Sunteți pe pagina 1din 47

coala postliceal sanitar Carol Davila Targovite

Dermato-venerologie i
nursing specializat

Profesor : Matei Elena

Clasa 2 A AMG

Elev : Ilie Florentina Mihaela

2014

Dermato-venerologie i nursing specializat


Dermatologie
Notiuni de anatomie si fiziologie a pielii
STRUCTURA PIELII
Pielea sau tegumentul este derivatul conjunctivo-eptelial care acopera toata suprafata corpului. Este un
organ elastic si impermeabil pentru unele solutii si gaze.
Pielea este neteda, prezinta in unele locuri santuri (numite plici) si ridicaturi in partea de extensie a
articulatiei. Pe palme si plante, pielea prezinta adancituri fine formand un desen particular pentru
fiecare individ numit amprente, folosite in medicina legala si politie.
Pielea are o suprafata de 1,5m-2 si o grosime de 1-4 mm.
Culoarea pielii este data de :
cantitatea de pigment din epiderm;
circulatia sangvina din derm;
stratul de grasime din epiderm.
Histologic, pielea este alcatuita din trei straturi principale:
A. Epidermul se dezvolta din ectoderm
B. Dermul se dezvolta din deposite
C. Hipodermul se dezvolta din mesoderm
1. Epiderma

Este un strat pluristratificat, cornos, avascular, strabatut de fire de par, canale excretoare ale glandelor
sudoripare si de terminatii nervoase libere.
Are o grosime ntre 0,03 0,05 mm avand urmtoarele straturi de deposit aplatizate prevazuta cu pori:
* (Stratum corneum)
* (Stratum lucidum)
2

* (Stratum granulosum)
* (Stratum spinosum)
* (Stratum basale).

2. Dermul este un strat format din tesut conjunctiv, in care se gasesc vasele de sange, terminatiile
nervoase cu care pipaim, simtim durerea, glandele sebacee si sudoripare, muschii pielii si radacina
firului de par.

O insusire importanta a dermului este elasticitatea gratie careia pielea se


poate intinde . Aceasta insusire a pielii scade cu varsta, dar si prin expunerea prelungita la soare in orele
de varf favorizand aparitia ridurilor.
In derma se gasesc :
3

- glandele sudoripare;
Activitatea glandelor sudoripare este sub influenta directa a sistemului nervos, fapt care explica
transpirtia abundenta in cazul starilor emotive.
Impreuna cu transpiratia se elimina si diverse substante toxice si inutile din organism, ceea ce
degreveaza in orecare masura rinichiul.

O transpiratie abundenta si exagerata poate avea repercursiuni nefavorabila asupra organismului


deoarece se pot instala si dezvolta in acest mediu si ciuperci patogene.
- glandele sebacee secreta o grasime denumita sebum. Aceste glande sunt mai numeroase pe fata, pe
aripile nasului, pe spate, lipsind pe talpi , pe palme. Singura grasime care unge aceste ultime portiuni
este grasimea ramasa dupa evaporarea sudorii. Secretia glandelor sebacee este foarte in perioada
pubertatii ea descrescand o data cu varsta.

3. Hipodermul se gaseste imediat sub derm si este de asemeni un strat conjuctiv si uneste pielea de
muschi sau oase.

Aici in ochiurile fibrelor conjunctive, se afla celulele grase, care sunt repartizate in piele in mod inegal.
Astfel, la nivelul pleoapelor si al urechilor lipsesc cu desavarsire, in timp ce pe abdomen. Pe sani sau
pe coapse, ele sunt numeroase.
Pielea indeplineste un rol deosebit de important in mentinerea
sanatatii intregului organism.
Functiile pielii
- functia de aparare, impidica patrunderea unor agenti patogeni in organism (, substante toxice,
radiatii);
- functia termoregulatoare la mentinerea unei parti a corpului, pentru evitarea supraincalzirii ;
- functia de aparare fata de razele solare;
- pielea ca rezervor de deposit embrionare aceasta functie este folosita de chirurgie in transplantari;
- functia imunologica a pielii este realizata de celulele Langerhans din piele;
- functia de organ de simt este una din functiile de comunicare a pielii cu mediul inconjurator, aceasta
fiind indeplinit de receptorii:
-de durere (fiind pana la 200/cm2),
-de presiune (corpusculii Vater-Pacini),
-termoreceptorii (corpusculii Krause),
-receptorii la intindere (corpusculii Ruffini),
-receptorii tactili sunt mai desi la buze, degete, limba, sfarcul mamelei (corpusculii Meissner si celulele
Merkel).
O piele , sanatoasa este acida, avand un pH in jurul cifrei de 5-6.
O piele al carei pH este mai mare de 7 este o piele alcalina.
Aciditatea pielii costituie un factor de aparare a organismului impotriva infectiilor, deoarece microbii se
dezvolta in special intr-un mediu alcalin.
Aceasta denumita si mantaua acida a pielii, se datoreste faptului ca o data cu sebumul si sudoarea se
elimina si o serie de acizi grasi.
Ingrijirea rationala a pielii face ca aceasta sa fie mentinuta in stare de
permanenta sanatate. O ingrijire nerationala sau mentinerea pielii in stare de
necuratenie face ca urmele de transpiratie sa se descompuna, devenind deposit.
Pielea nu este insa un simplu invelis, ci este un organ al organismului.
Ea joaca un rol in mentinerea constanta a temperaturii organismului, rol
5

pe care si-l indeplineste prin glandele sudoripare (evaporarea transpiratiei


produce racorirea organismului).
Pielea apara organismul si in sensul ca nu lasa, datorita impermeabilitatii ei, sa se elimine apa,
sarurile minerale, etc. Din interiorul corpului.
Pielea, ca toate tesuturile , repiratia cutanata fiind tot atat de necesara vietii,
ca si respiratia pulmonara.
Este cunoscut faptul ca persoanele care prezinta arsuri pe tot corpul isi pierd
viata datorita incetarii functiei respiratorii a pielii. Iata de ce o arsura profunda, dar extinsa pe o
suprafata mica, este mai putin periculoasa decat o arsura intinsa. In concluzie putem afirma ca o piele
sanatoasa, intact, constituie o oglinda a sanatatii intregului organism.
ANEXELE PIELII
Se clasifica in:
-anexele
glandele sebacee (glande exocrine)
glandele sudoripare
-anexele cornoase
par
-unghii
A. Glandele pielii
1. Glandele sebacee au forma de ciorchine
-sunt anexate firului de par, unde isi elimina secretia
grasoasa ce se numeste SEBUM
Secretia in exces de sebum duce la seboree, iar scaderea secretiei duce la
ihtioza.

B. Parul este o formatiune epiteliala cornoasa, filiforma, cilindrica si flexibila.


Se distinge: a) o portiune libera numita tulpina
b) o portiune implantata in tegumente numita radacina a carei
extremitate de forma ovoida poarta numele debulbul parului.
Polul inferior l bulbului prezinta o depresiune in forma de cupa in care patrunde o prelungire
conjunctivo-vasculara a dermului

Radacina parului este cuprinsa intr-un fel de sac dermo-epidermic numit folicul pilos, la care se
anexeaza o glanda sebacee si muschiul erector al parului.

La foliculul pilosebaceu deosebim:


-portiunea superioara in forma de palnie numita OSTIMUL
-punctul de deschidere al glandei sebacee
B. Unghia lama cornoasa cheratinizata ce acopera fata extremitatii degetelor
-prin radacina sa unghia patrunde in cuta supraunghiala
-cuta periunghiala se numeste PERIONIX
-portiunea descoperita a unhiei se numeste corpul (LIMBUL) unghiei
-extremitatea libera a unghiei este de pulpa degetului printr-un sant numit sant subunghial
-zona semilunara alba ce se observa prin unghie se numeste LUNULA
si corespunde partii anterioare a matricii.

Matricea vine cu radacina unghiei pe seama careia unghia se regenereaza.


FUNCTIILE PIELII
Datorita alcatuirii ei variate, pielea are mai multe roluri si anume:
1. separa organismul de mediul inconjurator si-l apara de o serie de influente externe.
2. stratul cornos fiind impermeabil opreste evaporarea lichidelor tisulare cat si patrunderea in organism
a substantelor din mediul extern. Totusi stratul cornos permite absorbtia unor substante
medicamentoase incorporate in grasimi. Stratul cornos prin descuamare continua indeparteaza si
germenii.
3. neutralizeaza unele substante iritante cu care vine in contact.
(Exemplu: substante acide sau bazice, daca insa contactul cu acestea nu este
prea indelungat)
4. apara organismul impotriva radiatiilor din mediul extern prin sistemul de absorbtie al melanocitelor
din stratul bazal al epidermului care sintetizeaza pigmentul pielii numit melamina. Melamina creste
dupa expunerea la soare.
5. sub influenta razelor se formeaza in piele vitamina D, care influenteaza metabolismul sarurilor de Ca
2+ jucand un rol important in osterogeneza.
6. termoreglare prin vasoconstrictie cand tempreatura mediului scade si
vasodilatatie.
7. este un vast organ de simt datorita numerosilor receptori pentru sensibilitate , termica si dureroasa.
8. participa intr-o mica masura la respiratie
9. participa la secretie
-secreta sudoarea
-secreta sebumul cu rol lubrefiant
Pielea umana este mai mult decat o patura epiteliala care acopera muschii
corpului, sangele si oasele. In schimb este un organ care are o multime de functii:
1. Pielea este o bariera. Tine afara microorganismele care altfel ar infecta corpul. Deoarece pielea este
impermeabila, tine lichidele corpului inauntru si celelalte lichide afara. Celulele pielii mai contin si un
pigment numit melamina, care absoarbe toate razele nefaste care radiaza din soare.
2. Pielea este si o suprafata senzoriala. Nervurile senzoriale din piele
functioneaza ca senzori de presiune care transmit informatii la creier.
Alti senzori din piele detecteaza durerea, caldura si frigul. Pielea este suprafata de contact a corpului cu
lumea inconjuratoare.
3. Pielea compenseaza si pentru miscarile corpului. Pielea se intinde odata cu miscarea si se contracta
imediat ce miscarea a incetat. Pielea creste odata cu corpul.
4. Pielea ajuta la controlul temperaturii interne. Cand este frig, vasele de
sange se contracta, pentru a diminua pierderile de caldura in mediu.
Cand este cald, aceste vase se dilata, eliberand energie. In plus glande dn piele elimina transpiratie, care
absoarbe caldura si se evapora racind suprafata corpului.
Pielea este cel mai mare organ al copului. La un corp de adult, 15% din
greutatea totala a corpului este piele.
Impreuna cu parul si unghiile, pielea se mai numeste tegument.
TEGUMENTE SI MUCOASE ALTERATE
- examinarea tegumentelor si mucoaselor
8

-are rolul de a descoperi cit mai precoce manifestarile patologice care trebuie aduse la cunostiinta
medicului costituind o informatie pentru stabilirea diagnosticului si prevenirea complicatiilor
-modificarile patologice care apar la nivelul tegumentelor si mucoaselor sunt:
o transpiratia excesiva
o culoarea
o edemul
o descuamatia
o eruptiile cutanate
o hemoragiile cutanate
- transpiratia
-reprezinta fenomenul fiziologic de umezire a pielii prin care organismul pierde caldura
-cantitatea excesiva de transpiratie conduce la deshidratarea organismului
-tipuri de transpiratii
o localizata transpiratia plantelor si palmelor in boala Basedow

o continua in starile febrile continue din criza pneumonica


o periodica in starile febrile intermitente
o generalizata in hiperpirexie
- culoarea tegumentelor
-paloarea datorit scderii debitului n vasele periferice sau scderii hemoglobinei din snge, este
greu de decelat la persoanele cu tegumente nchise. Paloarea generalizat interesnd i mucoasele
accesibile inspeciei (conjunctival, bucal) este un semn de anemie; reprezinta decolorarea pielii

o cauzata de anemii si deficit de irigare al pielii


9

o instalata brusc se constata in hemoragii


o se constata in colaps, soc, prin lipsa de irigare a pielii cauzata de
depozitarea singelui in vase
-cianoza coloraia albstruie violacee a tegumentelor i mucoaselor . Acrocianoza este o cianoz, de
intensitate variabil, localizat la nivelul extremitilor. Tegumentele sunt reci, umede, tenta cianotic
dispare lent la
presiune local, nu se modific la schimbarea poziiei.

-in cazul afectiunilor aparatului respirator:


o obturarea cailor respiratorii
o micsorarea suprafetei respiratorii
o deficit functional al muschiilor respiratori
-aparuta in cursul afectiunilor aparatului circulator, cianoza poate fi localizata:
o discret la nivelul extremitatiilor degetelor si al lobului urechilor
o la nivelul nasului, buzelor, ochilor, fetei si limbii
o generalizata la nivelul unei anumite regiuni prin tromboza sau compresie venoasa
-roseata

reprezinta coloratia rosie a pielii aparuta in emotii, eforturi fizice, stari febrile, diferite afectiuni
hemoragice
o in pneumonie aspectul rosu congestionat este prezenta pentru jumatatea de fata a partii afectata
-eritem coloraie roie ca urmare a sensibilitii la unele medicamente, a aciunii directe asupra
tegumentelor a unor factori din mediul extern (fizici, chimici sau biologici), apare n unele afeciuni:
arsur, degertur, articular acut, n caz de emoii (pe fa, gt); dispare la presiune si se produce prin
dilatarea capilarelor
10

-coloratia galbena caracteristica icterelor prin impregnarea tesuturilor cu pigmenti biliari sau in
urma unor medicamente ca acid picric ( antiseptic in tratamentul arsurilor,herpes, malariei), atebrina
(utilizata in tratamentul malariei)

-coloratia icterica indica aparitia unei boli infectioase

-pigmentatia anormala a pielii este cauzata de afectiuni ca


o culoare bruna in criza hepatica
o culoare cenusie in supuratii pulmonare
o culoare galben pal in cancer si anemie pernicioasa
o culoare bronzata in boala Addison
- hiperpigmentarea- creterea cantitii de pigment de la nivelul tegumentului; poate fi difuz,
generalizat (ex. Boala Addison) sau localizat.

11

Se ntlnete sub form:


- difuz ca urmare a expunerii la radiaiile solare;
- pat mongolian pat brun violacee situat n regiune sacrat i lombar, prezent de la natere;
- efelide (pistrui) pete pigmentare, lenticulare, plane, netede de culoare variind de la maro deschis la
maro nchis;

-nevi pigmentari zone de hiperpigmentare, circumscrise, congenitale. Coloarea difer: maro, negru;
pot fi plani, alteori proemin pe suprafaa tegumentului, pot fi centrate de un folicul pilos;

-cloasma gravidelor care apare ca o pigmentare difuz a feei, se instaleaz n primul trimestru de
sarcin, uneori persist i dup natere.
12

Hipopigmentarea cutanat reprezint scderea cantitii de pigment de la nivelul tegumentului;


poate fi generalizat sau localizat, de dimensiuni variabile.
Apare sub form de:
-albinism anomalie congenital caracterizat prin tegument albrozat, pr blond deschis pn la alb,
iris foarte deschis; indivizii sunt foarte sensibili la aciunea razelor solare (lipsete melanina care are rol
protector);

-vitiligo pete depigmentate de variate dimensiuni, neregulate, tegumentul din jur este de aspect
normal. Cauze posibile: traume psihice majore, emoii puternice

13

Hemocromatoza se caracterizeaz prin colorarea n brun rocat a tegumentului datorat


depozitrii de fier, melanin i hipofuscin (diabetul bronzat). Se asociaz cu ciroza hepatic,
pancreatita i diabetul zaharat datorit depunerii acestor pigmeni la nivelul ficatului i pancreasului
- edemul reprezinta acumularea de lichid seros caracterizat prin cresterea in volum a regiunii
edematiate

-pielea este palida, lucie, stravezie, fara elasticitate si pastreaza impresiunea degetelor
-edemul poate fi:
edemul cardiac este cianotic i rece (gamb, regiunea retromaleolar). Cianoza se datoreaz stazei
sngelui n reeaua capilar i venoas subcutanat;
edemul renal este palid, localizat la pleoape, fa, organe genitale. Mecanismul de producere este
legat de retenia hidrosalin conjugat cu scderea presiunii osmotice i hiperpermeabilitatea capilar;
edemul inflamator este localizat, este unul din semnele inflamaiei. Este cald, dureros, nsoit de
eritem. Se ntlnete n flegmoane, abcese, flebite sau artrite;
edemul alergic ( angioneurotic cind are o cauza alergica si se instaleaza rapid)
apare la pleoape, fa, buze, limb. Se nsoete de prurit, erupii urticariene (edem Qiuncke). Uneori
este nsoit de edem glotic cu dispnee inspiratorie i asfixie (apare dup administrare de medicamente,
alimente, mucturi de insecte).

- localizat prin staza venoasa in partile declive ale corpului


- generalizat in bolile pulmonare
- casectic in tuberculoza, subnutritie, cancer prin scaderea albuminelor din singe si cresterea
permeabilitatii peretilor vasculari
14

- descuamatia reprezinta indepartarea celulelor cornoase din epiderm


-la copii in bolile infectioase descuamarile sunt frecvente
- excoriatia leziune a pielii sau a unei mucoase cu pierdere de substanta
limitata la straturile superioare aparuta in urma unui traumatism sau produsa prin grataj scarpinatura
frecvent dupa prurit
- crusta leziune elementara secundara rezultata in urma uscarii unei serozitati provenite dintr-o
ulceratie , prezentindu-se ca mici depozite vezicula , flictena
- eruptia cutanata reprezinta modificarea tegumentelor determinate de:
-boli infectioase acute scarlatina, rujeola, rubeola, varicela, herpes
-reactii alergice urticarie, boala serului
-hiperexcitabilitatea nervilor vasomotori ai pielii
-efectul toxic si de desensibilizare al unor medicamente

- hemoragie cutanata
-poate fi cauzata de
- tulburari de coagulare a singelui
- fragilitate capilara exagerata de natura toxica sau infectioasa
- modificarea calitativa sau cantitativa a trombocitelor
- petesii hemoragii mici de forma punctiforma, ovalara sau rotunda
- echimoza pata hemoragica de culoare albastruie sau negricioasa
produsa prin extravagarea singelui si infiltrare difuza in tesutul subcutanat
-hemoragia cutanata nu dispare la presiunea digitala ca in cazul eruptiilor congestive
- hemoragia mucoaselor
-epistaxis hemoragia nazala
-gingivite
-hematemeza singe prin varsatura
-melena eliminarea in scaun de singe negru
Turgorul
Turgorul se refer la elasticitatea tegumentului i a esutului celular subcutanat.

15

Apare:
consisten ferm elastic la sugarul sntos;
turgor pstos senzaia elastic este nlocuit cu cea de past (comparat cu consistena aluatului)
apare la sugarii obezi, alimentai cu finoase n exces;
turgor flasc senzaie de consisten diminuat i tonus sczut, la sugarii distrofici;
- pliu cutanat persistent n caz de deshidratare
Pruritul
Pruritul este senzaia cutanat de mncrime care declaneaz reflexul de grataj (scrpinare). Poate
fi la nivel:
anal i perianal (n oxiuroz, fisuri anale, constipaie);

pielii capului (n pediculoz, seboree);


intercostal (n zona zoster).

Poate apare n boli hepatice, endocrine, metabolice sau alergice (urticarie).

16

Celulita i ridurile
Celulita apare ca urmare a hipertrofiei alveolelor formate prin ntreptrunderea fibrelor adipoase de la
nivelul hipodermului; aceste depozite conin ap n cantitate variabil .

Celulita se caracterizeaz prin creterea volumului, consistenei, sensibilitii i diminuarea mobilitii


tegumentului. Poate fi localizat sau difuz. De obicei, este localizat n jumtatea inferioar a
corpului. Se datoreaz:
tulburrilor de nutriie (determin acumularea grsimilor);
dezechilibrului hormonal ovarian.
Ridurile apar ca urmare a pierderii elasticitii tegumentului.
Se pot datora:
factorilor meteorologici (soare, frig sau vnt);
contractarea exagerat a muchilor feei;
luminii puternice;
edentaiei;
consumului de alcool;
fumatului;
lipsei de ngrijire a tenului.
Prul
Modificrile pilozitii sunt:
hipertricoza este o accentuare a pilozitii a unei suprafee circumscrise (apare n caz de denutriie,
anorexie nervoas, acromegalie, n special la femei);

17

hirsutismul reprezint o dezvoltare a pilozitii la femei (musti, barb), apare n afeciuni ale
glandelor suprarenale;

alopecia poate fi parial sau total, sau dobndit.

Unghiile
Unghiile sunt formaiuni cornoase care cresc ntr-un ritm de 1 mm/sptmn, creterea este influenat
de:
integritatea matricei;
metabolismul calciului;
buna funcionare a glandei hipofize i tiroide;
Aspectul unghiilor poate da relaii cu privire la starea de sntate.
Modificri de form sunt:
unghiile hipocratice (n sticl de ceasornic) se caracterizeaz printr-o modificarea a curburii unghiei
att n plan transversal ct i longitudinal, aceasta aprnd convex. Matricea unghial se ramolete
devine depresibil n tuberculoza pulmonar, broniectazii, cardiopatii cianogene

coilonichia este deformarea unghiei n sensul apariiei unei concaviti nsoit de subiere i fragilitate,
apare n pelagr, avitaminoza B6.
18

onicogrifoza intereseaz mai ales unghiile de la picioare, n special halucele; se produce o ngroare
a unghiei, cu opacifierea ei, de culoare galben brun, cu o curbare accentuat a acesteia prin cretere
(unghie n ghear); apare pe fondul unor tulburri circulatorii ale membrului inferior sau iritaii
traumatice locale.
Modificri de consisten i culoare sunt:
unghii subiate, fisurate longitudinal sau paralel cu suprafaa, cu o detaare lamelar a marginii,
apare n avitaminoze, afeciuni hepatice i endocrine;
- unghii albe, prezint o pierdere de transparen, cu apariia unei culori albe a poriunii proximale,
apare n ciroza hepatic;

- dungi albe, apar n intoxicaii cu arsenic, pneumonie;


unghii striate cu dungi mici paralele pe suprafaa unghiilor care se pot datora intoxicaiilor,
traumatismelor
unghiile concave pot indica o stare de anemie feripriv (deficit de fier), caren de vitamina C sau
apar ca urmare a aciunii substanelor
unghii hipertrofiate;

unghii atrofiate
19

LEZIUNI CUTANATE ELEMENTARE


-reprezinta modificarile morfoclinice care apar la nivelul organului cutanat , ca raspuns fata de
agrsiunile interne si externe
Modificari ale coloratiei pielii
-tipul de leziune este macula sau pata
-macula purpurica

-datorate unor tulburari de coagulare


-se produce extravazarea eritrocitelor si depunere de hemosiderine
-nu dispare la presiune
-culoare rosie initial, care in timp devine violacee, apoi galben verzuie
-dispare in 10 20 de zile de la debut
-Macule prin tulburari de pigmentatie
-macule prin exces de depigmentatie
-macule prin deficit sau lipsa de melanina
Leziuni cu continut solid
-papula

-este o proeminenta papilara circumscisa


-diametrul mai mic de 0,5 cm
-se rezoarbe fara a lasa cicatrice

-goma
20

-reprezinta nodozitati hipodermice cu evolutie in 4 stadii


o cruditate
o ramolire
o ulcerare
o cicatrizare
-nodulul

-este o masa solida


-diametrul peste 0,5 cm
-poate afecta epidermul si dermul
-apare in:
o lepra
o sifilis tertiar
o sarcodoza
-vegetatia
-excrescenta situate pe tegument sau mucoasa
-tumora

-formatiune proeminenta , ferma la palpare


-neinflamatorie
-cu tendinta la crestere
-poate fi
o benigna
o maligna
-pentru diagnostic criteriu de baza este examenul histopatologic
-lichenificarea
-ingrosarea tegumentului
-accentuarea cadrilajului normal al pielii
21

-keratoza
-leziune uscata, groasa
-formind relief
-ia nastere prin ingrosarea stratului cornos

Leziuni cu continut lichid


-vezicula

-reprezinta acumularea vizibil de lichid ce realizeaza o leziune cu diametrul sub 0,5 cm


-ia nastere prin
o mecanism parenchimatos ca in herpes
-bula flictena
-are diamterul peste 0,5 cm
22

-poate fi produsa prin factori


o fizici
o chimici
o infectiosi
o imunologici
-pustule
-reprezinta acumularea vizibila de puroi

-poate fi
o foliculara
o interfoliculara
-din punct de vedere al continutului este
o septic etiologie microbiana
o aseptic psoriazis pustular
Leziuni prin solutii de continuitate
-eroziuni- pierderea de substanta care nu depaseste membrane bazala
-ulceratia- pierderea de substanta depaseste membrane bazala; se vindeca fara cicatrice
-fisura- pierdere liniara de substanta
-excoriatia- pierdere liniara de substanta produsa prin grataj
Leziuni formate prin depozitarea pe suprafata pielii a celulelor stratului
cornos, a secretiilor sau a tesuturilor necrozate
-scuama- acumularea in exces pe suprafata pielii a celulelor stratului cornos
-crusta- uscarea unei serozitati sau a unui exudat
-escara- necroza ischemica neagra

-sfacel- depozit necrotic de culoare alb-cenusie;produs prin actiunea unor agenti microbieni
Sechele cutanate
-cicatricea-rezulta prin inlocuirea zonei afectate de catre un tesut fibros
-atrofia- reprezinta subtierea pielii cu diminuarea elasticitatii;tegumentele sunt decolorate, albe, sidefii,
usor de plisat;vasele sanguine sunt mult ma evidente
23

-scleroza-reprezinta induratia pielii care este imposibil de plisat , fara riduri si relief

Cauze
Afectiunile de piele au o multitudine de cauze posibile, care sunt influentate de tipul bolii si premisele
acesteia. Mostenirea genetica, hormonii, sistemul imunitar slabit, stresul, influenta mediului, dieta sunt
cativa dintre factorii care pot declansa boli de piele. Din aceasta cauza se impune necesitatea unui
diagnostic corect prin identificarea cauzelor declansatoare si administrarea tratamentului specific.

Diagnosticarea
Majoritatea bolilor de piele sunt diagnosticate printr-o examinare atenta a pielii la care se adauga
informatii legate de istoricul medical al bolnavului. Unele afectiuni cutanate sunt mai dificil de
diagnosticat intrucat se asemana cu alte boli de piele, si nu numai. De exemplu, rozaceea necesita
investigatii suplimentare si examen clinic efectuat de un dermatolog pentru a nu fi confundata cu
acneea prezenta la adolescenti. Pentru stabilirea clara a diagnosticului pot fi necesare biopsia cutanata
sau cultura de tesut, efectuate in scopul diferentierii bolilor de piele.
Sfaturi utile
- Consumati 6-8 pahare de apa pe zi pentru a mentine pielea umeda, odihnita si supla;
- Aplicati crema hidratanta dupa ce spalati tenul cu apa calda pentru a restabili echilibrul hidric si de
sebum (grasimi) al acestuia;
- Protejati-va in mod corect tenul de razele UV;
- Mentineti-va in mod constant elasticitatea pielii prin detoxifiere;
- Adoptati o dieta sanatoasa, bogata in vitamine si minerale pentru a va mentine pielea catifelata si
curata;
- Odihniti-va suficient: somnul mentine sanatatea si vigoarea pielii;
- Nu va stoarceti cosurile;
- Nu fumati: acest lucru duce la o imbatranire prematura si ingalbenirea pielii;
- Demachiati-va zilnic, de preferinta, inainte de culcare;
- Nu folositi produse chimice concentrate pentru ingrijirea tenului - un demachiant natural este ideal.

EVALUAREA MORFOFUNCTIOFUNCTIONALA A ORGANULUI


CUTANAT
-recunoasterea unei boli si elaborarea diagnosticului se realizeaza prin anamneza, examen clinic si
investigatii paraclinice
-anamneza reprezint inceputul procesului de ingrijire
-prin aceasta metoda se obtin date asupra simptomatologiei afectiunilor cutanate
24

-prurit
-dureri
-parestezii
o senzatii de arsura
o intepatura
o usturime
PRURITUL
-simptomul cel mai frecvent
-definit ca o senzatie particulara, neplacuta care determina bolnavul sa se scarpine
-in urma gratajului se pot forma excoriatii acoperite de cruste hematice, astfel se creaza porti de intrare
pentru microbe
-pruritul fiziologic este tranzitoriu, discret, prezent dupa:
o oboseala
o transpiratie
o deshidratare
o in cresterea temperaturii cutanate
-pruritul patologic este un simptom in:
-urticarie
-eczema
-alergii
-micoze
-pruritul generalizat poate fi intilnit in multe afectiuni non-dermatologice
-diabet zaharat
-hepatite cornice
-ciroze
-bolnavii hemodializati
-pruritul localizat
-la nivelul - pielii capului pediculoze
- faciesului produse cosmetic
- vulvar - candidoze genitale
Pruritul sau mancarimea se manifesta localizat (pe o anumita parte a corpului) sau generalizat (pe tot
corpul).

Cauzele pruritului
Afectiuni cutanate, dezechilibre interne, factori externi sau pe fond nervos.
Infectii fungice (candidoza, piciorul atletului,etc.), varicela, urticarie, infestari parazitare (scabie,
paduchi).
Boli ale organelor intene cum ar fi: insuficienta renala, hepatica, afectiuni ale tiroidei, boli de sange,
anemie feripriva, etc.
Tulburarile neurologice, afectiuni ale nervilor, boli infectioase precum HIV, se pot manifesta prin
mancarimi severe.
25

Pielea uscata, eczemele, psoriazisul si arsurile solare are putea determina mancarimi si disconfort la
nivelul pielii.
De asemenea, pruritul poate aparea si in urma unei dereglari hormonale, sarcina sau la menopauza, dar
poate fi si rezultatul unor factori externi, alergeni, iritanti (plante, chimicale, intepaturi de insecte,
medicamente). Factorii psihologici, cum ar fi stresul, anxietatea, depresia sau insomnia pot amplifica
senzatia de mancarime.
DUREREA
-mai rar intilnita in afectiunile dermatologice
-prezenta in infectii bacteriene, virale
Mai pot apare si alte simptome:
-disfagia in sclerodermia sistemica
-greata si varsaturile in erizipel
-sufocare in edemul Quinke
-prin palparea leziunilor se apreciaza:
-temperatura tegumentului
-consistenta
-profunzimea
-mobilitatea unor tumori
Investigatii
-examenul cu lampa Wood este utila pentru evidentierea tulburarilor de pigmentare mai discrete
confirmarea unor dermatofitii
-confirma colorarea produsa de unele medicamente , anume a dintilor de catre
tetraciclina
-examinarea cu lama de sticla serveste pentru identificarea nodulilor din lupusul tuberculos
-examenul micologic direct
-culture pe medii special
-examen bacteriologic
-examen parazitilogic
-citodiagnosticul TZANCK util in diagnosticul dermatozelor buloase
-biopsia cutanata presupune recoltarea unui fragment de piele pentru examen histopatologic
-microscopia electronica are contributie hotaritare in dermatozele buloase
-imunofluorescenta directa evidentiaza imunoreactantii de la nivelul tegumentelor
-imunofluorescenta indirecta evidentierea imunitatii din circulatie
-teste alergologice pentru diagnosticul diferitelor tipuri de reactii alergice
-explorare fotobiologica stabilirea dozei eritemale minimale prin testul SAIDMAN
-diagnosticul prenatal al unor genodermatoze
-ecografie cutanata
-explorari endocrine
-exploari radiologice
-examene de laborator hemoleucograma, VSH, glicemie, probe renale si hepatice, examen de urina

26

Acneea
Acneea vulgara este o boala de piele care apare din cauza hiperactivitatii glandelor sebacee. Cand
canalul excretor al glandelor sebacee se infunda, celule moarte blocheaza porii si apar punctele negre,
iar atunci cand germenii intra in pori, apare puroiul, inflamatia si tumefactia. Aceasta afectiunea apare
frecvent in randul adolescentilor si adultilor tineri. De obicei dispare spontan in jurul varstei de 20 de
ani. Cu toate acestea, unii adulti care a trecut de varsta de 20 sau chiar 30 de ani pot manifesta acnee.
Majoritatea femeilor se confrunta cu afectiunea inainte de debutul ciclului menstrual sau in timpul
sarcinii, cand au loc dereglari hormonale. Acneea dispare o data cu incetarea cauzei care a declasat-o.
Partile corpului cel mai des afectate de acnee sunt: fruntea, fata, gatul, pieptul, umerii si spatele.
Netrata acneea poate provoca cicatrici si poate conduce la manifestari psihice, care includ: timiditatea,
fobia sociala, anxietatea, depresia, izolarea, scaderea stimei de sine.

Eczema
Termenul include un grup de afectiuni caracterizate prin roseata, mancarime, iritatie si uneori mici
chisturi. Exista mai multe forme de eczema. Dermatita atopica este una dintre cele mai frecvente si mai
severe forme. Cauzele aceste afectiuni nu sunt cunoscute cu exactitate, dar se presupune ca este un mod
al sistemului imunitar de a reactiona la mediul inconjurator. In unele forme de eczema pot fi implicate
si alergiile.
Eczema nu este contagioasa, cu toate ca majoritatea pacientilor detin un istoric medical personal si
familial al bolii. Acesta este motivul pentru care cercetatorii considera ca se mosteneste si se transmite
genetic.
Aceasta afectiune este destul de comuna, 1 din 10 persoane sufera de eczema la un anumit moment dat.
Persoanele cu eczeme pot suferi de astm si de alte alergii (cum ar fi, febra fanului). Alti factori
declansatori sunt: alergiile la par de animale, anumite tesaturi, praf etc.

Psoriazis
Psoriazisul este o afectiune caracterizata prin eruptia de placi eritemato-scuamoase (pete rosii acoperite
de scuame). Acestea pot fi localizate pe scalp, fata, partea inferioare a spatelui, coate, genunchi, maini,
unchii, talpi, interiorul gurii sau chiar pe organele genitale. Manifestarile includ prurit si chiar durere.
Afectiunea este cronica si poate afecta calitatea vietii unei persoane, coducand la depresie, stres si
anxietate. Psoriazisul afecteaza atat barbatii cat si femeile, in mod egal, dar cel mai frecvent este
27

afectata rasa caucaziana. Pana in prezent nu a fost descoperit un tratament definitiv al acestei boli,
motiv pentru care tratamentele prescrise astazi nu fac decat sa imbunatateasca calitatea vietii
pacientului si sa amelioreze simptomele.

Tipuri de psoriazis:
Psoriazis in placarde sau vulgar - cu leziuni intinse pe suprafete mari ale corpului, pete rosii acoperite
cu scuame albe. Poate aparea in orice zona a corpului.
Psoriazis gutat - caracterizat prin puncte minuscule de culoare rosie, cu descuamari ale pielii. Poate
aparea dupa o infectie bacteriana sau virala sau dupa administrarea unor medicamente (de exemplu,
acid salicilic).
Psoriazis inversat sau flexural - caracterizat de peste netede, de culoare rosie, fara descuamari. Zona
afectata va fi iritata si accentuata de transpiratie sau de frecarea pielii. Acest tip de psoriazis apare in
gutele pielii, in special in zona axilara, piept sau abdomen.
Psoriazis pustular - apare sunt forma de vezicule pline cu puroi. Veziculele nu sunt infectate si pot fi
localizate pe maini, picioare sau se pot intinde pe tot corpul.
Artrita psoriazica - se manifesta la aproximativ 10% din pacientii cu psoriazis, sub diverse forme.
Roseata si inflamatia apar pe coate, maini, genunchi, picioare, solduri si coloana vertebrala. Implica
dureri si rigiditatea articulatiilor.
Psoriazisul unghiilor sau unghial - provoaca leziuni si cavitati de diferite marimi, forme si profunzimi.
Unghiile se pot ingrosa, devin galbui si sunt friabile.
Simptome comune:
- Piele uscata, pete rosii, acoperite cu placi care se descuameaza, care apar pe scalp, genunchi, coate,
maini, unghii, picioare sau pe partea inferioara a spatelui.
- Formarea de pustule care determina crapaturi si roseata la nivelul pielii.
- Sangerarea localizata a pielii atunci cand scuamele sunt desprinse sau cand se rup.
- Mancarime.
- Modificari la nivelul unghiilor: culoare galbuie, mici cavitati, acumulari de resturi de piele sub unghii,
etc.
- Dureri de articulatii sau locale.

Rozaceea
Rozaceea se caracterizeaza prin inflamatie si aparitia de pustule la nivelul fruntii, nasului si barbatiei.
Adesea, aceasta afectiune se manifesta la persoanele care au pielea deschisa la culoarea, dupa varsta de
30 de ani. Vasele mici de sange din zona fetei se dilata si devin vizibile prin piele. Apar ca niste linii
mici si poarta denumirea de telangiectazii.
Initial, rozaceea se manifesta prin tendinta de inrosire a tenului - simptom care apare si dispare de mai
multe orice. Totusi, pielea nu revine in totalitate la culoarea normala, ci este transparenta lasand la
28

vedere vasele de sange largite, insotite de pustule. Deseori boala este confundata cu acneea (seamana
cu acneea manifestata la adolescenti).

Pielea uscata
Zilnic, mainile vin in contact cu diferite produse chimice sau sunt supuse umiditatii in timpul
modificarilor sezoniere. Deoarece aceste lucruri nu pot fi evitate se recomanda hidratarea corecta a
mainilor si ingrijirea corespunzatoare.

Infectii micotice
Infectiile fungice ale pielii se clasifica in functie de timpul organismului implicat. Denumirea acestora
este influentata de locul in care se manifesta infectia pe corp.

Tipuri de infectii ale pielii


1. Infectii dermatofite
Infectiile dermatofite sunt cauzate de dermatofiti - ciuperci care provoaca infectii ale pielii, unghiilor si
parului. Infectiile cu dermatofiti includ:
piciorul de atlet (Tinea pedis si manuum Tinea) - aproximativ 25 din 100 de adulti sufera de piciorul
de atlet la un moment dat. Aceasta boala este declansata de o combinatie dintre ciuperci si bacterii,
provocand senzatia de mancarime, uscaciune, descuamare a pielii si roseata. Simptomele sunt
localizate in mod special intre degetele sau in cutelor din palme. Boala se transmite din piscine, dusuri,
sauna contaminate. Daca o persoana nu se spala pe mani dupa ce atinge o zona infectata, poate contacta
boala numita manuum Tinea.
infectia fungica a unghiilor sau onicomicoza - este o afectiune frecvent intalnita, caracterizata prin
schimbarea formei unghiei afectate, ingrosandu-se sau sfaramandu-se cu usurinta. Nu toate unghiile
care au aceste manifestari sunt afectate de micoze. De cele mai multe ori infectiile unghiilor de la
picioare sunt legate de afectiunea numita piciorul de atlet.
pecingine a zonelor perigenitale sau inghinale (impetigo) - este des intalnita la sportivi sau in randul
barbatilor tineri. Simptomele sunt eruptii insotite de roseata si mancarime a zonelor inghinale si a
zonelor invecintate. Boala este caracteristica mai ales tinerilor care transpira excesiv.
herpesul circinat, micoza sau pecinginea trunchiului (tinea corporis) - se caracterizeaza prin pete rosii,
sub forma unor inele care pot fuziona, care se maresc in dimensiune si se inmultesc. Inelele au aspect
solzos, cu exceptia interiorului, unde pielea este curata. Aceasta boala poate aparea si la persoanele care
vin in contact cu animale infectate.
micoza scalpului (tinea capitis) sau microsporia uscata a pielii capului - este o afectiune intalnita
numai la copii mici, in special la cei care traiesc in zonele urbane. Aceasta se raspandeste de la o
persoana la alta, provocand caderea parului si inflamatia zonei afectate. Dupa adolescenta, ciuperca
dispare spontan. Oricine, poate fi infectat cu aceasta ciuperca, fara sa manifeste vreun simptom, dar
este contagios si poate raspandi boala la alte persoane, uneori chiar ani de zile.

2. Infectiile cu levuri
Intertrigo - infectie micotica a pliurilor pielii, cauzata de ciuperca candida albicans, care traieste in
29

mod normal in sistemul digestiv si pe piele. Aceasta boala afecteaza zona inghinala, pielea de sub sani
sau cutele formate de grasime; in general ciuperca se dezvolta intr-un mediu umed si cald. Poate
provoca aparitia unor pete, mancarime, durere si depuneri alb-galbui pe zona infectata.
Pitiriazis versicolor - infectie micotica cu simptom principal ce consta in aparitia unor pete inchise la
culoare pe suprafata piele. In Marea Britanie, cel mai adesea sunt afectati adolescentii si adultii tineri.
Candida albicans - aceasta ciuperca exista in mod normal in organism si rareori cauzeaza probleme.
Cu toate acesea, in anumite situatii, cand imunitatea scade (in caz de diabet zaharat, administrarea de
antibiotice), fungii se multiplica. In aceasta situatie, ciuperca determina diverse simptome neplacute:
scuame de culoare alba, care lasa urme rosii cand sunt abrazate, mancarime, depuneri albicioase.
Candidoza afecteaza uneori si barbatii, provocand eruptii dureroase, rosiatice pe capul penisului
(gland). La nou nascuti se manifesta prin aparitia de afte bucale si pete albe. O alta zona in care se
poate manifesta la bebelusi, este zona acoperita de scutec.

Dermatita
Dermatita este o afectiune frecvent intalnita, caracterizata prin inflamarea pielii si prurit. Boala nu este
grava, dar poate provoca disconfort daca nu este tratata corespunzator.
Tipuri de dermatite:
Dermatita de contact - se dezvolta ca o eruptie cutanata, in urma contactului direct si repetat cu iritanti
sau alergeni;
Neurodermita - este o afectiune a pielii caracterizata prin prurit;
Dermatita seboreica - boala care are drept rezultat matreata scalpului;
Dermatita de staza - este o inflamatie care apare la nivelul extremitatior inferioare, in urma acumularii
de lichid;
Dermatita periorala - este o eruptie specifica zonei din jurul gurii sau a nasului.
Simptomele si semnele comune de dermatita includ:
- prurit;
- eritem;
- inflamatie;
- leziuni cutanate.

30

Venerologie
Venerologia este ramura a medicinei care se ocupa cu studiul bolilor venerice precum si cu
studiul de tratare a acestora.
Venerologie = studiul bolilor sexual transmisibile (BSD):
- BSD majore: o se transmit numai prin contact sexual o sifilisul, infectia gonococica (blenoragie),
sancrul moale, limfogranulomatoza benigna inghinala subacuta (B. Nicholas Favre)
- BSD minore: o 70-75% transmise sexual, precum si prin obiecte de vestimentatie, lenjerie o
pediculoza pubiana, scabia, epidermofitia inghinala, candidoza genitala, trichomoniaza genitala,
herpesul genital, condiloamele acuminate (vegetatii veneriene), molluscum contagiosum, uretrite
negonococice, hepatita B, infectia HIV.
Bolile cu transmitere sexuala(denumite si boli venerice) sunt infectii transmise un mod preponderent
prin contact sexual(de oricare ar fi acesta-vaginal,anal sau oral).Pe langa actul sexual,alte mijloace de
transmitere a acestor boli sunt contactul cu zona infectata,contactul cu obiecte infectate(ace,etc) sau de
la mama la fat.
Aceste boli pot fi clasificate in doua mari categorii :
1. Bolile cu transmitere sexuala majore, din care fac parte:
- Sifilisul
- Gonoreea (popular "Sculamentul")
- Sancrul moale
- Granulomul inghinal
- Limfogranulomatoza inghinala
2. Bolile cu transmisie sexuala minore, din care fac parte:
- uretritele negonococice(cele mai frecvente boli din aceasta categorie sunt provocate de Chlamydii,
Mycoplasme, Candida albicans,Trichomonas vaginalis)
- tricomonazia urogenitala
- candidozele urogenitale
- herpesul genital
- vegetatiile veneriene
- moluscum contagiosum
- scabia
- pediculoza
- unele forme de hepatita virala
In ultimul deceniu,infectia cu HIV,cea mai periculoasa infectie,pe langa sifilis,a provocat epidemii fara
precedent.
Manifestarile clinice ale bolilor cu transmitere sexuala apar mai ales in zona genitala,dar pot fi evidente
si in cavitatea bucala,pe gat sau la nivelul ochilor.In zona genitala,simptomele se manifesta prin secretii
neobisnuite,dureri in zona pelviana,arsuri,mancarimi,iritatii,dureri in timpul actului sexual sau la
urinare.Prezenta tuturor acestor simptome nu este neceasara unele dintre ele disparand de la sine,desi
infectia ramane in corp pana la tratare.
Primul pas in tratarea bolilor cu transmitere sexuala este mersul la medic si nu urmarea sfaturilor din
diferite reviste,care ar putea duce la o agravare a bolii.Medicul poate fi unul general,de familie,de
31

planificare familiala,un specialist in boli dermato-venerice,etc,care va face analize si va aplica


tratamentul corespunzator-care poate dura uneori mai putin de doua saptamani.Acest tratament trebuie
continuat pe toata perioada recomandata,chiar daca simptomele dispar,iar actul sexual poate fi reluat
dupa 3 zile de la incetarea tratamentului.
Riscul de infectare cu aceste boli este mai mare in contactul sexual cu
mai multi parteneri,atunci cand nu este folosit prezervativul si se injecteaza droguri in vene,cand
partenerul se drogheaza intravenal sau are la randul lui mai multi parteneri.

Infectia cu HPV - Virusul Papilloma Uman


HPV este un virus care se transmite usor si determina infectii foarte frecvente. Infectia cu HPV se
produce de obicei prin contact sexual, dar uneori chiar contactul cutanat direct cu zona genitala poate fi
suficient pentru transmiterea acestuia. Desi prezervativul este eficient in cazul multor boli cu
transmitere sexuala si reduce riscul infectarii cu HPV, nu asigura protectie totala, iar de multe ori viata
sexuala incepe inainte de folosirea acestuia.
Pana la 80% dintre femei se vor infecta cu HPV de-a lungul vietii, iar 50 % dintre acestea cu tulpini
care ar putea produce cancer de col uterin.
Infectia cu HPV este foarte des intalnita la femei si la barbati. Totusi, femeile au risc crescut de infectie
cu HPV comparativ cu barbatii. Femeile infectate cu HPV vor transmite foarte probabil infectia
partenerilor lor sexuali, iar acestia o pot transmite mai departe.
Exista peste 100 de tulpini diferite cunoscute de HPV, impartite in cele cu risc crescut (oncogene sau
cauzatoare de cancer) si cele cu risc scazut. Au fost identificate 15 tulpini de HPV oncogene asociate cu
leziunile pre-canceroase sau cu cancerul de col uterin. Studiile efectuate arata ca tulpinile oncogene de
HPV 16 si 18 cauzeaza aproximativ 70% dintre cazurile de cancer de col uterin in intreaga lume. Atat
femeile mai tinere cat si cele mai in varsta sunt expuse riscului de a dezvolta cancer de col uterin, ca o
consecinta a unei infectii noi sau a unei reinfectii cu unul din tulpinile oncogene de HPV.
Tulpinile cu risc scazut pot cauza vegetatii anogenitale benigne fara legatura cu leziunile precanceroase. Examenul citologic al colului uterin (prin testare de laborator Babes Papanicolau)permite
depistarea precoce a leziunilor precanceroase care au potentialul de a evolua spre cancer. Riscul
aparitiei cancerului de col scade atunci cand femeile sunt examinate periodic, in cadrul programelor de
depistare precoce. Cu toate acestea, depistarea precoce nu poate preveni infectia cu HPV si nici nu
poate identifica toate leziunile.
Prevenirea cancerului de col uterin se poate face prin vaccinare, aceasta fiind principala masura prin
care prevenim infectia, asigurand un grad mare de protectie.

Sifilis
BOALA : SIFILIS
AGENTUL PATOGEN CARE PRODUCE BOALA : TREPONEMA
FACTORII CARE DISTRUG AGENTUL PATOGEN: SAPUN, DEZINFECTANT,
TEMPERATURA > 50 GRADE
32

TRANSMITEREA: SEXUALA, PRIN SANGE CONTAMINAT


PERIOADA DE INCUBATIE: 21 ZILE
SIMPTOME: - LEZIUNI PE BUZE, IN CAVITATEA BUCALA, PE ORGANELE GENITALE
-PETE ROSII PE CORP
-AFECTIUNI GRAVE ALE PLAMANILOR, SISTEMULUI NERVOS, VASELOR
SANGVINE

Sifilisul apare in urma infectiei cu Treponema Pallidum. El poate fi primar, secundar, tertiar, poate avea
forme congenitale (sifilisul congenital - in care copilul este infectat la nastere de catre mama bolnava)
si alte forme nu foarte bine delimitate:
- latent - fara simptome dar cu rezultatele testelor pozitive
- forme de trecere intre secundar si tertiar, etc.
Primul simptom in cazul sifilisului primar este aparitia unei pete rosii (macula eritematoasa), care
devine o eroziune, adancindu-se, si apoi o ulceratie care doare doar in cazul traumatizarii sau al
suprainfectarii. La femei pot fi afectate labia, vaginul, uretra si perineul. La ambele sexe mai pot fi
afectate regiunea anorectala, mamelonara, buzele, limba, amigdalele, etc. Complicatiile care pot aparea
sunt fimoza, parafimoza, suprainfectari ale leziunii, blocajul cailor limfatice (limfedem) cu edemul
penisului si a scrotului sau a labiilor.
Sifilisul secundar este considerat o stare septica cu Treponema - simptomele pot aparea in 3 - 6
saptamani, determinand aparitia silifidelor. Acestea sunt pete mici, roz - pal, care nu ies in relief si
determina rozeola silifica sau care ies putin in relief pe piele (papule). Pot aparea stari asemanatoare
gripei (lipsa poftei de mancare, dureri de cap(cefaleea) si musculare, articulatii ce dor, rinoree, etc). Se
poate instala sifilisul latent sau cel tertiar, dar in ultima perioada acestea apar tot mai rar datorita tratarii
la timp si a mijloacelor de informare in masa.

Gonoreea
33

BOALA: GONOREE
AGENTUL PATOGEN CARE PRODUCE BOALA: GONOCOC
FACTORI CARE DISTRUG AGENTUL PATOGEN:
SAPUN, DEZINFECTANT, TEMPERATURA > 50 GRADE
TRANSMITEREA: SEXUALA
PERIOADA DE INCUBATIE: 2-6 ZILE
SIMPTOME: -USTURIME, DURERE LA URINARE
-SECRETIE PURULENTA GENITALA

In cazul acestei infectii, primele simptome apar la 2 - 3 zile de la contactul sexual: secretii abundente
galben - verzui, senzatii de usturime si arsuri, mucoasa congestionata, rosie, umflarea uretrei, etc.
Aceste simptome pot disparea dupa 8 saptamani - dar disparitia nu marcheaza sfarsitul bolii, ci
cronicizarea ei. Complicatiile ce apar sunt fimozele, prostatite, stricturi uretrale, etc. Gonoreea se
transmite prin contactul direct cu mucoasele sau lichidele infectate si foarte rar prin folosirea in comun
a obiectelor sanitare, prosoape, bureti, etc. Ea se poate trata cu antibiotice recomandate de medic si in
cazul unei diagnosticari precoce, situatie in care si boala este necomplicata, tratamentul este de scurta
durata.
Gonoreea are o frecventa mai mare in tarile in curs de dezvoltare, prezentand un risc mare de
contaminare.

Chlamydia
BOALA: TRICHOMONIAZA
AGENTUL PATOGEN CARE PRODUCE BOALA: TRICHOMONAS
FACTORII CARE DISTRUG AGENTUL PATOGEN:
TEMPERATUARA > 50 GRADE CELSIUS
TRANSMITEREA: SEXUALA; PRIN INTERMEDIUL OBIECTELOR DE
UZ PERSONAL;
PERIOADA DE INCUBATIE: 10-70 ZILE
SIMPTOME: --USTURIME LA URINARE
--SECRETIE ABUNDENTA GENITALA
--CONGESTIA MUCOASELOR ORGANELOR GENITALE
34

Chlamydia reprezinta infectia cu bacteria Chlamydia Trachomatis si este cea mai frecventa boala cu
transmitere sexuala in tarile dezvoltate. Aceasta bacterie traieste doar in interiorul celulelor si este greu
de depistat deoarece adesea decurge fara simptome (dureri la contactul sexual, scurgeri vaginale nu
foarte abundente, senzatie de intepaturi, menstruatie neregulata, arsuri in timpul urinarii, etc). Ca si
gonoreea, chlamydia se transmite prin contactul direct cu mucoasele sau lichidele infectioase. In ceea
ce priveste tratamentul, acesta trebuie urmat de catre ambii parteneri (indiferent de absenta sau prezenta
simptomelor) si dureaza intre 14 - 21 de zile, constand in antibioterapie tintita.

Scabia
Aparitia scabiei presupune prezenta unui parazit femela care sapa un canal in piele in care depune 2 - 3
oua pe zi timp de o luna, ceea ce determina prurit tegumentar si iritarea pielii leziuni de grataj.
Transmiterea acestui parazit se face atat pe cale sexuala, cat si prin contacte curente - gen folosirea in
comun de lenjerie si haine. Simptomele sunt reprezentate de mancarimi (prurit localizat) pe fata
interioara a mainilor, intre degete, in regiunea sanilor si a organelor genitale. In privinta tratamentului,
acesta se aplica atat partenerilor sexuali, cat si persoanelor care coabiteaza cu cei infectati cu scabia.
Lenjeriile si obiectele personale folosite de persoanele infectate necesita dezinfectarea.

SIDA
BOALA: SIDA
AGENTUL PATOGEN CARE PRODUCE BOALA: VIRUSUL HIV
FACTORII CARE DISTRUG AGENTUL PATOGEN:
DEZINFECTANT PE BAZA DE CLOR,
TEMPERATURA > 50 GRADE CELSIUS
TRANSMITEREA: SEXUALA; PRIN SANGE CONTAMINAT
PERIOADA DE INCUBATIE: 6 LUNI - 10-12 ANI
SIMPTOME:-INFECTII DIVERSE CU TOT FELUL DE AGENTI
PATOGENI, IN FATA CARORA ORGANISMUL NU SE
POATE APARA
-SCADERE IN GREUTATE
-FEBRA PRELUNGITA
-AFECTIUNI GRAVE ALE TUTUROR SISTEMELOR
ORGANISMULUI;
SIDA este prescurtarea pentru Sindromul Imunodeficientei Dobandite si marcheaza un deficit a
sistemului imunitar dobandit ca urmare a infectiei cu virusul HIV. SIDA va predispune la diferite boli
care afecteaza in mod tipic persoanele infectate cu virusul HIV si pe care in mod normal organismul ar
trebui sa fie capabil sa le combata infectii oportiniste. Ca toate virusurile, HIV nu are metabolism
propriu si necesita o celula gazda pentru a se putea multiplica. Aceste celule gazda sunt, printre altele,
celulele sistemului imunitar, limfocitele, globulele albe, celule sistemului nervos. Cercetatorii clasifica
infectia cu HIV in diferite stadii. Prin SIDA se intelege stadiul in care sistemul imunitar este foarte
slabit si in care pot sa apara diferite boli si tumori forme de cancer. Evolutia unei infectii cu HIV
difera de la o persoana la alta. La scurt timp dupa infectarea cu HIV, acesta incepe sa se inmulteasca
foarte rapid, astfel incat in primele saptamani nu apar de obicei simptome (la inceput, eventuale stari
gripale). Dupa 12 saptamani de la contaminare, prin testul cu anticorpi, se gasesc anticorpii construiti
de virus.
35

Infectiile, oportuniste in cazul bolii SIDA, la un organism sanatos uneori nici nu se manifesta sau pot fi
combatute cu destula usurinta. Virusuri nu prea periculoase precum Herpes simplex sau Herpes zoster
pot duce la imbolnaviri grave. Toxoplasmoza, tuberculoza, citomegalia, PcP - o forma a pneumoniei si
ciuperca Candida albicans sunt de asemenea boli caracteristice stadiului SIDA.
Portile de intrare in organism ale acestui virus sunt ranile deschise, suprafetele iritate, zgariate sau
inflamate ale pielii si tesuturile sensibile gen mucoasa vaginala. Lichidele infectioase prin care acesta
se transmite sunt sangele, sperma, laptele de mama, etc. si nu cele ca saliva, urina, transpiratie sau
lacrimi.

De retinut!
In ultimii ani, bolile cu transmitere sexuala au crescut ca numar si vor creste in continuare daca nu se
vor lua masuri drastice pentru combaterea mecanismului care permite propagarea acestor afectiuni in
randul populatiei.
Cu toate ca s-au luat masuri pentru combaterea acestor boli si au aparut medicamente noi si eficiente de
tratament, numarul acestor boli creste alarmant si apar cazuri noi la o parte insemnata a populatiei, ceea
ce constituie pentru viitor un semn de alarma.
Probabil factorul social - economic in care ne aflam la ora actuala, existenta prostitutiei clandestine si a
unui vagabondaj sexual mai mare permite inmultirea acestor afectiuni cu grave consecinte asupra
populatiei si a starii de sanatate.
Contactele sexuale ocazionale mai ales cu persoane necunoscute, ingreuneaza desfasurarea unei
anchete epidemiologice corecte, ceea ce face ca sursa de infectie sa nu fie descoperita, acest lucru fiind
esential in stoparea fenomenului de extindere rapida a bolilor cu transmisie sexuala.
Educatia sanitara si antiveneriana a populatiei la ora actuala lasa de dorit fiind una din metodele cele
mai eficace de prevenire si combatere a acestor afectiuni, ea nu este aplicata in mod corespunzator cu
rezultate negative vizibile.
Cheltuielile per ansamblu cu afectiunile transmise sexual sunt extrem de costisitoare, atat pentru
persoanele care se trateaza singure, care incalca legea, cat si pentru stat, care acopera gratuit
tratamentul celor bolnavi.
MASURI DE PREVENIRE:
--Cea mai sigura metoda de a scadea riscul de a contacta o BTS este sexul protejat, folosirea metodelor
de protecie mai ales n cazul unui comportament sexual cu risc crescut.
Controlul ginecologic regulat, in cazul femeilor, constituie a doua metoda ca importanta in cazul bolilor
venerice sexuale, deoarece majoritatea femeilor sunt in imposibilitatea de a-si da singure seama de
simptomele unor infectii genitale.
O mare importanta o are si amanarea debutului vieii sexuale pn la o vrst la care suntem pregtii
fizic i psihic pentru ea.
Comunicare intre parteneri poate constitui de asemenea o metoda simpla si eficienta de a evita
contactarea unei boli cu transmitere sexuala.
Evitati contactul sexual neprotejat cu o persoan care are simptomele unei BTS sau care e posibil s fi
fost expus la o astfel de boal.
--EVITAREA RELATIILOR SEXUALE INTAMPLATOARE
--FOLOSIREA PREZERVATIVULUI
--UTILIZAREA ACELOR SI SERINGILOR DE UNICA FOLOSINTA
36

Plan de ngrijire a pacientului cu scabie

Nume: Vasile
Prenume: Ioan
Vrst: 49 ani
Sex: masculin
Naionalitate: romn
Motivul internrii:
Plci eritemato-scuamoase, burate depustule de 2-5 mm, de culoare glbuie cu localizare generalizat
la nivelul corpului;
Excoriaii post-gratax infectate, prurit generalizat, cu exacerbare nocturn, hipertermie.
Diagnostic la internare:
Scabie.
Diagnostic la 72 ore:
Scabie;
Piodermit stafilococic.
Nevoi afectate
Nevoia de a avea tegumentele curate i integre.
Nevoia de a comunica.
Nevoia de a nva.
Nevoia de a bea i a mnca.
Nevoia de a dormi i a se odihni.
Nevoia de a se mica i a avea o bun postur.
Nevoia de a evita pericoleleNevoia de a se recrea.
Nevoia de a-i menine temperature corpului n limite normale.
Nevoia de a aciona conform propriilor convingeri i valori.
Diagnostic de nursing
Alterarea integritii fizice datorit procesului inflamator cutanat manifestat prin erupie de leziuni
eritemato-scuamoase, burate de pustule de culoare glbuie, excoriaii post-grataj, prurit intens cu
exacerbare noaptea.
Comunicare inadecvat la nivel afectiv datorit alterrii integritii fizice manifestat prin anxietate,
stare depresiv, refuz de a comunica, izolare, nchidere n sine.
Cunotine insuficiente privind sntatea datorit lipsei de informaii manifestat prin necunoaterea
investigaiilor, tratamentului, regimului alimentar.
Alimentaie inadecvat prin deficit datorit disconfortului fizic manifestat prin inapeten, aport
alimentar sczut, stare de slbiciune.
37

Stare de slbiciune datorit durerii manifestat prin insomnie, trezire nocturn, oboseal matinal,
apatie, nelinite.
Mobilitate inadecvat datorit disconfortului fizic i psihic manifestat prin refuz de a se mobiliza,
stare general influenat
Obiective
pacientul s prezinte o ameliorare a pruritului i diminuarea erupiei n timp de dou zile.
pacientul s comunice adecvat strii sale n timp de 24 de ore
pacientul s fie informat cu privire la boala sa i la ngrijiri n timp de dou ore;
pacientul s prezinte o alimentaie i o hidratare adecvat nevoilor organismului su.
pacientul s prezinte un somn adecvat calitativ i cantitativ;
pacientul s se mobilizeze adecvat strii sale i s aib for muscular pstrat.
Interveniile asistentei

Autonome
observ apetitul pacientului i explorez
preferinele alimentare;
observ i notez calitatea i orarulsomnului i
gradul de satisfacere al celorlalte
nevoi;
asigur repausul pacientului ntr-o poziie
care s-i asigure un confort optim;

Delegate
administrez tratamentul antitermic conform
indicaiilor medicului;
administrez un sedativ seara conform
indicaiilor medicului;

Epicriza
Pacient, n vrst de 49 ani, se prezint la spital pentru urmtoarele simptome: plci eritematoscuamoase, burate de pustule de 2-5 mm, de culoare glbuie, excoriaii post-grataj i prurit intens, cu
exacerbare nocturn.
n urma examenelor clinice generale i a examenului secreiilor cutanate se pune diagnosticul
de scabie i infecie cu stafilococ.
Se externeaz cu evolie favorabil i cu recomandrile:
Continuarea tratamentului la domiciliu;
Asigurarea unei igiene corporale adecvate;
Asigurarea igienei lenjeriei;
Control la medicul de familie peste dou sptmni.

38

Plan de ngrijire

I. Culegerea datelor:
Numele i prenumele : Vasile Marin
Sex : Masculin ;
Vrsta : 71 ani ;
Localitatea : Lugoj (Timi) ;
Ocupaia : Pensionar ;
Religia : Ortodox ;
Naionalitatea : Romn ;
Diagnosticul la internare : Ulcer venos cronic posttrombotic,
1/3 inferioar a gambei drepte, faa intern ;
Diagnosticul la 72 de ore : Ulcer venos cronic posttrombotic,
1/3 inferioar a gambei drepte, faa intern ;
Motivele internrii : - Ulceraie rotund ovalar cu diametrul de aproximativ 8cm, acoperit de
secreii sero-purulente, nconjurat de un placard eritematos, discret pruriginos ;

Istoricul bolii : Bolnavul prezint diagnosticul de ulcer cronic posttrombotic gamba dreapt de
aproximativ 20 de ani, a avut numeroase internri la Clinica de Dermato-venerologie pentru
redeschiderea ulcerului, intercalate de perioade de vindecare postterapeutic. Se reinterneaz n Clinica
D.V. pentru reevaluare clinico-biologic i tratament de specialitate, prezentnd n 1/3 inferioar a
gambei drepte, pe faa intern, o ulceraie rotund ovalar, nconjurat de un placard eritematos,
periulceros.
Antecedente heredo-colaterale :
- Mama insuficien venoas, diabet zaharat ;
- Tatl H.T.A.;
Antecedente personale fiziologice :
- Bolile copilriei ;
Antecedente personale patologice : ;
- 1979: Fractur deschis gamb stng i antebraul drept;
- 1989: Safenectomie;
39

- Ulcer cronic posttrombotic de aproximativ 20 de ani, localizat la gamba dreapt ;


- Epiteliom spinocelular periorbitar cauterizat;
- H.T.A. (nu poate preciza exact data debutului);
Medicaie adminstrat naintea internrii :
- Enap - 5mg.x2/zi;
- Furosemid - 1 tablet pe zi
- Detralex - 2 tablete pe zi

II Examenul obiectiv

G = 80 kg , T = 175 cm , Temperatur = 36 C ;
Starea general : bun ;
Starea de nutriie : bun ;
Starea de contien : pstrat ;
Facies : fr modificri fenotipice ;
Tegumente : normal colorate , cu excepia prezenei n 1/3 inferioar a gambei drepte, pe
faa intern, a unei ulceraie rotund ovalar, nconjurat de un placard eritematos, periulceros
;
Mucoase : normal colorate ;
Fanere : normale ;
esut conjunctiv - adipos : normal reprezentat ;
Sistem ganglionar : normal ;
Sistem muscular : normoton , normotroftrof , normokinetic ;
Sistem osteo-articular : integru morfofuncional ;
Aparat respirator : murmur vezicular normal transmis bilateral ;
Aparat cardiovascular : zgomote cardiace ritmice , TA =170/80 mm/Hg (H.T.A,
insuficien venoas cronic) ;
Aparat digestiv : abdomen suplu , elastic , cu respiraia TI prezent ;
Ficat , ci biliare , splin : ficat , splin - n limite fiziologice ;
Aparat uro-genital : miciuni fiziologice ;
Sistem nervos , endocrin , organe de sim : fr semne de iritaie meningian .
III Analiza i interpretare datelor

1. Nevoia de a respira i a avea o bun circulaie :


A. Respiraia :
Poziia obinuit de confort : decubit lateral dreapta ;
40

Nu prezint probleme n satisfacerea nevoii ;


B. Circulaia :
Prezint insuficien venoas cronic .
2. Nevoia de a bea i a mnca :
Gust : da ;
Dezgust : nu ;
Ajutor pentru a mnca : nu ;
Regim : da , din cauza bolii : hiposodat ;
Dificulti la masticaie : nu prezint ;
Dificulti la deglutiie : nu prezint .
3. Nevoia de a elimina :
A. Urina :
Dificulti la eliminare : nu prezint ;
Miciuni nocturne : n limite normale ;
Incontinen : nu prezint ;
B. Scaun :
Dificulti : nu prezint ;
Constipaie : nu ;
Laxative : nu ;
Transpiraie : n cantitate normal .
4. Nevoia de a se mica i a avea o bun postur :
Se deplaseaz singur , fr ajutor ;
Activitate psihic : bun .
5. Nevoia de a dormi i a se odihni :
Numrul orelor de somn : aproximativ 8 ore ;
Ajutor : nu ;
Obiceiuri pentru a dormi : nu prezint ;
Somnifere : nu sunt necesare ;
41

6. Nevoia de a se mbrca i dezbrca :


i satisface independent nevoia .
7. Nevoia de a menine temperatura corpului n limite normale :
Acuz palpitaii la temperaturi foarte ridicate .
8. Nevoia de a fi curat , ngrijit i a proteja tegumentele i mucoasele :
Obiceiuri : baie i du ;
Se spal singur, nu are nevoie de ajutor ;
Semne particulare : nu are ;
Tegumente i mucoase normal colorate, prezint n 1/3 inferioar a gambei drepte, pe faa intern,
a unei ulceraie rotund ovalar, nconjurat de un placard eritematos, periulceros
9. Nevoia de a evita pericolele :
Temperaturile crescute i creaz probleme .
10. Nevoia de a comunica :
Este o persoan comunicativ, i plac glumele .
11. Nevoia de a aciona conform propriilor convingeri i valori , de a practica religia :
Practic religia : ortodox ;
12. Nevoia de a fi preocupat n vederea realizrii :
Se implic n aciuni de ajutorare a btrnilor de la azil ;
13. Nevoia de a se recrea :
Obiceiuri : merge n parc pentru a se ntlni cu ali pensionari cu care poart discuii i joac ah .
14. Nevoia de a nva cum s-i pstreze sntatea :
Urmeaz tratamentul hipertensiv si dieta aferent conform prescripiei medicale, de asemenea s-a
prezentat la spital pentru tratarea ulcerului varicos .

42

IV Plan de ngrijire

Ziua I
Diagnostic
ngrijire
- Stare
bun ;

de

Obiective

Intervenii

Evaluare

general supravegherea - am msurat tensiunea arterial, pulsul , - pulsul = 60 bti/minut ;


funciilor vitale;
respiraiile i le-am notat n foaia de
- respiraiile = 18 respiraii/minut ;
observaie
- T.A. = 170/80 mmHg ;

- investigaii
laborator ;

de - recoltarea analizelor - s-a recoltat snge prin puncie venoas - n urma recoltrii am primit urmtoarele
de laborator ;
pentru determinarea valorilor urmtoarelor rezultate ale analizelor de laborator :
analize de laborator : VSH, hemoglobin,
leucocite, glicemie, uree, creatinin, tymol, - VSH: 35 mm/h
examen de urin.
- hemoglobina: 12g%
- leucocite: 5400 mm3
- glicemie: 96 mg %
- creatinin: 0,5 mg/dL
- uree: 35mg/dL
- TY: 4UML
- Albumin, glucoz - absent, Ubg - normal.
Sed: 1-2 leucocite pe cmp,
D - 1020

43

T, oaletarea i Aseptizarea plgii ;


pansarea plgii

Se face toaleta plgii cu ap oxigenat. Se In urma toaletrii i a aplicrii unguentului cu


aplic unguent cu antibiotic (Gentamicin antibotic,se reduce riscul de infecie i
2%).
extindere a plgii .

Ziua a II a
Diagnostic
ngrijire

de

Obiective

Intervenii

Evaluare

-Toaletarea
i - Indeprtarea riscului Se face toaleta plgii cu ap oxigenat. Pe Infecia persist, extinderea plgii este oprit.
pansarea plgii
infeciei
i
de zonele infectate se aplic Curiosin -gel
extindere a plgii
(Hialuronat de zinc)

Administrarea - Indeprtarea riscului - Administrare de antibiotic :


tratamentului
de suprainfectare
Eritromicin - 2tab. X4/zi
medicamentos
mbuntirea
circulaiei venoase
- Pentoxifilin retard de 400mgX2/zi

Stare general bun.

Diminuarea senzaiei de picior greu

- Endoteon - 2tab./zi
- Clinostatism prelungit i contenie elastic
extern a gambei.
Ziua a III a
Diagnostic
ngrijire

de

Obiective

Intervenii

Evaluare

44

- Toaletarea i - Indeprtarea riscului Se face toaleta plgii cu ap oxigenat. Pe Plaga fr secreii seropurulente.
pansarea plgii
infeciei
i
de zonele infectate se aplic Curiosin -gel
extindere a plgii
(Hialuronat de zinc)

Administrarea - Indeprtarea riscului - Administrare de antibiotic :


tratamentului
de suprainfectare
Eritromicin - 2tab. X4/zi
medicamentos
mbuntirea
circulaiei venoase
- Pentoxifilin retard de 400mgX2/zi

Stare general bun.

Dispariia senzaiei de picior greu

- Endotelon - 2tab./zi
- Clinostatism prelungit i contenie elastic
extern a gambei.
Ziua a IV a
Diagnostic
ngrijire

de

Obiective

Intervenii

Evaluare

- Toaletarea i - Indeprtarea riscului Se face toaleta plgii cu ap oxigenat. Local Apar muguri de epitelizare.
pansarea plgii
infeciei
i
de se aplic Curiosin - picturi
extindere a plgii

45

Administrarea - Indeprtarea riscului - Administrare de antibiotic :


tratamentului
de suprainfectare
Eritromicin - 2tab. X4/zi
medicamentos
- tratarea insuficienei
venoase
- Pentoxifilin retard de 400mgX2/zi

Evoluie favorabil

mbuntirea circulaiei venoase.

- Endotelon - 2tab./zi
- Clinostatism prelungit i contenie elastic
extern a gambei.
Ziua a V - a
Diagnostic
ngrijire

de

Obiective

Intervenii

Evaluare

- Toaletarea i - Indeprtarea riscului Se face toaleta plgii cu ser fiziologic. Pe Apar muguri de granulaie .
pansarea plgii
infeciei
i
de plaga ulceroas se aplic Curiosin - picturi
extindere a plgii

Administrarea - Indeprtarea riscului - Administrare de antibiotic :


tratamentului
de suprainfectare
Eritromicin - 2tab. X4/zi
medicamentos
- tratarea insuficienei
venoase
- Pentoxifilin retard de 400mgX2/zi
- Endotelon - 2tab./zi
- Clinostatism prelungit i contenie elastic
extern a gambei.
46

n urma tratamentului cu antibiotice,


flebotonice i venotonice evoluie mult
mbuntit.

Bibliografie

www.sfatulmedicului.ro
www.referate.ro
www.referat.clopotel.ro
www.scribd.com
www.ghidmedicina.ro
www.biblioteca.regielive.ro
www.doctorbun.ro
www.preferatele.com

47