Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • TAT01 - Retele de Telecomunicatii

    Încărcat de

    Silvia-Andreea
    18 vizualizări13 pagini
    TAT01 - Retele de Telecomunicatii

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    TAT01 - Retele de Telecomunicatii

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    18 vizualizări13 pagini

    TAT01 - Retele de Telecomunicatii

    Încărcat de

    Silvia-Andreea
    TAT01 - Retele de Telecomunicatii

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 13
    1, RETELE DE TELECOMUNICATIE 1.1, Nofiuni preliminare Profesia de inginer, pe care ne-am ales-o, const in a proiecta obiecte ‘chnice, adic, obiecte ce prelungesc si amplific artificial calitaile naturale ale omului, De aceea, este bine sf constientizam faptil c& noi insine structuré gio functionalitate ce dovedesc 0 inaltd inginerie. Nu putini sunt bolnavii si infireit care continua s8 tiasca datorta unor organe artificale Dar oamenii, fe ei sindtosi sau mai pufin sindtosi, sunt fiinte sociale, mu pot duce 0 existent normal decdtinteractionnd, iar 0 componenté esenfialé a ‘acesteiinteracjiuni este schimbul de informafii. Pentrs aceasta, omul este Inzestrat cu organe de sim} si cu organe de actiune. Se stie ca suntem prevazafi cu cinci simturi exteme: vazul, auzul, mirosul, gustul si pipitul Dinire acestca cinci, numai primele dond ne servese pentra schimbul de informafi fa public; cellalte trei au o utiitae, ca si spunem aga, ceva mai intima. Mentionira e& avem si un simj inter, eu ajutoral ciruia suntem constienti de starea diverselor noastre organe interne, iar aceasta ne permite s&-i comunicim medicalui nostru, fn caz de boal, ce simptome maladive ayem, Ca organe de acfiune ne slujesc in primul rind bratele si vocea. Simful vizual gi cel auditiv se bazea2i pe existenja fn naturd a undelor, care ‘sunt vibrafii ale mediului ce au capacitatea de a se propaga in spatiu, ‘ransportdnd astfel informatie: vederea se datoreaza lumii, care este o und electromagneticé de foarte ina frecven{a, iar aumul se explica prin faptul 8 sunetele sunt unde acustice, adied, vibratii ale aerului eare ajung la turechile noastre. Putem vedea ochiul $i urechea ca pe niste traductori ce ‘transforma undele cletromagnetice, respectiv acustice, in excitafiispecifice ale nervilor afzciori, cei care due apo‘ informatia la sistemul nerves central (crcier si maduva spiniril) pe baza unor fenomene in esenfh eleetrochimic. ‘Simfurile noastre au performante limitate: ma putem vedea cu ochiul liber la distant prea mare, si nici mu auzim sunetele produse la oarecare depértare de noi. Din fericire, desigur, céci altminteri am fi coplesiti de affuxul informational! Totusi, avem nevoie si objinem informatie de la distante mai ‘mari deeét ne permit simfurile naturale. Ochelari, binocluri, Iunete, microscoape gi telescoape au fost inventate pentru a prelungi si intensifica vederea, dar ‘ransmisia informatie! la distanj& mar fi fost posibila daca fizicienii nu descopereau electromagnetismul. lar elementele din tabelul lui 2 La _aceasti disciplind, intitulati Tehnologii avansate de comunicajit”, vom studia efteva sisteme modeme de comunicafit ine fechipamente'de transmisiuni aflate in migeare eu diverse viteze, pundnd ‘accentul pe aplcajiile din domeniul transporturilor. in acest prim capitol, introducem gradat diverse notiuni prin care ne formam o imagine din ce tn ce mai precisa cu privite lace este 0 rejea de tclecomunicati 1.2, Sisteme de telecomunicafii Cel mai simpla sistem de telecomunicafii este cel de tip ,punct-la- punct si este reprezentat schematic in fig. 1. Ae Fig. L. Sistem de telecomunieafii de tip ,punct-le-punet® in punctele notate pe figuri cu A si B, situate geografic la distanfa unul de altul, trebuie si ne imaginam echipamente de emisic-recepfie; ounctele sunt legate fintre ele printrun canal de telecomunicafie. Sistemele de transmisiune de tip pnct-la-punet pot funcfiona in trei moduri, dupé cum urmeszl, Modul simplex {n modul simplex, unu! din puncte, si spunem, 4, doer transmit, in veme ce cellalt puns, B, mu face deedt si receptioneze. aga cum se araté in fig, 2. A oe Fig. 2. Sisters de telecomunicatie punct-la-punet functiondnd in modul simplex. 3 in fig. 2, punctal 4 transmite anunci cénd are ceva de transmis, iar punctul B ese mereu pe receptie. Modul semi-duplex {in modul semi-duplex, se transmite in ambele drecfi (de Ia A la B gi de la B In A, dar nu simultan: 0 parte din timp A transmite si B recepfioneaza, iar in restal timpulut B este cel care transmite iar receptioneazi, asa cum se araté in fig. 3 Fig. 3. Sistem de telecomunicafie punct-le-punet functiondnd in modu semi-duplex. ‘Modul duplex fn mocu! duplex, ambele puncte A si B transmit si recepfioneazi simultan, ag cum se art simboli In fg 4 a? % oi ——__—_———_ Fig. 4. Sistem de telecomuicafie punct-la-punct funcfiondnd in modul duplex. Un sister de telecomunicatie punct-ta-multipunct, sau de difuzare, poate fi reprezentat cain fig. 5. Be Bo Fig. 5. Sistem de telecomunicatie punct-la-roultipunct, sau de difuzare. 4 Intr-un asemenea sistem, un punct central, notat cu A, transmite informatie care este recepfionata de un numar de puncte B, B,,--,B,. Exemplul 1, Punctul A este 0 statie de emisie radio sau de televiziune care cemite in eter un semnal electromagnetic putemic, iar punctele B,, B,,-,B, ‘sunt receptoardle. Un sistem de telecomunicatie muitipunet-la-punct, sau cu acces ‘ultiplu, poste fi reprezentat ca in fig. 6. Caw & Bat be. Oy on Fig. 6. Sistem de telecomunicatie multipunct-la-punet, sau cu acces multiply, Intr-un sistem ca acesta, m puncte 2B, Bh, punctului 4, ullizénd un mediu comun de transmisiune. Exemplul 2, Punctele B, B,,--.B, sunt senzori distribuifi int-o anumiti zona geograficA de unde transmit informatie catre un punct A, unde aceastit informatie este colectut8, eventual prelucraté gi apoi transmis mai departe, utilizindu-se un sistem pnet-la-punet eare nu este aritat in figura. refea de telecomunicatie este o colectie de puncte, numite nodur, si de canale de telecorsunicaie care leaga inte ele aceste nodur, asfel incat ‘orice nod s& posta transmite informatie oricirui alt nod si sé poatt receptiona informatie de la oricare nod. Legitura dintre dou noduri este directa daca cle sunt conectate printr-ur canal de telecomunicafie care nu ‘maj trece si printr-un alt nod, gi este indireced fa caz contrar. Un exemplu simplu de refee este ardcat in fig. 7. > transmit informatie Fig. 7. Refea de teleconnanicatii, 5 Cu referire la fig. 7, vedem c& perechile de noduri (4,D), (C.D), (B.D), BQ), (DE), (EO), (EH $i EF) pot comunica intre ele direct, ca int-un icatie punct-la-punct. Toms, in exemplul dat, oricare ¢ comunica intre ele cu ajutorul unor noduri intermediare. ‘Astfel, nodurile 4 gi Hf pot comunica intre ele pe ruta A-D-E-H. Accasté legiturd este cea mai convenabila, implicdnd numarul cel mai mic de noduei intermediare; dar nodurile A si Hf pot fi conectate gi astel: A-D-B-G-E-H. Spunem 2 informatia transmisa din A ajunge in D into singuré etapa (in 1, englezi: single hop). Informatiatransmisd din A ajunge in FT parcurgéind ‘mai multe tape iin Ib. englezt: multiple hops). In matematicd. un graf de fluenjd, sau simpla spus graf, este 0 colectie de puncte, sau de noduri, legate inire ele prin muchii, sau aree. Este un mod natural de a reprezenta refelele de telecomunicafii prin grafur. Astfl, fig. 7 este un graf eu nodurile 4, B,-.,#f si ew aeele (4,D), (C.D), (BD), (B.G), (0.8), (EG), (EH) $B). Spunem: ct un graf este orientar daca arcele sale pot fi parcurse intr- un singur sens. in acest caz, reprezentim arcele prin sige Spunen: ef un graf este conectat dack din oricare nod se poate ajunge la orcate alt noc parcurgdnd numa arce ale sale fn sensul permis. Simplu spus, prin fopologia unei refele, injelegem graful cu care 0 puter reprezerta, Este o reprezentare foarte utils, dar simplificats, avénd in vedere ef fiecare nod este un echipament electronic avénd un grad oarecare de complexitate: de asemenea, figurim print-o simpla linie un canal de Comuinicayie care poate confine, pe ling’ mediul fizie, si echipamente lecttonice (de ex., repetoare). (0 refea de telecomunicafiiavand topologia in stea are un nod central coneetat eu 0 mulfime de alte noduri prin canale de comunicatie sugerind nigie raze, sau spifele de fa o oat. asa cum se ara in fig. 8. he eT nS Fig, 8. Refea de eleco:nunicati cu topologie in stea, ‘Nodul C poste transmite gi recepfiona informarie catre gi de Ia oricare din 4, dar oricare dintre avesce noduri periferice poate stabili o comuricajie cu cricare aitul numasi prin intermediul nodului central 6 C. (in Ib. englez’, acest nod central se numeste hub, care inseamn’ butuc de roati.) Exemplul 3. int-o rejea de telefonie fix, toate posturile telefonice dintr-un cartier de locuinte sunt legate prin canale numite imi de abonat lao central telefonicd local. Intr-o rea de telefonie mobila celulard, toate telefoanele ‘mobile (numite i staf mobile) aflate la un moment dat intt-o zona ‘geograficd relat restrins8, mumité celuld, sunt conectate prin canale radio {2.0 sae de baza, care este fixa si amplasata de obicei fn centrul celui © retea de telecomunicati avénd topologia de tip magistralt (in Ib. engleza: bus) are toate nodurile conectate la un mediu comun, aga cum se arata in fig. 9. Fig. 9. Refea de tlecomunicagii de tip magistrala. Un caz particular important de rejea magistral’ este rejeaua cu topologie in ine! (in Ib. englez&: ring), in care nodurile de la capete, A, si ,, Sunt conedate si direct, asa cum se aratl fn fig. 10. he Oe Meo he by Fig. 10. Retea de teleesmanicatii de ip inel 1.3. Rejele de telecomunicafii analogice si digitale Alexander Graham Bell (1847-1922) a brevetat telefonul im 1876. ‘Acesta era un sistem de transmisiune la distanja a vocii omenesti cu ajutorul ccurentului electric gi ar putea fi reprezentat ca ie tig. 1,19. Fig. 1. 10. Scherne primului ssitem de transmisiune telefonicd inventat de A. G. Bell. Acest sistem punct-le-punet Iucrdnd fa modul simplex este in esenja un circuit electric format dintr-o baterie clectrochimicd (nearitaté in figura) ce fumizeaza o tensiune electric& continud, un fir metalic (popular spus: 0 sirmal), un microfon si un difuzor. Cireuitul electric se inchide prin p&mént. Microfonul este un rezistor a cArui rezistentd electricd variazit in functie de presiunea serului, care la rindul ei variazi datoriti vorbirit; difuzoral transforma variafia curentului electric in vibratia unei membrane care reproduce Ia receptie vorbirea de la emisie. S-a observat ef se poate mari ‘considerabil calitatea transmisiei daca circuitul se inchide printr-un al doilea fir metalic tn loc de pamént. Primele refele telefonice aveau o topologie in stea, aga cum se arata fn fig. 1.11. Ae be Fig. 1. 11. Rofea telefoniea din epoca de pionierat a telefoniei In aceaepoct de pionirat a telefonei, care abonat era legat de o central telefon manila prin dou perehi de ire meaice, eae o preche alata Fiectrei direct ce transmisie (abonst-centas si cencal-abonat) Prin ridicarea aparatului telefonic din furcd, un semnal periodic de frecventi audio era transmis céire central, flicdnd s4 sune un clopofel. Centralista, auzind $i vazind clopofelul, rispundea, preluénd comanda de a stabili legitura cu un alt abonat. Utilizand 0 mas cu bome, centralista nu avea decit si dea cap in cap perechea de emisie, respectiv de receptic, a abonatului chemitor cu perechea de receptie, respectiv emisic, a abonatulut apelat pentru a permite celor doi s& vorbeasca inte ei. Desigur, la acea data, abonafii erau cunoscufi dup mume. Interesul cfienfilor pentru serviciul telefonic cressind repede, s-a dezvoltat si tehnica, Astfel, aparatele telefonice au fost prevazite cu discuri pentru formarea unor dese ‘numerice, iar prin introducerea in aparatul telefonic a unui sistem diferenfial de trecere de pe 4 pe 2 fire transmisia s-a putut realiza pe numai o singuri pereche de fire metalice in loc de dou. Prin aces sistem simplu, pot vorbi intre ei numai abonafii legati ia aceeasi cenirelé telefonicd. Prin conectarea intre ele a doud centrale telefonice, un abonat conectat Ia o centrald poate vorbi_ cu un abort conectat la cealalti centralé, aga cum se araté in fig. 1. 12. Canalul de legituré dintre cele dous centrale se numesteintercomunicate. Fig. 1. 12. Dowt centrale telefonice CTI si CT2 conectate prin intercomunicajie. Am figurat un canal telefonic print-o singura lini Sa presupunem cd fiecare din cele dowa reele legate fntre ele prin intercomunicajie are un mumét de m abonati iar intercomunicatia poate asigura n conale independente, pe ficcare dintre accstea putindu-se desfisurao eonvorbire telefoneh, Intucit nodes de comonicare ale abonafilor intervin alestor si necorelat, putem avea cazul in care nici un abonat din prima rejea nu doreste si comunice cu un abonat din a doua rejea, $i reciproc: intercomunicatia este complet neutlizatS. Celalalt caz extrem este acela in care fiecare din cei m abonafi din prima rejea doreste s8 telefoneze unui abonat diferit din cea de a doua rejea: atunci intercomunicafia este solicitaré la maximum. ea trebuind si asigure m canal independente. Indiferent cu ce mijloace tehnice si materiale este realizaté intercomuniceta, 2a costs bani mulfi, iar preful de cost este si el unul din 9 factorii de care proiectantul trebuie si find seama. De aceea, pe baze statistice, m se slege mult mai mic decdt m. Principiul expus rimane valabil daci in loc de numai dous refele telefonice locale, sunt interconectateintre cle oricat de multe, asa cum se i intémpla in realitate. $& observ acum %, ints-0 conversatie telefonicd in care intervin cel pufin dow centrale, vem Tnfotdeauna un canal de transmisie compus din tei secfumi: 1) de 1a primul abonat ping la centrala local, 2) intercomunicatia dintre cele dows centrale, gi 3) de la a doua centrala pana la celalt abonat. Porjiunee de Ia abonat pani la centrale telefonic& local se nameste line de abonat gi este fix, Portiunes dlintre centrale poate fi insé oricare din cele 1 canale ale Iniercomumicates, care sunt alocate aleator in functie de necesita. De acece, 0 astel de rejea se numesterejea cu comutaje de circuit. ‘Semnalul voeal generat de un microfon fn care se vorbeste este un semnal analogic real. Din punct de vedere fizic, el este un curent electric variabil in timp. Un semnal analogic real poate fi reprezentat ca 0 functie _y=5(@), unde variabila independents este de natura timpului si poate Tua orice valoare pe axa mumerelor real, iar variabila dependent y poate lua orice valoare intr-un interval compact (y,,.),]. Desigur e orice semmal ‘vocal particular va incepe s& aiba valori diferite de zero la un timp 17, si ‘va inceta si iba valori diferte de zero la un timp =f, cu f,

    S-ar putea să vă placă și