Sunteți pe pagina 1din 23

Modul 11

Cap. A Tehnologia moraritului

MODUL 11 - Verificarea calitatii materiilor prime, semifabricatelor si


produselor finite din industria de morarit, panificatie si produse
fainoase
CUPRINS:
Capitol A. Tehnologia moraritului
1. Materii prime prelucrate
2. Descrierea procesului tehnologic
2.1.

Receptia cantitativa, calitativa

2.2.

Operatii dinaintea depozitarii cerealelor

2.3.

Depozitarea cerealelor

2.4.

Pregatirea pentru macinarea

2.4.1.

Curatirea masei de cereale de corpuri straine

2.4.2.

Curatirea suprafetelor boabelor

2.4.3.

Conditionarea cerealelor

2.5.

Macinarea cerealelor

2.5.1.

Procedee de macinare

2.5.2.

Sisteme de macinis

2.5.3.

Schema tehnologica de macinare a boabelor de grau

3. Crupele de cereale
3.1.

Crupele de porumb

Capitol A. Tehnologia moraritului


1. Materii prime prelucrate
Materii prime: cerealele grau, secara, orzul, orezul, porumbul- care
datorita continutului ridicat de amidon se mai numesc si produse agricole
amidonoase.
Industria moraritului- produce sortimente de faina de grau , secara, orez,
malai, necesare consumului alimentar.
Graul cereala folosita la obtinerea
fainii

destinate

produselor

de

panificatie,

crupelor sub forma de gris si arpacas; a


fulgilor , a expandatelor, a platizatelor de tipul
pufarinului.
Se cultiva in tara noastra :
-

grau comun sau grau moale grau de


paine -folosit la obtinerea fainii pentru : paine, biscuiti, produse de
franzelarie, patiserie.

Grau tare ( sticlos) grau dur din care se obtine faina pentru paste
fainoase

Caracteristici ale bobului de grau :


Descriere :
-

dimensiuni medii :
- 68 mm lungime ;
- 2,53,5 mm grosime.

culoare : rosiatic sau galbuie

are o adancitura ( santules) pe partea ventrala si un smoc de

perisori( barbita) slab vizibili la unul din capete (Fig 1).

Fig 1. Sectiune longitudinala a bobului de grau


Structura morfologica a bobului de grau (Fig.1)
Graul se compune din:
- coaja sau tegument sau invelisul
- stratul aleuronic format din celule mari, pereti grosi sectiune patrata;
- endospermul este format din celule pline cu graunciori de amidon si celule
proteice;
- embrionul germenele este situat sub invelis, la partea inferioara, usor
lateral.
Compozitia chimica a bobului de grau:(Fig.2)

Fig 2. compozitia chimica a bobului de grau

Porumbul (Fig.3)
Utilizare:
- obtinerea malaiului- din porumb obisnuit
sau cu bobul tare si endospermul sticlos la
periferie

- obtinerea pufuletilor si fulgilor de porumb din porumb fainos si sticlos


sau dinte de cal

Structura morfologica a bobului de porumb: (Fig.4)


Fig 3. Porumbul

Secara (Fig.5)
- este o cereala panificabila;
- are boabe mai lunguiete decat graul, si mai subtiri;
- culoarea: verzuie/galben cenusie;
Orzul (Fig.6)
-

se foloseste in cantitate mai mica la obtinerea


fainii, si in cantitati mai mari pentru fabricarea
crupelor ( arpacas);

este imbracat in palei, are culoarea galben-pai,


galben roscat sau cenusiu inchis;

este alungit, bombat la mijloc, ascutit la capete.


Orezul (Fig. 7)

se foloseste cu boabe decorticate si slefuite, sub forma de grisuri si mai


rar pentru obtinerea fainii;

bobul e imbracat in pleve galbene, galben roscate.

2. Descrierea procesului tehnologic de obtinere a produselor finite din industria


moraritului
Fazele tehnologice sunt:
Receptie cantitativa si calitativa a cerealelor
Operatii dinaintea depozitarii cerealelor
Depozitarea cerealelor
Pregatirea cerealelor pentru macinare se realizeaza in curatatoria
morii
Macinare se realizeaza in moara propriu- zisa
Ambalare, livrare- se realizeaza in sectia de ambalare, depozitare
produs finit.

SILOZ DE
CEREALE
-tarar-aspirator

LABORATO
R SECTIE DE
NTRETINERE
BIROU TEHNICADMINISTRATI
V

CURTTORIE

MOAR

-separatoraspirator
-separator
magnetic
-trior cilindric
-decojitor
-aparat de uscare
-timocuri de
odihn
-periere
-separator cascad
-rezervor srot I

-valturi
-dislocatoare
-site plane
-masini de gris
-filtre
OMOGENIZAR
E SILOZ
FIN

LIVRARE
Fig.8 Schema de legaturi intre sectiile morii
5

Fig.9 Diagrama de pregatire pentru macinis

GRU
Receptie cantitativ si calitativ
Separare initial a corpurilor
o
strine Uscare (50-55 C/6090min.) Depozitare
Omogenizarea cerealelor

CORPURI STRINE

Separarea corpurilor strine


Descojiredesprfuire Splarezvntare Odihn (810h) Conditionare
la cald
Odihn (4-6h)
Descojire propriu-zis
Periere
Udare superficial
Odihn (0,5h)

PRAF NEGRU

GRU CONDITIONAT

PRAF ALB

Fig. 10 Schema procesului tehnologic de depozitare i pregtire a cerealelor pentru


mcini

2.1. Receptie cantitativa si calitativa a cerealelor


Primirea cerealelor se face dupa normative obligatorii atat pentru unitatile
care primesc , cat si pentru cele furnizoare.
Receptia cantitativa se realizeaza cu cantare bascula sau cantare
automate;

Receptia calitativa consta in determinarea indicilor calitativi prin:


-

analize organoleptice

analize fizico-chimice

analize ale indicilor , insusirilor tehnologice.

In functie de acesti indici:


-

se fac partide, cat mai omogene de cereale;

se face depozitarea;

se stabileste gradul de extractie a fainii.

2.2. Operatii dinaintea depozitarii cerealelor


In vederea depozitarii, dupa receptie se executa:
-

separare primara a corpurilor straine = precuratire

uscarea pana la umiditate optime

2.2.1. Precuratirea cerealelor


Efecte negative a impuritatilor existente in masa de cereale:
- infundarea instalatiilor;
- favorizeaza dezvoltarea insectelor, boli in timpul depozitarii;
- ocupa spatiul de depozitare;
- ingreuneaza evacuarea din celule.
Pentru

eliminarea

acestor

efecte

negative,

se

realizeaza

precuratirea

cerealelor ( curatire partiala) se elimina 25% din impuritati.


Impuritatile sunt : bulgari de pamant, pietre, paie, pleava, praf, spice.
Utilajul utilizat este separatorul aspirator tararul.( Fig.11)

SEPARATORUL ASPIRATOR (TARAR)


Principiile care stau la baza funcionrii acestui utilaj sunt:
separare dup mrime;
separare dup nsuiri aerodinamice;
separare dup proprieti magnetice
7- ciururi
8- bile de cauciuc sau
perii
9- ax de comand
10- excentric
11- racord evacuare
gru curit
12- lame elastice
13,13- canal de circulaie
a aerului cu impuriti
uoare

14- camer de decantare


15- obstacole
16,16- clapete pentru
reglarea debitului de aer
17- magnet permanent
18- racord evacuare
impuriti grosiere
19- racord evacuare
impuriti mai puin
grosiere

1- carcasa utilajului
2- camera tampon de
alimentare
3- fante pentru
ptrunderea aerului
4- racord la reeaua de
aspiraie
5- racord alimentare
6- caset cu ciururi

2.2.2. Uscarea cerealelor


- umiditatea este un indice de calitate important
- valori normale ale umiditatii: 14...15%
! Depasirea valorii normale a umiditatii duce la declansarea proceselor
nedorite: incingere, mucegaire, alterare, incoltire.

Uscarea consta in migrarea umiditatii din interiorul bobului catre exterior.


Tipuri de uscare: - naturala prin utilizarea caldurii solare
- artificiala cu instalatii.
2.2.3. Omogenizarea cerealelor
- consta in formarea unui lot de cereale cu anumiti indici calitativi, prin
amestecul intre 2 sau mai multe cantitati cu indici calitativi diferiti.
Lotul obtinut = partida sau povara de macinis
2.3. Depozitarea cerealelor
- Se face pe loturi si calitati
Scop: - pentru asigurarea functionarii continue a intreprinderii pe o perioada
de minim 2..3 luni.
Granele obtinute din culturi au diferite calitati si proprietati de panificatie.
Depozitarea lor se face separat in functie de indicii calitativi, proces ce poarta
denumirea de lotizarea cerealelor.
Din punct de vedere tehnologic, granele se impart in:
-

slabe se utilizeaza numai in amestec cu cele superioare

superioare nu pot fi macinate separat , sunt utilizate pentru


ameliorarea calitatii granelor slabe

bune- pot fi macinate si panificate

2.4. Pregatirea pentru macinare


Consta in :
- curatirea masei de cereale de corpuri straine;
- curatirea suprafetelor boabelor;
- conditionarea cerealelor.
2.4.1. Curatirea masei de cereale de corpuri straine
Masa de cereale contine 1..3% impuritati

(corpuri straine: - negre precum

seminte de buruieni, pamant, pietris; - albe precum: boabe atacate, sparturi,


boabe de alte cereale.
10

2.4.2. Curatirea suprafetelor boabelor


Masa de cereale contine in afara corpurilor straine si particule fine, aderente
pe suprafata boabelor: particule de praf, microorganisme, taciune.
Indepartarea acestor impuritati se face prin:
-

operatii de descojire- periere si spalare sau

prin procedeul uscat si umed

Procedee de descojire:
descojire moale sau primara in urma careia se pastreaza integral
invelisul si embrionul;
-

se indeparteaza praful si microorganismele

Mod de realizare: descojirea consta in frecarea boabelor intre ele si de


mantaua cilindrica a descojitorului. Aceasta descojire poarta numele de descojire
neagra iar impuritatile separate poarta denumirea de praf negru.
Descojire

intensiva

consta

in

indepartarea

prafului

aderent,

perisorilor, microorganismelor, a unei parti din invelisurile exterioare si din


embrion.
Se mai numeste si descojire secundara sau propriu- zisa si este usurata
de umectarea prealabila a boabelor urmata de inmagazinare in celule de odihna
( unde straturile se separa mai usor de bob). Acest tip de descojire se numeste
descojire alba si impuritatile eliminate poarta denumirea de praf alb.
Perierea cerealelor se face cu peria de grau, pentru a indeparta partile de
grau desprinse de bob, care mai sunt inca aderente acestuia. In fluxul tehnologic,
masina de periat se monteaza dupa descojitor.
2.4.3. Conditionarea cerealelor
- consta in prelucrarea cerealelor cu apa sau cu apa si caldura
Scop: pentru imbunatatirea proprietatilor de macinis, si cresterea calitatii
glutenului.

Conditionarea la rece conditionare cu apa- si consta in umezirea boabelor


pentru a le aduce la o umiditate optima. Pentru patrunderea apei in bob, este
necesara o perioada de timp = timp de odihna al bobului ( 12..14 ore).
Conditionarea la cald hidrotermica se utilizeaza pentru granele de slaba
calitate
! - tratarea la cald favorizeaza patrunderea apei in boabe
Se realizeaza in 2 trepte :
1- umezirea boabelor la masina de spalat
2- tratament termic in interiorul unei coloane de conditionare, dupa
care este trimis in celule de odihna unde ramane 60...90 minute
Un procedeu modern conditionarea cu abur- se produce simultan atat
umezirea cat si incalzirea.
Conditionarea sub vid intr-un spatiu inchis incalzit, se mentine la o
anumita presiune cu pompa de vid.
Dupa efectuarea operatiilor de curatire si conditionare, se face stocarea
masei de boabe de grau. Timpul de stocaj este de cel putin 24 de ore si se face
intr-un numar de 3...6 celule, prevazute la golire, cu aparate de procentaj pentru
a face un nou amestec inainte de inceperea procesului de macinis.
2.5.

Macinarea cerealelor

Secia de mcini sau moara propriu-zis este locul unde grul se


transform n fini, germeni, tr i n procent redus gri comestibil.
n secia de mcini au loc dou operaii importante:
mcinarea cerealelor realizat cu ajutorul valurilor i dislocatoarelor,;
cernerea produselor rezultate la mcini care se realizeaz prin site
plane i maini de gri.
Utilajele ajuttoare sunt cele de la transportul pneumatic: ventilatoare de
nalt presiune, cicloane de descrcare, baterii de cicloane pentru filtrare i filtre
cu ciorapi textili.
Transportul mecanic se face cu necuri i elevatoare iar sistemul de
ventilaie este format din ventilatoare de joas i medie presiune i filtre.

2.5.1. Procedee de macinare


In procesul de macinare se folosesc in principal:
- mori cu valturi cu principiu de functionare continua
- mori cu pietre- functioneaza prin frecarea boabelor intre cele doua suprafete
formate de cele doua pietre,
- macinarea cu dislocatoare ( finisorul de tarate) care disloca invelisurile
boabelor prin lovire
- detasoarele
-

morile cu ciocanele, cu ajutorul carora se obtin produse cu o granulatie

grosiera.
2.5.2. Sisteme de macinis
Pentru transformarea cerealelor in faina, malai, se folosesc mai multe

sisteme de macinis, clasificate dupa:


-

materia prima folosita

numarul de treceri prin utilajele de macinare

dezvoltarea regimului tehnologic

destinatia macinisului

numarul de sortimente de faina sau malai.

Dupa materia prima folosita se poate obtine:


- macinis pentru grane sticloase

- macinis pentru grane fainoase


Dupa numarul de treceri prin utilaje de macinare, se obtine:
- macinis scurt ce consta intr-o singura trecere a boabelor prin utilajul de
maruntire. Se obtine faina integrala si presupune un reglaj foarte strans intre
organele active (valturi).
-

macinis repetat consta in trecerea boabelor si produselor intermediare

rezultate prin mai multe maruntiri repetate si cuprinde toate fazele unui

proces tehnologic de macinare.


In functie de dezvoltarea regimului tehnologic aplicat se poate obtine:
13

Modul 11
-

Cap. A Tehnologia moraritului


macinis simplu, bazat pe un singur proces de srotare urmat de unul

redus de macinare;
-

macinis dezvoltat, cuprinde partial sau in totalitate fazele unui proces

de macinare (srotare, sortare grisuri, dunsturi, curatire, desfacere si

macinarea produselor intermediare.


Dupa destinatia macinisului
-

macinis cu regim de prestatie destinat deservirii populatiei rurale;

macinis comercial destinat pentru asigurarea populatiei de la orase si

sate cu faina, malai, produse de panificatie;


-

macinis mixt destinat atat pentru deservirea populatiei rurale cat si

pentru obtinerea fainii necesara brutariilor rurale prin macinarea graului

din fondul de stat.


Dupa numarul de sortimente de faina sau malai, avem:
-

macinis pe o singura extractie care permite realizarea unui singur

sortiment de faina sau malai;


-

macinis pe mai multe extractii sau pe mai multe sortimente

La grau se pot realiza 2...3 extractii si anume: faina alba, semialba,


neagra si 2 % gris de consum.
La macinisul cu regim de prestatie se obtine o singura extractie,
respectiv faina integrala, extractie 82...85% sau faina semialba, extractie
75...91,5%, in timp ce la macinisul comercial se realizeaza 2...3 extractii,
respectiv 2...3 sortimente de faina, cu extractie totala de 78...81%.

Modul 11

Cap. A Tehnologia moraritului

2.5.3. Schema tehnologica de macinare a boabelor de grau


Transformarea bobului de gru n fin se face n mai multe faze
tehnologice conform schemei prezentate n fig.12.
GRAU CONDITIONAT
rotare
Cernere
Sortare GRIS si DUNSTURI
Curatire GRIS si DUNSTURI
Desfacere
Cernere
Macinare propriu zisa
Cernere
FAINA
NEAGR
A

FAINA
SEMIALB
A

FAINA
ALBA

GRIS

TARAT
E

Modul 11
Control

Cap. A Tehnologia moraritului


Control

Control

Omogenizare Omogenizare Omogenizare


Ambalare
Depozitare
Livrare
Fig.12 Schema tehnologica de macinare a boabelor de grau

rotarea este faza tehnologica in care are loc zdrobirea si


maruntirea treptata a boabelor sub forma de particule de dimensiuni diferite si
detasarea endospermului de invelis (fig. 13)

Fig. 13 Fragmente rezultate la srotarea graului


1- bob de grau inainte de srotare,2- srot mare, 3- srot mic, 4- gris mare, 5- gris
mijlociu, 6- gris mic, 7- dunst aspru, 8- dunst fin, 9- faina.

Maruntirea se face trecand boabele si apoi sfaramiturile acestora printre


valturi iar particulele rezultate variaza ca marime, de la sparturi mai mari de
jumatate de bob pana la particule de faina cu granulatie foarte fina. Cu cat
numarul de srotari va fi mai mare, cu atat maruntirea va fi mai fina. Atunci cand
se urmareste obtinerea unei cantitati mai mari de faina superioara, se fac pana la
7 srotari succesive.
Produsele rezultate de la srotare se numesc produse intermediare, fig 13.
Valtul de moara (fig.14) este un utilaj modern, complet mecanizat si
automatizat,

folosit

pentru

operatiile

de

maruntire. Organele de lucru le constituie


tavalugii care se rotesc in sensuri contrare.
Suprafata cilindrica a tavalugilor poate fi
rifluita sau neteda, alegerea facundu-se in
Fig.14

functie de procesul tehnologic.


Astfel, daca tavalugii se folosesc pentru

sfaramarea
boabelor
si
separarea
endospermului de invelis, suprafata va fi rifluita (fig.15),
iar daca se folosesc la transformarea particulelor de
endosperm in faina

(maruntirea grisurilor si a dunsturilor

curatite), suprafata va fi neteda.


Fig.15

rotarea granelor fainoase duce la obtinerea unei cantitati mai mici de grisuri
mari si mijlocii in schimbul unei cantitati mai mari de grisuri mici, dunsturi si
faina.
Sortarea ( cernerea)
- este faza in care particulele de endosperm obtinute la srotare, cu o
granulozitate mai mare dacat a fainii , se supun unei sortari prin cerere, pe clase
de marime. Operatia este cunoscuta si sub denumirea de sortarea grisurilor si
dunsturilor rezultate la srotare.
Divizarea are loc in toate fazele procesului tehnologic, la pasajele de srotare,
desfacere si la macinarea propriu-zisa.
Pentru sortarea amestecului se folosesc mai multe procedee, tipuri de utilaje.
Cele mai folosite sunt:
-

sortarea prin cernere

sortarea pneumatica.

La sortarea prin cernere, se obtin functie de marime, doua fractiuni:


-

o fractiune care trece prin orificiile sitei cernut

o fractiune care nu trece prin orificiile sitei refuz.

Cernerea se realizeaz prin micare (rectilinie-alternetiv sau circular) n


plan orizontal a suprafeei cerntoare, micare provocat de un ax orizontal sau
vertical excentric.

Fig. 16 Schema operaiei de cernere


a-sit cu un cernut i un refuz; b- sit cu dou cernuturi i un refuz; c- sit cu trei cernuturi i un refuz

Modul 11

Cap. A Tehnologia moraritului

In morile moderne, in care se folosesc pentru cernere site patrate cu un


numar mare de rame pentru economie de utilaje, spatiu constructiv si energie, nu
se mai folosesc pasaje separate de sortare, operatia fiind efectuata de pasajul de
cernere al srotului respectiv.

Fig. 17 Schema sortarii grisurilor cu site cu rame patrate


Fiecare valt e urmat de o sita formand impreuna un pasaj tehnologic.
Industria romaneasca construieste site plane de 6 si 8 pasaje cu cate 12 si
16 rame cu site.
Numerele de sita sunt conventonal recunoscute pe plan mondial si
reprezinta numarul de ochiuri pe un centimetru liniar (n) divizat cu 4 ( adica n/4)
sau numarul de ochiuri pe ol liniar englez ( 25,4 mm) divizat cu 10 (n/10).
Astfel, sita de matase numarul 8xxx, are 32,5 ochiuri pe centimetru, sau
82,5 ochiuri pe tol si aplicand relatia se obtine:
n/4= 32,5/4= 8,12
n/10= 82,5/10= 8,25

Numarul sitei nu reprezinta marimea orificiului prin care se cerne produsul.


Tipul de faina este dat de continutul mineral (cenuse) x1000.
De exemplu: tipul de faina 1350 are 1,35 continut mineral.
Curatirea grisurilor si a dunsturilor
- urmareste pregatirea particulelor intermediare pentru transformare in fainuri de
calitate superioara. Grisurile rezultate in fazele tehnologice anterioare contin in
masa lor o cantitate de faina si invelisuri sub forma de particule independente, ce
trebuie separate si dirijate in diferite puncte, corespunzatoare calitatii lor.
Cernerea se realizeaza dupa marime si masa specifica, deci folosind
masinile de cernut combinate cu actiunea aerului.
In afara fractiunilor de gris destinate fabricarii fainii, in procesul curatirii se
fabrica si grisul pentru consum direct.
Desfacerea grisurilor
- este faza tehnologica prin care se urmareste desfacerea unor particule
provenite din faze anterioare, in vederea separarii particulelor de endosperm
curat si detasarii particulelor de invelis de endosperm. Desfacerea se realizeaza
prin actiunea valturilor asupra particulelor de gris.
Macinarea propriu-zisa
-

este faza in care toate particulele provenite din endosperm sunt

transformate in fainuri, iar resturile de invelis raman sub forma de tarate.


Deci, macinarea este faza in care prin maruntirea fina mult mai activa a
grisurilor si a dunsturilor curatite, cu ajutorul valturilor, urmata de cernere, se
obtine masa principala de faina.
Macinarea se face treptat , prin trecere succesiva, la mai multe valturi a
produselor mai mari rezultand faina si tarate, datorita presarii produselor intre
valturi si in mica masura datorita frecarii dintre valturi si produse.

Controlul si omogenizarea fainii


Controlul fainii la sfarsitul procesului de macinis, se face pentru a
inlatura unele abateri de la conditiile de calitate.

Se executa printr-o noua

cernere cu site, apoi un control cu magneti, efectuat pentru a indeparta particule


metalice si in final un control pentru a depista si a distruge insectele si ouale
acestora.
Pentru ca faina rezultata la fiecare pasaj si chiar la fiecare sita este de
calitati diferite, pentru a obtine produse finite omogene, cu aceiasi indici de
calitate se impune operatia de omogenizare fig. a fainii care se executa in doua
etape.
In prima etapa se omogenizeaza faina curenta colectata de la sitele
plane, realizata in masa cu transportorul elicoidal. A

doua etapa se

omogenizeaza faina produsa anterior cu cea din productia curenta, executata in


sectia de omogenizare cu instalatii si celule special construite.

Fig. 18 Celula de amestec


Ambalarea fainii
Ambalarea fainii ain pungi se face in masini automate.
Depozitarea fainii
Depozitarea se realizeaza in conditii optime de umiditate, temperatura
pentru a asigura calitatea acestora.

Modul 11
3.

Cap. A Tehnologia moraritului

Crupele de cereale
Categorie de produse alimentare provenite din cereale, mazare, linte

macinate cu granulatie mare sau descojite.


3.1. CRUPELE DE PORUMB (MALAI)
Dupa destinatie, crupele de porumb se impart in:
o Crupe pentru mamaliga
o Crupe pentru pufuleti
o Crupe pentru fulgi.
Porumbul folosit pentru obtinerea crupelor trebuie sa aiba bobul cornos, sa
fie rezistent la macinare si sa produca un procent minim de faina.
Masa de boabe nu trebuie sa contina spartura iar umiditatea optima este de
15...16%.
Se executa mai intai separarea impuritatilor si uneori operatiile de
conditionare hidrica sau hidrotermica.
Crupele se pot obtine din porumb nedegerminat, cand pregatirea presupune
numai separarea impuritatilor, sau din porumb degerminat cand se pot efectua si
operatii de conditionare hidrica sau hidrotermica.
Separarea impuritatilor (matase, pleava, ciocalai)
-

se face prin cernere si aspirare dupa marime, proprietati aerodinamice,

insusiri magnetice si masa specifica.


Conditionarea hidrica
-

se face numai la porumb a carui umiditate nu depaseste 15 %. Practic se

face o umectare cu apa rece sau calda si urmeaza odihna timp de 1...8 h, pentru
a se putea separa mai bine germenele de restul bobului.
Daca crupele se obtine din porumb nedegerminat , operatiile principale sunt:
macinarea si sortarea.

Modul 11

Cap. A Tehnologia moraritului

Prin macinarea porumbului, se obtine un amestec format din grisuri mari,


mijlocii, mici, dunsturi si o cantitate mica de faina.
Macinarea
- consta intr-o srotare scurta, formata din 2 pasaje, prin care se obtine granulatia
necesara produsului, urmata de cernere.
Obtinerea crupelor din porumb degerminat este un procedeu nou, care
permite valorificarea germenilor pentru obtinerea uleiului comestibil.
Crupele pentru pufuleti
Se obtin din porumb degerminat. Pentru a fi transformate in pufuleti, crupele
se supun unui proces de expandare la temperaturi inalte.
In acest scop, crupele trebuie sa aiba o granulatie cat mai uniforma,
continutul de grasime sa nu depaseasca 1%.
Crupele pentru fulgi
Se obtin din porumb degerminat. Nu trebuie sa contina particule de faina si
nici de invelis.