDREPT PROCESUAL PENAL PARTEA GENERALA 2) anularea de oltre procuror a ordonanfe de recunoastere in calitate de baat si scoaterea fi de sub urmrce penal, As ti setineri persoane banuite se tntocmeste, in termen de pin a3 ore dea spomentl privari ran eum eal st elbexze econdfont een o ore persoana refinut n cal aplicii nei misur preven: expire trmenui de 16 zl, aceasta va revocai de organ I revooriaesti preventive judeeftorl de instru tiie, Ineceapa copia dep oie since! lat de deat ese ee ga Si elboree imeditpersoana aes, {fn moment expire uni temmen arta nan. 2) al at. 63a Cprocipen, tn faofie de probele administrate tn cauzl si ciumstantele stabilite, procurorldispane una din urtoarele gol 6) See bild ib umd penal (at. 284 dla Croc gen) 1) puaerea su ny din Cprec 1) elec bina refit 2) revocarea misutii preventive aplicate fap de bEnuit, 152. a a a LT sso oo oO oS oS a eee i c i PARTEA GENERALA |, va completa procesul-v (de exemplu,aplicarea unor merode ile le, datele care au fst obtin (ait. 94 din Cproc.pen). Actitmile organului de urmérire p 313 din Cproc.pen n drepturile personale pierdute ca urmare ‘organului de urmivire penal”, Bonpocs peoSunumauy no npedaapumensnow creBemavu, Us fh -emTET, Oper, 1975, 79 158 |DREPT PROCESUAL PENAL Obtigatte banuitutot: Banuitul este obliga si se prezinte le ctarea organului de urmivire penal sau a instante Consecinjele nerespectirit sunt aritate in alin, (3) ltl, organs! de unmdsice penalé poate pune problema aplicisi muni preventive ‘sau inloouirit mdsurii preventive aplicate In eondiile art. 176 gi alin. (1) al art. 195 din Cpros.peo. sé ‘n caz de retinere, la coreren organului de wrmécite penala, «fi supus ‘extmintri corporale gi percheaitiel corporale. la cererea organulul de urmarre penal, controlul medical, dactilosco- eres, si dea posibilitaca de aise lua moste de singe, de elimintti ale fa ‘interes bénuitulai minor i procesul penal intevine reprezetan- ‘tal fogal abilta eu drepturile prevazute fn art. 78 din C.proe-pen. $2, Invinuitul (inculpatul). Nofiunea $1 pozifia procesuala Tnvimutu Gaculpatt) este recunoscut gu centll™ a procesului penal dt fe indo actvitates proce sin vederestrageri: Invinuit poate ft aumai se desflsoard in jurul fptei shvarite de aceastl persoand ispundere™, ani fizicd. Momentul in care persoana fizied ca- 298 B.M.Teprawny Yeonoune Mpousc, ADORE NaROHDS, 2000, © 6 299 Nicole Veloncu Dreptpreceualgena op.ch, p85. 156 PARTEA GENERATA roana pier calitaie de fnvinu, poi alia, (4) at at. 65, din moment dis- ‘puneritinoetrd urn pensle sew a Scoateri de sub urmiie penalé. rocenlui penal, favinutal inculpatl) in clitatea sa de subiec Fnceputal pinata tre erp seas un epitor le de lar ars ae raloace de @ Spictiosl st Se eatin wed gut de un vocat cre ecords itn ju§3. Aparatorul 3.1. Aparitorul, Notiuns proce 302 NeoleVoloniu, Oreptprecesualeene op, p85 158avocafi in care se indies namarut lienfei pentru exerci- ‘i data eliberdii acestela; sau un ale dociment ce fih ta instanfel dj uuneia din eircumstanfele care exclud participarea aplritorshi (4) al art. 67). Aceeasi miurk ce poste diepune Ia cereres apira- ectinatfmputomicirile; nfa a admis renunfarea la apse declare de ote per- Soana pe care oapirk avocaal care aorddesitefhjuridicd garantat de sa. Avocatul care acordaasistentajuidied garantat de sa in cauzi daca, procurorul sau instana de judecat’ no Inviouitfui seu inculparoha a aparstor. 310 on Neagu, Tear de cept roezvainenal 183+e incsimineazS sivErfrea unor fepte ne care sa imbolotvit mintal 12) procesul penal se desftyoort ‘momenta examinBrit eauzei. 3.3. Drepturile sl obligatile aparatorului sel desermat rt a repeat recunesat faptsle penalDREPT PROCESUAL PENAL care efectueszi urmirirea penalé sau jstanja de judecall. Acestea se pot intervievares persoanelor, dat numai cu acordul lor. Nu se admite inter ‘seopuléchimbiii dectsrs Apt pot age ps Indslne afore voc sala special “Apértorl mu poate efee desinesttitor actu proces incondiie a. 54, 33, 85 din Cproc pen PARTEA GENERALA Aparatorul capéta un edimp larg de actvitate gigi exercitf din pln atsiuile sale la judecass, apritore! poste exercite toate drepturle ‘exemple, drepel d "Apsrarorul pledeazs in deabatrile judiciare, pronunyincu-se prin pledoarie gi re pliea (ar. 378-379 din C.proc.pen.). “Aparatorul poate solicitaprimirea ou titha grat referd Ia startul binuitulu, ivi De asemence apiritorl are drepul sb participe ls impleavea cu parea oponenté ach persoana pe care el o apici partieipt Ia impécare; s& facd obiecti referitor la pldngerileeltor participant la proces despre care a fost informat de catreonganul de tuirire penalé sau a aflat despre ele press edingsi de judecatt; Denalé de Ia pereoans inteesele efreia le apark sav, in cazurile prevazute de lege, din le nelegitime ale organulut ‘de urmfrize penal sav ale instanel AparStorul ma este ia drept sf ntreprind’ amumite 51 vinavapa de stvargirea intr {ofermatile care au fost comunica ‘Aparatorul mu este cu exercitares apsrfri, dacd aceste care o api. care pledeazs in favoaea i novat este pe deplin pos le “Avocatul mu este tn drept s8 renunje nemotivat Je apBeare, Apérdtorul au este fn 315 Nicolae Volonety, Dept procesuelpenal op. 9.38.au motive de boa, deplasare, pant 2 falocnires apirttorutui ia judecaren ~, Shrespecte ondinea sabi edn de judecat. Aplratoral aes alte drei obliga prevdcute de legisla procesusl penal, 3.4. Admiteres, desemmarea si fnlocuirea aparitorulu. ‘Renunfares la sparitor. foldturarea apsritoralu! din procesuil penal posit eal pe Cian. 30 din 9 i ‘a dreptului la apirare in procedura Renunfarea la apititor ge facesc dou categorii de can- ~ pentru neadmiteres inculpat benevo, ai fi indemaat sau slit garantaté de stat, corerea poat 30, urmeaza si fie discutata cu parle in proces. Admiterea sau neadmiterea renunfiii a apicitor se decide prin ordonanta motiva- ‘insta de judecati su obligayias& admité in proces apirétoral semnarea unui avooat care acordsasistenf jurtdiesgaranta de ‘sau avocanal care acorda asstent juridica garantata de stat din C:proc pen. nat. 72 din C.proc.pen, ‘ri apdcitoruul din proc ‘Asifl prin Inlanurare luderes lui din procesul penal 170 PARTEA GENERALA ‘Conform prevederl io momentul cénd sau. plrdtoral nu are drepeul $4. Partea civilment Nofiunea, Dreptresponstilptrvt alin, 1) aa 73 i =X chemat in proces penal rispun, po ice vette, pent preudcl maa eset pe : is | Is regiement ute tt dere slg bane! ext spon er / pel eral sabitein an en. ponr deca cuzin conic caewigu hina funeionae swore ndctoep sete partipantc a rece. Dash prea iment orn sedi de Judea, i eispoxiilo preyed dvips ip cae dents Pune presedint | Fev de junc pn cls nt | Ae edn ou ne send | conformiatca pe ale de Ua plingee aor pericige 52 unin Sis Aides cdl pero een con ne a nehoopedca sure ou 12 ' eee ea dee eee eee Ca Re Eeinteresele ta tot cursul desfisuririi procesului ta cauza penal. 323 Niel Volonci rep pocesualpanal opt 82 174 Sectiunea a 1V-a. REPREZENTANTM St SUCCESORI IN PROCESUL PENAL §1. Capacitatea de exercitiv in procesul penal ‘mente responsabila, fn ura unet este capabild i-si exereite de sine stator dxb beer maces re vx PREF oC Tenants aothnea civil iain do et; 8 retraga plingerea depuss tn ineresele sale (alin. (@) al ak. 76 din C. §2. Reprezentanti!in procesu! penal, drepturile i obligafite in desfigurnrea procesuui penal prezens nora dnt peste neesat i in ‘mod permanent, fc doar la srumite acte. Pentru «no fing m c& statu reprezentan- calitetes persoane! repre- A inginga itarea persoanei, int, in onganul de urmérire penal sau in instay 7 176 SSS Sars are ae ere Pee egac Ee eea DREPT PROCESUAL PENAL PARTEA GENERALA + comunica fs veo restrioie cu persona inteesee clea le repent, in condi ‘confidentiale gi f3 a 5; drepral dea prezenta , penta care exists restrict fa cvea ce pri totdesuna reprezent loace de probit pentru afi anexate ls dosaral penal si ‘in gedina de judecat8;dreptul de hus eunostngs de materaleleprezentate de cite organut de urmarire penalé peat confirmareaIegalitiis emeiniciel ner ‘n stare de arest a persoaneiintoresele carci le reprints dreptul dea lua cunostint, formularea conciuzilor de constatare tehnico-st = ajutorut la formalarea:adie prevenute pentru recuzares art. 33 din C.proc-pan. cae se aph 6 Expert fear Eau sonics, Bure 0 Flee Magurean reptprocesnt cit ALL BECK, Bucurrll de specialitare care nu au fost verficte de el; 8 refuze ‘ntebarea pus depgestecadrl cunostinjelor hi de specialita- { sau pus la dispozite nn sunt suficiente pentru prezeatarea, {in sris despre aceasta organulul sau instanei care a digpus motivelor respective; si se prezin ‘au at secret ocrott de lege (alin. (3) al art. 88 din C.proc.pen.} §6. Martorut Moctrul este persoana care posed informe cu privet ve circumstanfs care ‘urmeazii si fie constataté in. {art, 90 din C.proc.pen.). Peatru dobandirea calititii procesuale de maztor, potrivit (1) al art. 90 din C.pros. se cer intrunite o serie de conditi ~existonja wu proce penal neue de desiree fe galore ume ena aun ota de jdecet, ~ Risen wei pertoane Bice care cunoaste fap gi mprejurdri cu piven ‘reo circumstance urmacd el fic consaat in caus, ~ citarea fn modul prevazut de art. 236 din C.proc.pen. in calitate de martor de cétre organul de urmérire penal sau de instante de judecata ori audicrea de cle organ de uma penal au iastana defect cu pei a fap Imprejuil pe cae le nose Prin urmare calitatea de martors dobndete forma! pin chemarea une persoane i. in Cpa pi indi culate ca ator" Se cere prsizrea cl sirul persoanelor care nu pot fi as- potavea 342 in meratura de specs afostsbordat problems imunisfiee fi privlegitr meters i Sarda cd temeni munateg“privlag nu se utzead in dct n poesia 192 PARTEA GENERALA rmartor in nto cauzl penal, cide pesoane cre, animitecauze cone legaturd ca anumite tape sau mprejurti, na pot fi chemate ca maror™ pot fi citi si ascalai ca martor ele ome, din eauza defecelor fzce™ say peice, mu suat Infeledga just imprejurrle care mu importanjé pentru cauz gis fad Inele decarfi exact gi juste; are Ia cauzd in legiturs cu xercitarea de cite ele a atribufilor de reprezentanti ai parlor, nls prieghle mareruu ‘sti Ge Stat cn Moldov,Fcuatea de Oren Hnnanatiento, Caudementcnid tanner ecm, 197,009, p48. 343 ton Neagu, Tata de repr pvocesval penal. opi p 389. 34 Gu toate cartes un orb poate flascultet pentru oimprsjurare pe crea auto gfun sued ‘supra unel inprejuren vane.entail pn tat, jc.pen) in rivata a persoanelor pe care le deserves. Are 23 din: tine penal san aDREPT PROCESUAL PENAL pe Capitolul V PROBELE $I MIJLOACELE DE PROBA Secfiunea I. PROBELE, §1. Definirea probelor in procesul penal Subiliea adevarutui ca cbiectiv al procesului penal determing n _ctivitti cognitive ia cadrul cBrora subieoil procestia In scopul asiguriii cercetiri sub toate aspectel, staelor cauzei, In activitatea de st ‘amencit judiciar’ (art. 201 din C.proe-pen,) fa it fit aw vt eae der sata ares dee seine ‘form art, 312 din CP, ae a 345 NceaeVolonciy, Tato deproceaud pened op. ck YL p33, 346 Vins Dongores ga, Beso tere ale Cod. 168putin’ svstinstor $2. Clasificarea probelor {n titeratura juried ms exit iridic8 ms exists un punct de vedere unitac asupracriterilor de clasi- ‘cate a probelor.Probele pot i clasifcate dups caracterl lor, dupa i2voerele din care Provin, dupa legatura cu obiectul probetoriu aparate. . i Probe fn acuzare sunt acelea prin eare se face dovadi vit sculpatlui seu a unui clement care contribuie la stabilirea vino. cuzare dovedes ta unor eizcumstante agravante. fn tora ‘para pot fi administrate si |, potivt art 100 C.proc pen. ‘eare provia, probele pot fi divizate in: jlocte sau probe primar, sunt objinute din ide proba este declaretia unui martor ocular, care relateazA des- nul procesului-verbal de examinare @corputilor ingraegiuni sau care dau ipl; incereavea de ase inuitul eunoagte despre imprejudrile cau| peel DREPT PROCESUAL PENAL $a PENAL te reprezint un proces: taltatea probelorindirecte i, elatile di i uneltleinfractiu- ni, caraceralrinilor .0, fiecare distr acest fape, la réndul lor, pot fi constatate cu ‘jutora altar probe i {in Hteratura de spevializate sunt intitn de clasificare a probelor cum ar fi: probe entale™®. Probele principale se refer Ia existenfa fat ‘ile de nator a agrava sau atenta vinovitia. ‘ese la dovedirea mor excep ridicate pe parcursul cauzei (de exemplu, temeinicia ‘otivelor de recuzare invooate de ctr parte)", §3. Proprietéifile esenfiale aie probelor unoscute a ealitate de robe ele rebuie i dispuni de arumite proprietiijuridice, care sunt admisibiltate, pertinenja, conctudonfa gi uilitatea, 6) intro surs care ese imposibil de ao verifice In gedinga do judecsta; 17) prin ulizarea metodelor ce contravin prevederilor sinifce: 8) cu incdlcdriesentiale de cltreorganal de wrmdrire penald a dispoaifillor prezen- ‘ula it In gedinga de jadecats; +ecunoagre documenral seu obieotul respecerm me ac ee eee DREPT PROCESUAL PENAL su privire la per- jad se inchade fap fm sare proba dats Aatele respective tn obieetl probasvaii? exclud posibilitare altorconcluaiirefritor a esenja fenomeaului ‘raga concluaii referitor la influenjeazA asupra soluiontr izaaa desfSgurarea normall a procesului™®. F ul de urmirie penalé sau instante de judecsts, pornind ‘© proba poate fi pust a baza incluse in obiectul probator clrora este solutionat fon 90102 £2, Expleaieeor ole Cod de procesurs pened roman, oF ct, 9 Mata de proces pene 9p. 2.385 362 bicem 9.236, 203sutorl coma se soljionezs fond cauzei land pale (res probanta) 3 fpteprobstori (res probantes). 363 Nicole Voloneu ont. 9.282, 364inmonografasarefertoore a 1 A.Vignschl considerate ups ragule pox chestiune care creumstanjeauimporans per orazzmenscme ¢cosemexoi ane! stag 204ctului probatorulu, Notiune ‘material. fn numeroase eazar, 6. Circumstanpele relevance la ‘meatal obiectului generic a coals mat enol cet a ec, PARTEA GENERALA ‘nvinuitula,inculpatula ‘Dupi cum se observa, in cale mai dese cazusi,unt cunose er larg de ‘faptelor poate fi generals sau locals. Nu trebuie de dovedi ras este capitala nei fri, aceasta find notorietate general, isd un ct de persome cunoastee8 pe o anumitéstradA se afléoinstitupie oarecere, ‘onotoritate local {nal dotlea rind, mn trebuie doveditt verdictatea metodelor modeme de ceceta- opin privind includeres unor fapte simile, auxiliare si negative in obiectal probatoriului, chiar dacd leges procesual penalé tu mentio- ‘eazd acest fap. Faptele similar sunt acelea care se steamind cu faptul principal, ‘fird se afl ins fn vreo lepaturd de cauzaitate ou soesta™®, Aceste fapte sunt de ‘cceasi natura cu infractiunea urmarits, sviriti de invinuit a de inculpat eateion, de exempl, imprejurarea c¥ infaetiunes a fest £8 resupusul fiptuitor refer la probarea, 370_Gigore Tecdory, Oreptprocesual penal rom Prt general, vol. Universtatee Cuz ah 1974, 9.78. 208 Sectiunea aha. PROBATORIUL, §1. Nofiuni generaleprezumtiel de nevinovatie este de asemenea aplicabil in probatoriul penal §2. Administrarea probelor ran Dept procesue pel op, p10 ‘C.proc.pen ries saumite reguli generale refeto suale prevazute de legea procesual penal st. 100 C. rare e miloacelor procesuale de colectare a datelor de cauza penelé. Stingerea probelor se efeereaz prin _previzute de Cost de procedura penal. [ncalearea ubitatea corspundedi datelor prezentate drept prob384 Spre exemple I efecunresreconstull fptl sau experiment se vericddeclaraile 22 sauale dite objinute in presi ar pot abynute sts oo ‘ental fect cesar cin proces PARTEA GENERALA §3. Aprecierea probelor ‘cf pe pareursul istorii teoria aprecieri probelor dups intima convingere ‘de numeroase obstacole™, aceasta este recunoseuti de majoritatea sistemelor actuale de deept st e experts 4 labo robeor care 3 fie obgatrl pant )adecsor,‘Aprecierea dup8 intima convingere au tebuie confundati cu aprecieres arbi orulul Convingere intimal tebuie format din eircumstanele prezenta verificate fn cadrul gedings de judecets. Date luate din susele care a Ia absolvire fnvinuialu seu inculpstuli Sentinga de condamnere poste fi dati doar in snuaia cid toate p su fost comblute de probele fn souzare si au fost nlturate toate d ‘novia pesoanci 398 Ain Stefan Tubute, Maa Angela Tat op 177 25PARTEA GENERALA Sectiunes a Illa. §2. Declaratile béinuitului, invinuitului, inculpatulut si modalitéfi de obfinere a for MISLOACELE DE PROBA $I PROCEDEELE PROBATORIT § 1. Dispozifi generale ‘mprejurare este cunoscuti seu demonstrali™. Notiunes Adelimitare i. de “procedeu probator istematizii utile « normeloc procesval pe smentarea mijloacelor de proba gia procedectori iau categoria dectra Inalte pereoane poate avea mai cu scopl dea stenua pedeapes, declark despre titori. Invinuitul vinovat, care DREPT PROCESUAL PENAL + CSTAL PENAL pinillor sustinfaptulcH\o asemenea produce consecinge procesuale concindente, dar poste fi uilizat un mijloe de investigate operativa extajudiciar8, firk af recunoscuth ca un mijoe de p §3. Declaratiile martorului si condiflle audierii®* Declaafile martorului sunt dite depuse de cétre acesta in cadrul audieri, asupra orickeoe ersoana care efectueaz4 urmicirea pena ‘vinuift smu comunice inte ei fa siuafia o figtuitori interpreta in mod auionom. Declarafile leute de per- : ire, de exemplu, autorDREPT PROCESUAL PENAL ‘au pot avea valoare probantd, De asemenea, nu pot avea valoaze probantt le martorilor care contin anumite apres "Memorizarea este un proces phic ou un grad mare de cot lor, in primul rénd, se-va tua tn considera faptul cB simpla san o fotografiere e informajei, ci reflectare in calitate de martor poate f audi vind circumstanjele cauzei urmarite fi auiate ca martori powivic alin,AL PENAL DREPT PROCESUAL PENAL Poate apare ceca ce s-a picrdut din memorie, de aceea este deoscbit de importants ‘tudierea epetatt a martrior. ‘La sprecierea decler} ‘Peroepate cu date care au avut loe fatrn tlt evenime la expunereo ae tipul de ‘Audierea martorulul, temperament, capacitatea de se efectueazs in|DREPT PROCESUAL PENAL le, vltorior a8 renunge lade probe care confirm’ declaraia, perzoana PARTEA GENERALAaio DREPT PROCESUAL PENAL PARTEA GENERALA $4. Declaratille péirfll vattimate. parti civile, care le ve consider presedintse gedinte posibil de edministrat, Regula dati se refert aifil civilmente responsabile® ose anumite date de fapt, care au importa aasemenea informaii, aceste persoane se ova cf civile i iat fn caltate de martor in mod corespanzitordispocifillor ce se refer ls audierea smartorlui, $5.Alle procedee de obfinere a declaratiior th afard de procedecle clasice de audiere a persoanelor, fegea procesual penal prevede gi alte provedee, cum ar fi confruntarea gi verificares declare ul Sao fo ges oat sooo tua ee inter qure’apama stn arate ‘ena ead me cn ene 129 Ase veden de ramp 8. psu, CBoromspos onpcnoméonenurtoucevtemern ‘Omera, Mocxea, 2003, i 7 {20 Nicole Velo Rett fc 36 alo se pot porta 0 al victimel, anumit crcumstane are caracterasats pereonatates iti etea DREPT PROCESUAL PENAL PARTEA GENERALA, verbal dupi regula general; pot fi aplicate miloacetehnice,intoomite shite et, care prezeatiri persoansi Fotografile tebuie sl fle de aceieasi mirime gi sccigiditanya Ge fotografie, Toate forografile se anexeaz3 la dasa. “La ectonea procesall paticipdepérdtoral persoanc reeunoastere este novesar de asemenea ca persoana observa nage feptl of se cunoese cu cal pre- 2entatIncamsl end abel petsoune delat cf se cunose preeontarea spe ecuncey- tere muse efeeruiai,Prezentaree persoanelo pote frou din profilprezentares rmersulu vote ersoana chemail spre a face recunoaserea este prevenit peut rispunderea ‘penal pentudeclrai false sau refual de a depunedecatgi, decd aoesa ese mare tor sau parte vitimathprecum gi de drepatul dee au depune delve tmpottva sf ‘trudelorapropiae Ea se audi asupra crcumstanjalor in care a eunoscutpersoana prezentatt spre recunoagtere. Persouna care trebue ecunoscut ete prezeatt in fare spafilu velit Ammprouod cu par sistent procedural de acl cexaserutnor la exteriocAceasih Drvedere legal vine a asigura secuctatea pecans chemete De remereat ed prezentarea spre recunoastere spre deosebire cesuale poste fi efecruati doar 0 singurd dati cind partici aceleas rTecumoaste gi cel prez In situajia cind persoana este daté fn urmlrire sau este grav bolna ‘ind prezenterea acestegal. Unica exceplie de 2 ou prvire Is ornor poate cluzilor la care a ajuns expetul si care sunt reflectat in rapor- proba, se caracter expert compet In literature de speci te expertza criminalis- alist, datiloscopic, autotehnict, grafic), atric gi altle . lor propre gi pe contul lor ‘expertul are aceeagivaloare probanti ca $i reportul de general, PARTEA GENERATADREPT PROCESUAL PENAL cent de clar sau complet Expertiza supliment ali expen. pertului pu sunt fotemeiate, exist indole procesuali de efectuare a Este important e2 tn ordon star organelor de percepere gi ati au fost percepute Practica cunoaste 5 alte eanuri cin fk efectuaréaexpetie este impos rea adevarului De exernplu expert stattdack substan dat este conEE DREPT PROCESUAL PENAL conta propria pinilonar. 6a gl expertia disgust de cat xpertize! In afara institu, 2 organulul care a dispus efectuarea expertze, Rezultatole investigator sunt iscrse in raporul de expertza, care este ua tij- lee de probs. Raportl de expertiza tebuie si corespundé dpa forma ou prevedecilo Fr shadlin 2 C-pros:pen, La raprt se anexeaz toate materiale ee at relevant fa ieille dose penal etl poate solicia moet upimentas ct prcpera personal Ia coeur outnlceta in cou ndpstiecdmesdeesatios ‘efiaea proces piu to etegoie considers de caus yale ete Codul de procedur penal prevede probelorColectarea mostrelor pentru cerceta 454 Corpurcetice probe grace ae materiale rims du sce yg, 240po sua png ne f 7 gn DREPT PROCESUAL PENAL PARTEA GENERALA cauzat, Cercetazes ia fala locust ea Ta fata focal {nfraciunea cu i procesule, cum ar fi expetiza, experimental, Tnunele cazur cercetarea la fa locuti po.DREPT PROCESUAL PENAL ‘persoane pertcip ccazul in care este necesari efeomares expertize! 1a instinfia respect, cereetii la faja de cercetae la fa lo eadayruui ete, jr survive ancmorcaneeina sabes sn - tehnice ete 244 PARTEA GENERALAwestigeie operativa trebuie transmise cu respectarea prev procesual penae. eroheniia poate fi efecouatl ta orice etapa a urmariril,248 care deteriora a bunurior, cau ex onale, cénd propritarul sau posesorl refuzd si deschida antmite IncSpen, etcbderen frit a scestora. La deschderee fora Inckperor poate fsa on ane Indicafile persoanci care efectueacd percheaita su cipantii la cea a i rate 462 In ele cazr,n practice fecturea percha dupa ora 2:00, dcperche- haa rcepatin tmp de ss pentu dour o poate pejualaconidersb umes penal, despre un asernenea fap. iagrant, rizatia judeod de instruciie nu este obligatore, dar el trebuie anunyat in termen de pin (a 24 de orec c 3 eee er ee a ea ate e DREPT PROCESUAL PENAL Ps La efectarea perc : bal, Procesul-v un proces-verbal, se menfoneaza drei sb ‘cute de acest persoane, fpr privind mo i |iy DREPT PROCESUAL PENAL PARTEA GENERALK eee i i variate sau a membrilorf este obligatrie cererea pers pericol, Ta toate canal deitroepare ete obligate odonsot emis de cite procuror si auiriaté de etre ject! de instrte. Procurorl eat obligate tndoe de ficcare dat, tn odonani, motvele cae a determi cep, In cazrile cae ou tu aminere, de ace 405 rata ordonanga de 4 efecuit Teatsvaror aceasté cauzl, mu pat fi ‘care seve eects neg 456 Omodaltate mai nous © ascmenea actin procasualé prone in ge" un 252 es a a a ee ac a eae eaeSecjiunea a IV-a. MISLOACE MATERIALE DE PROBA. §1. Documentele ‘til raportul presentenfalintoemit de serviciul de probatiune, persoane care pot s8 nu fic ebire de procesele-verbale, adrniterea eau repingerea amumitor date la dosaral penal se intocmeste un pr cerinjelor generale fa de documente, mu cer reconfirmarea pe Moldova forme previzuté pentra asemenea tip etc). La examinatesinfrafi §2. Corputile delicte#* ene donaromenscmss Happens menianorus pues) im Hops, Mocres, 2002, 255surse de transport care apartin fiptuitorilor te cu condita ca direct au fost utlizate infractiunit cu seopul de a atinge rezultatal soomat, Acceasi nd uniatea de transport a fos ulizts pentra ca fSprultral fun. ‘Sarcina orgenului de urmirre pensla este de a proba cd baail s alte lucrori de Naloare au fost obfinute pe cle ilegalS. Argumentele prezentate de cle fnvinuire te, ule st respingt orice alt arzamentprivind provenienta acstorvalori. Nedeseoperirea Daailor sau a valorilor trebuie ecnoscut fn instani ca o probs in apcere, lurme de deteriorici sau eu urme de singe, lacSte 3 ‘unele mative urma mu poate fi ridicats, va fi tili2a cop ccurespectarea prevederior legal Descoperirea enumitor urme pe corpurile de ga, Toate aceste actiuni au drept ca fa cazul candPenului Gari Se hase Sere Ef ema de Justin, 23 (ice sau pureresth Ss Mc Si eco te et fe mel dese cazur acest fapt sate in pastare persoanelor Daca exist postbil re se afl compuri delicte se sigilesz3. La doser se anexexza pistreres clreia au fost wansmise corpurile del aexate si tnele ate care confirms ,pasaportultehnic et.) ‘wansmiteres bunuri fn comul cind exists substane exploaibile sau alte substan care p ize, oft fo exdonan{8 privind ni ipstanjelor si fnainieazS un demers judecdtoniini de {strucfie, la eare anexeazs ordonenta motivata cu privse la necesitatcanimicir sub- jalutanayionala gi suSin8, carduile, jjudeedtonal tebuie s8 dispund de conditile pentra pistrarea corpurilor delete iitetea pentra pastatea corpurilor delice este pus in seamsa judecstorul coDREPT PROCESUAL PENAL : ee re Cand pistrarea corpurlordelicteanexate la dosar poate prejudicia dreptuile persoa- nelor eare nu au fost implicate fa procestlp Definitorii legal at corparlor det ‘ingtingai despre dreptul lor de @ Is objine, Este rational de a instinta spective privind dreptal de a solictaoe ac ntl et DREPT PROCESUAL PENAL corpuriledelict in eazurile previaute de pct. 1), \unea cu privie a remiterea doctmentelorpersoanel conformiate eu Cod de te soins de procese-veb ono postu sunt ‘Tp eazl intr altar proses pene moda duce ines =Capitotul VE ‘MASURILE PROCESUALE DE CONSTRANGERE. Sectiunea I DISPOZITH GENERALE PRIVIND MASURILE PROCESUALE PENALE DE CONSTRANGERE $1. Nofiunea, importanfa si sarcintle masurilor procesuale de constréingere in procesui penal 473 Ping a adoptarea nul Cod de procedue pe gore ‘masun procesuale da conetrangere'cs co rocesuale de constringere au fost definite ee “mijloa- ‘aplicate in stricts conformitate cu legee de cite i prin lege in sistermul masurlor verse categorii ale acestora, avind fiecere asigurarea icipantilor tz adevirului, fie prin garentarea recuperirit prejudiiului cauzat prin execuldri pedepsel amen, §2. Sistemut si clasificarea masurilor procesuale de conshéngere Prin legea procesials, art. 165-210 din Partoa generalti a Cod cle procedura enald ol Republic Mold Refinerea este previzuti intsxn capitol seperat de misurile preventive datocits 477 1, Kop, Meps: npoueceyansioro npumjenn 0 yoroavoue qBonpouseodemee, aparog 1978 20.elor de transport, masuri speciale in 2) Dupa sublectul fopa de care se aplicé 481 Herp Herp swoome suvnccm vnpunpaBeavee uonoexou neous, ay, Mace, 1989, ° 266cconsitingere apicate de organul de urmerize $4, Actele procedurale prin care se dispune aplicarea mésuriior procesuale de constréngere I de urmarie penalé sau la instant se ‘aplicd prin intocmirea ropcluezs cu aceeasi demumtce, potrvit ert. 198 dia Cprocipen. 268 §5. Patticularitéfile aplicérii mésuritor de constrangere a minorilor ‘Martorul minor in virstt de pin la 14 ani na poate 6 supus ad cont de dispoziia alin. (5) al art 199 din C.proepen.procesvale penale. si durota acestefa - refinerea persoanei care sivarseste o inractne a refineri art. 104 din 171 din Cproc.pen.). procedural prin eate se dispune aplicarea acesteia:esteia mu poate f! mai mere de 72 tnvinuitua pant la nel perchecifi pat la terminarea acestei se aflau in incdpere sax an vent in acest loo fn al ar. 128 din Cproe.pen), §2. Condifile $1 temeturite retinerit a, este oecesar si fie Indeptinte cumulati o serie de ize de lege, care sunt considerate garantit proves. le apersoanei cumativ pentru aplicarea masurilreinerit cuit guts 04 5-8 sivérgit 0 faptd prevazuta de legea 490 Nicolae Vetoncu, Tatar dprcednd penal onc voli. 481 Gheorghe Mateu, op cv Ip. 47 492 Dumiay Roman, steel masunar de preven procensal pene reglementate In emai! ‘in epublica Moldove, Pesuratl ez de deco Chinas, 197. 272 PARTEA GENERALAeen DREPT PROCESUAL PENAL dela momentul aduceritpersoaneiretinute la organul de urmarire pensla, iar in cael ‘tnd fapta pentru care persoana 3 fost refinuti nn et inregistrat th modi corespen- _zktor, persoana se elibereaza fia, se menjine fn ermennl de pind la 72 de ore m © altd condiieprivin legalitatea retin sbiutruneasco serie de panicuariREPT PROCESUAL PENAL a l 8) sivaryirea unl infractnt in eureul godin ‘72. de ore se admite numai decd procurorul dispune inceperea urmiriri penale sig conform leg. e §3. Procedura aplicédrefineril ee teen ae ana privnd einerea persoane va cuprinde menjunile arta Cptoc.pe., dats gf locu iatoemini, name! itulu, fn conformitate cu ar. 288 din C.proe.pen. ‘Dacé ordonanfa de rejinere este executat, adic& persoana respect si aust la organul de urate penala, se va tntocm un proces-verb si vinures vor fi aduse imediat la cunostnga persoanei retiaute tor ales sau num din ofici. int { se inméneazé in sevis informatie despre drepturile i inclusiv dreptl de a thoes, de a nb misturisi prezenta obliga trie a uoui apicitor ales sau numit din oficin gi dack mu is-einaimet acuzarea, se va posiilitatepersoanci refinute «8 artanfe une din rudele ‘roceda fn conformitate cu art, 282 din C proc.pen. oan, la propunerea refinutulu, despre local unde acesta estcoc c pa DREPT PROCESUAL PENAL Copia de si persoane refinath vor fi trimise neintiaiat procuromului ite. Dupi ce va primi materalelece consti faptl sivacint dia C.proe.pen. Daek procuroral ref ‘urmirsi penale n este neceeard menfineres misuri refines, procuroral eliberesza imediat persoena refit. ‘Dup& inregistrarea infractiunil si intoemirea procecului-verbal de refinere sunt plicable tote regalile procedural privind rejinerea persoanei binuite de sivirgrea tunel infacfiuni previaste de art. 166, 167 din C.proc-pen ‘5.Dreptul cetijenilor de a prinde parsoara bémuitd de sBvirsiren une! infractimi tein drop si prindd ssf aducd for- persoana princi asupra piu sivigiit $l obligatile administratiel institutilior de detentie @ persoanelor refinute in procesu! penal ersoanelor definute seceeu la aistonga medicals indep 3) s8 famneze in accesi ai persoanelor definute copii de pe documentaleproce- ispune incepere um confiema de catre procuror din cele care exclud ut se dispune de edtreprocuree prin ordons | | iersoana din stare de rfi- legit do cate oxgannt a fi eliberaté, au fost denurnite fm literatura de 85 din C pro. pen. blight administatialocului de detinere a per Potrivit alin. 2) al art. 174 din C.proc.pen. persosna eliberatd dupa retinere ma sone refinute sk clibereze imediataceastt persoanf, consttiind un eas de tneetae de ‘poate fi rejinath din nou pentru aceleast i. Astfel dact a fost setinutt pentra dnp ma le art. 195 din C-proe-pen, temeiurle aratat l-rt, 166 din C proc. liberats, poate fi refinutd repeta doar com find demereul privind aplicarea fet ‘numa pentru temneiurile prevazute la art. 169, 170 din Cproc pen. de banuit ares 307 din C proc.pen., respinge demersul sau aplick o misurs tl resnut se eliberesz3 imedias, iar dack {tn procesul exemintrii demersului se Tncateareesentilé leg la retinecea $liberarea persoene reinte poate vea lon prmaele 3 ore din momectul priv ‘de berate, nd mu se tatormeste prosenl-verbal erin in eghens oe eh suis tnegisiat ico infactine, eet sa deca ne-eplicrea refiner ta contour, ‘misura refiner asimiléndu-se eu adnceres frat a organul de urmtzte penal, pre: 306 treatin (tal ar. 255 cin proc pen. tn ettguarea nmi pen fre penal prin ordonanyscspane aura sciunilor su mast p ganulde ues: feSectiunea a Wa. MASURILE PREVENTIVE penal elt pra craze de Gre 9 or pt teh 507 Grigore Gh. Theodory onc, vl Ip. 198 fin raport cu alte masuri procesuale de sacterizeazA print-o serie de scopuct im realizate camuletiv si existengs In aceasta liar de probafiune alaturi de obiectl princi §2, Felurile si clasificarea mésurlior preventive sunt previzute fa mad exhaust urmd- rea milloacelor de wansport, iereglemanttein Romig pss. 283rovizo jane). 4 doctrina drepmuui procesual penal s-au propus si alte clasificri determinete de 2 cancel restricilorimpuse; dul de infiuenpare supra invinitu §3. Conaiille, temeiurile si circumstanfele care se fav Tn consideratie la aplicarea masurilor preventive Lind tn considerate faptl ok misurile preventive limitesza drepturile gi liber {ile fondamentale ale persoane,legiuitoru a instuit multiple garangi procesuale ere asiguré ea aceste mEsuri sf ma fe ilegale™, Garantie procesunlestablite de lege se consi di multiple conti ce trebu- {se reatizate cumulativ pentru a se Pomind de ia contiautul art. 17: ispone iuarea unei misuri preventive! existenja probelor ce s fap nif de citre binuit, invinuit seu inculpat".in acest sens,art, S511 Tp, 1X Tpynoes, Mega npecreanun oyesnoenotnpouscce OER cere psy 2003, © S857 513 foan Maran Crepe consti insu polities rosea, Bucur VoL, 1998,0,248, 514lon Neagu.Dreptprocesuel peno Parte panel Bucurest, 1984p 273. 515 BN. Kopronos, Mens apeueccyanwo nouigyadenun a yaanoetou eyoopoxaeademes, ‘Coparoe, 1978 «63. 284 area demersului de aplicare a srestri preventive judecdtorul este a verifice dact exist motive rezonabilunm activité procesuale penale sau pun survenirea acelor consecinge negative ale desftsuririiprocesului penal; dat ‘2 iau in considerate Ia aplicarea masurilor preventive au un caracter prezumati Informa despre schi $4. Organele judiciare care pot lua méisurile preventive : slactele prin care se aplicé aceste masuri t racine i i temeiul lege suri prevent 1§5. Inlocuirea, revocarea si incetarea de drept @ masurilor preventive ierea instangei de judecats ge emite in mai multe ‘executare organelor respective, ct $i pentru a misura preventvi. totodats ise explicS modul gi termenut masuri prove ruc sau, dupl car, instanti de judocats, PARTEA GENERALAc c Somme cme a cea a eo ; ca oo o DREPT PROCESUAL PENAL : cate apecias fatal E 25 din Const 7 eck tives refine aden guns revoetea sso npr stan precum pein elonares spt pot 5 ein Cprospen et recurs pont caren ee preva aes Ge ate : | conform art 450 din C.proc-pen, : ¢ondamnae ivi pedetpsneisni EHH pure sur et a 98,rea de executae, pet. 2) din alin, ea de ispundere penal, pet. 3) pentru adeinistcaia locului de detente si nu este necesara confirmarea ecesteia de elite judeeitoral de instruct, In cazul achitti persoanei, al tncetiriiprocesului penal si alte cazuri de incetare ‘cilsuri preventive privatve deliberate copile acestor hotrari (sentinje sat deci?) se trimit imediat spre exeoutare administratci loculul de detente, chiar dack aceste hori, potrvit lei, uu sunt definitive, 86. Atacarea hotérarilor privind masurile preventive 526 Ptr alin (art. 195 en Cprocpan, 28 preve ‘copie hotirlor de costar ria urmare, pin fa adoptaea novlui Cod de procedurd penald eu existat regle- smentiiprivind stacareaactelor prin eare ce epic, ee shina sa se fevocd Tena smsura eestri preventive. [Nout Cad de procecir penal prevede pstbilitaes saci hotictiorprivind mB- sul preventive tt (alin. @)alar 181;coe - coors 7 ae aos: a DREPT PROCESUAL PENAL ie privindaplicarea sau nes prvind prehngires sau refet DREPT PROCESUAL PENAL PARTEA GENERALA §7. Caracteristica generaléi a masurilor preventive alin Obligarea de @ nu pardsijara include, pe Hingh interdictia de a trece fontiera de 7.4, Obligarea de a nu pArist localtatea sau obligates de a nu parisi fara 1 onéonanjei sau Tncheleri se trimite organel loouieste invinuital (bénwitul) sau ineulpatal masuri presupune, de asemanea, inter psi locatitatea sau frase al rmiinerea definitva a sencingei de coodamnare Ia 0 mite orgauelor de tra executare si ridicarea provizorie a pagaportuluiconfarm alin (4) al ait. 1 ‘proc.pen. 526 Kouscorapu x yronosvo-npouecqansnony RoaeKcy Monpasexof CCR, Kapra wongo senna Keser, 1966 398, 537 33 Sanya Yharoaso-apeueeqyonence np mBonse eo afesrUsiec ase, 18), 598 WA. eran Henprocrosenccrs masocmY u RoLgnBestLe 8 yeoncevou epoUscee, aya, Moca, 1985, 229, 296= DREPT PROCESUAL PENAL ata cel Invinuit (bani), ct gi apropiat Cererea de: coebule sé cup ‘La cererea de acordare a garaniei se aneneazl copia aotului de ident tli, precum gi 539 Konueytapel x IKMCEF op. 2.80 298fe. REPT PROCESUAL PENAL Renunfrea la gerentic trebuie ficutl in formi scrsi,tngiinfind onganul ce des~ fisoara procesul penal pentru fnlocuizea set revocarea i erangie} personale, dac% un gerant renunfs, procuronal sau ‘Pine intocuirea sau revocarea acostei misuri, estat go ‘garantie, precum gi invinuitul (inculperl). La cerere invinuiaht (nculpatala le artate in alin. (2) pote fi admisi de cite procuro sai instanpa daca sunt recunoscute intemeiate, ‘Renunfatea la garantie trebuies8 fie motivat cinelor e constitvie facili ale misurlor preventive, Conform atin (5) art. 181 din C.procipen., sume depust de garant in asigurarea ea 8 tn contul statu, a baza hotindrilinstane, in cazul in care garantl: ‘siguratobligatiasa pentru un comportament respectv al buitulu,invi= ‘nuit, inculpatuls; ‘enanfat nemotvet la garangia asumats, scopul executiiieffciente a pedepsei pena- repr de a ooupa anumite funcii sau de a anumitl activites", precum gl pentru prevenitea sévarir mijloacelor de transport edepee principale Masur ici provioti permisuli ds conduceree naiflocetCcle on DREPT PROCESUAL PENAL in Cprospen.. copia de iastructe privind rdicarea ‘comandamentului militar. Fas de mi © posibiléaplicarea acest misuri in piedioe afl Jineiatinformeacd procurorl e cate unul din paring, rote, cursor sau de ete o al tea PARTEA GENERALA cere, posi de ove conductor institut de ivi speciale! wade ve ja, clind va Gi cite, ' contracara actiunile prev‘Stpraveghere a minorului se face numa la corerea srist a persoanelor mentionate art. 184 din C.proe.pen, care ist cx fe fondul cauzei gi de obliga. ‘52 persoane juriice). Din m e liberare provizorie din stare dearest prevent "545 Monto Ofc al Republic Moldova, 546 DumituRoman,Sstemul mésuor de \ ‘49am Oss 26 le 99 Lear ess Fa, 7,Taducee teu de : pea relenetatsn Ronde sD le, \ ‘aha ora nana rd ooocere ne i sedincem 9 ' 304 305 me ee eeDREPT PROCESUAL PENAL cea mai vee, cae a spirt in rep anglo-sxon pe fn aces perk ‘cautiune pentru oresre eau28 penal, til prevazute expres peat liberaree sau far) fle cu mAsura arestiri la domiciliu care prezinta un regim mat favorabil pentru cel acuzat, find in esengs un regim de evasidetenti. |DREPT PROCESUAL PENAL PARTEA GENERALA . Potivit alia, (2) alan. 191 din C.proe.pen. liberaes provizore sub contro jue Fotivt ali. 2) a art. 193 dia Cproe pen, i eal revoctiiberti provior, i ipetubui ‘in care acesta are an- ‘persoana este supusi acestirii preventive. 8 grave sau exceptional Revocares liberi taza usr incerea st influenjeze insiructie, pe ere, emite i ‘mandat de arestare pentni o durati de 30 de zt, iat instangadispune arestare opie de pe inche- ‘v8 prin incheiere sau, dupé caz, prin senting®. 3 prot augiume a pet detinute pete §9. Liberarea provizorie pe ceutiune a persoanel deti a corerea persoanel liberate provizoriy, la demersul procurorulu sa din ofiche ‘nstanja de judecats poate ridica total san partial coatolul judi - ‘fost revocati sau a tncett de drept, {a cazurie prevtzute do art. 193 din Cproc pen, liberrea provizoci sub contol Jiudiciar se revoe’ atunei ind: °) 8e descopertfapte pi circumstange care nu au fost cunoscute Ia data admiteri cereri de tberare pi care impiedica liberarea provizorie, ‘ceufiuaii pe contal procuraturil sau, dup caz, a instanjei de cate solicits lberarea provizoris, Cauiunea se depune de cdtre banuituh, tavinuitalui, inculpatlui, mention st ath ale Rep e grave sau exceptional de grav provizori Revocarea poate fi dispast cad exist date c&ar putea sivdcyoascd unl actin prevaaute de alin (1) a ar. 176 din C.proc.pen. precum fin scapul executes aae i tel de condamnare ls pedeapss cu tnchisoasve,sea réstmairicauyfuni se dispune prin 2 _meiutiteeritate Io alin. (1) al ar. 194 din C.proc pen. fe prin ordo 0 ‘ncheiereajudecdtoraui de instruc, fie prin incheierea stu, dupa ca2, prinDREPT PROCESUAL PENAL +) mentiunea cunossteriidispoziilor lei privind cazurile de revocases liberirit 1 aceresi, apoi dei provizocis ‘cererea corespunde ceriajelor prevazute vinuit, judeottora de instructie decide adn i fxeas ‘data solujontriiacesteia, eu citerea pirilon ‘act cererea coresptinds oetitelo Sof dele apropiate ale basi ‘Pune aducerea binui ‘Conform alin, de poliie in raze toritoralé a cdruia TIncheierea privind iborarea pro 7308 dn Cprocpen. ta solionares chestun prvind aestares tein drept sé solujoneze chestunes eu piv Isos = =o SH ee i ere 5 ordinea prevarate de legea procesuale penal, recepfiontii gi expedieri eorespondentet ‘de comunicare; 53) fouericerea comunictri eu anumite persoane si primis altorpersosne tn lo- cuinga 58. ‘Porgpens arestté a domiiliu poate fi supust suplimentar obligailor arttate la alin. (4)al art. 188 din C.proc.pen: ) de-e mentine in stare de functionare milo tronice de contro gi de ale ‘mite sernsele telefonice de ‘unmarice penald sau la instant si obligaitoc din cadrol regimului arestirit ts ooo indica fn incheierea judeeStorulu de instruct sau, dupé caz, a instanisi de judecats. O copie de pei Drivind arestaea la Gomiciia se trimive organs i tu tavestt prin lege s8 supravegheze exeoutareaacestei mBsuri ! Porivit alin, (6)al ert. 188 din C-proc.pen,, termenl, modu 4 sive a duratei gi de atac al aretiri la domicilin sunt similar ce preventivi. ‘Persoanel arestate ta domi se Tnmineazt 0 copie de pe incheiere conform ‘explcdnduri fotedatS dispozitile previzute de ‘lrora in caz de nerespectare de cre ‘ctr judecttorul de instruc su intan- (ou arestarea preventvi de ete insta de procuroruut trcfillor impuse, organul tavestit eu supravegher iu va informs procurorul sau instante de judecat, lademe 85 din C proc-pen.,arestares preventiva consté in defineree ipatulai ta stare de arest in locurile gi eondile previute este 0 masutl proceouall privativa de berate apieaté bana ‘urmivin penale pentrao anomitl durati san ipeulpansui in judeedtorul de insruetie sau, dup& ca, de | I li PARTEA GENERALA |DREPT PROCESUAL PENAL \____ETPROCESUAL PENAL Pentru agumite categorii de funcfonari de {ee28statutul acestora, sunt prevmte garni ‘Yentive, si amume aeordul unor organe® $13. Procedura $i durata arestiril preventive a banul in logi speciale, care eglemen- tare la aplicaree arestiti pre- rareatermenulei de 10 zie, bamnitul srestat preventiv este p iat fn cz contrar va fi eliberat prin incetarea de drept a eoeste! miueee i os i DREPT PROCESUAL PENAL §14. Procedura si durata arestéril preventive a invinuitului Potrivit art. 308 dia C.proc.pen, procuroral este in drept af inainteze demers io instanja judecdtoreased privind arestarea sau prelungicea aretirii prevent suri arestiil preventive cau reapinge det ibereazA un mandat de arestare care 36 Inmndn Constitutis Republieii Moldova (alin. () al art, 25) prevede ei “Arestare Se face 318DREPT PROCESUAL PENAL ‘modul cuvenit de un procuror imputernieit; ) existenja circumstan{ctor ie de art. 186 alin. 3 Cproc.pen.; djdaed exists alte cireumsteny jinere a persoanel in stare dearest prevenity i larea, revocarea satu schimbarea mistici | acd au apirutcircumstange care permit ! avestiri preventive ® de judecath fo hotistrea de prelungiredeten- paraiazaea temelurilor prevlzute de Cos! de « prelung!aresarea preventiva peste termes! Si suficiente pen detente, explica cum at recur, cx consinyéméntal Prurorului General ia instants de recurs)do prelongire © dura ei este necesar de a indica data gi ora pnt ‘tn cecal expirtii termenvini arestinit preventive aresarea prevetiva,fnvinultul este liber poate 6 atzcatf cu recurs In instanta terarhic superioara fn c 1 din C.proc.pen. Conform art. 311 din C.proc.pen., poate & de cate procuror si incheierea privind refuzul dea prelungi durata aestarii preventive 2 invinuitul 815. Procedura $i durata arestérii preventive Dupi trimiterea cauzei in judecat tate demersurile ventivl se soluioncazd de cre instans care judecd cav chestiunilor privind punerca po rol a cauzs gi pe pareureuljudecs Plant CSI. 4 an 28.03.2005 op 9.11, sMeldovaHotrrea din 04102008, GTR A gre Ee ee ae et MRpa EA ese i unor dosare imp indelungat, fat ce prov desist ale justiibilior Ble sun legate direct de indsiplina nor pati es, de neprezentarea martorilor din diverse moxive precum gi multiple PARTEA GENERALA au dacd nu at intervenit nol imprejurisi care conditionesz# nova cerediezeinslanje care a adoptatincheierea, aducind faptal la cunoy- ecursult gi informeazs despre acesta procurorul si aparatoral. Instanya de recurs, primind recursu, sl ‘mi necesitatea aplicatil aestiril preventive ‘Control judisiarprivind legalitateaarestri se efectueazt a gedlnytnchisd, cu ‘participarea procurorulu, binuituh,favinuinaui, apfritoralui i a repreventantulul Ini legal. Neprezentarea biuitlui, invinstulai care mo este privat de libertate si a ants de recurs caiza tose trimist de etre procuror in instanji pena judecare;procedura de recurs inceteaz iat recursl este tris conform ar.297 alin AC.proe-pea, pentru solstionare de edie ite i de recurs ete defiitiv, dar poate fatacats 453 din Cproc.pen., numa dack e §17. Obligate administrafiei institutillor de definere @ persoanelor retinute sau restate Potrivit art. 187 din C.proc.pen., administatia institute’ de deinere a perscanetor ‘efimute sau arestate este obligate: 305Coober ee oe Se Se Se ep oe Se DREPT PROCESUAL PENAL 3. Si tumfneze tn aceeasi zi persoanclordeyinut suale parvenite io adzesa lor. Inminarea copilor de pe documentele procesuale privind ac uate flrs persoena aestath sau cdnd aceasta refuzl s8 paricipe corganelor afacerilor interne 11,04 7 zile pln la expirares termenul i ‘instanjei de judecatd, procurorului sau altor colaboratori rire penalf, fr le supune controll gi cen fata instantei foliar . acest. Acest arog val va Sexo a de juec ce examined cat a emer pean 7. Stade inves bee ale persone deine cu pirtion erezetn in instinuia dat, precum stun certifi* acestor masur DREPT PROCESUAL PENAL smisurfor de ocrotiefrevine organului care a efecuat rfineres eau arestarea organelor competente si ia misuri de ocrotie se face imediat dupe ‘plicarea misurlorprivative de libertate prin actu procedural fn eauzi sau prin dis- ocitia seperats. Masurile de ocrotie se aplick pe durata msi tive fn cazul ind cel acuzat este eliberat, orgamul de urmafrire penalé sau, dupi eaz, instanfa de Judecati anunft organele de stat care exereiti misurile de ccrotire despre incetarea Secfiumea a 1V-a, ALTE MASURI PROCESUALE DE CONSTRANGERE §1. Obligarea de a se prezenta ia organut de urmarire penalé sav la instant Moldova, mast despre plecarea, peste hotarele Republicti Moldova fade.organul de urmrice penal sau la instant poate fi luata gi de ta partes vatimati, mar- persoune participant la proces™ pentru as 2) se ascunde de organul de urmérce penal sau de instants; 3) mu are loc permanent de tri.fos . detemeiutile aplicri Intiteratura de specialitte sa DREPT PROCESUAL PENAL Se simengianiprivind miele, data, anu, locul nase, domiciil persoanet care tebuie privind aducerea sist se trimite organului din C.proc.pen., care exeouth aceasté msusk se constringere™, Persona imputericiti cu executarea ordonanfel sau fncheierii de aduoere cits ect dsporifile at 29 din Const gar. In ncdpere si fick acordul persoanei, In cazat exeeutirt ordonanfei ofteralui de urmarre pltrunderea in inodperea persoanei care trebuie previzut de art, 304-306 din C.proe-pen. ‘Legea au prevede expres posibilitiea ataciri acmlui de aducere sili, dar impo- (ive ordgnantei privind aplicarea acestei misuri de eatre organul de urmarire penal poate fi ful pldagece in ordinea general stabilitt de art. 298 din C.proo.pen., care ‘5e examineazi de cétre procuror. §3. Suspendarea provizorie din functie ‘Suspendarea provizore din funcfie const tn intericerea provizorie motivatéfnvi- ‘uitulu,inculpatului de a exercita atributile de eervictu sau de a realiza activitii cu ‘Legea procesuald penali mu defineste scopal aeste ‘mereului motvat depos de Procurorl, I demersul pivind necesito suspends dn funetie va ane ‘xa in mod obligatorin ordouanfa de punere sub invimuire. Hlotiicea administaieiprivind suspendares din functie poste i atact8 le judecs- tora de instructie. if i (persoane ou Inalte func de rispun- tat de leg speciale”,DREPT PROCESUAL PENAL pind de voinga pirilor previzete in art. 76 Codi! muncit al Republicit Moldova din 28.03.2003 determinat este de a asigura desfisurarea normala a suale prin efactarea corect gla inp, de elie ubiectiprocesuai, a indatorisor oe Seria pot cath de ctr instanja de judecets persoane care a comis oabatere {a curpul procesului pens {in mirime de Ia la 25 de unititi conventionae (sin, pen.) 201 din C.proc.pen., consttuie abatere procesual Vial de manes pine 2) mitre ninstona deOp SEQ eg 8) Alte sbateri pentru care Cod de procedurd penal prevede amends judicar8. Astiel de cami sont: a. neideplinivea de edt asstentul procedural a obligeilor previzute de at. 82 din c. eet de reuzare in mod repett cu res-credin§ gta nod de a tergiversa procesul, dea ders (4) al act. 201 din C.proe pen, penta amends judiciana 5 din C:proc.pen eu paticiperes pe are ainsintat demersul ga persoanci care coms abaterea procesuall 608 idem. a eam SACRE ‘art, 201 din C proc:pen., aplicarea amenciijudiciare mu inlaturs ‘azul in care fepta constitu infactiune. §5. Punerea sub sechestru a bunurilor202 din C.proc.pen.) privind existents mai multor misuri asigurStori poring de git juridical bunurilor sechestate gi din provedusaapliciniisechestrli. Din Flale i inteczicerea proprietaru aecesare, de ase folosi de aceste bumu, Dupt punerea aub socb Aefinitivd a cauzelor penale gi rimfne acfiunea civil, reparatore sau prin sau, sponsabilt civilmente er putea s4 Instrneze bunurile pe care pus Fo PARTES GENERALA estru a bunurilor se dispune pentru umitoarele seopuciin DREPT PROCESUAL PENAL ‘pen, sunt puse sub sechestra bunurile, adicd epozitele bancare. 117 Cuegere de tir eave, Chin, 2000. 285, 1518 Pov la (2) al at. 381 cin Cod cn, dobtodtord de bund ciedngS nu dobindeste 340 Sunt supuse sechectririi bunurilearitate la alin. (2) al ‘afi confiscate dela fiptitor, chiar si in cazul existent rispundere penal, Pot fi puse sub sechestru sumele de bani care se afl pe conturile anal soaneio pfat de paling cast; 2) nae rmintea sectnactar al{in faza umatirt penale demersut procuroruiui le), potrivit art. 346, 364 eiee sub forma unui document apart, 4:29) ce prevede derogares privind executarea weei hot judecdtores In caz de deict Hlagrant sav in cizul ce ma suferéeminare, organul de wrmirice enald est i drept de a pune bunuile ede pedeapsa amenzi, ‘maximsla a cuantumi- {In cazul cand bani, cadourle sau valoaceaservicilorprimite neleitin ma au fost 342 oats =o a PARTEA GENERALA, vf puse ub sechesr, se vor pune sie de cite orgaele de urate pent pent 6 ps Fe bunurt ale invinuitalui (inculpanzlui) pentru incasarea in benefi-unere sub sechestra a conturilor bancare se va mentions gi dispozifia art. 251 ie de pe hotitrea sechestriri mijloacelor banesti de pe contul bancar se L raracewsas \Cproe.pen, se va consem- sub sechest,Indicdndu-se numaru, mlsura sau re sunt confectionate gi alte elemente de indivi- le sechestrate se pAstreazt fa conte previzute de art, 208 din 1, bunurle mobile puse sub sechestr, de regu, se ridio8, c2 excep dimensiuni mari. i pet. b) din alin. (6) al art. 4; art. 27 din Legea hotirérea de punere sub sechestm a Jutidice, howirdrea dep mist de instanya deinstanpei judec Fiscal de Stat intocmeste un lor sechestrae,ptare acstora poate afepeita taza contractului de pistare tncheiat de cdte organele masurd si persoanelejurdice respective. ‘pent pistrare proprietarlul sau posesorulu ort fra fost explieata raspunderea previzutd i achitares persoanei sau incetarea dliciulu de cite favinuit su in ‘mai este necesart eau eportand, Bunurile se scot organului de Istafa de judeca ceptible de a fa sau de procure.Capitotul VIE ‘MASURI DE PASTRARE A CONFIDENTIALITATI, ‘MASURIDE PROTECTIE SL ALTE MASURI PROCEDURALE PENALE Sectinnea 1, MASURI DE PASTRAREA CONFIDENTIALITATH. §1. Pastrarea dosarelor penale si a materialelor de urmétire penala Potivit art 211 din C.proc.pen, dosatele panale si materiale de urmitire penald se plstrean la anjelorjudecttoregt in pri ified, cultural {in procesul expertizei lor efecruati de Servieil do ir ce fac pare din Fondul Arhivistic al Repu- e Stat pentru Supravegherea si Administrarea Moldova, alin, (3) al art. 27 din Legea privind Fon- Docunentee sero rgane de unc posi isa pemaneat a deer tele speciale de stat if id «Documents orgnclor procurstuig close orgene de ume pens (60 excepia MAI i SIS) oe pésouses povsuria a stile parent Se eee cxgun. Temes pet ploreea dosent In atele estroge oe de 15 ai el pot preunt de Serva de Stat ce Arian tems denote cxgeizajior terete (pt, 12) Regslemena ‘Dosarele penale si materislele de urmarire penal caze contin secret de stat se ps- ‘n condi spetile previzute de legis 3) al ast. 21 din C.proc.pen)®?. catagorii de dosare care mu existan in perioada adaptiii acest! Nomenclaor. Multi Judecator sin in dilerd la ndicarea termenului de pastrare a acestor dossre. Noul No- ‘menelator se aild incurs de elaborare de gi este evident® intirzierea elabordci fui!" §2. Confidentialitatea urméritli penalecan See lflcatk secrets o procedurd a efeemarea crea participa, organelor de urmrire penal, si unele persoane penal. Tnformafia ce fine de actvitatea operati spective constitu informa fami eas Cees Coa ico ce PARTEA GENERALA (selinerea slsauavestares) pentra a prevent 3m pistrarea confidential §3. Apdirarea se ta proce penal, pen prezinte® date ce constitu secret de stat mu pot ref plata ceerenula de stat,DREPT PROCESUAL PENAL sei de cite persoana care efectiea ddosarul penal respectiv penale, in Cproc.pen., datele ce constitu secret de ett nu vor fi prezentte i su dat declaratie de nedivulgare, §4. Pastrarea secrefulul comercial si altui secret ocrotit de lege entra apirarea informatsi ce constituie secret comer- ‘rin lege se intreprind mAsurile previcute de Codul de cu privire ta secretal comercial gi de alte acte normative ivitate financiars® side all sctivitate a i acre divatgare (sansmitere, seurgere) poate s& aduct atingere al ou pot ‘necesiate informatie constitie secret Pemonel toe eral do wend penal sau si prozinte™ date care constitie secret comeea Sectiunea a Ia. ' MASURIDE PROTECTIE rin adoptares Legii ‘nal (Is comtinuare §1. Dispozifii generale privind regiementareo i mésuriior de protectie Pink a adoptarea Legit privind rotectia. ‘vatumate, a marcorilr sia §2.Notiunea, temeiurile siclasificareamasuriior de asigurare participantilor la proces etin date ps eal proba onset a pire caviea or nia ee ca ‘Ripon’ inca vane Gadde posed pad procaeacmisa e prosce Cproc.pen.; 10 din Cprocpen. ceDREPT PROCESUAL PENAL ‘atime, martorul sae memtrioe fails ls, potrivit ali, Croc. igurare a secur ‘Misarile urgente eplicete, tm privinga persosnel protejete, de organul de urmaece peoall consta fn: ificarea profesional; ©) asigurares unui venit decent pind a gisires unui loc de muncd @) ssistega la objinerea unei noi profesii; ©) asistent medicals; 4) asistegs juries; ©) assteng psthologics gi social 18 a masuriior de protectie otefia dtelor de identitate ale per referitoare tae. In devizia il de proteeie se precizeazi dupl caz, perioeda de apli- soanelor proteate se asigura prin nedivl e aplicare a msurlor respective de protec ‘proportia de nedivulgare a datelor de identiate, pr care 2 masurilor 356 2. Audierea persoanei eu aplicarea modali ‘Aceastt misuté se efectueazd ta conformitate o ath localitate din Rep ji interafional fa svea nici o influent anipra status pers cultural si poltice ale persounei. veal ieicale ss dea ea. scape poo oj sal mouifreoncr Pa vale tec Tnstalarea sistemulul de lara : $4. Persoanele protelate sl organele abiltate cu atributii de protectic Pe 2 al Legii din Incheiat un acord de protectie i 357 ove OS So Se eeBr ee eae eae Ce cv ce ee re teem ec Se DREPT PROCESUAL PENAL situ probe concludente cu prvite lao inftacro- efor, dsc cops fumiez ifr: ‘matii privitor la pregat snot indacun! grave, dosebt os : Honal eee, 9s sop ment ier de aia panel potas, onfarm a 215 dn pro pn arama de decid aplicarea maser | | efuak $8 exemineze cererea ori st emité 0 etic, persoane poate atace actul de ‘Organ abit primidhatktea emit o cine deaplicre ama to teen rezonabil darn msi mare de 0 aile dela emiteaceshotricei cu pave ae ‘uren misuse de protec fa ternen de 3 ile din data emteni deciziei ef orga shila inchee in seis un aeord de preci cu persoana alt in stare de pict. prota stabilte prin acordul de prot sat determinat includeres perso ‘comun ou Departament Ist ctie si controlul de protecti 359Secfiunea a III-a. MASURI DE INLATURARE A CONDITULOR ‘CE AU CONTRIBUIT LA SAVARSIREA INFRACTIUNILOR ‘SLALTOR INCALCARI ALE LEGISLATIEL §1. Sesizarea organulvi de urmérire penald privind lvarea mésurilor de lichidare a cauzelor si conditillor ce au contribuit la sdvarsireq infracfiunii ‘competent. Asie penta a prevent slvr offers i sv sizeze organ! respectv sau pers area unor mAsuri peatru nliturares acest fat dupa cum s-a mentionatfnHiteratura de special 48 Yonosuorpouecayame node. Rounenmepud fon o8ueh pega Cape, ocr, 1996.02. ‘porn procesul pena prin ordonani ‘in cazul altor incdledi procurorul serea la réspundere admipistrativa sau. inclusty tragerea ia rispundere material PARTEA GENERALAAE IT ooo aD PARTEA GENERALA i locator, hotardrise va mentiona fa procesul-verbal al sedinge! eierea interiocatorie nu este cuscepaibild dea ft atacats de judecaté urmeazs a fi informath despre rezulatele eolutiondcli faptelor expuse in locutorie se anexeazi la materialele cauzei, iat despre adoptarca 363PARTEA GENERALA Capitolul VII ‘Termenele stabilte de lege so numess termene legal, iar cele ixate de oxgaae ‘TERMENELE PROCEDURALE SI ACTE PROCEDURALE COMUNE, tefment judicare, Seetiunea f, ‘TERMENELE PROCEDURALE §1. Nofiunea, importanta st clasificarea fermenelor procedurale rept ‘numit termen, nerespectarea scestuia impune pierdcrea efectuat vizutde lege conduce la decaderea Din aceasts cauzd, tecmenele peremptorii se mai mumese im fiuni disciplinare poats prin lege ma 652 Vinté Dongoraxs. Ex heoi torte... cy 653 idem. (rn noone ocd se aren vedere {60 Vint Dongoror ja. xpi terete... {61 Gheorgia Mates, op ce 107. {62 Vint Dongorar 2, Epica eere...p.e, VNB. 385DREPT PROCESUAL PENAL vemen de 3 ineste in ive §2. Calcularea fermenelor procedurale si fermenelor substanfiale Pourivt legit procesual, termenete se eatesleazk pe ore, zi c=plc, io cazurle prevazte de art. 447 din Cproc pen, termenl minute 63 Gheorghe Mates on tp 107* tn general, un act procesual sau procedural este consierat ca fScut in termen dack EA GENERALA DREPT PROCESUAL PENAL : oe eo cae i nd seam de amamits fares objective, a previ e3 luni cae inepe Ie 30 noiembrie expr a 28 (79) februaie, un termen de unk Cutoate acesten, lege, tnd eee Incepat 31 fli expe a 30 septembrie. sina speciale end anumite ace sunt considerate ca fue fo temen, i oe rr ‘indeplinite dupa expirare*. 4e doinre, a unitii militar saa instituiei medicae pe actl depus, ‘pis oficial postal deepre acl primit pe actal depus, serves dept dovads a datci depose actu privind mésorile preventive, ora sau ziua de la care incepe fi la ‘menul inte fa durata acestore. §3. Acte considerate ca faicute in fermen si restobilirea fermenului omis, ‘este indeptinit de cdtre participantal [a procesul penal inainte de expirazea tecmesule legal.DREPT PROCESUAL PENAL nears omiteritermenului de pre Sectiunea a Ika. CITAREA $L COMUNICAREA ALTOR ACTE PROCEDURALE fn faza jude sau, dupi caz, de 2 luni previzut de art 422, mu poate fi atacat, avind fn vedere faptl ol recursul este ultima cale ordinaré de aia, iar prin cli exwaocdinare de stac aceestichestiune mu poate fi exeminatl), Legea cu privge la poliie. citare conform art. 236 din C.pro.pen. pre alan 236 dia ‘Termenal de cel putin 5 zie est un termen de recomandare gi nerespectarea aces- ‘ui nu constiuie un motiv jntemeiat pentra persoani de a nu se prezeata la timpul 370 aiy DREPT PROCESUAL PENAL er eee india in ta, In cae cre mu sur atdnacea seu per ¢ preven imlecn. ‘ea flirii adevairului, citarea bénuitului, ' Sovinuitului, picii vitiimate sau martorului se asi zi la ora respectivg, fiind insofite persoancle éitate de. ‘Agentii organelor citze ageatul imputemicit ou tuménarea citeyei (colabo- Iuerdtor al autoritifit administrate’ publice locale, al instanje! jude. i Imputemicits de de urmtice

S-ar putea să vă placă și

• Freakonomics Rev Ed

  

  De la Everand

  Freakonomics Rev Ed

  Steven D. Levitt

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (7848)
• Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  

  De la Everand

  Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  Stephen F. Kaufman

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (3321)
• The Art of War: A New Translation

  

  De la Everand

  The Art of War: A New Translation

  Sun Tzu

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (3044)
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  De la Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (5794)
• The Handmaid's Tale

  

  De la Everand

  The Handmaid's Tale

  Margaret Atwood

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (13186)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  De la Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (20011)
• The Hobbit

  

  De la Everand

  The Hobbit

  J. R. R. Tolkien

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (24727)
• Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  

  De la Everand

  Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  Jane Austen

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (19653)
• American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  

  De la Everand

  American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  Neil Gaiman

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (12945)
• Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  

  De la Everand

  Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2556)
• The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  

  De la Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  Stephen R Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2475)
• Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  

  De la Everand

  Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2499)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  De la Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (353)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  De la Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2564)
• Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  

  De la Everand

  Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  Emily Brontë

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (9486)
• Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  

  De la Everand

  Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2506)
• How To Win Friends And Influence People

  

  De la Everand

  How To Win Friends And Influence People

  Dale Carnegie

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (6512)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  De la Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (3271)
• The Odyssey: (The Stephen Mitchell Translation)

  

  De la Everand

  The Odyssey: (The Stephen Mitchell Translation)

  Stephen Mitchell

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (7769)
• Oscar Wilde: The Unrepentant Years

  

  De la Everand

  Oscar Wilde: The Unrepentant Years

  Nicholas Frankel

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (10242)
• The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  

  De la Everand

  The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  Homer

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (5700)
• The Iliad: The Fitzgerald Translation

  

  De la Everand

  The Iliad: The Fitzgerald Translation

  Robert Fitzgerald

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (5646)
• The Picture of Dorian Gray: Classic Tales Edition

  

  De la Everand

  The Picture of Dorian Gray: Classic Tales Edition

  Oscar Wilde

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (9756)
• Anna Karenina: Bestsellers and famous Books

  

  De la Everand

  Anna Karenina: Bestsellers and famous Books

  Leo Tolstoy

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (7086)
• The Picture of Dorian Gray (The Original 1890 Uncensored Edition + The Expanded and Revised 1891 Edition)

  

  De la Everand

  The Picture of Dorian Gray (The Original 1890 Uncensored Edition + The Expanded and Revised 1891 Edition)

  Oscar Wilde

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (9054)
• Life of Pi: A Novel

  

  De la Everand

  Life of Pi: A Novel

  Yann Martel

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (13455)
• Stardust

  

  De la Everand

  Stardust

  Neil Gaiman

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (8132)