Stefan Cel Mare

(schie de imn)
I
Carpaii arate
Seninele fruni
i focuri pe-oriice
Culme de muni.
S arz tulpine
ntrege de brazi,
Cci astzi ne vine
Eroul viteaz,
Ne vine tefan cel Mare.
Cum oare, o, ar,
Tu n-o s-l cunoti,
Cnd sun fanfar
Chemarea de oti,
Cnd buciume sun
n vi i pe plai
i oastea s-adun
Clare pe cai
Pe steaguri cu semne de bouri?
II
Pe cretete nalte a munilor suri
Cldii de asupra de negre pduri
Trupine de brazi laolalt;
Cldii-le falnic; dai-le foc,
i lumea priveasc un semn de
noroc
Pe oriice culme nalt.
Mnat de credin, mnat de
profet,
Din negre pustiuri, porni Mohamet,
Strnind mulgtorii de iepe;
neac o lume n flacri i fum
i moartea-i neteaz al gloriei
drum:
E moartea stpn pe stepe.

Ce zgomot de bucium i arme, ce

val!
Cnd tefan se suie clare pe cal
Rspunde Suceava din urm,
i nimeni nu tie cum tu ai ajuns
S tii de ce munii sgeat-ai
ptruns
i-a codrului cale se curm.
Rsun pmntul de tropotul des,
De-attea otire de munte, de
es,
Rspunde sunare din nouri;
Cu sunet de bucium la munte i
plai,
C-o oaste ntreag clare pe cai.
Cu steaguri cu semne de bouri.

Lui tefan cel Mare

Tu, pe-aceste locuri sfinte,
Luptat-ai cu credin.
Mori n sute de morminte,
Nu vzur biruin.
Gemea poporul n durere
Cnd dumani-au nvlit.
Erai detept i-aveai putere
n ochii ti ei au murit
Toat lumea azi e crud,
mpresc pamnt, hotare.
Mut-i lumea, chiar i surd
De n-aude a ta-ndemnare
Toat viaa-i grea-ncercare,

Dar ai tiut i-ai izbutit,

Tu, al nostru, tefan cel Mare,
Visul romnului l-ai mplinit
La acest impas, n ast ar,
Te scoal s ne fii stpn!
Ni s-a urt prezentul i viaa e amar,
Aprinde focul venic al poporului romn!