1

Lichide\gaze reale: Fortele de atractie intermoleculara ce se opun deplasarii relative a moleculelor

vecine determinind aparitia viscozitati. Curgerea laminar este un tip de curgere care are loc n straturi plan-paralele
fr intersectarea acestora. La curgerea laminara are loc legea lui Poiseuille care stabileste volumul scurs intr-o unitate
de timp a unui lichid imperfect, indiferent de orientare: V= r4/8l x P/ l , unde V-volumul de lichid transportat prin
sectiunea tubului intr-o unitate de timp, r-raza tubului, P/ l gradientul de presiune pe sectorul l al
tubului..Viscozitatea: proprietate caracteristic fluidelor in timpul curgeri. Formula lui Newton: F=S*v/x:
=coeficientul de viscozitate absoluta, v/x=gradientul de viteza.Sensul fizic al coeficientului de viscozitate si
unitatea de masura:Coeficientul de viscozitate absolut este numeric egal cu forta de frecare care o exercita un strat
mono-molecular din interiorul unui flui a supra altui strat mono-molecular. Daca este independent de v/x se spune
ca lichidul este newtonian(apa de stilat).Unitatea de masura in SI: este Pa*s care este de 10 ori mai mare decit
unitatea in sistemul tolerat CGS .2
Determinara coeficientului de viscozitate prin metoda lui Ostwald: r4P/8 l*t=r4Po/8ol*to
simplificind obtinem Pt/= Poto/ o. Curgerea lichidelor se face sub presiune exercitata de greutate proprie a
coloane de lichid. Din relatia de definitie a presiunei hidrostatice avem : P=gh si Po=ogh unde h este inaltimea
coloane de lichid, si inlocuind avem: ght/= oghto/ o de unde / o=/o*t/to.Unde valoarea lui poate fi
calculata dupa : = o* t/oto. Studiind curgerea laminara prin tuburi capilare, Poiseilie a stabilit ca volumul de
lichid V scurs intr-un interval de timp t este dat de relatia: V=r2p/8l*t unde p=diferenta de presiune
hidrostatica capetelor tubului r-raza tubului. l=lungimea tubului =coeficientu de viscozitate
Legea lui Stokes: este valabila p\u corpurile sau particulele sub forma sferica care se misca cu viteza
constanta printr-un fluid. Frorta de rezistenta F opusa miscari corpului este proportional cu coeficientul de
viscozitate a fluidului,raza corpului si viteza miscari. Fr=6 rv. Metoda directa de determinare a viscozitati numita si
metoda bilei in cadere, se realizeaza cu viscozimetru in baza legi lu Stokes.. Din formula v=2/9*(c- f)r2g/ obtinem
=2/9*(c- f)r2g/v
Aplicatiile viscozimetriei in practica medicala:pentru definirea diagnosticului la diverse maladii care
afecteaza unele lichide biologice(singe,ser,suc gastric).Viscozitatea este importanta in cazul substantelor
macromoleculare ca albuminele,proteinele,stabilind natura si gradul de dispersie a sistemului colloidal. Aplicatea
viscozimetriei in practica medicala:Viscozitatea singelui depinde atit de viscozitatea serului cit si de nr elementelor
figurate in unitatea de volum precum si de volumul lor propriu. Cresterea singelui total apare in
poliglobuli,leucemii,insuficienta cardiac,hiperglicemii,hiperlipidemii,. Scaderea viscozitatzi singelui total apare in:
hipoproteinemii, supa transfuzie de ser fiziologic sau plasma. Viscozitatea fiziologica a singelui in total este mai
scazuta la femei decit la barbate, la copii decit la adulti, in single arterial decit in singele venos.Determinarea valorilor
coeficientului de viscozitate este utila p\u definirea diagnosticului la diverse maladii afectind starea lichidelor
biologice(singe,ser,suc astric)
Notiune de hematocrit: Aparat care permite separarea prin centrifugare a elementelor celulare din
plasm, pentru stabilirea gradului de diluie sau de concentrare a sngelui; hematoglobinometru. Coeficientul de
viscozitate relative al singelui circulant: Sangele este un lichid complex, fiind un sistem dispers heterogen, mai
precis o suspensie de elemente figurate (celulele) in plasma.In consecinta, vascozitatea sangelui variaza in functie
de marimea hematocritului, de viteza de curgere si de raza tubului. r=+/(1+dp/r)2 + - coeficientul de vascozitate
pentru un tub cu raza foarte mare; dp diametrul particulelor (hematii)r raza capilarului
Fenomene de interfata-Interferena reprezint fenomenul de suprapunere a dou sau mai multe unde
care se ntlnesc ntr-un punct din spaiu Tensiune superficial: este proprietatea general a lichidelor de a lua o
form geometric de arie minim n lipsa forelor externe, datorat ac iunii forelor de coeziune dintre moleculele
lichidului. Coeficient de tensiune superficial: este marimea fortei de tensiune superficial ce revine la o unitate de
lungime a conturului suprafetei libere a lichidului. Unitatea de masura coeficientului de tensiune superficiala: S.I
[]SI=N/m*J/m2 si in sistemul tolerat (CGS) []CGS=dyn/cm.
. Fortele de tensiune superficiala iau nastere ca urmare a interactiunii moleculelor la frontiera dintre 2 faze,
tinzind sa micsoreze suprafata interfetei. Pe fiecare portiune a conturului suprefetei libere, aceste forte
actioneaza perpendicular pe contur si tangential la suprafata lichidului.Marimea fortei de tensiune superficiala,
ce revine la o unitate de lungime a conturului suprafetei libere a lichidului este numita coeficient de tensiune
superficiala : =F/1 Coeficientul de tensiune superficiala se poate defini si prin relatia: =w/s, unde weste variatia energiei libere;s- variatia suprafetei stratului interfazic.Rezulta ca valoarea coeficientului de tensiune
superficiala este egala cu valoarea lucrului mechanic consumat pentru marirea suprafetei libere a lichidului cu o
unitate.Unitatea de masura pentru coeficientul de tensiune superficiala este:-In SI: []SI = N/m=J/m2
Fenomenele capilare: sunt determinate de forele de interaciune dintreun lichid i un corp solid i conduc
la abaterea pturii superficiale de la forma plan. Formula lui Laplace este P=2/r (1) Embolia gazoasa: S
considerm un capilar sanguin n care a fost (accidental ) introdus o bul de aer.La interfaa aer/snge (suprafaa
curb ) apare o diferen de presiune(consecin a manifestrii energiei superficiale)Modelarea emboli gazoase se
poate realize cu ajutorul vasului lui Mariotte.
Metode de determina a coeficientului: a)ruperea picaturi Determinarea coeficientului de tensiune
superficial cu ajutorul stalagmometrului. O picatura de lichid cu masa m se va desprinde de gura capilarului daca
greutatea picaturi devine egala cu forta de tensiune superficial. G=F sau mg= l mg=2r (1) unde r=raza capilarului
iar l=2r, Daca notam M=masa si n=numaru picaturi si m=masa picat putem scri M=m*n. masa unei picaturi se poate

determina si in functie de densitate si volum V al lichidului M=V mn=V deci m=V/n (2) inlocuid pe m din relatia
2 in 1 obtinem p\u lichidul concentrate V/n*g=2r(3) unde p\u apa de stilat va fi oV/no*g=2ro(4) impartind 3 la 4
no/ on=/o (5) si relatia de care se poate exprima coeficientul de tensiune superficial a solutiei este =o* no/ no.
Desprinderea inelului: Luind in considerare faptul ca stratul mentionat are doua suprafete(interior si exter), forta
rezultanta a tensiuni superficial se determina: Ft=2r1+2r2=2(r1+r2) (1) unde este coeficientul de tensiune
superficial si r1=raza interioara a inelului iar r2=raza exterioara a inelului. P\u a se desprinde inelu de pe suprafata
lichidului trebue sa actioneze o forta F=Ft si tinind cond de relatia (1) avem =F/(d1+d2) unde d1sid2 sunt diametrele
inelului
Importanta fenomenelor de tensiune superficial in practica medicala: Lichidele biologice , de obicei,
reprezinta solutii saline apoase si au coeficientul de tensiune superficial mai mic decit al apei de stilat. Conform legii lui
Gibbs proteinele sunt substante care micsoreaza coeficientul de tensiune superficial. Coeficientul de tensiune superf al
serului sanguine la temperature corpului este in jur de 67 dyn/cm. Exista aiczi biliari, precum si a sarurilor acestora care
coboara essential valoarea coeficientului de tensiune superficial a urinei, ceea ce permite detectarea prezentei lor. O
metoda rapida de punere in evident a prezentei sarurilor si acizilor biliari in urina este proba Hay. Determinarea se face
cu presurarea pe suprafata urinei dintr-un pahar Berzelius un virf de cutit de floare de sulf.
Osmoza reprezint difuziunea solventului (apei) n general printr-o membran (semi)permeabil ca de
exemplu celulele vii datorit permeabilitii membranei celulare i poate fi simpl sau facilitat. Presiunea osmotic
este presiunea care trebuie s fie aplicat unei soluii pentru a mpiedica trecerea solventului n sensul natural de difuzie
printr-o membran semipermeabil. Legile osmozei: --Legea concentratiei: Presi osmot POS unei solute diluate la
temperature constanta este direct proportional cu concentratia molecular C M:.. POS=KT*CM unde KT este constanta ce se
exprima in N*m/mol. --Legea temperature: Presiunea osmotica POS a unei solute diluate la concentratie constanta este
direct proportional cu temperatura absoluta T. POS=KC*T unde KC este o alta constanta cre ne exprima N*m-2/oK.
---Legea lui Vant Hoff: POS nu depinde nici de natura solventului nici de natura substantei dizolvate, depinzind numai de
nr particulelor (molec si ioni) in unitatea de volum. Legea Mendeleew-Clapeyron: POSV=vRT (1) unde V=volumul
solutiei, R=constanta universal a gazelor; T=temperature absoluta, v=nr de moli. Din relatia (1) obtinem: POS=
vRT/V=CMRT unde CM este concentratia molara.Legea lui Dalton: este un amestec de solutie conform carea
presiunea osmotic totala este egala cu suma presiunilor osmotica a fiecareia solute in parte, tinind cont ca fiecare
substanta dizolvata isi are presiunea osmotic proprie.
Osmometria. Osmometru Dutrochet Este confectionat dintr-un vas de sticla, al carui fund este inlocuit
cu o membrana semipermeabila. In parte superioara vasul se prelungeste cu un tub cu diametrul mic, situate pe un
cadran gradat in milimetri. In osmometru se introduce o solutie de zahar pina la nivelul inferior al tubului vertical si se
scufunda intr-un vas cu apa distilata, care trebuie sa fie la acelasi nivel cu al solutiei din interior. Lichidul din vasul
interior va urca incet in tubul capilar. Inaltimea maxima a coloanei determina presiunea osmotica a solutiei.. Masurarea
indirecta a presiunii osmotice. Crioscopul Bechman. Exista o serie de metode indirecte de masurare a presiunii
osmotice , bazate pe procedee de determinare a concentratiei molare a solutiilor, dupa care se calculeaza presiunea
osmotica, insa cea mai utilizata metoda este crioscopia (concentratia molara se determina dupa puntul de solidificare al
solutiei) Crioscopul Beckman este prevazut cu un vas confectionat din sticla, in care se introduce amestecul racitor. In
acest amestec se introduce 2 eprubete din sticla, coaxiale. Eprubeta interioara e prevazuta cu 2 brate laterale si pe axa
cu un dop perforat prin care se introduce in interior termometrul Beckman. Stratul de aer dintre cele 2 eprubete permite
o racire lenta a solutiei. Starea de suprafuziune se realizeaza agitind cu o bara magnetica pusa in miscare de rotatie cu
ajutorul unui magnet in forma de potcoava. Magnetul e fixat pe axa unui motor electric, alimentat la reteaua de curent.
El este prevazut in partea superioara cu un rezervor suplimentar cu mercur, care comunica cu rezervorul inferior.
Mercurul din acest rezervor se foloseste pentru a regla cantitatea de mercur din rezervorul inferior, ceea ce este
necesar pentru a face posibila masurarea variatiei de temperatura in intervalul dorit.
Solutie Izotonica :La temperature si concentratii molare egale, presiunea osmotic a doua solute diferite,
care au solvnt comun, este aceeas. Hipotonica:Mediul cu presiune osmotic mai mica, in raport cu un alt mediu .
Hipertonica:Mediu cu presiune osmotic mai mare in raport cu un alt mediu.Fenomen de turgescenta: In mediu
hypertonic apa patrunde prin endosmoza in interiorul celuilei producind turg... Plasmoliza: In mediu hipertonice apa
iese din celulele provocind separarea celor doua membrane la celulele vegetale. Hemoliza: Distrugere patologic a
globulelor roii din snge i trecerea lor n plasm.
Fenomene celulare dependente de osmolaritatea mediului. In mediile hipotonice apa patrunde prin
endosmoza in interiorul celulei, producind turgescenta la celulele vegetale. In mediile hipertonice apa iese din celule,
provocind separarea celor 2 membrane la celulele vegetale, fenomen numit plasmoliza. Celula se micsoreaza si
membrane plasmatica se desprinde de invelisul celulozic.
. Metode fizice de cercetare a permeabilitatii membranelor. - Metoda osmotica, care consta in
evidentierea vitezei de variatie a volumului celulelor introduse in solutiile hipotonice sau hipertonice. -Metoda
indicatorilor, care se bazeaza pe nivelul de variatie a culorii continutului intracellular la patrunderea in celula a anumitor
substante. -Metoda conductibilitatii electrice a membranei. Cind masurarile se efectueaza la frecvente joase a
curentului alternativ, conductibilitatea electrica este masura permeabilitatii membranei. Aceasta metoda e utilizata numai
in studiul permeabilitatii membranei pt ioni. -Metoda atomilor marcati, care se bazeaza pe folosirea izotopilor radioactivi.
Patrunderea substantei in celula sau iesirea din celula poate fi inregistrata cu ajutorul controlului de radiatii ionizante.

10

11

12

13

14

Acest studio are o mare importanta mai ales pt farmacologie si toxicologie. Efectivitatea preparatelor farmaceutideoinde
in mare masura de permeabilitatea membranelor celulare pentru ele.
Importanta osmozei p\u medicina: Presiunea osmotic este factorul important, care asgura mentinerea
volumului si in consecinta-arhitectura celulara. Osmoza intervine in schibul de substant dintre organism si medial
ambian, direct cellular si mediul extern. Determinarea punctului crioscopic poate da informatie despre concentratia
molecular a serului sanguine sau a altor lichide biologice. Trecerea unor substante intre compartimentele vasculare si
intercelulare are loc sub influentza diferentei de presiune pe ambele parti ale peretelui capilar.Rinichiul este singura
glanda de secretie hipertonica in organism.El concentreaza surplusul de saruri in urina pe care o elimina in scopul
mentinerii apei necesare in organism,astfel,asigurindu-se functia de reglare a presiunii osmotic
Producerea ultrasunetelor: Ultrasunetul:Sunt vibrati mecanice ale particulelor unui mediu elastic ce se
propaga in spatiu sub forma de unde longitudionale, frecventa carora este cuprinsa de 2*10 4Hz. Producerea
ultrasunetului se realizeaza cu ajutorul dispozitivelor numite transductoare de tip piezoelectric sau
magnetostrictivReceptionarea ultrasunetelor: se efectueaza cu un dispozitiv care functioneaza in baza efectului piezo
electric direct.Undele ultrasonore duc la polarizarea cristalului piezoelectric si ca urmarea la generarea cimpului
electric.Propagarea ultrasunetului este insotit de fenomenele de reflexive, refractive,difractie, interferenta si absorbtie a
energie transportate.
Efectele fizice ale ultrasunetelor: sunt mecanice,termice,optice,electrice,chimice. Din efectele
mecanice fac parte :cavitatia, dispersia, precipitarea, degazarea lichidelor, cuagularea. S.a. Cavitatia: apare la
propagarea ultrasunetelor cu energii mari in lichid. Dispersia: are loc la intensitati si frecvente relative mari. Iradierea cu
ultrasunet permite formarea unor sisteme de dspersi, emulsie, aerosoli, hidrosoli. Precipitarea:Este efectul invers al
dispersiei ce apar la intensitati mici ale ultrasunetului sub influenta presiuni acustice. Degazarea lichidului: sunt cavitatile
relativ stabile ce se unesc si se ridica la suprafata lichidului. Efectele termice: se datoreaza energiei absorbite de
substanta, depinzind de intensitatea si frecventa ultrasunetelor si coeficientul de absorbtie a substantei. Efectul
electric: se datoreaza aparitie de tensiune alternative in lichid ca urmare a oscilatiei particuleleor purtatoare de sarcini
electrice. Efectul optic: este modificarea indicelui de refractive al substantei ca rezultat al comprimari si dilatari
successive a mediului in care se propaga undele ultrasonore. Efectul chimic: depinde de temperature mediului si de
concentratia substantei.
Efectele biologice: Depind de caracteristicile undei ultrasonore: intensitate, frecventa ,doza.- La intensitati
mici tesutul nu sufera schimbari morfologice, producinduse numai modificari functionale, este present doar curentul
citoplasmatic ce stimuleaza procesele fiziologice.-La intensitati medii curenti citoplasmatici devin puternici si impedica
desfasurarea normal a mecanismelor celulare, se modifica pearmibilitatea membrane. La intensitati mari se produc
modificari strcturale ireversibile, tesuturile embrionare si celulele tinere sunt mai sensibile. P\u un biosistem viu
cavitatia este foarte periculoasa datorita temperature si presiuni mar ice insotesc una de soc a imploziei, capabile sa
rupa straturi sau macromolecule aflate in zona. Inhalatorul ultrasonor: Include trei elemente principale blocul
electronic,-camera de pulverizare,-tranzuctorul piezoelectric. Camera de pulverizare are forma unui pahar cilindric
acoperit cu capac, prevazut cu tub de respiratie, unde la fundul camera este incorporate transductorul, in peretele
capacului sunt plasate 3 fante de diferite latimi, iar in acel al camera un orificiu p\u reglarea fluxului de aerosol. Blocul
electronic include generatorul oscilatilor electric cu frecvente de 2.64MHz.
. Relatia Dopler. Determinare vitezei de curgere a singelui prin metoda ultrasonora. Metoda
ultrasonora bazata pe efectul Doppler se explica prin faptul ca daca unda incidenta intilneste un mediu in miscare, unda
reflectata are o alta frecventa decit unda incidenta. Astfel, se poate determina viteza de miscare a mediului, analizind
frecventa undei reflectate de pe hematii. Modificarea frecventei ultrasunetului se poate calcula dupa relatia data de
Doppler: f = 2f v/c . cos * unde: f-frecventa cristalului emitator;f variatia de frecventa suferita de unda
incidenta;v- viteza singelui;c-viteza ultrasunetului in mediul dat;*- unghiul format intre directia fasciculului ultrasonor si
directia de deplasare a singelui. Astfel viteza sangelui se poate calcula dupa relatia: v= c/ cos * . f/ f Proprietatile pe
care le poseda undele ultrasonic si efectele produse de acestea la interactiunea cu substanta favorizeaza la maxim
utilizarea ultrasunetelor in diverse domenii. In medicina pot fi aplicate in aplicati passive si active:-Aplicati passive: ce
utilizeaza ultrasunete de intensitate mica, ce nu produce mdificari de structura a materialului biologic, de exemplu:
diagnostic prin ecografie,terapia cu ultrasunete, explorarea sistemlui arterial. Aplicati active: unde energia ultrasunetelor
produce modificari in structura mediului prin care se propaga. Exemplu: formarea emulsiilor, farmitarea substantelor
medicamentoase, detartaj. Determinarea vitezei singelui utilizind relatia lui Doppler: Efectul dopler se explica prin
faptul ca da unda incidenta(ultrasonora) intilneste un mediu(singele) in miscare unda reflectata are o alta frecventa decit
unda incidenta. Modificarea frecventei ultrasunetului se poate clacula cu relatia data de de Doppler: f=2fv/c*cos
unde f=frecventa cristalului; f=variatia de frecventa; v=viteza singelui; =unghiul format intre directia fascicolului
ultrasonor si directia de deplasare a singelui. De unde viteza singelui se poate calcula: v=c/2cos * f/f
Electroforeza:Fenomen electrocinetic, in care are loc miscarea orientate intr-un anumit mediu a
particulelor incarcate electric, independent de provinienta lor(ioni, particule coloidale,bule de gaze) sub actiunea
cimpului electric exterior. Factori ce influenteaza a supra vitezei de migrare in solutie a unei particule incarcate intr-un
cimp electric constant sunt: temperature mediului, natura mediului cu care se misca particulele si natura
particulei.Tipuri:in coloane de lichid,in corpuri poroase,in gel..Factori:natura particulei,natura mediului in care se afla
particular,Forta care actioneaza :a supra unei particule incarcate in miscare intr-un mediu sub actiunea unui cimp

electric >Forta electrica FE=ZeE unde e=sarcina elementara ,Z=nr sarcinilor elementare, Forta de frecare F s conform legi
lui Stokes: Fs=6rv unde r-raza particulei ,v=viteza particulei; =coeficientul de viscozitate, Fe=Fs sau ZeE=6rv
denude V=Ze/6r*E
15
Mobilitatea ionilor: este marimea care se exprima prin raportul dintre viteza, miscari orientate a unei
particule incarcate intr-un cimp electric.: M=V/E denude E=s denude M=V . Unitatea de masura a mobilitati in SI :
[M]SI=m2v-1s-1, In practica medicala [M]prac=cm2v-1s-1.
16
Determinare mobilitati ionilor prin metoda electroforetica: Fe=Fs sau ZeE=6rv denude V=Ze/62*E
denude M= Ze/62- mobilitatea ionilor.Aparatul de electroforeza este format din camera electroforetica si sursa de
current continu. In camera electroforetica se afla la fiecare capat cuvele p\u Solutia tampon unde fiecare cuva are doua
component, 1-electrodul de platina si 2-capatul benzii de hirtie. Camera se alimenteaza de la o sursa de current continu
cu tensiune reglabila, voltmetru, si miliamperimetru.M=ld/Ut l=distant mediului; t=intervalul de timp; U=tensiunea
aplicata de electrozi; d=densitatea dintre electrozi.
17
Utilizarea metodelor electroforetice in biologie si medicina: este folosita p\u separarea si analiza
proteinelor individual si a altor biopolimeri, virusilor,structruilor celulare supramoleculare precum si a celulelor intregi.
Prin aceasta metoda se studiaza component in diverse lichide biologice.
18
Curentul electric alternativ este un curent electric a crui direcie se schimb periodic, spre deosebire de
curentul continuu, al crui sens este unidirecional. Forma de und uzual a curentului alternativ este sinusoidal.
Curentul alternativ apare ca urmare a generrii unei tensiuni electrice alternative n cadrul unui circuit electric
prin inducie electromagnetic I=Im x sin(wt+y0)
19
Rezistenta totala.Impendanta Z=radical din (R+RL(MIC)+(Wl-1 deasupra lui wC) la patrat,unde
wL=XL(mic) este reactanta inductive,1/wC-Xc-reactanta capacitive,iar RL(MIC)-REZISTENTA in current continuu a
bobinei.
20
Impendanta electrica a tesuturilor biologice se determina din relatia Z=radical din R la patrat+(1/wC)la
patrat.Dispersia impendantei fenomenul variateiei impendantei tesuturilor vii in dependenta de frecventa curentului
electric,graphic aceasta dependent se reprezinta prin curba de dispersie.Intervalul de frecvente in care se observa
dispersia impendantei se numeste domeniu de dispersie.Coeficientul de polarizare:K=Zwmin/Zwmax,unde Zwminimpendanta tesutului pentru frecventa minima a current electric.Zwmax-impendanta tesutului pentru frecventa maxima a
cur.electric.
21
Spectrele de absorbie: cuprind totalitatea radiaiilor corespunztoare tranziiilor de pe nivelele energetice
inferioare ale atomilor i moleculelor pe nivele energetice superioare, n condiiile penetrrii substanei cercetate de
ctre un fascicul de radiaii electromagnetice cu spectru continuu, acesta atenundu-i pe parcurs intensitatea iniial.
Spectrul de absorbie se prezint sub forma unor linii nnegrite ce apar n spectrul continuu iniial, corespunznd
lungimilor de und ale radiaiilor lips.Spectre de emisie: cuprind totalitatea radiaiilor emise n urma tranziiilor de pe
nivele energetice inferioare, urmare a unor condiii potrivite de excitare. Un spectru de emisie se prezint doar sub
forma acelor linii sau benzi colorate corespunztoare radiaiilor emise. Radiaiile electromagnetice n interaciune cu
substane pot determina efecte diferite, la nivel atomic sau molecular.
22
Dispersia luminii este fenomenul de descompunere prin refracie a luminii albe n fascicule de lumin
colorate diferit. Aceste culori alctuiesc spectrul luminii albe i sunt: ro u, oranj, galben, verde, albastru, indigo i violet.
Fenomenul de dispersie a fost studiat pentru prima dat de ctre Newton, observnd trecerea unui fascicul de lumin
alb (natural) printr-o prism, avnd ca rezultat descompunerea luminii n culorile componente. Fenomenul de
dispersie are, ntre altele, aplicaie la realizarea aparatelor spectrale, care descompun lumina alb
n culorile componente prin dispersia produs de o prism.Dispozitive:spectroscoape-daca spectrul studiaza direct cu
ochiul replicativ,spectrografe daca spectrul inregistreaza pe o placa fotografica,ce folosesc ca element dispersive
prisma optica sau reteaua de difractie
23
Spectroscopul este format din urmtoarele elemente prisma optic P,ce serveste la obtinerea dispersiei
luminii. si doua tuburi colimatorul K ce trimite pe fata de incidenta a prismei un fascicule ingust de raze paralele., si
luneta L formata dintrun sistem obiectiv si un ocular.
24
Aplicatii ale analizei spectral-Analiza spectrala in infrarosu (IR) este foarte utila in controlul
medicamentelor, permitand evaluarea principiilor active si a impuritatilor din aceste substante; In medicina, au fost puse
la punct metode de diagnoza si tratament bazate pe analiza spectrala. punand in evidenta structura organelor, a
tesuturilor sanatoase/patologice, oferind schemele de tratament cele mai potrivite; In criminalistica, analiza spectrala, in
diversele ei forme in raze X, in infrarosu, analiza spectrala de emisie/de absorbtie etc. se utilizeaza pentru
cercetarea probelor de materie organica sau anorganica (urme ale accidentelor, incendiilor, armelor de foc, identificarea
documentelor false etc.); Spectroscopia se foloseste, de asemenea, in industria alimentara, la evaluarea calitatii
alimentelor (de exemplu, determinarea compusilor din sucurile de fructe, uleiuri, cereale etc. )
25
radiaia electromagnetic sunt fenomene fizice n general naturale, care constau dintr-un cmp electric i
unul magnetic n acelai spaiu, i care se genereaz unul pe altul pe msur ce se propag. Lumina plan polarizatalumina in care oscilatiile tuturor vectorilor de lumina au loc numai in plane paralele. Suprapunere aleatorie de unde
elementare constituie lumina nepolarizat (lumina natural)
26
Fenomene fizice in care are loc polarizarea luminii: Reflexia luminii este fenomenul de ntoarcere a
luminii n mediul din care provine, atunci cnd ntlnete suprafaa de separaie cu un alt mediu. Refracia luminii este
fenomenul de schimbare a direciei de propagare a luminii atunci cnd traverseaz suprafaa de separaie a dou medii.

27

28

29

30

31

32

dubl refracie (sau birefringen), care const n producerea a dou raze refractate Fenomenul de birefringen poate fi
folosit pentru obinerea luminii liniar polarizat din cea nepolarizat, prin eliminarea unei . DICROSM Proprietate a unei
substane birefringente de a absorbi selectiv i inegal cele dou raze rezultate prin refrac ie.
Dispozitive de polarizare: prisma lui Nicol, numit simplu nicol, care este tiat dintr-un cristal de spat
de Islanda sub anumite unghiuri, secionat diagonal i relipit cu balsam de Canada;Polaroidul,este o pelicula
transparenta de celluloid ce contine un numar mare de cristale mici . cu axele optice paralele cu direcia liniilor de cmp
magnetic. Aceste cristale au proprietatea de dicroism
substane optic active- substante ce rotesc planul luminii polarizate n orice stare de agregare. unghiul de
rotire a planului luminii liniar polarizate este proporional cu numrul moleculelor ntlnite da fasciculul de lumin
polarizat. Aceasta nseamn c unghiul de rotaie depinde de concentraia substanei optic active i grosimea stratului
de soluie strbtut.Unghiul de rotire a subst.optic active depinde de natura substantei,temperatura ei si lungimea de
unda a luminii ce trece prin ea.
Constructia zaharimetrului-zaharimetrele sunt polarimetrele cu ajutorul carora se determina continutul de
zahar in solutie si ca metoda de studiere a transformarilor structurale a moleculelor.Microscopia polarizata ajuta la
determinarea izotropiei si anizotropiei optice a diferitor elemente histologice.Consta dintrun support pe care sunt fixate o
sursa de lumina ,o cuva metalica,sistemul optic este alcatuit din filtru de lumina,polarizator,un tub cu Solutia de
cercetat,analizator cu un cadran circular,un ocular si lupe pentru a citi indicatiile de pe cadran .Principiul polarimetriei
const n msurarea unghiului de rotaie a luminii plan polarizate de ctre o substan optic activ introdus ntre
polarizor i analizor. Aparatele ce permit msurarea unghiului de rotaie a planului de polarizare, consecutiv trecerii
luminii polarizate printr-o substan optic activ, se numesc polarimetre:cel mai simplu polarimetru consta din doi nicoli
identici,Polarizatorul P,analizatorul A.Substanta optic activa ce se introduce in tubul T.
Aplicarea luminii polarizate in medicina: Lumina polarizata se poate obtine prin : reflexie , refractie,
birefringenta, dicroism si filtrare.Lumina polarizata ptrunde n profunzime n esuturile pielii i are efect de biostimulare
la nivelul celulelor. beneficiile terapiei cu lumin polarizat:Se foloseste in medicina la determinarea activitatii optice a
albuminei in singe,cu scopul de a diagnostic cancerul,sau diabetului.EMISIE SPONTANAEmisia spontana are loc fara
interventia unor factori exteriori.Emisia stimulata are loc sub actiunea unor factori exteriori care au aceiasi energie si
sunt in faza.Emisia simultana,procesul fundamental al actiunii laserului, a fost pentru prima oara propusa deAlbert
Einstein. INVERSIA POPULATIEI.Inversia de populatie este fenomenul prin care numarul particulelor excitate pe un
nivel superior devine mai mare decat numarul particulelor aflate pe un nivel inferior.La o temperatura oarecare repartitia
obisnuita a particulelor excitate respecta o anumita regula ,pe masura ce energia nivelelor creste numarul particulelor
excitate devine din ce in ce mai mic.,inversiunea presupune depopularea cu electroni a nivelelor energetice inferioare
ale atomilor mediului activ laser si cresterea numarului de electroni pe nivelele energetice superioare,metastabile.
Pompajul fotonic este procesul prin care are loc transmiterea de energie necesara pentrurealizarea
inversiunii populatiilor.Se face prin cai:electrice,chimice si fotonice.
Cavitatea rezonanta obliga fotonii sa ramina un timp mai indelungat in multimea deatomi excitati, asigurind astfel o
amplificare a radiatiei.Inversiunea populatilor este o situatie anormala pentru atom, deoarece tendinta naturalaa atomilor
este de a se situa in stari energetic minime. Totodata aceasta stare deneechilibru termodinamic, nu se pote realize decit
daca se consuma energie pentrumentinerea ei.Pompajul fotoniceste procesul prin care are loc transmiterea de energie
necesara pentrurealizarea inversiunii populatiilor.Cavitatea rezonanta-dupa obtinerea inversiunii populatiilor, drept initiator
al procesului de emisie stimulate poate servi chiar unul din fotonii emisi de un atom excitatal mediului activ laser, care
la rindul lui stimuleaza producerea altor fotoni. Pentru a evita pierderea spre exteriorul mediului a primilor fotoni
stimulate si totodata pentru a lungitraiectoria acestora prin mediul active, in vederea dezexcitarii stimulate a unui numar
citmai mare de atomi, se impune existent uneicavitati rezonante.Cavitatea rezonantaobliga fotonii sa ramina un timp mai
indelungat in multimea deatomi excitati, asigurind astfel o amplificare a radiatiei.In laserul cu Heliu-Neon rolul gazului de
baza apartine atomilor de neon, iar rolulgazului adaugat atomilor de heliu. Prin ciocnire are loc transfer de energie de la
atomii deheliu la atomii de neon, otinindu-se popularea nivelului metastabil. Tranzitiile stimulate incavitatea de
rezonanta produc fasciculul laser.Ferestrele Brewster joaca un rol deosebit in constructia laserelor cu gaz,
asigurind:Evitarea pierderilor energetice ale radiatiei la iesirea si intrarea in tubul dedescarcare electrica.Polarizarea
fasciculului laser intr-un anumit plan.Schimbarea tubului de descarcare electrica, in caz de defectare, cu
pastrareaoglinzilor rezonatorului laser, care sunt cu mult mai costisitoareProprietatile principale ale radiatiei laser. Aplicarea
radiatiei laser in cercetarilebiofizice si practica medicala.Proprietatile principale ale radiatiei laser sunt:Coerenta proprietatea
colectiva a radiatiei, aceasta proprietate permiteinteractiunea intre pachetele de unde si conduce la aparitia
fenomenelor deinterferenta si difractie.Monocromaticitate proprietatea de a avea o singura lungime de unda pentru
totifotonii constituenti.Directionalitate- proprietatea de a avea o directie bine stabilita, pentru fiecarefascicule laser dupa o
anumita distanta.Stralucire- proprietatea de a avea o densitate electrica mult superioara unei surseclasice de
lumina.Interactiunea radiatiei laser cu substanta poate produce o serie de efecte care depind defrecventa si intensitatea
energetica a radiatiei laser. laserulsi-a gasit numeroase aplicatii In medicinaintroducerea laserului permite dezvoltarea
unor tehnici medicale care sainlocuiasca mai efficient tehnicile conventionale.In chirurgie si microchirurgie laserul este
folosit pentru tratarea glioamelorIn.Oftalmologie otorinolaringologia dermatologia, ortopedia traumatologie si terapie.
Difracia luminii este un fenomen complex, de compunere coerent a radiaiei provenit de la mai multe
surse din spaiu. n esen ea reprezint ansamblul fenomenelor datorate naturii ondulatorii a luminii, fenomene

33

34

35

36

37

38

39
40
41

care apar la propagarea sa ntr -un mediucu caracteristici eterogene foarte pronunate.Reteaua de difractie- este un
sistem format dintr-un numr mare de fante realizate ntr-un plan opac, fante ce sunt identice, paralele, apropiate i
egal deprtate ntre ele. Practicreeaua de difracie se obine prin trasarea unui mare numr de zgrieturi pe o plac
desticl, sau alt material transparent, pe metale
Absorbtia luminii. Legea lui Bouguer-Lambert.Fenomenul in care are loc atenuarea intensitatii luminii la
trecerea prin orice substanta inrezultatul transformarii energiei de lumina in alte forme de energie, se numeste
absorbtia luminii poate provoca incalzirea substantelor, ionizarea, excitarea atomilorsau moleculelor, procese
chimice.Legea absorbtiei unui fascicule parallel de lumina monocromatica, intr-un mediu omogen afost descoperita de
Bouguer si elaborata de Lambert. Deoarece coeficientul natural de absorbtieal substantei depinde de lungimea de
unda a luminii,Legea lui Bouguer-Lambertse scriepentru lumina monocromatica, obtinind expresia:Id=I0e-leanda d
Legea lui Bouguer-Lambert stabileste ca intensitatea luminii, la trecerea printr-un strat desubstanta
omogena, se micsoreaza odata cu marirea grosimii stratului, dupa legea exponential,ceea ce inseamna ca straturile de
substanta de aceeasi grosime, in conditii identice, absorbintodeauna aceeasi parte din intensitatea luminii incidente,
indeferent de valoarea absoluta a ei.Legea lui Bouguer-Lambert-Beer.Beer a stabilit ca absorbtia luminii
monocromatice in solutiile colorate are loc conform legii luiBouguer-Lambert, si ca coeficientul monocromatic de
absorbtie al solutiilor colorate depindedirect proportional de concentratie.k leanda=x leanda C,unde x leanda este
coeficientul monochromatic pentru Solutia cu concetratia molara concentrate.Legea lui Bouguer-LambertBeer:Id=I0e-xleanda cd.Coeficientul de transmisie optica si extinctie a solutiei.Raportul dintre intensitatea luminii
care a trecut prin substanta sau solutia data si intensitatealuminii incidente ce numeste
coeficient de transmisie optica(transmisie sau transparenta) a substantei.Extinctia este o marime fotometrica
ce caracterizeaza masura in care lumina este absorbita desubstantele prin care ea trece
Colorimetria de concentratie reprezinta un caz particular al fotometriei si se aplica ladeterminarea
concentratiei solutiilor colorate.Metoda fotocolorimetrica are o deosebita importanta in
studierea microelementelor(substantecare se contin in cantitati foarte mici in componenta singelui si in diferite tesuturi
aleorganismului uman). Cu ajutorul colorimetrului fotoelectric se poate determina concentratia microelementelor cu o
exactitate cuprinsa in limitele(10 la-4-10 la -8)g/l
Principiul de constructive a colorimetrului fotoelectric-.Colorimetrele pentru determinarea
concentratiei solutiilor colorate sint de 2 tipuri:fotometre,fotoelectrice.alcatuite din:sursa de lumina,lentil,filtru optic,cuva
de sticla,celula fotovoltaica,galvanometru.In cuva se toarna Solutia cercetata.Lumina de la sursa trecind prin filtru si
cuva,cade pe celula fotovoltaica,LA BORNELE careaia este unit galvanometru,la care devierea acului este proportional
cu marimea fluxului de lumina care trece prin solutie.
Radioactivitatea: este un fenomen fizic prin care nucleul unui atom instabil, numit i radioizotop, se
transform spontan degajnd energie sub form de radiaii diverse (alfa, beta sau gama), ntr-un atom mai stabil. Prin
dezintegrare atomul pierde i o parte din mas. Radioactivitatea poate fi definit ca proprietatea unor elemente de a se
transforma, prin dezintegrare, n alte elemente, dup emiterea unor radiaii. Exist o radioactivitate natural, de origine
cosmic (emise de diverse corpuri cereti, mai ales de Soare) i terestr, emis de rocile terestre, precum i o
radioactivitate artificial, provocat de activitatea uman. Un instrument tipic pentru detectarea radiaiilor este tubul
Geiger-Muller. Acesta este un tub de sticl sau metal care conine un gaz la presiune joas i doi electrozi. La trecerea
prin tub a radiaiei ionizante, gazul din acesta se ionizeaz, provocnd o descrcare ntre cei doi electrozi un puls
electric
Principiul Dezintegrarii radioactive este fenomenul spontan prin care nucleul unui izotop radioactiv
instabil emite radiaii nucleare. n funcie de radiaia emis putem avea dezintegrare alfa, beta sau gama. Transformarea
unui element radioactiv n alt element prin dezintegrare se mai nume te i transmuta ie nuclear natural.Procesul nu
depinde de temperatur, presiune sau de combinaia chimic n care apare atomul al crui nucleu sufer dezintegrarea.
Pe de alt parte, dezintegrarea este un fenomen aleator: nu se poate determina cnd se va dezintegra un anumit
nucleu atomic, dei pentru o populaie mare de nuclee de un anumit tip se poate estima cte nuclee vor suferi
dezintegrarea ntr-un anumit interval de timp.Cantitatea de substan variaz dup o lege exponen ial.Surse de radiatii
reprezinta izotopii folositi pentru a studia unele proprietati ale tesuturilor si organelor sau pentru a produce o serie de
modificari..
Intrebari la biofizica medicala
17 sisteme de dispersie Prin sistem dispers nelegem un amestec de dou sau mai multe substane,
avnd dou componente: dispersant (solventul) i dispersat (solvitul). Solventul reprezint elementul activ, iar solvitul
elementul relativ pasiv, deoarece i acesta influeneaz caracteristicile sistemului. Concentraia
Pentru caracterizarea sistemelor disperse din punct de vedere cantitativ se folosete un parametru intensiv de stare
numit concentraie. n SI (sistemul internaional de mrimi i uniti) concentraia se msoar prin numrul de Kmoli de
solvit pe unitatea de volum de soluie (Kmoli/m3) i este numit concentraie molar (molaritate) Clasificarea sistemelor
disperse
Sistemele disperse se clasific n funcie de dimensiunile particulelor, starea de agregare a dispersantului, afinitatea
dintre componeni sau tipul fazelor componente (faza reprezint o parte omogen a unui sistem, la suprafeele de
separare de celelalte pri aprnd variaii brute ale proprietilor fizico - chimice). n funcie de starea de agregare a
solventului (solvitul putnd fi gaz, lichid sau solid) sistemele disperse pot fi:- gazoase substana dispersant este un

gaz (amestecurile gazoase, vaporii n aer, ceaa)

- lichide substana dispersant este un lichid (lichide nemiscibile, lichid n gaz, soluii de electrolit)
- solide substana dispersant este un solid (unele aliaje)
39 Radiaie ionizant radiaia cu energie destul de mare, nct la interaciunea cu atomii, poate smulge electronii de
pe diferite orbite (sau nivele energetice), ca rezultat atomul devine ncrcat electric sau ionizat (ex: raze X, raze
Gamma, flux de neutroni). Efectele radiatiilor care produc cea mai mare ingrijorare sant bolile maligne provocate
persoanelor expuse la radiatii, precum si defectele mostenite de descendentii acestor personae. Probabilitatea aparitiei
oricarui effect provocat de radiatie este legata de doza de radiatie primita. Riscul asociat oricarei expuneri trebuie
comparat cu beneficiile procedurilor care au provocat expunerea.
38 Radiaie ne-ionizant radiaia care nu posed energia necesar pentru a smulge electronii din atom (ex: radia ia
vizibil, undele radio, radiaia UV, etc.). In medie, radiatia de origine naturala prouce expunerea cea mai mare asupra
oamenilor. O buna parte din aceasta nu poate fi evitata, desi se poate exercita un anumit control. Stringenta controlului,
balanta dintre risc si beneficiu, este o problema pe care trebuie sa o aprecieze societatea.
11-13Componenta si structura moleculei de apa. Disocierea moleculei de apa. Molecula de apa H2O este formata
dintr-un atom de oxigen si doi atomi de hidrogen, uniti de atomul de oxigen prin legaturi covalente. Prin metoda difractiei
cu raze X s-a constatat ca molecula de apa poseda o forma triunghiulara. Este considerata o asociere a unui ion O2- si a
doi ioni H+ Legaturile OH formeaza intre ele un unghi de 10428.Structura triunghiulara a moleculei de apa poate fi
argumentata si de existenta proprietatilor de dipol electric. Apa se disociaza in ioni de H + si OH- . Ionul de hydrogen
neavind invelis electronic, poseda o mare capacitate de hidratare. Avind o mare mobilitate, protonul trece de la o
molecula la alta. Gradul de disociere a apei este mic, in apa pura la 25 grade Celsius [H +]=[OH-]=10-7 mol/l- Logaritmul
zecimal cu semn schimbat al concentratiei ionilor de hydrogen se numeste pH: pH = -lg[H +]-Solutii-tampon se numesc
lichidele biologice la care se pot adauga cantitati relativ mari de acizi sau baze, fara ca pH-ul sa se schimbe simtitor.
(singe-seroproteinele)
9 Momentul electric al dipolului moleculei de apa. Un dipol electric este un ansamblu de dou sarcini electrice egale
i de semn contrar ale cror centre de greutate nu coincid. Directia momentului este orientat de la sarcina negativ
spre sarcina pozitiv, in directia axei dipolului. Momentul dipolar rezultant al moleculei de apa este de 1,84 debye (D)
1D = 3,336x10-30 C m
25 Radiaia Rntgen sunt radiaii electromagnetice ionizante, cu lungimi de und mici, cuprinse ntre 0,1 i
100.
Razele X se pot obine n tuburi electronice vidate, n care electronii emi i de un catod incandescent sunt
accelerai de cmpul electric dintre catod si anod (anticatod). Electronii cu vitez mare ciocnesc anticatodul
care emite radiaii X. Tomografia Computerizat este bazat pe reconstrucia obiectului de studiu n baza
multiplelor proiecii a razelor X care au ptruns prin obiect sub diferite unghiuri.
22 Radiaia X de frnare prezint un spectru continuu al razelor X care este utilizat n radiologie.
Radiaia X caracteristic locurile rmase libere sunt completate de electronii de pe straturile esterioare,
tranziiile fiind nsoite de radiaii X cu lungimi de und grupate n seriile caracteristice atomilor excita i n anod
23 Proprietile Radiaiei Rntgen n vid ele se propag cu viteza luminii; impresioneaz plcile fotografice; nu
sunt deviate de cmpuri electrice i magnetice;produc fluorescena unor substan e (emisie de lumin); Exemple de
substane fluorescente: silicat de zinc, sulfur de cadmiu, sulfur de zinc, care emit lumina galben-verzuie. sunt
invizibile, adic spre deosebire de lumin, nu impresioneaz ochiul omului; Proprietile Radiaiei Rntgen (cont.)
ptrund cu uurin prin unele substane opace pentru lumin, de exemplu prin corpul omenesc, lamele metalice cu
densitate mic, hrtie, lemn, sticl .a., dar sunt absorbite de metale cu densitatea mare (de exemplu: plumb). Puterea
lor de ptrundere depinde de masa atomic i grosimea substanei prin care trec. ionizeaz gazele prin care trec.
Numrul de ioni produi indica intensitatea radiaiilor. Pe aceast proprietate se bazeaz func ionarea detectoarelor de
radiaii. au aciune fiziologic, distrugnd celulele organice, fiind, n general, nocive pentru om. Pe aceast proprietate
se bazeaz folosirea lor n tratamentul tumorilor canceroase, pentru distrugerea esuturilor bolnave.
33 Bioluminiscena, denumit i biofotogenez, este producia de lumin de ctre organismele vii, ca un caz
particular al chimioluminiscenei.
Chimioluminiscena este fenomenul de emitere a undelor luminoase, ce apare ca rezultat al unor reacii chimice.
Aceste radiaii nu au origine termic. Un exemplu de chimioluminiscen este lumina (slab) ce se produce prin
oxidarea fosforului alb (mai reactiv dect alte feluri), sau n timpul reaciei chimice dintre luciferin i luciferaz (o
enzim catalizatoare). Bioluminiscena este un caz aparte (special) de chimioluminiscen n
cadrul sistemelor biologice.
Electroluminiscena este un fenomen optic i electric, n care un material emite lumin ca rspuns la un curent electric
care trece prin el, sau de la un cmp electric puternic.