CAPITOLUL I

Introducere:
Societatea lepidopterologica romana (SLR) a fost infiintata la Cluj-Napoca in
1990, avand ca obiectiv principal cunoasterea entomofaunei, a mediilor de viata
specifice insectelor si protectia lor, cu accent asupra fluturilor. Avand in vedere
planurile SLR, care vizeaza in principal editarea unui ghid al fluturilor din Romania,
elaborarea listei rosii a masurilor de protectie si conservare, privind fluturii din tara
noastra si construirea unor noi rezervatii naturale, Societatea a demarat un proiect
intitulat Dealul cu Fluturi ce a avut ca prezumtii favorabile:

Capacitatea si experienta SLR

Particularitatile si importanta biotopului

Cadrul natural si socio cultural optim

Precum si : premiera nationala (Dealul cu Fluturi=prima arie protejata cu

administrare nonguvernamentala din Romania) incurajarea actiunii de catre
institutii si specialisti din strainatate, implicarea factorilor de decizie locali si
nationali
Terenul vizat se afla in localitatea Viisoara din judetul Cluj si este in

custodia Regiei Nationale a Padurilor, avand o expozitie S-SV si fiind marginit de vii
(vita-de-vie)si terenuri arabile. Versantul cu vegetatie stepica are o lungime de circa 7 km.
Si o latime care variaza intre 250 - 350 de metri.Terenul este neproductiv, o buna parte
fiind plantat cu pini (care azi au varste cuprinse intre 5-30 ani).
Speciile de fluturi deosebit de rari identificati dupa primele colectari
nocturne au determinat intensificarea activitatii de cercetare, efectuandu-se multe (peste
30) deplasari pe teren pentru inventarierea cat mai exacta a faunei de lepidoptere, a florei
si a altor grupe reprezentative de vietuitoare.In total sunt semnalate 739 specii de fluturi,
160 specii de plante, 67 specii de gandaci si 10 specii de melci. Desi numarul de specii
este impresionant pentru o suprafata de numai 20 de ha, ecosistemele stepice nu se
numara printre cele cu o mare biodiversitate floristica si faunistica. Fauna de lepidoptere
intalnita aici se caracterizeaza nu prin bogatia de specii ci prin prezenta unor specii si
subspecii deosebit de caracteristice acestui mediu de viata, la care se adauga
1

particularitatile bioistorice si biogeografice prin care ochiurile de stepa din Depresiunea

Transilvaniei dobandesc unicitate in context national, european si mondial.
Denumirea generica a rezervatiei Dealul cu Fluturi se justifica atat prin
bogatia in specii de fluturi, dar mai ales prin prezenta unor specii deosebit de rare, cum ar
fi: Stipa sp, Iris humilis - stanjenel pitic, Astragalus peterfii, Salvia transsilvanica,
Filatima transsilvanella - fluturasul de viisoara sau Vipera ursinii - vipera de stepa.
Denumire a fost aleasasi pentru a arata ca nu numai plantele, mamiferele sau pasarile pot
sta la baza constituirii unei rezervatii naturale, astfel rezervatiile fiind una dintre cele mai
valoroase rezervatii naturale cu caracter stepic din Romania.
Statutul de rezervatie naturala a fost obtinut prin hotararea Consiliului
Judetean Cluj din 30 Noiembrie 2001, suprafata totala fiind de 20 ha din care 6 ha zona
centrala (nucleul) si 14 ha zona tampon.
Prin panouri informative, pliante, conferinte, chestionare, discutii directe
s-a realizat informarea populatiei/publicului sin constientizarea comunitatii din Viisoara
cu privire la importanta protejarii rezervatiei Dealul cu Fluturi.
Documentatia stiintifica a fost inaintata Comisiei pentru Monumentele
Naturii din cadrul Academiei Romane cu solicitarea ca aria protejata de la Viisoara sa
obtina statutul de rezervatie cu caracter national.
Prin H.G 2151/2004 aria protejata Dealul cu Fluturi- APDF; se
constituie ca rezervatie natural de interes zoologic, lepidopterologic. APDF face parte din
categoria ariilor protejate nationale care au drept scop protectia si conservarea unor
habitate si specii naturale importante sub aspect zoologic, lepidopterologic, forestier,
floristic, oferind posibilitatea vizitarii in scopuri stiintifice, educative. APDF corspunde
categoriei IV IUCN arie protejata in special pentru conservarea prin interventii
de gospodarire.
Suprafata ariei protejate este de 20ha , iar limitele APDF sunt mentionate
in HG 2151 / 2004 :

Limita nordica = corespunde cu limita naturala a crestei dealului ,

dincolo de care se intind terenuri agricole , cultivate , intre bornele
cadastrale de NV-NE

Limita estica = porneste din dreptu; bornei cadastrale de NE si se

continua spre sud , corespunzator limitei dintre terenurile
2

apartinand comunei Viisoara si cele ale comunei Luna, pana in

drumul neasfaltat al viei

Limita sudica = porneste din punctul care intersecteaza limita

nordica (VIII/62) si urmeaza drumul de acces spre terasa viticola la
circa 25 metri deasupra acestuia , in punctul in care se
intersecteaza imaginar cu linia NE (VIII / 79) l

Limita vestica = porneste la circa 100 de metrii est de plantatia de

pini negru, respecatnd linia imaginara care cade perpendicular de
la limita NV (VIII / 62) pe drumul de acces in vie, respectiv circa
30 de metrii deasupra acestuia (spre nord)

Asadar s-a relizat o noua rezervatie pornind de la nimic si de la

necunoscut , salvand un petec de natura si scotandu-l din anonimat insa pe langa
satisfactiile generate , membrii SLR au avut si nemultumiri legate de lipsa de interes a
presei cu privire la activitatea lor , dar si de imposibilitatea de a achizitiona terenul pe
care se afla rezervatia.
Se intentioneaza ca pe viitor rezervatia nationala Dealul cu Fluturi de
la Viisoara sa fie inclusa in reteaua ecologica Natura 2000 din Europa , sa fie
amenajata din punct de vedere turistic si sa se popularizeze zona pentru ca aceasta sa fie
integrata ulterior intr-un circuit turistic cu caracter ecologic educativ.

CAPITOLUL II
Descrierea rezervatiei:
Localizare si acces
Situata la circa 3 km NE de Campia Turzii, comuna Viisoara este o asezare veche
cu caracter ardelenesc, in care convietuiesc peste 5600 de romani si unguri.
Localitatea este asezata pe latura stanga a luncii Ariesului, la o altitudine de 303
metri. Denumirea Viisoara deriva de la suprafetele destul de intinse cultivate cu vitade-vie.
Viisoara este accesibila cu autoturismul din localitatea Campia Turzii pe soseaua
judeteana spre Mociu. Cu trenul se poate ajunge de la Campia Turzii de unde se pot lua
curse locale sau o caruta cu cai de ocazie.pentru cei bine antrenati distanta poate fi
parcursa si pe jos. Din Viisoara pana la rezervatia Dealul cu Fluturi mai trebuie
parcursi circa 4 km, primul pe un drum de tara intretinut cu pietris , ceilalti trei pe un
drum de vie , impracticabil dupa ploaie.
Rezervatia Dealul cu Fluturi este asezata pe terenurile degradate ale unui deal
situat pe malul stang al Ariesului, fiind inconjurata de vii si terenuri agricole.
Terenul proprietate de stat- apartine Regiei Nationale a Padurilor si se afla in
custodia Ocolului Silvic Cluj.
Istoricul stepei din Campia Transilvaniei
Primele interpretari referitoare la prezenta speciilor stepice in Campia
Transilvaniei a fost influentata de conceptiile mai vechi potrivit carora pusta din
Ungaria si vegetatia stepica specifica ei ar apartine unei adevarate stepe climatice , insa
prezenta palcurilor de padure pe unii versanti cu expozitie nordica sub forma de resturi
insulare infirma posibilitatea existentei unei stepe climatice in Ungaria si in Campia
Transilvaniei.
Originea elementelor stepice cantonate azi in insulele cu caracter stepic din
Campia Transilvaniei, dintre care unele ajung pana in Ungaria, trebuie cautata in fito si
zooistoria acestor meleaguri dupa retragerea Marii Thetis, in timpul perioadelor glaciare
4

si interglaciare , din tertiar pana in perioada subrecenta , influentata antropic. Datele

existente pledeaza in favoarea unei stepe cu caracter insular

mentinuta pe locuri

neprielnice extinderii padurii (abrupturi pe substrat de loess, abrupturi stancoase cu

expozitie sudica , dune fluviatile , terenuri saraturate) de unde elementele stepice s-au
extins odata cu defrisarea padurilor de catre om. Din aceste considerente stepa de azi din
Campia Transilvaniei poate fi numita stepa de substrat sau edafica. La aceeasi
concluzie ajungem si daca calculam indicele de ariditate (media pp/to+10)=
540/7,7+10=30,5 cu date de la statia meteorologica din Campia Turzii. Majoritatea
elementelor stepice (floristice si faunistice) din Campia Transilvaniei provin din stepele
din sudul Rusiei , adica din adevarata stepa climatica. Aceste specii ating in Campia
Transilvaniei sau / si in Bazinul Panoniei marginea vestice a ardealului. Multe dintre ele
apartin unor subspecii distincte, fapt pentru care au o valoare stiintifica si patrimoniala
deosebita .
Din combinarea datelor (1967-1985)se pot enumera urmatoarele de imigrare a
elementelor stepice de origine estica in Bazinul Panonic:
1) In glaciarul tarziu, caracterizat printr-o clima rece si uscata au patruns speciile
est- continentale favorizate de substratul de loess (specii de Artemisia,
Chenopodiaceae).
2) In prima etapa a perioadei de incalzire , favorizate de clima calda si uscata au
patruns elementele stepice propriuzise urmand culoarul Dunarii.
3) In post glaciarul mediu , stepa primara ete invadata de padure / silvostepa . in
aceeasi perioada are loc patrunderea tufarisurilor submediteraneene in zonele
carstice.
4) In perioada de racire, suprafetele stepice se retrag spre zonele edafice relictare
(loess , stanci , dune de nisip , saraturi).
5) In timpurile istorice concomitent cu extinderea stepei in dauna padurii , prin
interventia antropica (stepa cerealiera , stepa culturala)se favorizeaza patrunderea
elementelor din stepele estice .
Daca majoritatea speciilor stepice isi au originea in stepele din sudul Rusiei si in
estul Europei, unele paleoendemite ca: Astragalus peterfii, Salvia transilvanica sau
Filatima transsilvanella (fluturasi de Viisoara ) sau format pe aceste meleaguri in

cinditii bioecologice particulare. Asemenea elemente dovedesc unicitatea ecosistemelor

insulare cu caracter stepic din Transilvania .
Clima , sol , vegetatie , habitate :
Media precipitatiilor multianuale este de 540 milimetri , iat temperatura medie
multianuala = 7,2 grade C .
Solurile argiloase (brune-argiloiluviale si brune-luvice) , insular usor saraturate
favorizeaza in zonele lipsite de vegetatie alunecarile de teren . Pentru fixarea terenurilor
sau plantat puieti de pin negru , pin silvestru , frasin si uneori salcam.
Pe suprafata rezervatiei , covorul vegetal stepic nu este nici el uniform , oferind un sir
interesant de microhabitate depinzand de expozitia sau de gradul de inclinare al plantei .
pajistile dominate de diferitele specii de paisi brazdat alterneaza cu tufarisuri xeroterme
sau chiar cu stufarisuri pe suprafetele de teren mai putin inclinate , si cu o serie de
asociatii vegetale pionere , care se instaleaza primele pe portiunile ramase neacoperite in
urma alunecarilor de teren .
Cercetarile entomofaunistice, de flora si vegetatie au vizat sase tipuri de habitate :
1) Vegetatia stepica propriu-zisa, caracterizata prin prezenta stipetelor (asociatiile
vegetale Stipetum lessingianae si Stipetum pulcherrimae).
2) Vegetatia stepica degradata, in care vegetatia stepica este invadata de specii
termofile ca Brachipodium pinatum si Calamagrostis epigeios (asociatiile
vegetale

Botriochloa

ischaemum

si

Cariceto

humilis-Brachypodium

pinnatum).
3) Alunecarile de teren pe care domina podbalul (asociatia vegetala Tussilaginetum
farfarae) situate in zona tampon a rezervatiei.
4) Suprafetele extensiv si aleator pasunate cu oi, situate spre baza pantei si pe
terenul plan de la baza acestuia.Aceste suprafete sunt invadate de Calamagrostis
epigeios, care sufoca vegetatia xerotermofila .
5) Tufarisuri: - naturale constituite din porumbar, paducel, migdal pitic ( asociatiile
vegetale:

Prunus

spinosa,

Crataegum

si

Prunetum

tenellae

- plantate Elaeagnus angustifolia si Hippophae rhamnoides.

6) Plantatiile de pin negru ( Pinus nigra ) si uneori salcam ( Robinia
pseudoceacia)
6

Valoarea economica a habitatelor

Rezervatia cu

Stotala =20 ha s-a impartit in doua zone:

centrala (6ha) si zona

tampon (14ha). Pentru mentinerea caracterului stepic al rezervatiei, zona centrala sau
nucleul s-a impartit in patru parcele ce se cosec alternativ o data la patru ani, iar parcelele
din zona tampon sunt cosite alternativ o data la doi ani.
Pe terenurile plane si cele de la baza pantei, se intalnesc suprafete ce sunt pasunate
(extensiv / aleator) cu vite sau/si oi.
Activitati (economice , sociale , culturale , traditionale )
Vizitarea si turismul sunt activitati practicate la scara redusa in cadrul acestei
rezervatii , insa impactul pe care il exercita cresterea populatiei umane si presiunea
economica asupra ecosistemelor naturale conduce la aparitia unor importante modificari
calitative si cantitative ale alcatuirii florei si faunei . Pericolele care ameninta diferitele
componente ale florei se datoreaza fie unor presiuni exercitate asupra ecotopului lor
oroginar care conduce la regresul / chiar disparitia populatiilor lor , fie prin presiuni
directe asupra efectivelor populationale care pot sa scada sub pragurile posibilitatilor lor
de regenerare .
Oamenii varstnici afirma deseori ca pe vremea tineretii lor erau mult mai mult
fluturi pe camp si prin gradini iar in zilele noastre acestia abia daca mai pot fi intalniti.
Populatiile de fluturi si multe alte insecte se caracterizeaza prin accentuate oscilatii
populationale care fac ca multi ani la rand o specie sa devina foarte rara iar apoi din nou
frecventa. In ultimii patruzeci de ani multe specii nu au mai revenit dupa o reducere
drastica / chiar disparitia lor din anumite zone. O oglinda a reducerii si disparitiei
speciilor este data de listele rosii elaborate in numeroase tari pe plan national / regional
in care se regasesc speciile disparute, cele amenintate cu disparitia si cele potential
periclitate.
Cauzele reducerii / disparitiei speciilor submultiple si influentate de o mare
diversitate de factori pe scara globala si locala:
1) Clima prin incalzirea globala a determinat speciile sa-si modifice ciclul lor de
viata , ducand in final la disparitia / reducerea densitatii populationale pentru

specii ale caror mediu de viata s-au modificat (exemplu: parnassius apollo din
Muntii Apuseni)
2)

Poluarea industriala prin utilizarea insecticidelor, erbicidelor sau cresterea

concentratiei de Nox din atmosfera(ploi acide) a avut efect asupra oualor,
larvelor, pupelor, adultilor inducand modificari fiziologice incompatibile vietii,
sau asupra covorului vegetal si astfel lipsit de hrana, larvele de insecta mor prin
inanitie, ori asupra aerului atmosferic care prin cresterea concenttratiei de gaze
daunatoare determina mortalitatea in randul vietuitoarelor mai sensibile.

3) Utilizarea terenurilor (activitati agricole, silvice, constructii, amenajari de orice

fel, decopertari, etc.): duce la reducerea drastica a mediilor de viata pentru multe
specii, reducerea biodiversitatii, modificarea microclimatului si a comunitatilor
de vietuitoare, izolarea si fragmentarea mediilor de viata.
4) Colectarea: numeroase specii de pasari si mamifere au fost examinate prin
vanatoare. Si unele specii de plante au disparut sau sunt amenintate cu disparitia
din cauza extragerii cu tot cu radacina. Pentru insecte, cauza principala a
declinului o constituie distrugerea mediilor de viata. Influenta colectionarilor este
redusa.

Descrierea speciilor :

FLORA SI VEGETATIA
Flora si vegetatia coastei stepice de la Viisoara este influentata de factorii micro
si pedoclimatici, care au favorizat aparitia si dezvoltarea unor specii in care domina
elementele pontice si punto-mediterane. Acestea vegeteaza impreuna cu elemente
floristice continentale, a caror limita vestica de raspandire este Campia Ardeleana,
precum si cu cele europeme si cele euroasiatice.
Fiind o pajiste uscata, speciile dominante sunt poaceele xerofile , cu precadere
coliliile (Stipa pulcherrima, Stipa lessingiana , Stipa capillata) alaturi de rogozul
stepic (Carex humilis) si de paiusi (Festuca rupicola).
In acest covor ierbos si-au gasit adapost cateva specii termofile , rare in flora
Romaniei, cum sunt: Iris humilis, Astragalus asper, Astragalus vesicarius,
Astragalus monspessulans, Cefalaria uralensis, Crambe tataria, etc. , precum si
8

taxoni endemici pentru flora Romaniei / Transilvaniei :Astragalus exicapus var.

Transilvanicuss, Salvia transilvanica , Jurinea mollis subspecia transsilvanica ,
Onosma pseudoarenaria.
Aceste specii stepice vegeteaza impreuna cu numeroase specii xeromezofile sau
mezifile , precum si cu buruieni patrunse in urma impactului antropozoogen asupra
acestei fasii, amanintat in permanenta, in special de pasunatul extensiv .
Pe mici suprafete erodate datorita diferitilor factori, s-au instalat tufarisuri edificate de
sanger (Cornus sanguinea), lemn cainesc (Ligustrum vulgare), paducel (Crataegus
monogyna), porumbar (Prunus spinosa).
Prunus spinosa
Cateva pete cenusii care ies in evidenta
sunt alunecari provocate de torenti,
plantate in scop ecoprotectiv cu catina
alba (Hippophae rhamnoides) si salcie
mirositoare (Elaeagnus angustifolia).

Elaeagnus angustifolia
Datorita

politicii

regimului

trecut, aceasta pajiste stepica ca

de altfel multe altele asemanatoare,
a fost plantata cu pin (Pinus nigra),
fara

se

importanta

lua
lor

in

considerare

ecologica

si

fitoistorica. Din fericire pinul nu a

supravietuit peste tot.
In urma studiilor efectuate in
nucleul rezervatiei pe o S- 6ha, a
fost identificate circa 160 specii.

Endemitele care cresc in aceasta statiune stepica

sunt cu atat mai importante, cu cat au un areal
foarte mic, fiind intalnite numai in interiorul
arcului

carpatic: Astragalus

exscapus

var.

Transsilvanicus cosaci ardelean- este o specie

de cosaci fara tulpina. Creste numai in cateva
populatii mici , la Viisoara , Catina ,Tagsoru , Rascruci , de unde oricand poate disparea
deoarece pajistile in care vegeteaza sunt folosite de locatari in scopuri ecomomice in
special ca pasuni, in care impactul asupra vegetatiei este mult mai putrnic decat in fanete.
Este un taxon de maxima importanta stiitifica si fitoistorica, constituind un veritabil
indicator pentru ecosistemele sterpice silvostepice in care se concentreaza un mare
numar de elemente rare.
Salvia transsilvanica jales ardelean
seamana cu jalesul de camp(s. Pratensis).
Desi este mult mai frecventa , vegeteaza
inafara Transilvaniei numai in doua localitati
din judetul Arges. Cu toate ca este o specie
mai rezistenta, a disparut de pe coastele
pasunate excesiv din multe statiuni din
Transilvania.

Onosma pseudoarenarium- otratel transilvan- specia vegeteaza prin indivizi

putini raspanditi sporadic prin pajisti stepice. In special unde pasunatul este prea puternic
cu o incarcatura de animale prea mare se disting plante
prin calcatul de catre animale.
Jurinea

mollis

subspecia

transsilvanica-

(J.

simonkaiana)- este caracteristica numai pentru flora

Transilvaniei unde creste pe coaste insorite.
10

Speciile rare sunt cele care inca in prezent inca nu sunt periclitate, dar a caror
raspandire geografica este restransa sau sunt difuze pe un areal mai larg pe care sunt
reprezentate prin populatii cu efecte reduse. In cazul stepelor din Romania raritatea unor
specii trebuie puse pe seama actiunii distructive datorate impactului antropo-zoogen.
Distrugerea ochiurilor de stepa a atras dupa sine disparitia populatiilor de colilie (Stipa
sp.) care adaposteau specii rare. Dintre speciile rare care vegeteaza in pajistea stepica de
la Viisoara , unele cum este Iris humilis, sunt exclusiv specii transilvane ne mai fiind
intalnite in alta parte pe teritoriul Romaniei. Acestea au migrat in trecut in anumite
imprejurari climatice, stabilindu-se aici unde au avut conditii de vegetatie la adapostul
oferit de stipete.

Iris humilis stanjenel pitic

raspandir in Romania in cateva
statiuni din Transilvania, iar pe plan
global, numai in jurul Marii Negre.
Vegetatia
comunitatile
stipete,

care

este

edificata

de

ierboase,

dominate

de

aproape

in

acopera

intregime aceasta coasta. Stipetele sunt

formatiuni ierboase secundare instalate
pe versantii insoriti in urma defrisarilor
cvercetelor care acopereau in trecut
aceste dealuri. Acoperirea produsa

de

speciile de colilie este in general mare,

dar nu atat incat sa nu permita dezvoltarea altor specii, unele fiind termofile sudice sau
central europene care au migrat pe diferite cai in spatiul intracarpatic. Cele 35 specii
termofile (ponto-panonice, pnto-panonic- balcanice, ponto-mediteraneene, ponto11

balcanice, etc.) reprezinta circa 22 % din flora coastei insa vegeteaza in populatii mici
formate de cele mai multe ori doar din cativa indivizi , intr-un echilibru dinamic cu cele
dominante.
Monotonia si monocromia acestei pajisti este intrerupta primavara, uneori de la
sfarsitul lunii aprilie pana prin mai, de pete >/< (>10m) sau fasii de diferite latimi, de
culoare roz/rosu deschis. Acestea sunt populatii de migdal pitic (Prunis tenella) care sunt
foarte decorative in perioada de inflorire.
La baza si sub creasta pantei unde impactul antropo-zoogen este mai mare,
stipetele sunt inlocuite cu alte formatiuni ierboase/ lemnoase instalate natural / artificial.
Pe alunecarile care au generat un teren accidentat, s-au instalat natural tufarisuri/cenoze
ale unor asociatii vegetale ierboase preniere.
Au fost evidentiate un numar de 11 asociatii incadrate in 3 clase de vegetatie, iar
pajistile stepice endemice au fost propuse ca habitate de interes comunitar, alaturi de
plante de interes comunitar precum: Crambe tataria.
Urmarind modul in care se prezinta covorul vegetal in prezentputem stabili
dinamica vegetatiei datorata activitatilor populatiei locale in ultimele decenii. Impactul
asupra vegetatiei este cel mai redus in partea centrala a coastei unde animalele erbivore
au ajuns intamplator . In schimb la baza coastei unde si in prezent se mai pasuneaza
aleator stipetele au fost substituite in timp, de brachipode (Cariceto humilis
Brachypodium pinnatum) si de cenoze edificate de barboasa (Botriochloa
ischaemum). In aceste asociatii au patruns numeroase buruieni raspandite de animale
(plantele zoohore a caror fructe / seminte se prind de blana/parul animalelor). In partea
superioara a coastei situatia este oarecum asemanatoare , insa acolo cauza o constituie
culturile , din care buruienile se raspandesc foarte usor in pajiste. Tot aici au fost plantati
salcami care datorita inmultirii vegetative prin drajoni au ocupat suprafete apreciabile,
sub coronamentul lor dezvoltandu-se diferite subspecii ierboase si lemnoase, inlocuindule pe cele de stepa existente anterior. Cenozele asociatiei pioniere edificata de podbal
(Tussilaginetum farfarae) populeaza suprafetele lipsite de alta vegetatie datorita unor
alunecari. Acestea vor suferi modificari in timp, evoluand natural spre o formatiune
ierboasa/lemnoasa.
Asadar, putem afirma ca rezervatia de la Viisoara adaposteste specii de plante
valoroase , iar datorita suprafetei pe care se intinde ofera o perspectiva buna pentru
12

protectia si conservarea asociatiilor vegetale si comunitatilor de nevertebrate pentru o

perioada lunga de timp.

FAUNA
Fluturi (Lepidoptera): Speciile deosebite de fluturi identificate pe plantele stepice
de la Viisoara au constituit motivarea principala pentru constituirea unei rezervatii cu
acest specific

.
Fluturii nocturni reprezinta peste 85% din speciile existente in Romania. In total sunt
semnalate 739 specii de fluturi un numar impresionant pentru o suprafata de 20 ha.
Fauna de lepidoptere intalnita aici se caracterizeaza nu prin bogatia de specii, ci prin
prezenta unor specii si subspecii deosebit de caracteristice acestui mediu de viata, la care
contribuie si particularitatile bioistorice si biogeografice.

13

Se remarca in primul rand numarul deosebit de mare al elementelor continentale

specifice stepelor est europene si anatoliene. Majoritatea elementelor continentale
intalnite aici, ating in Transilvania limita vestica raspandirii lor sub forma unor populatii
izolate, relictare (Muscampia cribrellum, Pseudophilotes bavius, Oncochemis
confusa) altele prezinta asemenea populatii si in Campia Panonica (Cucullia mixta,
Mesotrosta signalis) sau chiar in Europa Occidentala (Cupido osiris, Perigrapha
icinctum, Epimetia ustula, Gortyna borelii).
Prezenta subtila a unor elemente submediteraneene poate fi un indicator al vegetatiei
forestiere termofile ce a patruns intr-o epoca postglaciara mai tarzie si pe plantele acestor
dealuri.
Fauna locala este completata de numeroase elemente larg raspandite in Europa mai
ales cele preferand habitatele xeroterme

precum si un numar mare de subspecii

migratoare (R. Pinicolana, Hyloicus pinastri, Eupithecia tantillaria) prezente intr-un

numar semnificativ , pot fi considerate elemente adventive , insotitoare ale plantelor.

SPECII NOI pentru FAUNA EUROPEI:

Cochylimorpha subwoliniana- descrisa si cunoscuta doar din tinuturile
foarte indepartate ale Asiei Centrale (Kazahstan si China). A fost descoperita
la Viisoara si ulterior in Padurea Lunca Vanjului- judetul Mehedinti. Prefera
portiunile cele mai aride, doar sumar acoperite de vegetatie
SPECII NOI pentru STIINTA :

Filatima transilvanella- prefera pajistile

stepice, intalnita in Viisoara si Cheile Turzii

SPECII NOI pentru FAUNA ROMANIEI:

Acentra subvestalis specie de talie mica, cu aripi inguste, cenusiu-deschis.
Pare a fi un element caracterisitc al ochiurilor de stepa din Transilvania,
populand habitate foarte diferite celor de la Viisoara, Suatu, Ariusd. Poate fi
14

intalnit atat noaptea la lumina cat si in primele ore ale diminetii zburand
deasupra vegetatiei stepice.
Exaeretia preisseckeri- specie considerata in Ungaria un element
caracteristic al padurilor termofile submediteraneene de stejar pufos, a fost
gasita in conditii similare si in Romania in Cheile Turzii si la Canaraua Fetii,
la Viisoara, Toldal. Aceasta specie indica raspnadirea de odinioara a padurilor
de stejar pufos (Quercus pubescens) pe pantele cu expozitie sudica a acestor
dealuri.
Agonopterix rotundella- larg raspandita in vestul si centrul Europei, este
semnalata in Romania pentru prima oara la Viisoara, dar si la Piatra
Secuilor(Muntii Trascaului), Tusnadul Nou(Muntii Harghita)
Eteobalea gronoviella- semnalata la Viisoara, precum si la Ineu. Pare a fi un
element continental, au o raspandire ponto-panonica, rara inn Europa
Centrala, unde este o specie caracteristica tufarisurilor xeroterme si a
pajistilor nisipoase.
Metzneria ehikeella- larg raspandita in Europa si Asia , fara a fi o subspecie
frecventa. In Romania a fost semnalata pe baza unui singur exemplar mascul
colectat la Viisoara.
Monochroa nomadella prima ei semnalare in Romania a fost facuta la
Cheile Turzii , Canaraua Fetii si Viisoara. Este o specie mediteraneana, in
Europa Centrala a fost semnalata doar izolat in putine localitati xeroterme.
Stomapteryx hungaricella prima mentionare documentata a acestei specii
din Romania a fost facuta pe baza materialului colectat de la Viisoara. Este
raspandita in centrul, sudul si estul Europei precum si in Asia Mica.
Scrobipalpa / Euscrobipalpa brachmiella specie raspandita in toata
Europa dar rara si localizata. In Romania pana in prezent se cunoaste doar de
la Viisoara.
Synopacma incognitana- din cateva localitati din Austria. Colectarea a trei
exemplare de la Viisoara poate fi calificata ca o senzatie faunistica.
Syncopacma sangiella specie comuna raspandita in Europa si Asia Mica,
semnalata in Romania in mai multe localitati din Transilvania si Crisana.
15

 Iwaruna klimeschi larg raspandita in Europa Centrala, poate fi chiar

frecventa in unele biotopuri xeroterme. Semnalata in Crisana si Campia
Transilvaniei.
Helcystogramma lutatella specie caracteristica asociatiilor vegetale
xerofile, larg raspandita in toata Europa. Semnalata in Romania in Dobrogea
si Transilvania (Ariusd, Viisoara).
Cochylimorpha fucatana acest nou membru al faunei central european a
fost cunoscut din Siberia, Asia Centrala si doar estul extrem al Europei. Este
deci deosebit de semnificativa, semnalarea ei in Romania (Ariusd, Viisoara).
Habitatul speciei este reprezentat de pante cu vegetatie stepica.
Aethes caucasica descrisa pe baza unor exemplare mascule din Muntii
Caucaz, iar ulterior semnalata sin in Muntii Ural si Italia. In Campia
Transilvaniei au fost descoperite doua populatii (la Toldal, Viisoara) unde a
fost capturat un numar relativ mare de exemplare si pe baza acestui material a
fost descrisa si femela, pana atunci necunoscuta. A mai fost identificata si in
alte sase localitati din tara: Cluj, Dates, Sanmarghita, Hateg(din
Transilvania); Sasca, Cheile Nerei (din Banat); Hagieni (Dobrogea).
Epiblema enicicolana- considerata specie incerta pentru fauna Romaniei, ea
a fost confirmata pe baza mai multor exemplare colectate din Dobrogea,
crisana si Transilvania.
Cydia oxytropidis cunoscuta doar de la Viisoara din pajistile stepice.
Calyciphora xanthodactyla specie raspandita in majoritatea tarilor
invecinate, in pajistile stepice.
SPECII cu FOARTE PUTINE SEMNALARI din FAUNA ROMANIEI:
desi nu sunt noi pentru fauna Romaniei, prezenta lor in tara noastra nu este
confirmata decat prin 1-2 semnalari, de regula prin exemplare izolate. Prezenta lor la
Viisoara intareste valoarea patrimoniala a rezervatiei.
Scotopteryx ignorata semnalat la fanatele Clujului si Viisoara (3
exemplare)
Oncocnemis confusa el. Anatolio-iranian larg raspandit in Asia Mica.
Cateva populatii izolate au fost cantonate in stepele rusesti si in ucraina, iar
16

in nord-estul Bulgariei a fost semnalata deasemenea o populatie. In Romania

este semnalata la rezervatia stepica de la Suatu si la Viisoara.
Cucullia mixta- semnalata la Fanatele Clujului, Suatu, Viisoara, Caianu.
Populeaza portiunile cele mai aride, unde covorul vegetal nu acopera in
intregime solul.
Euxoa hastifera specie vest-asiatic-mediteraneana, rara, semnalata cu
certitudine doar in doua localitati din Transilvania. In colectarile de la
Viisoara s-au identificat 6 exemplare.
SPECII RARE :
Catopta thrips- elementul tipic al stepelor cu artemisia, larg

raspandit in estul extrem al Europei si in Asia Centrala, reprezentata in doar

cateva localitati din vestul Campiei Transilvaniei, a fost gasite in numar
relativ mare si la Viisoara.
Ptocheuusa abnormella semnalata in Romania doar in Cheile

Turzii, pe baza a doua exemplare a fost gasita in numar mare la Viisoara.

Este o subspecie sudeuropeana, intalnita in Europa Centrala doar izolat si
rar.
Anacampsis timidella specie sudeuropeana, semnalata in mai multe
localitati din Romania.
Falseuncaria degreyana semnalata in Romania la Ineu (Arad), mai
multe localitati din Dobrogea si Transilvania, si Campia Transilvaniei.
Epibactra sareptana semnalata la ineu, Muntii Retezat, Banat, Lechinta,
Viisoara. Este o subspecie caracteristica stepelor est-europene.
Muschampia cribrellum elementul tipic pajistilor stepice, din Campia
Transilvaniei a fost gasit si la Viisoara in mai multe exemplare. In
Romania specia atinge limita vestica a arealului, fiind cunoscuta numai in
Transilvania. Specia este foarte periclitata. Pentru protectia ei se impun
masuri ecoprotective specifice.

17

 Pseudophilotes

bavius

hungaricus

endemism

al

Podisului

Transilvaniei, a fost gasit si la Viisoara. Specie reprezentativa pentru fauna

Transilvaniei, extrem de periclitata.
Ptebejus sephirus tipica acestor locuri, periclitat in mod deosebit de
distrugerea habitatului stepic.
Catocala hymenaea elementul submediteranean, larg raspandit prin
quercetele termofile din sudul si vestul tarii. Il putem considera un
indicator al padurilor de stejar pufos, care alternand cu pajistile stepice au
ocupat odinioara suprafete impunatoare pe aceste pante intens expuse
soarelui, ajungand astazi sa fieeliminate aproape cu desavarsire de
activitatea umana.
Autophila dilucida una dintre speciile cele mai rare de noctuid din
Romania. Este un element xeromontan raspandit in tarile mediteraneene.
Populatiile transilvanene sunt bine izolate constituin limita nordica a
arealului speciei.
Odice suava face parte din putinele elemente mediteraneene care au
reusit sa persiste pe teritoriul Transilvaniei, aflandu-se aici intr-un punct
extrem nordic al raspandirii.
Cucullia xeranthemi multa vreme considerata unde dintre cele mai rare
subspecii din Romania. In ultimele decenii din Romania s-au evidentiat
prezenta mai multor populatii viguroase in Transilvania, strans legate de
pajistile stepice degradate.
Epimedia ustula- elementul xerotermofil, foarte rar in Romania. Pe
delaurile de langa Viisoara traieste o populatoe extrem de viguroasa.
Mesotrosta signalis noctuid marunt, activ cu infatisare extrem de
modesta este un element foarte rar al pajistilor stepice. Cunoscut in nordestul Moldovei, descoperirea lui la Viisoara a reprezentat o premiera
pentru fauna de lepidoptere a Transilvaniei. Arealul speciei atinge punctul
extrem vestic de raspandire in nord estul Austriei.
Eucarta virgo pare a fi o specie in plina expansiune ce a patruns adanc si
in Transilvania, dinspre Campia Panonica prin vaile raurilor Mures si
Somes. Cunoscut ca un element al unor habitate mai umede, consideram
18

ca nu e membru permanent al faunei pantelor stepice, exemplarul

provenind probabil din lunca Ariesului.
Gortyna borelii- pe pantele calcaroase excesiv de calde ale . Domogled
(Baile Herculane) si in zone saraturoase din sesul Banatului si apoi in zeci
de noi localitati din Banat, Crisana si Campia Panonica. Pantele stepice de
la Viisoara adapostesc o populatie surprinzator de bogata insa cu
exemplare mai mici- indicand adaptarea ecologica la conditiile de seceta.
Perigrapha

incinctum

avand

ca

habitat

preferat

pantele

stepice(Viisoara, Fanatele Clujului)

SPECII DE INTERES COMUNITAR: Cucullina mixta, Catopta thrips,

Pseudophilotes bavius, Cortyna borelii lunata.
In concluzie, numarul speciilor de lepidoptere semnalate pe pantele stepice de la
Viisoara este impresionant, ceea ce poate fi explicat printr-un complex de factori, dintre
care microrelieful si macroclima, favorizate prin alunecarile de teren cu o pondere
insemnata in structurarea habitatelor. Semnificatia deosebita a rezervatiei Dealul cu
Fluturi, nu consta in numarul speciilor existente, ci in existenta unor subspecii
endemice cu valoare de relict, a unor subspecii de osebit de rare, a speciilor aflate la
limita vestica a arealului general. Pentru mentinerea acestor specii se impun masuri active
de protectie de conservare.
Gandaci (Coleoptera). Au fost identificate 67 de specii (din care 22 comune, 29
relativ comune, 12 rare, 3 foarte rare, 16 periclitate si 1 pe cale de disparitie). Numarul de
specii estimat in aceasta zona este apreciat la cel putin 500. speciile xerotermofile si
mezoxerofile (59) sunt caracteristice zonei stepice, ele fiin cele mai periclitate in cazul
distrugerii ecosistemelor. Dintre speciile cu importnata stiintifica si semnificatie
ecologica deosebita mentionam:
Monotropus nordmanni- semnalata pentru prima data in Transilvania, a
fost gasita doar in Campia Romana, dar si acolo foarte rar.

19

 Agrilus solieri- specie cu aparitie ocazionala, specifica zonelor stepice cu

plante ierboase apartinand familiei Apiaceae(leguminoase)
Cryptocephalus gamma- specie specifica zonei aride, saraturoase,
deoarece ocupa areale punctiforme, distrugerea habitatelor pericliteaza
drastic existenta speciei.
ALTE GRUPE IMPORTANTE DE INSECTE:
Orthoptera: Saga pedo- gasita in stadiu de larva, o subspecie mentionata
pe lista speciilor protejate a conventiei de la Berna
Neuroptera: Libelloides macaronius- indicator al habitatelor stepice din
Europa si Asia Mica, se afla pe listele rosii ale majoritatea tarilor in fauna
carora se intalneste
Melci (Gasteropoda). Au fost identificate 10 specii, majoritatea fiind comune si cu
raspandire larga in Romania si Europa. Ceciloides aciculata este o specie mediteraneana
mai putin frecventa in Romania.
Reptile. Panta stepica de la Viisoara reprezinta un mediu ideal de viata pentru acest grup
de vertebrate ce prefera locurile calde si insorite.
L. Viridis- frecventa
Lacerta agilis observata in perimetrul rezervatiei exemplare, active in
zone cu tufisuri

20

Natrix natrix- sporadic semnalat

Coronella austriaca posibil in

perimetrul rezervatiei

21

 Vipera ursinii posibila in perimetrul

rezervatiei

desi a disparut din fauna

Transilvaniei, in urma cu circa 30-40 ani

datorita fragmentarii arealului si habitatelor
stepice, afectarii habitatului prin pasunat si
introducerea fazanului ce consuma puii
speciei. Fiind vorba de una dintre cele mai
mari suprafete cu vegetatie stepica din
campia Transilvaniei, mentinerea unei mici populatii nu este exclusa.

22

23

24