Proiect nr.

M 786 / 2012
Memoriu de prezentare
I. Denumirea proiectului: Forajul si echiparea sondei I 2 TAZLAU
Sonda injectie apa de zacamant
II. Titular:
- numele companiei: O.M.V. PETROM S.A.
ASSET VIII
MOLDOVA NORD
- adresa postala: str. Tudor Vladimirescu, nr. 92 A, Moinesti, jud. Bacau
- numarul de telefon, de fax si adresa de e-mail, adresa paginii de internet:
tel: 0234 / 361188, fax: ........................................, e-mail: ..............................................
- director/manager/administrator: .
- responsabil pentru protectia mediului: Coordonator Departament HSE:
III. Descrierea proiectului:
- rezumatul proiectului:
Structura Tazlu este situat, din punct de vedere administrativ, n judeul Bacu, la
aproximativ 8 km nord de oraul Moineti.
Geologic, se ncadreaz n aliniamentul productiv Foale Tazlu Lucceti
Moineti, ce aparine unitii externe a fliului paleogen din Carpaii Orientali.
Acumulrile de hidrocarburi cantonate n zcmntul Tazlu, au fost puse n
exploatare n anul 1949, fcnd ca acesta s fie ntr-un stadiu avansat de cunoatere.
Exploatarea sondelor de titei pe structura Tazlau a determinat colectarea unor cantitati
importante de apa de zacamant care nu poate fi utilizata in procese secundare de exploatare si
nici nu poate fi evacuata in mediul inconjurator. In aceste conditii se impune saparea sondei
I 2 TAZLAU, cu caracter de injectie apa de zacamant.
Principalele faze de realizare a investititei sunt:
a.- executarea lucrrilor de construcii-montaj pentru amplasarea instalaiei de foraj;
b.- executarea lucrrilor de foraj;
c.- executarea lucrrilor de demobilizare i reducere a careului de foraj la nivelul
careului de exploatare;
d.- executarea conductei de injectie si legarea la Rezervorul MFD 06, care este
alimentat cu apa de zacamant de la Parcul 901 Tazlau (a carei analiza este prezentata in Anexa
1);
e.- executarea lucrrilor de punere n injectie a sondei;
f.- redarea terenului n circuitul agricol.
- justificarea necesitatii proiectului:
Exploatarea sondelor de titei pe structura Tazlau a determinat colectarea unor cantitati
importante de apa de zacamant care nu poate fi utilizata in procese secundare de exploatare si
nici nu poate fi evacuata in mediul inconjurator. In aceste conditii se impune saparea sondei
I 2 TAZLAU, cu caracter de injectie apa de zacamant.
Procesul de injectie presupune forarea unei sonde prin intermediul careia se va injecta
apa de zacamant rezultata in urma extractiei titeiului de la sondele de pe structura.

In parcurile PETROM din zona Tazlau, se colecteaza apa de zacamant care face
obiectul injectiei, (a carei analiza este prezentata in Anexa 1).
Prin intermediul sondei I 2 TAZLAU, intreaga cantitate de apa de zacamant va fi
injectata in Oligocen la adancimea de cca 1050 m.
Intregul proces tehnologic de injectie a apei de zacamant in strat, se desfasoara in
sistem inchis, fapt care conduce la evitarea efectelor negative asupra mediului inconjurator.
Realizarea forajului sondei I 2 TAZLAU se ncadreaz n categoria lucrrilor de
explorare-exploatare a zcmintelor de petrol i gaze i au caracter temporar, durata acestora
depinznd de adncimea la care se afl obiectivul sondei.
Utilitatea publica const n realizarea unor noi investiii n zon, care vin sa asigure
solutii privind desfasurarea procesului de extractie a titeiului pe structura in conditii de
maxima securitate a mediului inconjurator.
- planse reprezentand limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafata de
teren solicitata pentru a fi folosita temporar (planuri de situatie si amplasamente):
Accesul la locatia sondei, se realizeaza pe drumul de exploatare petroliera, pietruit,
existent la sondele 375, respectiv 369 Tazlau (v. plan amplasare).
Pentru amplasarea santierului de foraj, se ocup o suprafa totala de cca 5426 mp, din
care pentru careul de foraj cca 5426 mp, iar pentru drumul de acces 0 mp.
Terenul ocupat de careul sondei i utiliti apartine Primariei comunei Zemes si are
categoria de folosinta pasune, curti constructii, neproductiv, destinatia stabilita prin PUG
fiind zona exploatari petroliere.
- forme fizice ale proiectului (planuri, cladiri, alte structuri, materiale de constructie,
etc):
Acest proiect nu face referire la cladiri, sau alte structuri.
La realizarea lucrarilor, se vor utiliza materii prime si materiale, conform cu
reglementarile nationale in vigoare, precum si legislatiei si standardelor nationale armonizate
cu legislatia U.E. Acestea sunt produse de balastiera (aprovizionate de la balastiera
autorizata), betoane de ciment (aprovizionate de la statii de betoane autorizate, sau preparate
local conform normelor) si combustibili auto necesari functionarii utilajelor (ce vor fi
aprovizionati din statii de distributie).
Aceste materiale sunt in concordanta cu prevederile HG 766/1997 si a Legii 10/1995
privind obligativitatea utilizarii de materiale agrementate, la executia lucrarii.
Se prezinta elemente specifice caracteristice proiectului propus:
- profilul si capacitatile de productie:
Tehnologia de exploatare a sondei I 2 TAZLAU este de injectie apa de zacamant.
Se estimeaza ca debit de apa maxim vehiculat cca 120 mc/zi, la o presiune maxima de
lucru de 20 bar.
Dup ncheierea lucrrilor de foraj se vor executa lucrri de reconstrucie ecologic pe
suprafaa de teren nchiriat temporar pentru foraj, mai puin cea necesar pentru montarea
instalaiei de exploatare n cazul n care rezultatele testului de injectie sunt pozitive.
Procesul tehnologic de punere in injectie a sondei
Titeiul extras de pe structura Tazlau are un grad mare de impuritati de 80 90 %, fapt
ce determina extragerea si colectarea unor cantitati importante de apa de zacamant care nu
poate fi utilizata in alte scopuri si nici nu poate fi evacuata in mediul inconjurator. Singura
solutie viabila este injectarea acesteia in zacamantul din care a fost extrasa, in sonde speciale,
care sunt forate in spatele frontului de inaintare a titeiului in zacamant. In general, frontul de
exploatare are directia de inaintare de la margini spre centrul zacamantului.

Apa de zacamant ce urmeaza a fi injectata pentru a nu afecta caracteristicile de curgere

si matricea zacamantului, va fi colectata de la sondele adiacente structurii Tazlau, (structura
geologica unde se foreaza sonda I 2 TAZLAU), in parcurile PETROM din zona (Parcul 901).
Procesul de separare a apei din titeiul extras se face mecanic, iar apa astfel separata se
trimite inapoi prin procesul de injectie in zacamant, intr-un sistem inchis: Parc colectare
conducta transport sonda de injectie zacamant, fapt care conduce la evitarea efectelor
negative asupra mediului inconjurator.
Faza de punere in injectie a sondei, presupune:
Realizarea testului de injectie, care se va efectua cu instalatia IC 5. Durata de realizare
a testului de injectie este de cca 8 zile, dupa care daca rezultatele sunt pozitive, sonda intra in
procesul de injectie. Careul de exploatare pentru sonda I 2 TAZLAU, este de tip ecologic,
avand o suprafata de cca 900 mp.
n vederea proteciei factorilor de mediu, sol, subsol, ape subterane i de suprafa, in
faza de exploatare a sondei se vor executa urmatoarele lucrari de protectia mediului:
- se va amenaja platforma pentru instalatia de interventie cat si pentru careul de
exploatare, astfel:
10 cm macadam cu granulometrie intre 15 - 25 mm;
30 cm piatra sparta cu granulometrie intre 15 - 25 mm si 40 - 60 mm;
5 cm strat nisip cu granulometrie de 7 mm nisip nespalat;
geotextil 2,5 mm.
- realizarea santului colector pentru ape pluviale cat si pentru eventuale reziduuri ce ar
putea rezulta in urma functionarii instalatiei, sant betonat cu profil trapezoidal, avand
L = 30 m si h = 0,40 m;
- realizarea unui bazin colector de ape pluviale si reziduuri constand din haba metalica
cu capacitatea de 40 mc, ce se va ingropa si va fi protejata cu capac metalic;
- realizarea unui zid de sprijin tip D3, avand L = 80 m si h = 3,0 m.
n timpul operaiilor de test de injectie i de punere n injectie a sondei, la gura sondei
se monteaz un cap de injectie de 140 bar.
Pentru injectia apei de zacamant, de la Rezervorul MFD 06, la sonda I 2 TAZLAU, se
va executa o conducta de injectie cu diametrul 2 inch si lungimea de cca 562 m.
Conducta se va confectiona din otel L 245 NB, conform SR EN 10208/2 2009 si se
va monta ingropat la adancimea de 1,40 m (in zona adancimea de inghet este de cca 1,00 m
conf Studiului Geotehnic anexat).
Conducta de injectie va fi pozata pe un traseu ce va urmari caile de acces existente si
va fi protejata contra coroziunii cu izolatie din polietilena de inalta presiune (HDPE) aplicata
in 3 straturi, nu traverseaza cursuri de ape si nici nu se afla in apropierea malurilor acestora.
Starea acestei conducte se verific periodic de ctre personalul schelei de foraj Zemes.
- racordarea la retelele utilitare existente in zona:
Se va efectua la retelele de apa si de energie electrica existente in zona.
Energie electrica
Instalatia de foraj este actionata termic (MRS 8000 Termica) si nu se executa racord de
inalta tensiune pentru forajul sondei.
Apa
Prin specificul lucrarilor de foraj se realizeaza un circuit inchis al apei tehnologice.
Practic, cum este organizat fluxul tehnologic al apei, nu se produc restitutii in emisarii
naturali sau artificiali de suprafata care sa modifice regimul natural de curgere al acestora.
In conformitate cu STAS 4273/83 pag 2.9, categoria constructii hidrotehnice aferente
sondei pentru apararea impotriva inundatiilor este 4, iar clasa de importanta este IV,
amplasamentul sondei este neinundabil.
3

STAS-ul 4068/2-87 pentru lucrarile din clasa IV de importanta, in conditiile normale

de exploatare, prevede ca probabilitatea anuala de depasire este de 5 %.
Necesarul de apa tehnologica se asigura prin transport cu vidanja de la parcurile din
zona (Parcul 901 Tazlau), apa fiind depozitata direct in rezervoarele de stocare ale sondei sau
n habe metalice.
Cerinta de apa tehnologica pentru forajul sondei este de:
Q med = 14,0 mc/zi
Q max = 18,2 mc/zi
Pe toata durata forajului sunt necesari cca 435 mc apa tehnologic (inclusiv rezerva
intangibil de ap PSI = 108 mc).
Rezerva intangibila de apa PSI, de 108 mc va fi depozitata in rezervoare (sau habe
metalice), de unde va fi distribuita la cei doi hidranti de incendiu montati in incinta careului.
Rezerva intangibila de apa PSI, de 108 mc a fost calculata conform Normativului
NPCIPG-1989, tab. 9.2.14 in care este specificat debitul de apa de 10 dmc/s cu presiunea
dinamica la hidranti de 6 bar si faptul ca hidrantii trebuie sa functioneze timp de 3 ore.
Q = 10 x 10 -3 dm3/s x 3600 s x 3 = 108 mc
Apa potabila in cantitate de cca 1,0 mc/zi se va asigura din zon (loc. Zemes) si se va
depozita la sonda in recipiente etanse (PET - uri) prevazute special acestui scop. Pe toat
durata forajului sondei si a testului de injectie (cca 31 zile) sunt necesari cca 31 mc ap
potabil.
Telefon
Va fi asigurat de Constructor pe timpul execuiei cu telefonie mobil aflat n dotarea
acestuia.
- descrierea lucrarilor de refacere a amplasamentului in zona afectata de executia
investitiei:
Dupa terminarea operatiilor de foraj si a testului de injectie, se trece la evacuarea
instalatiilor, a rezervoarelor, habelor si modulelor (baracamentelor) din incinta careului
sondei. Totodata se executa:
- transportul detritusului rezultat in urma forajului si depozitat in haba de detritus, in
vederea prelucrarii prin sistemul WASTE MANAGEMENT, la Statia de Tratare/Neutralizare
autorizata din punct de vedere al protectiei mediului, conform contractului incheiat intre
OMV Petrom SA si Contractorul de fluide de foraj.
- demontarea drumului interior si a platformei tehnologice de cimentare;
- curatirea santului de reziduuri si a habei de colectare;
- demobilizarea santului pereat, scoaterea si transportul habei de detritus si a habei
colectoare de ape pluviale i eventuale scurgeri tehnologice de pe locatie;
- astuparea excavatiilor (gaurilor) unde au fost pozitionate habele;
- scarificarea si nivelarea suprafetei suprafetei deteren care se va reda in circuit
(cca 4526 mp) si restrangerea la nivelul careului necesar pentru exploatarea sondei;
- imprastierea pamantului vegetal din depozitul de sol vegetal aflat in apropierea
careului (cca 814 mc);
- aratura mecanica in doua sensuri, discuirea si administrarea de ingrasaminte chimice
si organice (fertilizare ameliorativa) precum si efectuarea a 8 analize agropedologice de teren
conform Ordinului 184/1997 emis de MAPPM.
Prin administrarea de ngrminte organice i minerale se urmrete refacerea solului
degradat ntr-o perioad limitat de timp.

Pentru refacerea amplasamentului, in cazul sondei I 2 TAZLAU, se vor folosi:

- ngrminte organice cu rolul de a stimula activitatea microorganismelor de
biodegradare, doza 40 to/ha areal slab poluat, respectiv cca 18 to;
- ngrminte chimice cu rolul de a mri ritmul de degradare a reziduurilor petroliere,
cu o doza de 0,35 to/ha, respectiv cca 4 to;
- semanare gazon, cca 150 mp.
Dupa demontarea instalatiei de foraj si executarea fazei pentru demobilizare, ramane o
suprafata de teren de cca 900 mp, necesara exploatrii sondei. Careul de exploatare este tip
ecologic.
Lucrarile de protectia mediului in faza de exploatare a sondei consta in:
- amenajarea platformei pentru instalatia de interventie cat si pentru careul de
exploatare;
- realizarea santului colector pentru ape pluviale cat si pentru eventuale reziduuri ce ar
putea rezulta in urma functionarii instalatiei, sant betonat impermeabilizat, cu profil
trapezoidal, avand L = 30 m si h = 0,40 m;
- realizarea unui bazin colector de ape pluviale si reziduuri constand din haba metalica
cu capacitatea de 40 mc, ce se va ingropa si va fi protejata cu capac metalic.
- zid de sprijin avand L = 80,0 m si h = 3,0 m;
- cai noi de acces sau schimbari ale celor existente:
Pentru accesul la sonda I 2 TALAU nu este necesara construirea unui drum nou de
acces, locatia sondei aflandu-se intr-o zona de exploatare petroliera existenta.
Accesul la locatia sondei, se realizeaza pe drumul de exploatare petroliera, pietruit,
existent la sondele 375, respectiv 369 Tazlau (v. plan amplasare).
- resurse naturale folosite in constructie si functionare:
n vederea executrii lucrrilor de suprafa pentru amenejarea careului de foraj,
respectiv de exploatare, se folosesc urmtoarele resurse naturale: nisip, macadam, piatra
sparta, bolovani de rau (produse de balastiera).
Efectele asupra mediului produse de introducerea n oper a acestor resurse sunt
reduse, deoarece acestea sunt compatibile cu terenul natural unde se folosesc.
- metode folosite in constructie:
Etapele care vor fi parcurse pentru realizarea investitiei sunt: executarea lucrarilor de
constructii montaj pentru amplasarea instalatiei de foraj; executarea lucrarilor de foraj;
executarea lucrarilor de demobilizare si reducere a careului de foraj la nivelul careului de
exploatare; executarea conductei de injectie si legarea la Rezervorul MFD 06 care este
alimentat cu apa de zacamant din Parcul 901 Tazlau (a carei analiza este prezentata in
Anexa 1); executarea lucrrilor de punere n injectie a sondei; redarea terenului in circuitul
agricol.
- materiile prime, energia si combustibilii utilizati, cu modul de asigurare a acestora:
La realizarea lucrarilor, se vor utiliza materii prime si materiale, conform cu
reglementarile nationale in vigoare, precum si legislatiei si standardelor nationale armonizate
cu legislatia U.E. Acestea sunt conducte, curbe, armaturi, fitinguri, combustibili auto necesari
functionarii utilajelor, chimicale care intra in compozitia fluidului de foraj; Aceste materiale
sunt in concordanta cu prevederile HG 766/1997 si a Legii 10/1995 privind obligativitatea
utilizarii de materiale agrementate, la executia lucrarii.
Tabelul 3, cuprinde potentialii poluanti, iar in Anexa 2, sunt prezentate fisele tehnice
de securitate pentru aceste substante.

- relatia cu alte proiecte existente sau planificate:

Pentru moment nu exista alte proiecte cu care sa aiba o relatie, dar va fi benefica
realizarea lui pentru viitoarele proiecte de modernizare si dezvoltare a activitatii de extractie si
transport titei.
- detalii privind alternativele care au fost luate in considerare:
Amplasamentul investitiei stabilit de comun acord intre proiectant si beneficiar este
situat pe o suprafata de teren care apartine Primariei comunei Zemes terenul fiind situat
intr-o zona de exploatare petroliera existenta si avand categoria actuala de folosinta: pasune,
curti constructii neproductiv.
Nu a fost luata in considerare nicio alta alternativa in ce priveste amplasamentul
invetitiei care face obiectul proiectului.
- alte activitati care pot aparea ca urmare a proiectului (de exemplu, extragerea de
agregate, asigurarea unor noi surse de ape, surse sau linii de transport a energiei,
cresterea numarului de locuinte, eliminarea apelor uzate si a deseurilor):
Realizarea proiectului nu implica alte activitati (noi surse de apa sau de energie
electrica, extragerea de agregate sau cresterea numarului de locuinte), pentru ca locatia sondei
se afla intr-o zona de exploatare petroliera existenta. Apa tehnologica se asigura de la
parcurile din zona, apa potabila se asigura din localitatea Zemes in recipiente etanse
(PET-uri), iar instalatia de foraj este actionata cu energie termica deci nu este necesara
construirea vreunei linii electrice de inalta tensiune.
- alte autorizatii cerute pentru proiect:
Acordurile, respectiv avizele care au fost intocmite pentru prezentul proiect, conform
CU nr. 66 / 27.02.2013 emis de Consiliul Judetean Bacau, sunt: Gospodarire Ape, ARPM
Bacau, Aviz Primaria Zemes, OSPA Bacau, ANIF Sucursala Bacau, Scoaterea terenului din
circuitul agricol, MApN SMG Bucuresti, RNP Romsilva OS Moinesti, Electrica, Dovada
dreptului de executie a lucrarilor cf Legii 50/1990, OCPI Bacau, DTOE, DTAC.
Localizarea proiectului:
- distanta fata de granite pentru proiectele care cad sub incidenta Conventiei privind
evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontiera, adoptata la Espoo la
25 februarie 1991, ratificata prin Legea 22/2001:
Niciuna din activitatile din lista anexata Conventiei privind evaluarea impactului
asupra mediului in context transfrontiera, nu se intersecteaza cu lucrarile prevazute in proiect.
- harti, fotografii ale amplasamentului care pot oferi informatii privind caracteristicile
fizice ale mediului, atat naturale cat si artificiale si alte informatii privind:
- folosinte actuale si planificate ale terenului atat pe amplasament cat si pe zone
adiacente acestuia:
Amplasamentul investitiei, stabilit de comun acord intre proiectant si beneficiar, este
situat pe o suprafata de teren care apartine Primariei comunei Zemes si are categoria de
folosinta pasune, curti constructii neproductiv, fiind situat intr-o zona de exploatare
petroliera existenta. Zonele adiacente acestui amplasament nu fac obiectul proiectului sondei
I 2 TAZLAU.
- detalii privind orice varianta de amplasament care a fost luata in considerare:
Amplasamentul investitiei a fost stabilit de comun acord intre proiectant si beneficiar,
este situat pe o suprafata de teren care apartine Primariei comunei Zemes si are categoria de
folosinta pasune, curti constructii neproductiv, fiind situat intr-o zona de exploatare
petroliera existenta.
Nu a mai fost luata in considerare nicio alta varianta de amplasament.

Caracteristicele impactului potential in masura in care aceste informatii sunt

disponibile. O scurta descriere a impactului potential, cu luarea in considerare a
urmatorilor factori:
- impactul asupra populatiei, sanatatii umane, faunei si florei, solului, folosintelor,
bunurilor materiale, calitatii si regimului cantitativ al apei, calitatii aerului, climei,
zgomotelor si vibratiilor, peisajului si mediului vizual, patrimoniului istoric si cultural
asupra interactiunilor dintre aceste elemente. Natura impactului (adica impactul direct,
indirect, secundar, cumulativ, pe termen scurt, mediu si lung, permanent si temporar,
pozitiv si negativ):
Lucrarile de executie a obiectivului de investitie nu presupun un impact major asupra
populatiei, deoarece lucrarile se deruleaza pe o perioada scurta. Specificul lucrarilor
presupune forajul si echiparea sondei, iar ocuparea temporara a solului cu materiale de
constructie si utilaje necesare, nu va avea un impact negativ asupra solului.
Totodata, in zona nu exista elemente care sa apartina patrimoniului istoric si cultural
national.
Activitatea de foraj poate avea temporar, doar pe durata executiei un impact local
asupra calitatii atmosferei.
In perioada de executie zgomotul este produs de organizarea de santier, functionarea
utilajelor pentru transport, dar zgomotul se produce local si temporar.
In procesul tehnologic de foraj toate deseurile rezultate vor fi colectate in pubele
tipizate si preluate de serviciile de salubritate specializate din zona.
- extinderea impactului (zona geografica, numarul populatiei/habitatelor/speciilor
afectate):
Finalizarea lucrarilor de foraj si echipare la sonda I 2 TAZLAU nu are un impact
negativ asupra populatiei si nici a mediului inconjurator, intrucat este o lucrare cu caracter
temporar.
- magnitudinea si complexitatea impactului:
- probabilitatea impactului:
Lucrarile de foraj si echipare la sonda I 2 TAZLAU, se vor desfasura cu respectarea
normelor specifice impuse, utilajele vor fi omologate, verificate si autorizate sa execute
lucrarile propuse, iar mediul nu va fi afectat.
- durata, frecventa si reversibilitatea impactului:
Lucrarile de foraj si echipare la sonda I 2 TAZLAU vor fi efectuate cu respectarea
normelor in vigoare si in termenii stabiliti in proiect.
- masurile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra
mediului:
Respectarea tuturor normelor metodologice specifice lucrarilor de foraj si echipare la
sonda de injectie apa de zacamant, conduc la evitarea impactului negativ asupra mediului.
IV. Surse de poluanti si instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor in
mediu (pe faze de executie):
a. Executarea lucrarilor de constructii - montaj aferente amplasarii instalatiei de foraj
Careul sondei se va amenaja pe o suprafa de cca 5426 mp.
Terenul ocupat de careul sondei i utiliti apartine Primariei comunei Zemes si are
categoria de folosinta pasune, curti constructii neproductiv, destinatia stabilita prin PUG
fiind zona exploatari petroliere.

Nr.
crt.

1.

Tabel cu proprietarii terenurilor pentru sonda I 2 TAZLAU

Suprafata
Domiciliu
Amplasare
ocupata de
Proprietar
proprietar
teren
careu sonda,
mp
DE 2935
709
com. Zemes
com. Zemes
Nr cadastral
jud. Bacau
jud. Bacau
61232
CTD 2934
988
com. Zemes
com. Zemes
Nr cadastral
jud. Bacau
Primaria
jud. Bacau
61232
comunei
P 2936
415
Zemes
com. Zemes
com. Zemes
Nr cadastral
jud. Bacau
jud. Bacau
61233
P 2979
3314
com. Zemes
com. Zemes
Nr cadastral
jud. Bacau
jud. Bacau
61231
Total (extravilan pasune, curti constructii,
neproductiv)

5426

Suprafata
ocupata de
drum acces,
mp
-

ntre OMV Petrom SA i Primaria comunei Zeme s-a ncheiat contractul de

concesiune nr. 8101 din 26.10.2012, inscris in cartea funciara cu numerele cadastrale 61231,
64232, 64233, avnd ca obiect exploatarea unui teren de 5426 mp, situat intr-o zona de
exploatare petroliera existenta, respectiv FORAJUL SI ECHIPAREA SONDEI
I 2 TAZLAU.
Amenajarea careului de foraj, implic realizarea de terasamente ce consta din:
- ndeprtarea solului vegetal i depozitarea acestuia n groapa de depozit;
- formarea platformei sondei prin spturi i umpluturi de pmnt, ce se va
compacta pn la obinerea unui grad de compactare de 98 %;
- trasarea i executarea drumului interior i al platformelor tehnologice.
Decopertarea stratului de sol vegetal, conform normativului nr. 503/1459 aprobat de
Ministerul Petrolului, pe o grosime de 15 cm, acesta urmnd a fi depozitat ntr-un spaiu din
incinta careului, ce urmeaz a constitui depozitul de sol vegetal (cca 814 mc).
Terenul decopertat se niveleaz la o singur cot i se mbunteste cu un strat de
umplutura din balast de cca 30 cm asezat n strate de 10-15 cm, compactate la un grad de
compactare de minim 98 % din densitatea optima de compactare a materialului folosit,
pregtindu-se pentru amplasarea instalaiei de foraj i accesoriile acesteia.
Lucrrile de sprijin pe latura dinspre versant sunt prevzute cu drenuri n spatele
zidurilor de sprijin, astfel inct apele pluviale infiltrate n versant s fie preluate de aceste
drenuri.
Sistemul rutier al drumului interior i al platformelor tehnologice este compus din:
10 cm macadam cu granulometrie intre 15 - 25 mm;
30 cm piatra sparta cu granulometrie intre 15 - 25 mm si 40 - 60 mm;
5 cm strat nisip cu granulometrie de 7 mm nisip nespalat;
geotextil 2,5 mm. Totul aternut pe un pat pregtit cu grad de compactare de
minimum 98 %. mbrcmintea drumului interior i a platformelor carosabile se ncadreaz cu
acostamente din pmnt compactat.

Facem precizarea ca sistemul rutier al drumului interior i al platformelor tehnologice

(macadam 10 cm, piatra sparta 30 cm, nisip 5 cm) se va amplasa pe membrana
impermeabila de geotextil.
Dimensiunile si amplasamentul careului sondei s-a proiectat in functie de tipul
instalatiei de foraj utilizate (MRS 8000 Termica), pozitia locatiei, relieful terenului.
Pe aceasta suprafata nivelata si compactata se vor amplasa obiectivele:
- beciul sondei din beton monolit 2,40 m x 2,30 m x 2,00 m;
- instalatia de foraj tip MRS 8000 Termica;
- rampa material tubular;
- 2 grupuri moto-pompa tip 3 PN 700;
- habe metalice cu capacitatea de 40 mc si depozitare apa tehnologica si fluid foraj;
- rezervoare (habe) metalice pentru rezerva de apa PSI;
- rezervor de motorin pe remorc cu o capacitate de 10 000 litri;
- baracamente;
- zona de protectie.
Scurgerea apelor pluviale se realizeaza printr-un sant dalat impermeabilizat executat
pe marginile platformei avand L = 80 m si h = 0,40 m, an care descarc n bazinul colector
de reziduuri, care se va goli periodic cu vidanja.
Scurgerile accidentale tehnologice din interior, se realizeaza printr-un sant dalat
impermeabilizat avand L = 30 m si h = 0,40 m, ce descarca in bazinul colector de reziduuri,
care se va goli periodic cu vidanja.
Haba de reziduuri - va avea capacitatea de 40 mc si se va amplasa in interiorul
careului de foraj in pozitie ngropat. Bazinul const dintr-o hab metalic cu capacitatea de
40 mc ce se va ngropa i proteja cu capac metalic, urmnd ca haba s fie aezat pe un strat
drenant de nisip cu grosimea de 10 cm.
Inainte de montaj haba se va hidroizola cu doua straturi de solutie bituminoasa. Pentru
evitarea unor accidente haba va fi imprejmuita si se va proteja cu un capac.
Pentru depozitarea detritusului rezultat in procesul de foraj se va monta o haba de
40 mc in pozitie semiingropata in imediata vecinatate a sitelor vibratoare. Haba se va aeza pe
un strat drenant de nisip cu grosimea de 10 cm.
La gura sondei se va construi un beci betonat - care are rolul de a permite montarea
capului de coloana si a instalatiei de prevenire precum si rolul de a capta toate scurgerile din
zona gaurii de sonda precum si de pe podul instalatiei de foraj.
n vederea executrii lucrrilor de suprafa pentru amenajarea careului de foraj,
respectiv de exploatare, se folosesc urmtoarele resurse naturale: nisip, macadam, piatra
sparta, bolovani de rau (produse de balastiera).
Efectele asupra mediului produse de introducerea n oper a acestor resurse sunt
reduse, deoarece acestea sunt compatibile cu terenul natural unde se folosesc.
Surse de poluanti si instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor in
mediu:
1. Protectia calitatii apelor:
- surse de poluanti pentru ape, locul de evacuare sau emisarul:
Alimentarea cu apa in scop igienico-sanitar se va face din localitatea Zemes, judetul
Bacau, in recipiente etanse, PET - uri.
Alimentarea cu apa in scop tehnologic se va face de la parcurile din zona (Parcul 901).
n acest etap calitatea apelor ar putea fi afectat de pierderi accidentale de carburani
i uleiuri pe sol, provenite de la mijloacele de transport i utilajele necesare desfurrii
lucrrilor.

Pentru prevenirea acestui tip de poluare accidental vor fi instituite o serie de msuri
de prevenire i control:
Respectarea programului de revizii i reparaii pentru utilaje i echipamente,
pentru asigurarea strii tehnice bune a vehiculelor, utilajelor i echipamentelor;
Operaiile de ntreinere i alimentare a autovehiculelor nu se vor efectua pe
amplasament, ci n locaii cu dotri adecvate;
Amplasarea unei membrane impermeabile la construcia locaiei, fapt ce va
preveni infiltrarea eventualelor scurgeri accidentale;
Dotarea locaiei cu materiale absorbante specifice pentru compui petrolieri i
utilizarea acestora n caz de nevoie.
Apele pluviale infiltrate n versant sunt preluate de drenurile realizate in spatele
zidurilor de sprijin.
Scurgerea apelor pluviale, pluviale partial contaminate, se realizeaza printr-un sant
dalat impermeabilizat executat pe marginile platformei avand L = 80 m si h = 0,40 m, an
care descarc n bazinul colector de reziduuri, care se va goli periodic cu vidanja.
Scurgerile accidentale tehnologice din interior, apa utilizata pentru intretinere (spalarea
podului sondei si a platformelor tehnologice), se realizeaza printr-un sant dalat
impermeabilizat avand L = 30 m si h = 0,40 m, ce descarca in bazinul colector de reziduuri,
care se va goli periodic cu vidanja.
2. Protectia aerului:
- surse de poluanti pentru aer:
In perioada lucrarilor de constructii-montaj, principalele surse de poluare a aerului le
reprezinta utilajele din sistemul operational participant (buldozere, sapatoare de sant,
lansatoare, autocamioane de transport), echipate cu motoare termice omologate, care in urma
arderii combustibilului lichid, evacueaza gaze de ardere specifice, (gaze cu continut de
monoxid de carbon, oxizi de azot, si sulf, particule in suspensie si compusi organici volatili
metalici) in limitele admise de normele in vigoare.
3. Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor:
- surse de zgomot si de vibratii:
In timpul executarii lucrarilor de constructii montaj, sursele de zgomot, sunt date de
utilajele in functiune, ce deservesc lucrarile.
In perioada de executie zgomotul este produs de organizarea de santier, functionarea
utilajelor pentru transport, dar zgomotul se produce local si temporar.
Avand in vedere ca utilajele folosite sunt actionate de motoare termice omologate,
nivelul zgomotelor produse se incadreaza in limitele admisibile.
Sursele de zgomot vor avea un caracter temporar, avnd ca durat:
Utilajele terasiere folositre la amenajarea terenului: cca 25 zile, 10 ore/zi.
4. Protectia impotriva radiatiilor:
- surse de radiatii:
In timpul executarii lucrarilor de constructiimontaj, nu se folosesc substante
radioactive si nu se emit radiatii, deci nu exista un pericol din punct de vedere al radiatiilor.
- amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva radiatiilor:
Nu exista niciun pericol din punct de vedere al radiatiilor, deoarece in timpul
executarii lucrarilor de constructiimontaj (lucrari de suprafata) la sonda I 2 TAZLAU, nu se
folosesc substante radioactive si nu se emit radiatii.
5. Protectia solului si a subsolului:
- surse de poluanti pentu sol, subsol si ape freatice:
Sursele poteniale de poluare pentru sol, subsol si ape freatice, pot fi reprezentate de:
10

 Scurgeri accidentale de carburani, lubrifiani si substane chimice;

Gospodrirea incorect a deeurilor.
In etapa de executare a lucrarilor de suprafata toate deseurile rezultate vor fi colectate
in pubele tipizate si preluate de serviciile de salubritate specializate din zona.
Este strict interzis aruncarea deeurilor solide n cursurile de ap; acestea vor fi
colectate selectiv i vor fi evacuate de pe amplasament n vederea valorificrii/eliminrii prin
firme autorizate.
- lucrarile si dotarile pentru protectia solului si a subsolului:
Pentru protecia solului, suprafaa nchiriat va fi decopertat cu depozitarea stratului
de sol vegetal i nivelarea acesteia, urmnd ca la terminarea lucrrilor, acesta s fie mprtiat
pe toat suprafaa, mai puin cea pentru amenajarea careului pentru exploatarea sondei.
Pe aceast suprafa se vor executa lucrri de construcii-montaj n legtur cu
instalaia de foraj.
In aceasta etapa de realizare a proiectului, au fost prevzute o serie de masuri pentru
protecia si refacerea solului i subsolului, descrise n paragrafele urmtoare:
- se va amenaja drumul de acces din interiorul careului n construcie provizorie pentru
foraj;
- se va monta structura instalaiei i se vor executa lucrri de protecie a mediului prin
construirea anurilor de scurgere a apelor pluviale i reziduale, amplasarea habei de colectare
a apei reziduale i amenajarea platformei din faa rampei de prjini;
- sistemul rutier al drumului interior i al platformelor tehnologice (macadam 10 cm,
piatra sparta 30 cm, nisip 5 cm) se va amplasa pe membrana impermeabila de geotextil.
- depozitarea solulului decopertat se va face astfel nct s se evite contaminarea.
nlimea de depozitare nu trebuie s depaeasc 1,5 m pentru a nu afecta capacitatea
productiv a acestui sol fertil.
6. Protectia ecosistemelor terestre si acvatice:
- identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect:
Realizarea lucrrilor de construcii-montaj la sonda I 2 TAZLAU, nu vor influenta
negativ biodiversitatea zonei.
Categoria de folosinta actuala e terenului este pasune, curti constructii, neproductiv,
terenul fiind situat intr-o zona de exploatare petroliera deja existenta.
- lucrarile, dotarile si masurile pentru protectia biodiversitatii, monumentelor naturii si
ariilor protejate:
Amplasamentul sondei I 2 TAZLAU nu se afla intr-o arie protejata. De asemenea in
zona nu se regesesc monumente ale naturii.
Realizarea lucrrilor de construcii-montaj la sonda I 2 TAZLAU nu implica taierea de
arbori, terenul fiind amplasat intr-o zona de exploatare petroliera existenta, destinatia actuala
fiind pasune, curti constructii, neproductiv.
Totusi, pentru cei 5 molizi (cu inaltimi cuprinse intre 0,50 1,50 m) existenti la
extremitatea amplasamentului sondei, se propune mutarea acestora in zona in padurita aflata
in apropiere. Pentru aceasta operatie, s-a primit acordul proprietarului de teren, respectiv
Primaria Zemes.
7. Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament:
- tipurile si cantitatile de deseuri de orice natura rezultate:
n urma activitilor de construcii-montaj pentru realizarea investiiei pot rezulta, n
principal, urmtoarele tipuri de deeuri:
11

- deeuri metalice rezultate n urma operaiilor de montaj conducte;

- deeuri menajere.
Substantele reziduale -fecaloide- rezultate din WC-ul ecologic amplasat in incinta
careului sondei vor fi vidanjate la terminarea lucrarilor de foraj si transportate la statia de
epurare care deserveste zona.
In aceasta etapa de realizare a proiectului, deseurile rezultate vor fi colectate selectiv,
pe categorii de deseuri.
Deeurile metalice rezultate cca 1,250 tone sunt sortate si colectate in containere
speciale, apoi vor fi predate pe baz de contract unei firme de profil autorizata pentru
colectare, valorificare si/sau eliminare.
Deeurile menajere cca 0,300 tone vor fi colectate n pubele i evacuate la rampa
ecologica de gunoi care deserveste zona, prin grija beneficiarului.
Realizarea lucrrilor de construcii-montaj vor fi monitorizate de beneficiar pentru a
verifica modul de respectare a parametrilor constructivi i funcionali i a reglementrilor
legale aplicabile privind protecia mediului nconjurtor.
Prezentele reglementri nu sunt limitative. Dac la execuia lucrrii sau n exploatare
apar probleme legate de protecia mediului, constructorul i beneficiarul vor stabili msuri
care s respecte legislaia n vigoare i s prentmpine poluarea.
b. Executarea lucrarilor de foraj propriu - zis
Dupa terminarea fazei de montaj se incepe activitatea de foraj care presupune
realizarea unei gauri de sonda cu diametre diferite si protejarea acesteia prin tubarea unor
coloane de burlane dupa un program de constructie stabilit prin proiectul de foraj.
Forajul sondei se execut conform Proiectului tehnic de foraj i respectarea
Normelor specifice de securitate a muncii la lucrrile de foraj sonde, ediia 1995, elaborate
de Ministerul Muncii i Proteciei Sociale, a Regulamentului pentru prevenirea erupiilor la
forajul, punerea n producie i exploatarea sondelor de iei i gaze, ediia 1982, a Normelor
de prevenire i stingere a incendiilor i de dotare cu mijloace tehnice de stingere pentru
unitile Ministerului Petrolului, ediia 1990.
Dup terminarea montajului instalaiei de foraj i naintea nceperii forajului se face
recepia acesteia de ctre o comisie format din director tehnic, inginer ef mecanic, ef
compartiment protecia muncii, inginer ef energetic al firmei contractoare a lucrrilor de
foraj i se execut probe tehnologice ale utilajelor instalaiei de foraj. Proba de presiune
hidraulic a manifoldului pompelor i a conductelor de refulare pn la prjina de antrenare
va fi executat numai n ziua precedenta nceperii forajului sau dup orice demontare sau
nlocuire de piese ori subansamble din sistemul de circulaie a fluidului de foraj. Proba se
execut la o presiune egal de 1,5 x presiunea maxim de lucru.
Instalaia de foraj MRS 8000 Termica este compus din:
- ramp prjini;
- instalaie foraj pe remorc;
- generator electric pe remorc;
- habe noroi;
- hab detritus;
- pompe noroi;
- rezervor de motorin pe remorc, cu o capacitate de 10 000 litri;
- rezervor de ap tehnologic;
- barac AVA procesare noroi;
- barac personal;
- atelier;

12

- container materiale;
- barac vestiar;
- barac tool pusher;
- hab reziduuri;
- platform tehnologic;
- WC-uri ecologice.
Conform documentatiei tehnice a proiectului de foraj, pentru realizarea obiectivului
propus s-a adoptat urmatorul program de constructie:
Coloana de ghidaj 450 mm - va fi tubat ntr-un pu spat manual, centrat cu masa
i cimentat pn la nivelul fundului beciului sondei. Aceast coloan servete la protejarea
fundaiei mpotriva infiltraiilor, asigurnd circulaia fluidului ctre sitele vibratoare.
Coloana de ancoraj 13 3/8 in x 100 m - are rolul de a izola formaiunile slab
consolidate de suprafa, caracterizate printr-un grad mare de instabilitate i permeabilitate.
Ea protejeaz formaiunile acvifere mpotriva contaminrii i va fi cimentat la zi.
Dup tubajul i cimentarea coloanei se va monta la gura puului un sistem de etanare
i o instalaie de prevenire a erupiilor care va asigura desfurarea forajului pentru faza
urmtoare n condiii de securitate. Se recomand ca iul acestei coloane s fie fixat ntr-un
strat bine consolidat.
Coloana tehnica 9 5/8 in x 810 m - se va tuba deasupra adancimii de interceptare a
reperului Oligocen, formatiune in care urmeaza sa se realizeze injectia de apa de zacamant
prin linerul slituit ce se va tuba ulterior. Coloana va fi cimentat pana la suprafata.
Coloana de injectieevacuare L 7 in x 800 m - se va tuba dupa realizarea
obiectivului sondei si permite punerea in exploatare a sondei pentru evacuare apa de
zacamant, in gaura libera pe intervalul 1050-810 m.
Timpul necesar executarii lucrarilor de foraj conform documentatiei tehnice intocmite,
este de cca 23 zile. Timpul total de realizare al sondei este de cca 56 zile.
Activitatea de foraj se va desfasura cu respectarea stricta a tehnologiei si a masurilor
de protectie prevazute in proiect, astfel incat sa nu se afecteze vegetatia, solul si aerul din
afara careului sondei.
Metoda de foraj rotativ este caracterizat prin acionarea elementului de dislocare
(sapa de foraj) cu ajutorul garniturii de prjini de foraj de la suprafa.
La aceast metod de foraj este absolut necesar ca n timpul lucrului sapei, detritusul
(roca sfrmat) s fie ndeprtat permanent de pe talpa sondei i transportat la suprafa, iar
sapa trebuie rcit.
Aceste operaii sunt ndeplinite de fluidul de foraj care este pompat de la suprafa cu
ajutorul pompelor cu pistoane tip 3 PN 700, prin interiorul prjinilor de foraj.
Dup ce iese prin orificiile sapei, fluidul de foraj se ncarc cu detritus pe care l
transport la suprafa prin spaiul inelar dintre prjini i pereii gurii de sond. La suprafa,
fluidul de foraj este curat cu ajutorul sitelor vibratoare i al separatoarelor de tip hidrociclon,
detritusul fiind depozitat ntr-o hab metalic cu capacitatea de 40 mc, iar fluidul de foraj
curat este reintegrat n fluxul tehnologic de foraj.
n procesul de foraj fluidul de foraj este vehiculat n circuit nchis, astfel nct printr-o
exploatare normal nu au loc pierderi pe faze.
Traversarea primului interval (pentru tubarea i cimentarea coloanei de ancoraj) se
face cu fluid de foraj natural, care s nu afecteze stratele friabile de suprafa i eventualele
strate freatice traversate.

13

Datorit diferenei de presiune sond-strate, n dreptul rocilor traversate, fluidul de

foraj depune prin filtrare o turt din particule solide care consolideaz pietriurile, nisipurile i
alte roci slab cimentate sau fisurate, nu permite contaminarea cu fluide de foraj a posibilelor
strate acvifere existente.
Tabel
privind cantitatile de materiale necesare pentru
prepararea, conditionarea si tratarea fluidului de foraj
Nr.
crt.

Denumire

Cantitate
estimata

Observatii

1.

Bentonita
suport coloidal vascozant

to

5,00

Ambalata in saci de unica

folosinta (big bags) protejati cu
folie stretch

2.

Clorura de calciu
CaCl2
substanta monoconstituent
regulator de pH

to

0,45

Ambalata in saci de polietilena

asigurati prin legare, introdusi
in saci de polipropilena cusuti

3.

Hidroxid de sodiu solid

soda caustica
NaOH
modificator de pH

to

0,60

4.

Avoil Base
amestec de hidrocarburi

to

0,30

5.

Intaflow
carbonat de calciu
CaCO3
material de ingreunare

to

2,00

6.

CMC
carboximetil celuloza
fluid viscozificant-reduce
pierderile

to

0,25

7.

Extract bazic
AVALIG C

to

0,30

8.

Barita
(amestec mineral de
BaSO4, CaCO3, SiO2,
Fe2O3)
(material de ingreunare)

UM

to

0,25

Ambalat in containere inchise

etans si depozitat in incaperi
bine ventilate, lipsite de
umiditate, ferite de caldura si
radiatii UV
Ambalat in containere etanse
(otel sau inox) si depozitat in
incaperi bine ventilate, departe
de surse de caldura sau
aprindere
Ambalat in containere
originale inchise etans si
depozitat in incaperi bine
ventilate, uscate, la
temperatura ambientala
Ambalat in containere inchise
etans si depozitat in incaperi
bine ventilate, uscate, la
temperaturi moderate
Ambalat in containere inchise
etans si depozitat in incaperi
bine ventilate
Ambalat in containere inchise
etans si depozitata in incaperi
bine ventilate, uscate.
A se feri de umiditate

Dup executarea forajului fiecrui interval are loc consolidarea gurii de sond prin
tubarea acestora cu ajutorul unor coloane din evi de oel avnd diametrul corespunztor
intervalului spat.

14

Prin realizarea programului de construcie propus - tubajul coloanelor (de ancoraj,

tehnic i injecie - evacuare), cimentarea acestora, se realizeaz protecia solului i a apelor
subterane n timpul forajului, testului de injecie cat i a exploatrii sondei.
Tubarea sondei reprezint operaia de introducere n gaura de sond a unor burlane
metalice cu scopul de a consolida gaura de sond i de a crea canalul sigur de injectie a apei
de zacxamnat in strat (exploatarea sondei).
Prin executarea operaiei de tubare se are n vedere:
- consolidarea peretelui gurii de sond;
- mpiedicarea contaminrii apelor de suprafa cu fluidele aflate n sond;
- izolarea stratelor care conin hidrocarburi (petrol i gaze) a cror exploatare se
urmrete, prevenind contaminarea cu acestea a apelor superioare.
Dup executarea tubrii fiecrei coloane are loc cimentarea spaiului inelar dintre
coloana i peretele gurii de sond.
Cimentarea coloanelor se execut n sistem nchis, cimentul fiind transportat n
autocontainere. Operaia de cimentare va fi precedat de probarea ntregului echipament
tehnic folosit (agregate, conducte, furtune, ventile de reinere) la o presiune egal cu
1,5 x presiunea maxim de lucru. Pompele agregatului de cimentare vor fi prevzute cu
supape de siguran i manometre.
Tabel
privind cantitatile de materiale necesare pentru
prepararea cimentului
Nr.
crt.

Denumire

UM

Cantitate
estimata

1.

Ciment G

to

45

2.

Bentonita

kg

250

3.

Clorura de calciu
CaCl2

kg

1700

Observatii
Ambalat in containere inchise
etans si depozitat in incaperi
bine ventilate, lipsite de
umiditate
Ambalata in saci de unica
folosinta (big bags) protejati cu
folie stretch
Ambalata in saci de polietilena
asigurati prin legare, introdusi
in saci de polipropilena cusuti

Dup tubajul i cimentarea fiecrei coloane se monteaz instalaia de prevenire a

erupiilor conform Regulamentului pentru prevenirea erupiilor la forajul, punerea n
producie i exploatarea sondelor de iei i gaze, ediia 1982.
Detritusul rezultat in urma forajului, se depoziteaz temporar ntr-o hab metalic de
40 mc i se transport periodic n locuri special amenajate conform contractului de WASTE
MANAGEMENT incheiat intre OMV Petrom SA si Contractorul fluidului de foraj.
Haba metalic pentru detritusul rezultat in urma forajului va avea capacitatea de 40 mc
i va fi semingropat la nivelul de 1 m de nivelul solului.
Depozitarea produselor chimice necesare tratrii fluidului de foraj, se face numai n
baraca de chimicale realizat din tabl de oel, cu acoperi cu nvelitoare impermeabil, pentru
prevenirea infestrii solului i apelor freatice prin infiltraii.
Produsele chimice necesare tratrii fluidului de foraj rmase neutilizate se transport la
magazia de materiale a societii contractoare a lucrrilor de foraj.
15

- racordarea la retelele utilitare existente in zona:

Se va efectua la retelele de apa si de energie electrica existente in zona.
Energie electrica
Instalatia de foraj este actionata termic (MRS 8000 Termica) si nu se executa racord de
inalta tensiune.
Apa
Prin specificul lucrarilor de foraj se realizeaza un circuit inchis al apei tehnologice.
Practic, cum este organizat fluxul tehnologic al apei, nu se produc restitutii in emisarii
naturali sau artificiali de suprafata care sa modifice regimul natural de curgere al acestora.
In conformitate cu STAS 4273/83 pag 2.9, categoria constructii hidrotehnice aferente
sondei pentru apararea impotriva inundatiilor este 4, iar clasa de importanta este IV,
amplasamentul sondei este neinundabil.
STAS-ul 4068/2-87 pentru lucrarile din clasa IV de importanta, in conditiile normale
de exploatare, prevede ca probabilitatea anuala de depasire este de 5 %.
Necesarul de apa tehnologica se asigura prin transport cu vidanja de la parcurile din
zona (Parcul 901 Tazlau), apa fiind depozitata direct in rezervoarele de stocare ale sondei sau
n habe metalice.
Cerinta de apa tehnologica pentru forajul sondei este de:
Q med = 14,0 mc/zi
Q max = 18,2 mc/zi
Pe toata durata forajului sunt necesari cca 435 mc apa tehnologic (inclusiv rezerva
intangibil de ap PSI = 108 mc).
Rezerva intangibila de apa PSI, de 108 mc va fi depozitata in rezervoare (sau habe
metalice), de unde va fi distribuita la cei doi hidranti de incendiu montati in incinta careului.
Rezerva intangibila de apa PSI, de 108 mc a fost calculata conform Normativului
NPCIPG-1989, tab. 9.2.14 in care este specificat debitul de apa de 10 dmc/s cu presiunea
dinamica la hidranti de 6 bar si faptul ca hidrantii trebuie sa functioneze timp de 3 ore.
Q = 10 x 10 -3 dm3/s x 3600 s x 3 = 108 mc
Apa potabila in cantitate de cca 1,0 mc/zi se va asigura din zon (loc. Zemes) si se va
depozita la sonda in recipiente etanse (PET - uri) prevazute special acestui scop. Pe toat
durata forajului sondei si a testului de injectie (cca 31 zile) sunt necesari cca 31 mc ap
potabil.
Telefon
Va fi asigurat de Constructor pe timpul execuiei cu telefonie mobil aflat n dotarea
acestuia.
- Surse de poluanti si instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor in
mediu:
1. Protectia calitatii apelor:
- surse de poluanti pentru ape, locul de evacuare sau emisarul:
Pentru alimentarea cu ap a sondei, este necesar o cantitate medie zilnic de
cca Q = 14,0 mc/zi.
Apa este folosita in principal la prepararea si conditionarea fluidului de foraj si in
secundar pentru alimentarea centurii de hidranti ai instalatiei.
Intreg sistemul de distributie al apei, se realizeaza prin conducte subterane prevazute
cu izolatii si armaturi specifice.

16

Protectia apelor subterane din panza freatica impotriva contaminarii acestora de

componentii fluidului de foraj, se va realiza prin tubarea si cimentarea gaurii de sonda ce
traverseaza aceste formatiuni.
In perioada de executie a lucrrilor de foraj vor rezulta urmtoarele categorii de ape
uzate:
Ape uzate fecaloidmenajere, rezultate din activitatea social a personalului care
execut lucrrile (provin de la grupul sanitar i de la buctrie).
Ape reziduale tehnologice, rezultate n urma scurgerilor tehnologice accidentale
datorate neetaneitilor din circuitul de utilizare a apei tehnologice precum i a operaiilor de
splare a instalaiilor tehnologice. Aceast categorie de ape uzate poate conine materii n
suspensie i urme de produse petroliere provenite din sistemele de lubrifiere ale instalaiilor.
Pierderile estimate sunt de circa 13 % din cantitatea de ap tehnologic utilizat.
Ape pluviale potenial impurificate ce vor fi colectate din zonele potenial contaminate
ale amplasamentului. Acestea pot conine urme de produse petroliere i materii n suspesie.
n timpul forajului este strict interzis evacuarea fluidului de foraj sau a reziduurilor
provenite de la sond n apele de suprafa sau subterane.
Sistemul de circulaie a fluidului de foraj este n sistem nchis, existnd n permanen
un control pe cantitatea de fluid vehiculat.
Substantele reziduale -fecaloide- rezultate din WCul ecologic amplasat in incinta
careului sondei vor fi vidanjate si transportate la statia de epurare care deserveste zona.
Apa rezidual rezultat din splarea i ntreinerea instalaiei de foraj i a suprafeei de
lucru din sond i de la gura puului (beciul sondei, instalaia de prevenire a erupiilor) va fi
colectat n beciul betonat al sondei de unde, cu ajutorul unei pompe centrifuge, va fi
reintegrat n fluxul tehnologic. Apa tehnologic rezidual are practic aceleai caliti fizice i
chimice, ca i ale apei folosite n procesul tehnologic.
Apele meteorice care cad in interiorul careului se colecteaza intr-o haba metalica cu
capacitatea de 40 mc, haba fiind racordata la un sant dalat impermeabilizat, cu profil
trapezoidal avand L = 80 m si h = 0,40 cm. Haba va fi in prealabil hidroizolata cu solutie
bituminoasa aplicata in doua straturi, urmand a fi asezata pe un strat drenant de nisip cu
grosimea de 10 cm si va fi prevazuta cu capac de protectie si imprejmuita. O parte din aceste
ape se recupereaza si se reintegreaza in fluxul tehnologic, iar o parte se transporta conform
contractului de prestri servicii la o statie de pompare pentru a fi reinjectata in strat prin sonde
speciale de injectie pentru revitalizarea zacamantului.
De asemenea, n acest etap calitatea apelor ar putea fi afectat de pierderi
accidentale de carburani i uleiuri pe sol, provenite de la mijloacele de transport i utilajele
necesare desfurrii lucrrilor, precum i de la operaiunile de umplere a rezervorului de
motorin ce va exista pe amplasament.
Pentru prevenirea acestui tip de poluare accidental vor fi instituite o serie de msuri
de prevenire i control:
Respectarea programului de revizii i reparaii pentru utilaje i echipamente,
pentru asigurarea strii tehnice bune a vehiculelor, utilajelor i echipamentelor;
Operaiile de ntreinere i alimentare a vehiculelor nu se vor efectua pe
amplasament, ci n locaii cu dotri adecvate;
Amplasarea unei membrane impermeabile la construcia locaiei, fapt ce va
preveni infiltrarea eventualelor scurgeri accidentale;

Dotarea locaiei cu materiale absorbante specifice pentru compui petrolieri i

utilizarea acestora n caz de nevoie.

17

Este strict interzis aruncarea deeurilor solide n cursurile de ap. Acestea vor fi
colectate selectiv i vor fi evacuate de pe amplasament n vederea valorificrii/eliminrii prin
firme autorizate.
- statiile si instalatiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prevazute:
Procesul tehnologic de realizare a lucrarilor de foraj si echipare la sonda de injectie
apa de zacamant I 2 TAZLAU, nu necesita instalatii de epurare sau preepurare a apelor uzate,
deoarece forajul sondei, respectiv testul de injectie, se desfasoara intr-un interval de timp
limitat, cca 31 zile.
2. Protectia aerului:
- surse de poluanti pentru aer:
Activitatea de foraj poate avea temporar, doar pe durata executiei un impact local
asupra calitatii atmosferei.
Actionarea instalatiei de foraj MRS 8000 Termica se va executa cu motoare omologate
ale caror emisii se incadreaza in standarde.
3. Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor:
- surse de zgomot si de vibratii:
Principalele surse de zgomot i vibraii rezult de la exploatarea instalaiei de foraj, a
utilajelor anexe i de la utilajele de transport care tranziteaz incinta careului.
Zgomotele i vibraiile se produc n situaii normale de exploatare a instalaiei de foraj,
au caracter temporar i nu au efecte negative asupra mediului. Protecia mpotriva zgomotului
se realizeaz prin montarea barcii instalaiei, care poate avea perei din tabl ondulat sau din
prelat, care acioneaz ca o structur fonoabsorbant.
Protecia mpotriva vibraiilor se realiteaz prin montarea de structuri antivibratoare.
Pentru aceasta ntre fundaia utilajului (din dale de beton prefabricat) i utilaj, se intercaleaz
un element elastic (tampoane de cauciuc, psl, plut), aceste elemente elastice se vor
precomprima la strngerea buloanelor care fixeaz utilajul de fundaie.
Principalele surse de zgomot i vibraii de pe amplasament vor fi reprezentate de:
funcionarea motoarelor de acionare i a generatoarelor electrice; manipularea materialului
tubular.
Sursele de zgomot vor avea un caracter temporar, avnd ca durat:
Instalaii de foraj: cca 23 zile, 24 ore/zi;
Manipularea materialului tubular: cca 23 zile, aprox 10 ore/zi.
- amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva zgomotului:
Aceste forme de poluare se produc in situatii normale de exploatare a utilajelor si
echipamentelor, au un caracter temporar, iar efectele sunt pe termen scurt.
4. Protectia impotriva radiatiilor:
- surse de radiatii:
In procesul tehnologic de foraj al sondei I 2 TAZLAU, nu se folosesc substante
radioactive si nu se emit radiatii.
- amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva radiatiilor:
Nu exista niciun pericol din punct de vedere al radiatiilor, deoarece in procesul
tehnologic de foraj al sondei I 2 TAZLAU, nu se folosesc substante radioactive si nu se emit
radiatii.
5. Protectia solului si a subsolului:
- surse de poluanti pentu sol, subsol si ape freatice:
Sursele poteniale de poluare pentru sol, subsol si ape freatice, pot fi reprezentate de:
18

 gestionarea neadecvat a fluidului de foraj, detritusului i a apelor reziduale;

scurgeri accidentale de carburani, lubrifiani si substane chimice;
gospodrirea incorect a deeurilor.
Att n timpul forajului, ct i n timpul exploatrii, se pot ivi accidente ce pot avea
impact asupra mediului, dup cum urmeaz:
- apariia, pe traiectul sondei, a unor zone de pierderi de circulaie de fluid, ce conduc
la diminuarea nlimii coloanei de fluid sub valoarea presiunii unui strat traversat.
Astfel se creeaz un raport invers ntre presiunea stratului i presiunea coloanei de
fluid, ceea ce conduce la declanarea unei erupii libere;
- traversarea unor strate necunoscute, cu presiuni mai mari dect presiunea coloanei de
fluid de foraj;
- traversarea unor strate cu gaze ce pot conduce la gazeificarea fluidului de foraj i
implicit la uurarea acestuia. Prin reducerea greutii specifice a fluidului prin gazeificare, se
reduce i valoarea presiunii exercitat de coloana de fluid de foraj i apoi poate avea loc
declanarea erupiei.
Toate aceste situaii descrise mai sus pot conduce la erupii ce reprezint evenimente
n activitatea de foraj prin pierderi materiale i prin poluarea mediului.
Impactul ecologic al unei erupii libere se manifest prin deversarea n mediul ambiant
a unor cantiti importante de hidrocarburi sau ape reziduale; n unele situaii cnd stratul ce a
generat avaria dispune de gaze libere, se produc incendii, datorit aprinderii gazelor de
suprafa.
Toate deversrile i emisiile de produi rezultai n urma erupiilor libere
necontrolabile conduc la poluarea solului, a apelor de suprafa, a apelor subterane i a
aerului.
Se face precizarea c riscul de apariie al unei erupii este extrem de sczut deoarece
sonda urmeaz a fi forat ntr-o zon explorat i exploatat anterior, pentru care exist
suficiente informaii referitoare la litologia straturilor traversate precum i a stratului
productiv.
Prevenirea unei erupii necesit urmtoarele msuri:
- cunoaterea i urmrirea simptomelor unei manifestri la o sond;
- tubarea coloanelor la adncimile de reper obligatoriu;
- cunoaterea gradientilor de fisurare i de presiune a sondelor;
- dotarea sondei cu echipamente i instalaii de prevenire corespunztoare solicitrilor
maxime estimate;
- dotarea cu echipamente i instalaii de control ale proceselor tehnologice;
- stpnirea procesului de evacuare a fluidelor sau gazelor ptrunse n gaura de sond
i restabilirea echilibrului sondei;
- respectarea regulamentului de prevenire a erupiilor;
- instruirea personalului operativ n scopul combaterii erupiilor.
Instalaia de prevenire se compune din:
prevenitor de eruptie tip DF x 210 bar;
prevenitor de eruptie tip VH x 210 bar;
manifold de presiune 3 in x 210 bar, cu duze reglabile i o conduct
3 in x 210 bar legat la mosorul prevenitorului i scoas n afara
substructurii instalaiei;

grup de comand hidraulic CH6U.

19

Dup montarea complet a instalaiei de prevenire i anexelor respective se va proba

conform celor prevzute n "Regulamentului pentru prevenirea erupiilor", ediia 1982, iar
rezultatele se vor consemna n registrul sondei.
In vederea protejarii subsolului si a panzei de ape freatice impotriva eventualelor
infiltratii, se va tuba coloana de ghidaj, constituita dintr-un burlan confecionat din tabl
sudat, cu diametrul de 450 mm, care se tubeaz la adncimea de cca 8 m, ntr-o gaur spat
manual, cu dimensiunile de 1 m x 1 m, i se betoneaz pn la nivelul suprastructurii, de la
cota + 38 cm suprastructura.
Fluidul de foraj folosit n procesul tehnologic va avea caracteristici compatibile cu
stratele traversate, acestea neavnd un caracter poluant deoarece concomitent cu traversarea
acestora are loc tubarea coloanelor i cimentarea acestora.
Cantitatea de fluid de foraj va fi minimizat prin utilizarea unui sistem de curire a
fluidelor care permite recircularea acestora dup indeprtarea impuritilor i tratarea n
vederea corectrii proprietilor acestuia.
Manipularea si utilizarea substanelor chimice i a fluidului de foraj se va face doar de
personal instruit.
Vor fi amenajate spaii speciale pentru colectarea i stocarea temporar a deeurilor
(ambalaje, deeuri metalice, deeuri menajere, ape uzate menajere), astfel nct deeurile nu
vor fi niciodat depozitate direct pe sol. Toate deeurile vor fi eliminate controlat de pe
amplasament n baza contractelor cu firme specializate.
Adncimea de fixare a coloanelor de tubaj asigur:
- controlul eventualelor manifestri eruptive;
- prevenirea contaminrii pnzei freatice;
- nchiderea tuturor formaiunilor geologice instabile cu permeabilitate mare de la
suprafa.
n vederea protejrii subsolului este interzis evacuarea i injectarea de reziduuri
provenite de la sondele n foraj sau de exploatare n alte sonde.
Facem precizarea ca, pentru protectia solului, subsolului si a apelor freatice, sistemul
rutier (macadam 10 cm, piatra sparta 30 cm, nisip 5 cm) aferent drumului interior i
platformelor tehnologice, este asezat pe o platforma impermeabila de geotextil de 2,5 mm.
6. Protectia ecosistemelor terestre si acvatice:
- identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect:
Realizarea operatiilor de foraj la sonda I 2 TAZLAU, nu vor influenta negativ
biodiversitatea zonei.
Categoria de folosinta actuala e terenului este pasune, curti constructii, neproductiv,
terenul fiind situat intr-o zona de exploatare petroliera deja existenta.
- lucrarile, dotarile si masurile pentru protectia biodiversitatii, monumentelor naturii si
ariilor protejate:
Amplasamentul sondei I 2 TAZLAU nu se afla intr-o arie protejata. De asemenea in
zona nu se regesesc monumente ale naturii.
Realizarea operatiilor de foraj la sonda I 2 TAZLAU nu implica taierea de arbori,
terenul fiind amplasat intr-o zona de exploatare petroliera existenta, destinatia actuala fiind
pasune, curti constructii, neproductiv.

7. Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public:

20

- identificarea obiectivelor de interes public, distanta fata de asezarile umane, respectiv

fata de monumente istorice si de arhitectura, alte zone asupra carora exista instituit un
regim de restrictie, zone de interes traditional:
In zona de amplasament a sondei I 2 TAZLAU nu se afla obiective de interes public,
respectiv monumente istorice sau de arhitectura care sa apartina patrimoniului cultural
national.
Avnd n vedere c distana la care se afl amplasata sonda, este mai mare dect cea
minim necesar impus (50 m) i c n procesul de foraj nu se degaja substane microbiene
sau radioactive se consider c securitatea aezrilor umane este asigurat.
* distanta fata de prima casa: cca 600 m;
* distanta fata de sonda 375 Tazlau: cca 64 m;
* distanta fata de sonda 369 Tazlau: cca 75 m;
* distanta fata de sonda 238 Tazlau: cca 900 m.
Sonda, prin amplasamentul ei intr-o zona de exploatare petroliera deja existenta, nu
afecteaz n niciun fel aezrile umane.
8. Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament:
- tipurile si cantitatile de deseuri de orice natura rezultate:
In procesul tehnologic de foraj, nu intra materii prime si nu rezulta materii finite, ci o
constructie care pune in comunicatie stratul colector (obiectivul sondei) cu suprafata, pentru
exploatarea acestuia.
Singurele reziduuri rezultate din procesul de sapare sunt rocile sfaramate de sapa
(detritusul) care sunt selectate pe sitele vibratoare si colectate intr-o haba metalica de 40 mc.
Cantitatea de detritus rezultat in urma saparii sondei este de cca 195 tone.
Fluidul de foraj nu se prepara la sonda, ci in statii specializate, la locatia
Contractorului de fluide de foraj. Pe amplasament are loc doar conditionarea acestuia in
functie de structura litologica a stratelor traversate.
n scopul reducerii riscului asociat utilizrii unor substane cu caracteristici
periculoase, la prepararea fluidului de foraj au fost nlocuii constituenii i aditivii, inclusiv
lubrifianii i inhibitorii de coroziune cu toxicitate ridicat, cu alii mai puin toxici. Astfel,
s-au nlocuit srurile de crom, motorina din fluidele de emulsie invers cu poliglicoli, cu baze
organice, polimeri biodegradabili. Pentru cuantificarea toxicitii fluidelor de foraj se
utilizeaz indicatorul concentraie letal LC50, care se exprim n ppm.
Valorile mari ale parametrului LC50 indic toxicitate redus i invers, valorile sczute
semnific un nivel crescut de toxicitate. Fluidele cu LC50 mai mic de 30 000 ppm sunt
interzise. n cazul forajului acestei sonde, fluidele utilizate au LC 50 de 80 000 90 000 ppm,
ceea ce denot un grad de toxicitate redus.
Sistemul de circulatie a fluidului de foraj este in sistem inchis, existand in permanenta
un control pe cantiatatea de fluid vehiculat.
Pentru operatiile de cimentare a coloanelor se va utiliza o cantitate totala de ciment
clasa G, cca 45 to (conf proiectului de foraj nu se foloseste ciment in exces).
Cimentul se va incarca din bazele de aprovizionare in containere si va fi transportat la
sonda unde se va utiliza la cimentarea coloanelor.
Operatiile de cimentare se executa in circuit inchis utilizandu-se containerele care au
asigurat transportul si agregatele de cimentare apartinand Contractorului de operatie.

21

Prezentele reglementri nu sunt limitative. Dac la execuia lucrrii sau n exploatare

apar probleme legate de protecia mediului, constructorul i beneficiarul vor stabili msuri
care s respecte legislaia n vigoare i s prentmpine poluarea.
- modul de gospodarire a deseurilor:
Cantitatea de detritus rezultata (cca 195 to), va fi depozitata in haba metalica de 40 mc
de unde va fi transportat pentru dispozare la Statia de Tratare/Neutralizare autorizata din punct
de vedere al protectiei mediului, (aplicare Waste Management).
Fluidul de foraj nu se prepara la sonda, ci in statii specializate, la locatia
Contractorului de fluide de foraj. Pe amplasament are loc doar conditionarea acestuia in
functie de structura litologica a stratelor traversate.
Fluidul de foraj necesar desfasurarii activitatii de foraj va fi depozitat in habe metalice
etanse pentru noroi, cu capacitatea de 40 mc.
Dup terminarea forajului, se va transporta la staia de fluide a Contractorului un
volum de fluid de cca 260 mc, unde va fi condiionat i reintegrat n fluxul tehnologic pentru
forajul altor sonde. Acest proces consta in separarea fluidului de foraj, de detritus prin
floculare/centrifugare.
Partea lichida rezultata este reutilizata in procesul tehnologic la prepararea de fluid
pentru forarea altor sonde de pe structura.
Partea solida, reprezentand detritus umectat cu 5 % fluid de foraj, este transportat in
vederea depozitarii si reciclarii, la Statia de Tratare/Neutralizare autorizata din punct de
vedere al protectiei mediului, conform contractului de WASTE MANAGEMENT incheiat
intre OMV Petrom SA si Contractorul fluidului de foraj.
Chimicalele sunt ambalate de la livrare n saci de pnz, hrtie, butoaie metalice sau
de plastic, la sond lundu-se msuri mpotriva scurgerii i mprtierii acestora. Stocarea
materialelor si a aditivilor folosii la conditionarea fluidului de foraj, se va realiza ntr-o
magazie pentru chimicale amplasata n careul sondei.
Aceasta va fi realizat din tabl de oel, cu acoperi cu nvelitoare impermeabil.
Precizam faptul ca, magazia pentru chimicale este prevazuta cu platforma impermeabila la
sol.
Substanele vor fi pstrate n ambalajele originale i vor fi etichetate conform
prevederilor OUG nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea i ambalarea substanelor si
preparatelor chimice periculoase aprobat prin Legea 490/2002.
Aprovizionarea materialelor, depozitarea, manipularea i utilizarea acestora se
realizeaz n conformitate cu instruciunile prevzute n Fisele Tehnice de Securitate;
ambalajele care se constituite n deeuri periculoase vor fi colectate separat i vor fi depozitate
n baraca de chimicale de unde, in baza contractului de prestri servicii, vor fi preluate de o
societate autorizat n vederea eliminrii prin incinerare.
Depozitarea chimicalelor se face in magazie metalica iar manipularea acestora se face
de personal calificat.
Magazia pentru depozitarea produselor in santier va fi asigurata de beneficiar;
produsele nefolosite si in buna stare in ceea ce priveste modul de ambalare vor fi returnate la
depozitele Contractorului de fluid de foraj.
Materialele de securitate vor fi transportate in santier pe masura derularii lucrarilor, iar
o parte dintre acestea vor fi pastrate in securitate in depozitele Contractorului, la dispozitie in
orice moment pentru a fi transportate in santier.
Substantele reziduale -fecaloide- rezultate din WC ul ecologic amplasat in incinta
careului sondei vor fi vidanjate la terminarea lucrarilor de foraj si transportate la statia de
epurare care deserveste zona.

22

Deeurile menajere vor fi colectate n pubele i evacuate la rampa ecologica de gunoi

care deserveste zona, prin grija beneficiarului.
Pentru alimentarea grupului electrogen de siguran se va asigura un rezervor de
motorina cu o capacitate de stocare de cca 10 000 l, care asigura funcionarea motorului de
salvare in cazul unor opriri accidentale de curent; legtura ce asigur alimentarea motorului
este metalica, tot sistemul funcionnd n circuit nchis.
9. Gospodarirea substantelor si preparatelor chimice periculoase:
- substante si preparate chimice periculoase utilizate si/sau produse:
n procesul tehnologic de realizare a lucrarilor de foraj la sonda I 2 TAZLAU se
utilizeaz substanele chimice cuprinse in tabelul cu materiale necesare pentru prepararea,
conditionarea si tratarea fluidului de foraj (pag. 14), respectiv in tabelul cu materiale necesare
pentru prepararea cimentului (pag. 15).
- modul de gospodarire a substantelor si preparatelor chimice periculoase si asigurarea
conditiilor de protectie a factorilor de mediu si a sanatatii:
Pentru asigurarea condiiilor de protecie vor fi respectate cerinele stabilite n Fiele
Tehnice de Securitate ale substanelor cuprinse n Tabelul nr. 3.
Aprovizionarea materialelor, depozitarea, manipularea i utilizarea acestora se
realizeaz n conformitate cu instruciunile prevzute n Fisele Tehnice de Securitate
(Anexa nr. 2); eventualele ambalaje care s-ar putea constitui n deeuri periculoase vor fi
colectate separat i vor fi depozitate n baraca de chimicale impermeabilizata la sol de unde,
in baza contractului de prestri servicii, vor fi preluate de o societate autorizat din punct de
vedere al protectiei mediului, n vederea eliminrii prin incinerare.
c. Executarea lucrrilor de demobilizare si reducere a careului de foraj la nivelul
careului de exploatare
Dup terminarea forajului se demonteaz instalaia de foraj i se transport la alt
locaie sau n parcul rece. Suprafaa afectat de careul de foraj se reduce, la valoarea
careului de exploatare cca 900 mp, restul suprafeei redndu-se n circuit. Careul de
exploatare este de tip ecologic si are urmatoarea structura:
- 16 cm mbrcminte din dale de beton;
- 5 cm strat de nisip cilindrat;
- geomembrana HDPE, 1,5 mm grosime rugoasa pe ambele fete.
d. Executarea conductei de injectie si legarea la Rezervorul MFD 06 (care este
alimentat cu apa de zacamant din Parcul 901 Tazlau)
Conducta de injectie va avea diametrul 2 inch si L = 562 m si face legatura de la
Rezervorul MFD 06 (care este alimentat cu apa de zacamant de la Parcul 901 Tazlau) la sonda
I 2 TAZLAU.
Conducta se va confectiona din otel L 245 NB, conform SR EN 10208/2 2009 si se
va monta ingropat la adancimea de 1,40 m (in zona adancimea de inghet este de cca 1,00 m
conf Studiului Geotehnic anexat).
Conducta de injectie va fi pozata pe un traseu ce va urmari caile de acces existente si
va fi protejata contra coroziunii cu izolatie din polietilena de inalta prersiune (HDPE) aplicata
in 3 straturi, nu traverseaza cursuri de ape si nici nu se afla in apropierea malurilor acestora.
Starea acestei conducte se verific periodic de ctre personalul schelei de foraj Zemes.
e. Executarea lucrarilor de punere in injectie a sondei
Testul de injectie se va efectua cu instalatia IC 5. Durata de realizare a testului de
injectie este de cca 8 zile, dupa care daca rezultatele sunt pozitive, sonda intra in procesul de
injectie.

23

n vederea proteciei factorilor de mediu, sol, subsol, ape subterane i de suprafa, se

vor folosi lucrrile de protecia mediului realizate la forajul sondei, i anume:
- an din beton, colectare pentru apele reziduale. anul va avea profil trapezoidal,
impermeabilizat, cu L = 30 m si h = 0,40 m;
- realizarea unui bazin colector de ape pluviale i reziduale. Bazinul const dintr-o
hab metalic cu capacitatea de 40 mc ce se va ngropa i proteja cu capac metalic, urmnd ca
haba s fie aezat pe un strat drenant de nisip cu grosimea de 10 cm. nainte de montaj haba
se va hidroizola cu dou straturi de solutie bituminoasa. n jurul bazinului se va asigura o
mprejmuire de protecie.
In aceasta etapa de realizare a investiei, prevenirea eruptiilor este realizata cu:
prevenitor de eruptie tip DF x 210 bar;
prevenitor de eruptie tip VH x 210 bar;
manifold de presiune 3 in x 210 bar, cu duze reglabile i o conduct
3 in x 210 bar legat la mosorul prevenitorului i scoas n afara
substructurii instalaiei;
grup de comand hidraulic CH6U.
Dup montarea complet a instalaiei de prevenire i anexelor respective se va proba
conform celor prevzute n "Regulamentului pentru prevenirea erupiilor", ediia 1982, iar
rezultatele se vor consemna n registrul sondei.
In parcurile din zona, se colecteaza apa de zacamant care face obiectul injectiei, de
unde prin intermediul unei conducte de injectie, se transporta la sonda I 2 TAZLAU.
Prin intermediul sondei I 2 TAZLAU, intreaga cantitate de apa de zacamant va fi
injectata in Oligocen la adancimea de cca 1050 m.
Intregul proces tehnologic de injectie a apei de zacamant in strat, se desfasoara in
sistem inchis, fapt care conduce la evitarea efectelor negative asupra mediului inconjurator.
Caracteristicile apelor de zacamant ce se injecteaza in strat sunt prezentate in
Anexa nr. 1:
- Raportul de incercare nr. 64/21.03.2011 pentru Apa de injectie Parc 901 Tazlau
- Buletinul de analiza microbiologica nr. 6485/06.12.2011 pentru Proba apa Parc 901
Tazlau.
f. Redarea terenului in circuitul agricol
Dupa terminarea testului de injectie se executa reducerea suprafetei careului de foraj,
la careul de exploatare de cca 900 mp. Diferenta de suprafata de cca 4526 mp se reda in
circuitul agricol conform prevederilor legale in vigoare, un accent deosebit acordandu-se
refacerii starii fizice a acestuia la conditiile initiale. In acest sens se va folosi si depozitul de
sol fertil decopertat in faza initiala (cca 814 mc).
Pentru redarea suprafetei careului instalatiei de foraj in circuitul initial, se va executa
urmatoarea succesiune de lucrari:
- scarificarea mecanica a terenului pe adancimea de 0,20 m;
- strangerea, incarcarea si transportul patului de balast si nisip folosit la amenajarea
careului ce a fost scarificat;
- imprastierea solului vegetal din depozit pe suprafata careului sondei;
- nivelarea suprafetei solului ce a fost acoperita cu sol vegetal (suprafata totala, mai
putin suprafata necesara exploatrii sondei);
- aratura mecanica in doua sensuri perpendiculare a acestei suprafete, administrarea de
ingrasaminte chimice si organice si efectuarea a 8 analize agropedologice de teren conform
Ordinului 184/1997 emis de MAPPM.

24

Prin administrarea de ngrminte organice i minerale se urmrete refacerea solului

degradat ntr-o perioad limitat de timp.
n cazul de fa se vor folosi:
- ngrminte organice cu rolul de a stimula activitatea microorganismelor de
biodegradare, doza 40 t/ha areal slab poluat, respectiv cca 17 t;
- ngrminte chimice cu rolul de a mri ritmul de degradare a reziduurilor petroliere,
cu o doza de 0,35 t/ha, respectiv cca 0,15 t;
- semanare gazon, cca 150 mp.
V. Prevederi pentru monitorizarea mediului:
- dotari si masuri prevazute pentru controlul emisiilor de poluanti in mediu:
Nu este cazul sa fie luate masuri pentru ca nu avem emisii de poluanti in cadrul
realizarii investitiei pentru proiectul FORAJ SI ECHIPARE SONDA I 2 TAZLAU.
VI. Justificarea incadrarii proiectului, dupa caz, in prevederile altor acte normative
nationale care transpun legislatia comunitara (IPPC, SEVESO, COV, LCP, Directia
-cadru apa, Directia - cadru aer, Directia - cadru a deseurilor):
Pentru proiectul FORAJ SI ECHIPARE SONDA I 2 TAZLAU nu este necesar ca
lucrarile de realizare a acestuia sa fie incadrate in prevederile altor acte normative care
transpun legislatia comunitara.
VII. Lucrari necesare organizarii de santier:
- descrierea lucrarilor necesare organizarii de santier:
Intra in responsabilitatea Constructorului.
Avand in vedere amploarea redusa a lucrarilor de amplasare echipamente, nu este
necesar un proiect detaliat de organizare a executiei lucrarilor de santier pentru realizarea
lucrarilor de foraj si echipare la proiectul sondei I 2 TAZLAU.
Totusi, documentaia tehnic pentru realizarea unei construcii noi, chiar si cu caracter
provizoriu, prevede obligatoriu i realizarea (n apropierea obiectivului) a unei organizri de
antier care trebuie s cuprind:
- cai de acces;
- birouri de santier pentru personal (vestiare, grup sanitar etc);
- surse de energie, echipament electric;
- spatii de depozitare unelte, scule, dispozitive, utilaje necesare;
- pichet PSI (amplasat in apropierea habelor de depozitare a apei PSI);
- organizarea spatiilor necesare depozitarii temporare a materialelor, masurile specifice
pentru conservare pe timpul depozitarii si evitarea degradarilor;
Materialele de constructie vor putea fi depozitate fie in aer liber, pe platforme de
depozitare, fara masuri deosebite de protectie, fie in magazii provizorii pentru protejare
impotriva actiunii agentilor externi, in cazul celor cu potential poluator.
De asemenea, se vor amenaja:
- magazii provizorii cu rol de depozitare materiale, depozitare scule, vestiar muncitori,
grup sanitar, toalete ecologice;
- spatii de depozitare temporara a deseurilor rezultate in urma executarii lucrarilor.

25

Masuri de prevenire si stingere a incendiilor

1. Normele de protecie contra incendiilor se stabilesc n funcie de categoria de
pericol de incendiu a proceselor tehnologice, de gradul de rezisten la foc al elementelor de
construcie, precum i de sarcina termic a materialelor i substanelor combustibile utilizate,
prelucrate, manipulate sau depozitate, definite conform prevederilor Legii 307/2006 privind
apararea impotriva incendiilor.
2. Organizarea activitii de prevenire i stingere a incendiilor precum i a evacurii
persoanelor i bunurilor n caz de incendiu vizeaz n principal:
a. stabilirea n instruciunile de lucru a modului de operare precum i a
regulilor, msurilor de prevenire i stingere a incendiilor ce trebuiesc respectate n
timpul executrii lucrrilor;
b. stabilirea modului i a planului de depozitare a materialelor i bunurilor cu
pericol de incendiu sau explozie;
c. dotarea locului de munc cu mijloace de prevenire i stingere a incendiilor,
necesare conform normelor, amplasarea corespunztoare a acestora i ntreinerea lor
n perfect stare de funcionare;
d. organizarea alarmrii, alertrii i a interveniei pentru stingerea incendiilor la
locul de munc, precum i constituirea echipelor de intervenie i a atribuiilor
concrete;
e. organizarea evacurii persoanelor i bunurilor n caz de incendiu precum i
ntocmirea planurilor de evacuare;
f. ntocmirea ipotezelor i a schemelor de intervenie pentru stingerea
incendiilor la instalaiile cu pericol deosebit;
g. marcarea cu inscripii i indicatoare de securitate i expunerea materialelor
de propagand mpotriva incendiilor.
3. naintea nceperii procesului tehnologic, muncitorii trebuie s fie instruii s
respecte regulile de prevenire si stingere incendiilor.
4. In timpul programului de lucru se vor respecta ntocmai instruciunile tehnice
privind tehnologiile de lucru, precum i normele de prevenire a incendiilor.
5. La terminarea programului de lucru se va asigura:
a. ntreruperea iluminatului electric, cu excepia celui de siguran;
b. evacuarea din incint a deeurilor, reziduurilor i a altor materiale
combustibile;
c. nlturarea tuturor surselor cu foc deschis;
d. evacuarea materialelor din spaii de siguran dintre construcie i instalaii.
6. Este obligatorie marcarea cu indicatoare de securitate executate i montate conform
standardelor STAS 297/1 i STAS 297/2;
7. Depozitarea subansamblelor i a materialelor se va face n raport cu comportarea la
foc a acestora i cu condiia de a nu bloca cile de acces la sursa de apa PSI, la mijloacele de
stingere i la spaiile de siguran.
8. Se interzice lucrul cu foc deschis la distane mai mici de 3 m fa de elementele sau
materialele combustibile fr luarea msurilor de protecie specifice (izolare, umectare,
ecranare, etc). Zilnic, dup terminarea programului de lucru, zona se cur de resturile i
deeurile rezultate. Materialele i substanele combustibile se depoziteaz n locuri special
amenajate, fr pericol de producere a incendiilor.
9. antierul trebuie s fie echipat cu un pichet de incendiu, care cuprinde:
- glei din tabl, vopsite n culoarea roie, cu inscripia gleat de incendiu (2 buc.);
- lopei cu coad (2 buc.);

26

- topoare trncop cu coad (2 buc.);

- cngi cu coad (2 buc.);
- rngi de fier (2 buc.);
- scar mperechere din trei segmente (1 buc.);
- lad cu nisip de 0,5 mc (1 buc.);
- stingtoare portabile.
Masuri de securitate si sanatate ocupationala
1. La executarea lucrrilor se vor respecta toate msurile de securitate si sanatate
ocupationala prevzute n legislaia n vigoare, respectiv Legea 319/2006 privind sanatatea si
securitatea in munca si HG 1425/2006 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a
Legii 319/2006.
2. Lucrrile se vor executa pe baza proiectului de organizare i a fielor tehnologice
elaborate de tehnologul executant, n care se vor detalia toate msurile de protecie a muncii.
Se va verifica nsuirea fielor tehnologice de ctre ntreg personalul din execuie.
3. Dintre msurile speciale ce trebuiesc avute n vedere se menioneaz:
- zonele periculoase vor fi marcate cu placaje i inscripii;
- se vor face amenajri speciale (podine de lucru, parapei, dispozitive);
- toate dispozitivele, mecanismele i utilajele vor fi verificate n conformitate cu
normele n vigoare;
- asigurarea cu for de munc calificat i care s cunoasc msurile de protecie a
muncii n vigoare.
4. Se atrage atenia asupra faptului c msurile de protecie a muncii prezentate nu au
un caracter limitativ, constructorul avnd obligaia de a lua toate msurile necesare pentru
prevenirea eventualelor accidente de munc (msuri prevzute i n Norme specifice de
securitate a muncii pentru diferite categorii de lucrri).
- localizarea organizarii de santier:
Localitatea Zemes, judetul Bacau.
- descrierea impactului asupra mediului a lucrarilor organizarii de santier:
Toate utilitatile: apa curenta, energie electrica, vor fi asigurate din retelele deja
existente in zona de exploatare petroliera deja existenta in care este amplasata si sonda
I 2 TAZLAU, astfel:
- alimentarea cu apa potabila se va face din localitatea Zemes, judetul Bacau, in
recipiente etanse, PET - uri.
- alimentarea cu apa in scop tehnologic se va face de la parcurile din zona (Parcul 901
Tazlau);
- se vor lua masuri pentru evitarea polurii accidentale a factorilor de mediu pe toata
durata execuiei lucrrilor i implementrii proiectului;
- evacuarea apelor uzate menajere se va face in bazin etans vidanjabil, cu preluare si
transport la statia de epurare din zona;
- nu se vor evacua ape uzate, fecaloid menajere, substane petroliere, substane
periculoase rezultate prin derularea lucrrilor n mod direct, pe sol sau n ape de suprafata;
- nu se vor evacua niciun fel de deeuri n alte locuri, dect n spaiile special
amenajate;
- utilajele folosite pe durata de realizare a lucrrilor, precum i mijloacele de transport,
vor avea o stare tehnic corespunztoare, astfel nct s fie exclus orice posibilitate de
poluare a mediului inconjurator cu combustibil ori material lubrifiant direct sau indirect;

27

- in eventualitatea polurii accidentale a solului cu produse petroliere si uleiuri

minerale de la vehiculele grele si de la echipamentele mobile, se va proceda imediat la
utilizarea materialelor absorbante, la decopertarea solului contaminat, stocarea temporar a
deeurilor rezultate i a solului decopertat n recipieni adecvai, i preluarea si tratarea de
ctre firme specializate;
- se interzic lucrrile de ntreinere si reparaii la utilajele si mijloacele de transport in
cadrul obiectivului de investiii (acestea se vor realiza numai prin unitati specializate si
autorizate);
- se vor verifica periodic utilajele si mijloacele de transport in ceea ce privete nivelul
de emisii de monoxid de carbon si a altor gaze de eapament, de zgomot, si se vor pune in
funciune numai cele care corespund cerinelor tehnice;
- nu se vor stoca combustibili in organizarea de antier;
- utilajele folosite pe durata de realizare a lucrrilor, precum i mijloacele de transport,
la terminarea programului vor fi parcate pe o platform de retragere utilaje, special amenajata;
- nu se vor deteriora zonele nvecinate perimetrului de desfurare a lucrrilor;
- se vor lua masuri pentru evitarea pierderilor de materiale si substane cu potenial
poluant in vederea eliminrii polurii accidentale a apelor de suprafaa si a apelor subterane;
- amplasarea organizarii de santier, precum si alte activitati conexe, se vor realiza cu
respectarea prevederilor OUG nr. 195/2005 aprobata cu modificari prin Legea nr. 265/2006
privind Protectia Mediului cu completarile si modificarile ulterioare;
- organizarea de antier va dispune de o toaleta ecologica. Constructorul va avea in
vedere ntreinerea toaletei ecologice, prin contract cu o firma specializat autorizat;
- activitile care produc mult praf vor fi reduse in perioadele cu vnt puternic sau se
va proceda la umectarea suprafeelor sau luarea altor msuri (ex: mprejmuire cu panouri,
acoperirea solului decopertat i depozitat temporar, etc) n vederea reducerii dispersiei
pulberilor n suspensie n atmosfer;
- este interzis prsirea incintei organizrii de antier, cu rotile autovehiculelor i/sau
caroseria murdar;
- materialele fine (pamant, nisip, piatra sparta) se vor transporta in autovehicule
prevzute cu prelate pentru mpiedicarea imprastierii acestora pe partea carosabila;
- pe parcursul executarii lucrarilor de constructii nu se vor taia arbori si nu vor fi
afectate spatiile verzi;
- managementul deeurilor generate de lucrri va fi in conformitate cu legislaia
specifica de mediu si va fi in responsabilitatea beneficiarului investitiei cat si a
Constructorului care realizeaz lucrrile (conf. contract de Waste Management);
- se vor realiza spatii special amenajate pentru colectarea selectiva a tuturor
categoriilor de deeuri produse (deeuri inerte, deeuri de ambalaje, deeuri metalice, etc), in
conformitate cu prevederile OUG nr. 78/2000 privind regimul deeurilor, cu modificrile si
completrile ulterioare;
- depozitarea deseurilor nevalorificabile se va face numai in locurile aprobate de
administratia locala; deseurile valorificabile (metalice, lemn, material plastic) vor fi predate
catre unitati specializate autorizate;
- se va respecta nivelul de zgomot maxim admis conform STAS 10009/1988 privind
Acustica in constructii. Acustica urbana limitele admisibile ale nivelului de zgomot.
- surse de poluanti si instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor in
mediu in timpul organizarii de santier:
Nu exista surse de poluare in timpul organizarii de santier.
- dotari si masuri prevazute pentru controlul emisiilor de poluanti in mediu:
Nu se vor lua masuri pentru controlul emisiilor pentru ca acestea nu exista.

28

VIII. Lucrari de refacere a amplasamentului la finalizarea investitiei, in caz de accidente

si/sau la incetarea activitatii, in masura in care aceste informatii sunt disponibile:
Lucrarile de refacere a amplasamentului, s-au explicat detaliat in cap III (descrierea
lucrarilor de refacere a amplasamentului in zona afectata de executia investitiei).
In situatia aparitiei unor eventuale poluari accidentale personalul care deserveste
instalatia de foraj va actiona dupa un Plan de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale riguros intocmit. Acesta, precum si Programul de combatere a efectelor poluarii
accidentale, sunt prezentate in cele ce urmeaza, astfel:
PLAN DE PREVENIRE SI COMBATERE A
POLUARILOR ACCIDENTALE
La producerea unei poluri accidentale, personalul care deservete instalaia de foraj,
va lua msurile necesare eliminrii cauzelor polurii i pentru eliminarea efectelor acesteia.
Persoana care observ fenomenul care poate produce accidental poluarea surselor de
ap, va anuna conducerea staiei i va elebora programul de combatere a polurii.
Conducerea unitii va analiza n detaliu i sub toate aspectele, cauzele polurii
accidentale i va dispune msuri tehnico-materiale i organizatorice, n scopul prevenirii unor
astfel de situaii nedorite, inclusiv eventualele modificri i/sau completri ale instalaiei de
foraj, innd seama de experiena dobndit n cursul evenimentului de poluare consumat.
Starea de calitate a resurselor de ap este condiionat att de modul de utilizare a
acestora ca surse de alimentare cu ap a populaiei, industriei i altor folosine, ct i utilizarea
resurselor ca receptori ai apelor uzate evacuate dup utilizare. Una din msurile importante
pentru meninerea calitii resurselor de ap o reprezint activitatea de prevenire i combatere
a polurilor accidentale.
Poluare accidental, n sensul prezentei metodologii, este orice alterare a
caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau bacteriologice ale apei, produs prin accident,
avarie sau alt cauz asemntoare, ca urmare a unei erori, omisiuni, neglijene ori calamiti
naturale i n urma creia apa devine improprie folosirii posibile nainte de poluare. Poluarea
accidental este, de cele mai multe ori, de intensitate mare i de scurt durat.
Planul de prevenire i combatere a polurilor accidentale se elaboreaz de orice
folosin potenial poluatoare sau la care se pot produce evenimente ce pot conduce la
poluarea accidental a surselor de ap.
n vederea elaborrii planurilor de prevenire i combatere a polurilor accidentale,
unitile stabilite de Regia Autonom Apele Romne vor inventaria i stabili activitile,
locurile i instalaiile (punctele critice) de la care pot proveni poluri accidentale i vor lua
msuri pentru:
- stabilirea sistemului de alert n caz de poluare accidental;
- stabilirea programului de msuri i lucrri necesare pentru prevenirea polurii,
precum i a dotrilor necesare pentru prevenirea producerii unei poluri accidentale sau
pentru nlturarea efectelor acesteia;
- stabilirea, prin decizie a conductorului unitii, a componenei colectivului constituit
pentru combaterea polurilor accidentale i a echipelor de intervenie;
- precizarea sarcinilor i a rspunderilor cu privire la anunarea imediat a cazurilor de
poluare accidental;
- instruirea lucrtorilor crora le revine sarcina aducerii la ndeplinire a prevederilor
planului.

29

Conducerea unitii are rspunderea urmririi realizrii la termen i n bune condiii a

msurilor i lucrrilor stabilite. Dup producerea unui eveniment cauzator de poluare,
conducerea unitii are obligaia s analizeze n detaliu i sub toate aspectele, cauzele polurii
accidentale i dispune msuri tehnico-materiale i organizatorice, n scopul prevenirii unor
astfel de situaii nedorite, inclusiv eventualele modificri i/sau completri ale tehnologiilor
de producie, ale instalaiilor, construciilor, dotrilor, innd seama i de experiena dobndit
n cursul evenimentului de poluare consumat.
Modul de acionare n caz de producere a unei poluri accidentale sau a unui
eveniment care poate conduce la poluarea iminent a surselor de ap, va fi prezentat adaptnd
la condiiile specifice urmtoarele:
- persoana care observ fenomenul anun imediat conducerea seciei i unitii.
Conducerea seciei sau a unitii dispune:
- anunarea persoanelor sau a colectivelor cu atribuii prestabilite pentru combaterea
polurii, n vederea trecerii imediate la msurile i aciunile necesare eliminrii cauzelor
polurii i pentru diminuarea efectelor acesteia, locale sau din zon;
- anunarea imediat a sistemului de gospodrire a apelor i apoi informarea periodic
asupra desfurrii operaiunilor de sistare a polurii prin eliminarea sau anihilarea cauzelor
care au produs-o i de combatere a efectelor acesteia.
- persoanele sau colectivele din unitate, cu atribuii n combaterea polurii accidentale
acioneaz pentru:
- eliminarea cauzelor care au provocat poluarea accidental, n scopul sistrii ei;
- limitarea i reducerea ariei de rspndire a substanelor poluante;
- ndeprtarea, prin mijloace adecvate tehnic, a substanelor poluante;
- colectarea, transportul i depozitarea intermediar, n condiii de securitate
corespunztoare pentru mediu, n vederea recuperrii sau, dup caz, a neutralizrii sau
distrugerii substanelor poluante.
Modul de solicitare a sprijinului acordat de unitile cu care s-au stabilit, n prealabil,
relaii de colaborare n acest scop, n cazul n care se constat c forele i mijloacele
disponibile n unitate nu sunt suficiente pentru sistarea polurii i/sau eliminarea efectelor
acesteia.
n cazul n care, cu toate msurile interne luate, exist pericolul ca poluarea s se
extind ctre resurse de ap de suprafa sau subterane imediat, va fi avertizat sistemul de
gospodrire a apelor din zon, asupra situaiei deosebite create.
n cazuri de for major, conducerea unitii va dispune oprirea funcionrii unor
instalaii sau secii de producie, sectoare de activitate, care contribuie la generarea, n
continuarea polurii accidentale (astfel de situaii limit vor fi analizate prin scenarii
prestabilite de poluri accidentale posibile i vor fi incluse n programul propriu de aciune n
cazuri de poluri accidentale). Dup eliminarea cauzelor polurii accidentale i dup
ndeprtarea pericolului rspndirii substanelor poluante n uniti sau zone adiacente,
conducerea unitii sau a seciei va informa sistemul de gospodrire a apelor asupra sistrii
fenomenului.
La solicitarea autoritilor de gospodrire a apelor, conducerea unitii va cere
subordonailor colaborarea cu aceste organe, n vederea stabilirii rspunderilor i a vinovailor
pentru poluarea accidental produs.
Conductorul unitii va emite o decizie privind componena colectivului constituit
pentru combaterea polurilor accidentale pe unitate, rspunderile i sarcinile acestora
(tabel nr. 1).

30

n lista punctelor critice din unitate, de unde pot proveni poluri accidentale (secii,
agregate, depozite, amenajri, mijloace de transport etc.) se vor meniona cauzele posibile
(accident, avarie, alt defeciune, manipulare, purjare, splare, ncrcare, descrcare) i faza n
care s-au produs, conform tabelului nr. 2.
Prin puncte critice se neleg punctele din cadrul unitii, unde se pot produce pierderi
de produse (semifabricate, intermedieri pe faze tehnologice, produse finite, combustibili sau
alte materiale-solide sau lichide), care, prin antrenarea n reelele pluviale, de alimentare cu
ap, canalizri, n sol sau evacuri directe n receptor natural, pot provoca poluri accidentale.
Programul de msuri i de lucrri aferente, pentru prevenirea polurilor accidentale, se
va elabora n conformitate cu lista punctelor critice din unitate, de unde pot proveni poluri
accidentale (secii, agregate, depozite, amenajri, mijloace de transport etc.) i va cuprinde
aciuni concrete precum: montri de vane, asigurarea capacitilor necesare pentru colectarea
pierderilor i pentru repomparea acestora n circuitul de folosire, nlocuirea de conducte sau
de instalaii uzate etc.
Programul se ntocmete n conformitate cu modelul din tabelul nr. 4.
La stabilirea echipelor de intervenie corespunztoare, pentru fiecare din punctele
critice (tabel nr. 5) se va avea n vedere s se includ persoane ce pot fi anunate n timp util i
a cror prestare s fie eficient. Lista dotrilor i a materialelor necesare pentru oprirea
polurii i lichidarea efectelor acestora (tabel nr. 6) se va elabora pe echipe de intervenie, cu
precizarea locului de unde se obin i a personalului de deservire a utilajelor centralizat pe
uniti.
Programul de instruire a lucrtorilor de la punctele critice i a echipelor de intervenie
(tabelul nr. 7) va cuprinde i frecvena simulrilor pentru verificarea nsuirii modului de
intervenie. Instruirea lucrtorilor va fi efectuat i la angajarea unor noi lucrtori. n acelai
mod se va proceda nainte de punerea n funciune a oricrei noi capaciti de producie,
dezvoltri, modernizri etc.
O atenie deosebit se va acorda stabilirii responsabilitilor pe fiecare conductoroperator al procesului tehnologic care poate produce poluarea accidental (tabel nr. 9). Lista
unitilor care acord sprijin (tabel nr. 8) n cazul apariiei unei poluri accidentale se va
elabora cu sprijinul sistemului de gospodrire a apelor i cu acordul scris al acestora.
n list se va nominaliza personalul de contact. Lista folosinelor de ap din aval pot fi
afectate de poluarea accidental produs de unitate (tabel nr. 10) se elaboreaz n colaborare
cu sistemul de gospodrire a apelor. Conducerile unitilor poluatoare au obligaia s
comunice fiele de poluani.

31

Tabelul nr. 1
Componena colectivului constituit pentru combaterea polurii accidentale
Nr.
Nume i
Funcie/
Adres
Telefon
Rspunderi
crt. prenume
loc de munc
Coordonarea lucrrilor
1.
pentru combaterea
polurilor accidentale
Coordonarea lucrrilor
2.
pentru combaterea
polurilor accidentale
ef
Coordonarea lucrrilor
compartiment
pentru combaterea
3.
protecia
polurilor accidentale pe
mediului
teren
Conductorul unitii,
L.S.

Tabelul nr. 2
Lista punctelor critice din unitate de unde pot proveni poluri accidentale
Locul de unde
Poluani poteniali
Nr.
poate proveni
Cauzele posibile ale
crt.
poluarea
polurii
Denumirea
Observaii
accidental
Fisurare conducte
Poate aprea n
Fluid foraj
tragere-mpingere
timpul forajului
Neetaneiti ale unor Fluid de foraj
Poate aprea n
Sistem de
zone de racord
Ap
timpul forajului
1.
circulaie fluid de
Apariia de fisuri n
Poate aprea n
foraj
Fluid de foraj
habele de lucru
timpul forajului
Fisurare furtune
Poate aprea n
Fluid de foraj
Rotary
timpul forajului
n timpul
Produse chimice
Magazia de
Spargerea sacilor,
depozitrii
2.
necesare tratrii
chimicale
spargerea butoaielor
manipulare
fluidului de foraj
incorect
Fisuri rezervoare i
Rezervoare
n timpul
3.
butoaie de depozitare Lubrifiani
lubrifiani
depozitrii
Spargeri
(uleiuri)
Conductorul unitii,
L.S.
Tabelul nr. 3
32

Fia poluantului potenial

Limite admisibile
Nr.
crt.

Denumirea
poluantului

1.

Fluide de foraj
(amestec de
ap 90 %+
Bentonit +
substane
chimice de
tratament)

2.

Lubrifiani
(ulei de
transmisie)

3.

Combustibil
(motorina)

3.

Bentonit

4.

C.M.C.

5.

NaOH

7.

Extract bazic
(AVALIG.C)

8.

Barit

Ap de
suprafa

Produse
petroliere max
0,1 mg/l STAS
4706-88
Produse
petroliere max
0,1 mg/l STAS
4706-88
Ca2+
max 150 mg/l
Fe2+
max
0,3-1mg/l
Mg2+
max50mg/l
Na+
max100mg/l
Na+
max100mg/l
Na+
Max 100mg/l
SO42max 200
mg/l
Ba2+
max 1mg/l
STAS 4706-88

Ap
potabil2

Ap
subteran

Periculozitate la
manipulri1
Msuri
Caracteristici
de
periculoase
precauie
necesare

Posibiliti de
combatere -ndeprtare
Mijloace
necesare4
3
Aciunea

Colectare

Lopei,
glei,
rumegu,
autocistern

Lichid
combustibil
Pi>45C

Msuri
PSI

Colectare

Lopei,
glei, nisip

Lichid
combustibil
Pi=45-55 C

Msuri
PSI

Colectare

Lopei,
glei, nisip

Colectare

Lopei,
glei

0
STAS
1372-91

0
STAS
1372-91

0
STAS
1372-91
Ca2+
max 150
mg/l Fe2+
max
0,3-1mg/l
Mg2+
max
50mg/l

0
STAS
1372-91
Ca2+
max 150
mg/l Fe2+
max
0,3-1mg/l
Mg2+
max
50mg/l

SO42max 200
mg/l
STAS
1372-91

SO42max 200
mg/l
STAS
1372-91

Colectare
Colectare
Colectare

Colectare

Lopei,
glei
Lopei,
glei
Lopei,
glei
Lopei,
glei

Conductorul unitii,
L.S.
1

Inflamabilitate, toxicitate prin ingerare-inhalare-atingere, interaciuni periculoase cu alte

substane;
2
n cazul cnd sursa este folosit pentru alimentarea cu ap potabil, iar n procesul de tratare
nu se obin modificri care s elimine poluantul;
3
Colectare, depozitare intermediar, limitare rspndire pe sol sau n ap, neutralizare,
absorbie, distrugere prin incinerare, biodegradare, emulsionare, lichefiere, depozitare
definitiv n condiii de securitate pentru ap i mediu;
4
n cazul denumirilor comerciale se va da compoziia chimic i ncadrarea n clasa
(categoria) de substane.

33

Tabelul nr. 4
Programul de msuri i lucrri n vederea prevenirii polurilor accidentale pentru1
Nr
crt

Msura sau
lucrarea

Scopul

1.

Controlul periodic
al utilajelor

Evitarea
deversrilor
accidentale de
fluide de foraj
i lubrifiani

2.

Verificarea
rezervoarelor i
butoaielor de
depozitare
lubrifiani

Evitarea
deversrilor
accidentale
lubrifiani

3.

Depozitarea
corespunztoare a
produselor chimice
n magazia de
chimicale

Evitarea
formrii de
soluii
chimice ce se
pot infiltra n
sol i n apele
subterane

Termene
ncepere
p.i.f.
- la
nceperea
forajului
- la intrarea
n schimb
-dup
executarea
lucrrii de
reparaii

Responsabiliti

- ef de formaie
- mecanic de
ntreinere

- responsabil de
instalaie
-mecanic pe schimb

- la intrarea
n schimb
- ori de cte
ori se aduc
produse
chimice
necesare
tratrii
fluidului de
foraj i se
execut
tratarea
fluidului de
foraj.

- ef de formaie
- laborant

Conductorul unitii,
L.S.
1

locul de unde poate proveni poluarea

Tabelul nr. 5
Componenta echipelor de intervenie

34

Obs.

Nr.
crt.

Funcie/
Nume i prenume

Adres

Telefon

Obs.

1.

ef de formaie

-personal operator
la sond

2.

Ajutor sondor ef

-personal operator
la sond

3.

Laborant

-personal operator
la sond

4.

Sondor

-personal operator
la sond

5.

Mecanic

-personal operator
la sond

-personal operator
la sond

6.

Responsabil de
instalaie
Conductorul unitii,
L.S.

Tabelul nr. 6
Lista dotrilor i a materialelor necesare pentru sistarea polurii accidentale
Denumire
Locul de unde
Cine deservete
Nr
utilaj /
provine (denumire utilajul (nume,
Cine asigur materialul
crt
material
secie/atelier etc.)
loc de munc)
Compartiment
Laborant
Aprovizionare societatea
1. Lopei
Secie foraj
contractoare a lucrrilor
Sondor
de foraj
2.

Glei

Secie foraj

Ajutor sondor ef
Sondor

3.

Nisip

Secie foraj

Mecanic

4.

Autocistern

ofer autocistern

Conductorul unitii,
L.S.
Tabelul nr. 7
Programul anual de instruire a lucrtorilor de la punctele critice
i a echipajelor de intervenie
Nr.
Data cnd va
Locul
Numele persoanei
Cine particip
35

crt.

avea loc
instruirea

Periodic

Sediu

care asigur
instruirea
ef compartiment
Protecia Mediului
Societatea
contractoare a
lucrrilor de foraj
- reprezentant
M.A.P.P.M.
- reprezentant O.G.A.

Personal deservire
instalaie de foraj

Conductorul unitii,
L.S.
Tabelul nr. 8
Nr.
crt.

1.

2.

3.

Responsabilitile conductorilor
Funcia/
Denumire
Secia
Nume i prenume
punct critic
Responsabiliti
conductor/operator
- coordonarea msurilor de
ef de formaie
evitare a deversrilor
Sistem de
accidentale;
Responsabil de
circulaie fluid
Foraj
- acioneaz pentru eliminarea
instalaie
de foraj
cauzelor polurii;
- acioneaz pentru eliminarea
Mecanic pe schimb
cauzelor polurii.
- coordonarea msurilor de
ef de formaie
evitare a deversrilor
accidentale;
Magazia de
Foraj
Laborant
- acioneaz pentru eliminarea
chimicale
cauzelor polurii;
Sondor podar
- acioneaz pentru eliminarea
cauzelor polurii.
ef de formaie
- coordonarea msurilor de
evitare a deversrilor
Responsabil de
Rezervorul de
accidentale;
instalaie
lubrifiani
Foraj
- acioneaz pentru eliminarea
i carburani
cauzelor polurii;
Mecanic pe schimb
- acioneaz pentru eliminarea
cauzelor polurii.
Motorist
Conductorul unitii,
L.S.

Tabelul nr. 9
Lista unitilor care acord sprijin
36

n cazul apariiei unei poluri accidentale

Nr.
crt.

Denumirea unitii

Adres

Telefon/fax

Persoana de
legtur

Conductorul unitii,
L.S.

Tabelul nr. 10
Lista folosinelor din aval care pot fi afectate
Nr.
crt.

Denumirea unitii

Adres

Telefon/fax

Profil de producie

Conductorul unitii,
L.S.

NOT: Rubricile cu numele personalului operator de la staie, adrese, numere de telefon din
tabelele 1, 4, 5, 6, 7, 8, 9 vor fi completate de beneficiar dup ce se va stabili prin licitaie
contractorul de specialitate (contractorul de foraj) ce va executa lucrrile de foraj la sond.
PROGRAMUL DE COMBATERE
A EFECTELOR POLUARII ACCIDENTALE
La producerea n incinta staiei a unei poluri accidentale, personalul care deservete
staia va lua msurile necesare eliminrii cauzelor polurii i pentru diminuarea acesteia:
37

a) la constatarea unei poluri accidentale a surselor de ap, pentru care nu s-a primit
comunicarea de avertizare din partea sistemului de gospodrire a apelor, angajatul unitii
care a observat fenomenul, anun imediat sistemul de gospodrire a apelor i conducerea
unitii;
b) la primirea avertizrii privind poluarea accidental a sursei de ap, angajatul
unitii, care a primit avertizarea, anun imediat conducerea unitii;
c) n ambele situaii, conducerea unitii dispune de urgen, personalul special
desemnat acestui scop, trecerea la realizarea aciunilor i msurilor proprii pentru limitarea
pagubelor care ar putea fi produse de deteriorarea calitii apei brute folosite la alimentare.
Personalul responsabil, nominalizat, realizeaz aciunile i msurile proprii prestabilite,
precum i analize de laborator, cu frecvena necesar i urmrirea concentraiei poluanilor n
sursa de ap, pn la trecerea undei de poluare i ncadrarea acestora n limitele standard;
d) la apariia n ap, la captare, a unor poluani, factorii responsabili nominalizai
execut:
- tratarea suplimentar a apei, pe durata prezenei poluanilor, n cazul cnd o astfel de
msur conduce la eliminarea acestor substane nedorite;
- urmrirea prin analize de laborator, a eficienei tratrii suplimentare;
- devierea, colectarea, neutralizarea sau distrugerea dup caz a poluanilor;
- avertizarea utilizatorilor de ap interni asupra modificrilor, eventuale sau certe, ale
calitii apei distribuite i, n cazuri deosebit de grave, a populaiei pentru a nu folosi apa,
temporar n anumite scopuri pentru but sau prepararea hranei sau a o folosi cu restricii ori cu
msuri de precauie, de exemplu fierbere;
- ntreruperea alimentrii cu ap a unor utilizatori interni care nu pot funciona cu
aceast ap, pe durata trecerii undei de poluare pe ru, n dreptul prizei de ap;
- alte msuri interne necesare diminurii sau eliminrii efectelor polurii;
- anun sistemul de gospodrire a apelor din zon asupra fenomenului de poluare
constatat la sursa de ap.
e) dac se prevede reducerea debitului captat sau se reduce efectiv acest debit,
conducerea unitii dispune: limitarea consumului intern pentru unele activiti, sectoare sau
secii de producie; intensificarea recirculrii la utilizatorii industriali; asigurarea cu prioritate
a consumatorilor eseniali i n primul rnd a populaiei;
f) la ncetarea (sistarea) polurii accidentale a apei la captare, precum i la ncetarea
aciunilor generate de acest fenomen, conducerea unitii dispune informarea sistemului de
gospodrire a apelor din zon;
g) imediat dup ncetarea efectelor polurii accidentale, conducerea unitii dispune
evaluarea pagubelor de folosire a apei brute poluate, n unitatea proprie i, dup caz, la alte
uniti alimentate prin sistemul propriu, informnd i autoritatea de gospodrire a apelor.
La incetarea activitatii, sonda de injectie apa de zacamant I 2 TAZLAU va fi
abandonat, iar lucrarile de desfiintare, vor face obiectul unui alt proiect. n acest caz, sunt
necesare a fi efectuate 4 dopuri de ciment pe intervalele: 1050 900 m, 810 710 m,
500 400 m i 100 0 m.

IX. Anexe piese desenate:

- Planul de incadrare in zona a obiectivului si planul de situatie, cu modul de
planificare a utilizarii suprafetelor;

38

- Planse reprezentand limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafata de

teren solicitata pentru a fi folosita temporar (planuri de situatie si amplasamente).
X. Anexe piese scrise:
- Aviz Primaria Zemes nr. 1 / 20.02.2013;
- Certificat de urbanism nr. 66 / 27.02.2013;
- Aviz AN Apele Romane Administratia Bazinala de apa Siret;
- Studiul geotehnic;
- Rapoarte de incercare ape (OMV PETROM SA ICPT Campina);
- Rezultate analize microbiologice pentru probe apa (OMV PETROM SA ICPT
Campina);
- Fise tehnice de securitate pentru substante potential poluante.

SC EXPERT SERV SRL

PLOIESTI

39