Sunteți pe pagina 1din 9

Ciclonul

tropical

Generalitati
Ciclonii tropicali reprezinta o categorie de fenomene violente, cu
caracteristici specifice. Uraganul sau taifunul nu sunt decat nume locale ale
acestor fenomene. Un ciclon este, in esenta, o depresiune o zona de
presiune atmosferica foarte joasa care se formeaza deasupra apelor calde
ale oceanelor, in zona cuprinsa intre cele doua tropice. Este format dintr-o
mas mare denoriifurtunoicare, datorit unui sistem devnturi circulare
puternice se rotesc tridimensional n form de spiral n jurul unui centru, (n
sens retrograd n emisfera nordic i n sens direct n cea
sudic).Energiaciclonului provine din degajarea decldurprovenit
dincondensareala altitudine avaporilordeapformai la suprafaa oceanului.
n senstermodinamic, un ciclon tropical poate fi considerat omain termic.

Ce sunt si cum actioneaza?


Toi ciclonii tropicali sunt zone depresiune atmosferic sczut, msurat la nivelul
solului. Presiunile nregistrate n centrul ciclonilor sunt cele mai mici care se ntlnesc
la suprafaaPmntuluilanivelul mrii.Vaporii de ap formai la suprafaa oceanului au
odensitatemai mic dect a aerului, cam 62%, ca urmare ei se ridic. La ntlnirea
unei zone de aer cu temperatur mai mic ei condenseaz, eliberndcldura latent
de condensare. Aceasta se face treptat cu nlimea, ca urmare temperatura aerului
din ciclon crete n jurul axei ciclonului. Cu excepia temperaturii aerului din imediata
apropiere a suprafeei oceanului, care este determinat de temperatura suprafeei
apei, zona din interiorul ciclonui este mai cald dect cea din jurul su.n centrul
ciclonui se gsete o zon lipsit de vnturi i precipitaii, numitochiul
ciclonului(ochiul furtunii), furtuna desfurndu-se aparent n jurul su. Ochiul unui
ciclon tipic are un diametru de 30- 60kmi poate fi nsorit sau acoperit de nori. Prin
contrast, cele mai puternice vnturi se ntlnesc chiar la marginea ochiului.

Clasificare
n funcie de intensitate i de locul n care se produc, ciclonii tropicali
sunt cunoscuti sub diferite denumiri ca:
-uragan, vnt cu viteza de 30- 50m/s (sau orice vnt care, atingnd
12grade Beaufort, provoac distrugeri). Iniial,
termenuluragandenumea doar ciclonii tropicali dinMarea Caraibilor;
-taifun;
-furtun tropical;
-furtun ciclonic;
-depresiune tropical.

Scara Beaufort
Scara Beauforteste o scarempiricpentru
descriereavitezeivntuluibazat pe aspectul observat al mrii. Denumirea sa
complet esteScara Beaufort a forei vntului. Viteza vntului poate fi
msurat precis cu unanemometrui exprimat n metri pe secund,
kilometri pe or sau noduri. Era ns util o estimare a vitezei vntului doar
printr-o singur observaie a efectelor vntului asupra mrii. n acest scop,
n1805amiralulFrancis Beaufort (1774-1857) a elaborat o scar destul de
precis pentru aprecierea vitezei vntului, scar care a permis o mai bun
informare n marin. Scara are 12 grade Beaufort. Estimarea gradului privind
fora vntului se face pentru media vitezei vntului pe o durat de 10minute,
iar viteza vntului se msoar la nlimea de 10metri. n acest sens,
estimarea vitezei rafalelor de vnt pe scara Beaufort este improprie. Simbolul
unitii pe scara Beaufort est bf.

Fort Descriere
a

Nodu Km/h
ri

Starea mrii

Calm

sub 1

sub 1

Marea e caoglinda

Adiere uoar

1-3

1-5

Unde care seamn cu siajul petilor, fr


spum.

Briz uoar

4-6

6 - 11

Unde care nu se sparg.

Vnt slab

7 - 10

12 - 19

Valurifoarte mici. Crestele cu aspectsticlos,


care ncep s se sparg.

Vnt moderat

11 - 15

20 - 28

Valuri mici (max. 1,5m), cu creste care se


rostogolesc, formnd pe alocuri "berbeci".

Vnt tare

16 - 20

29 - 38

Valuri mijlocii (1,8- 2,5m), cu creste care se


sparg, eventual cu mprocri.

Vnt foarte tare

21 - 26

39 - 49

Valuri mari, cu creste care se sparg i


mproac.

Vnt puternic

27 - 33

50 - 61

Valuri mari (pn aproape de 4m), marea e


plin de spum.

34 - 40

62 - 74

Valuri mari (6-7,5m), cu creast arcuit.

41 - 47

75 - 88

8
9
10

Vnt foarte
puternic
Furtun
Furtun
puternic

48 - 55

Valuri cu nlimea de 10m, care se rstoarn.


Valuri foarte nalte (max. 12m) i violente.
89 - 102 Suprafaa mrii este alb i frmntat.
Vizibilitatea este redus.

Pe pmnt
Fumul se nal vertical.Frunzelenu se
mic.
Fumul indic direcia vntului. Unele
frunze tremur. Girueta nu se
orienteaz dup vnt.
Se simte adierea pe fa. Girueta ncepe
s se orienteze. Frunzele fonesc din
cnd n cnd. Pavilionul i flamura ncep
s fluture uor.
Drapeleleflfie. Frunzele se mic
continuu. Grnele ncep s se clatine.
Se ridic praful.Rmurelelese mic
vizibil. Grnele se onduleaz. Flamura
se ntinde, lund o poziie orizontal.
Arborii mici se leagn. Vrful tuturor
arborilor se mic.
Se aude uieratul vntului. Folosirea
unei umbrele devine dificil. Srmele
telegrafice uier.
Toi arborii se mic. E greu de naintat
mpotriva vntului.
Unele ramuri se rup.Autovehiculelei
pierd direcia.
Cldirileuoare sunt afectate.
Copacii sunt scoi din rdcin. Cldirile
sunt afectate.

Taifunurile

Taifunurile sunt fenomene meteorologice extreme care se manifest ca nite ciclonuri


de origine tropical care i ating maximul de dezvoltare n partea de nord a Oceanului
Pacific. Din punct de vedere meteorologic, un taifun este considerat a fi un ciclon tropical
care crete pn la dimensiuni maxime, de regul n vestul prii de nord a
Pacificului.Conform clasificrii internaionale, taifunurile sunt acele ciclonuri extrem de
puternice ale cror vnturi depesc viteza de 128 kilometri pe or. Turbionul de aer al
taifunurilor se rotete n sensul acelor de ceasornic atunci cnd acestea apar n emisfera
sudic i contra sensului acelor de ceasornic n cazul taifunurilor din emisfera nordic.
Taifunurile pot deveni att de puternice deoarece apele calde ale Pacificului
nmagazineaz o cantitate uria de energie. Zonele cele mai afectate de taifunuri sunt
Asia de Sud-Est i Marea Chinei. Anual au loc circa 25-30 de taifunuri care se manifest
prin vnturi foarte puternice, furtuni violente i ploi devastatoare. Cel mai puternic taifun
nregistrat pn n prezent a fost taifunul Haiyan care a atins viteza de 314 kilometri pe
or nainte de a devasta arhipelagul filipinez pe data de 8 noiembrie 2013. Taifunul care a
fcut cele mai multe victime omeneti a fost taifunul Nina, care n anul 1975 a provocat
moartea a peste 100.000 de oameni n China.

Furtunile tropicale
Furtuna tropicala reprezinta un sistem meteorologic compus dintr-un grup de vijelii cu
descarcari electrice si vanturi ale caror viteze se incadreaza intre 63 si 119 km/h.Furtunile
tropicale iau nastere din asa numitele depresiuni tropicale, in care viteza vantului este sub 63
km/h. Majoritatea se formeaza deasupra apelor calde ale oceanelor din zonele tropicale. In
aceste regiuni aerul umed si cald se ridica formand o zona de presiune scazuta si dand
nastere unor furtuni cu tunete si fulgere. aerul care se deplaseaza spre centrul de presiune
scazuta trece pe deasupra apelor calde ale oceanului si este umezit la randul sau, intretinand
astfel furtuna.Pe masura ce aerul cald si umed se ridica vaporii de apa condenseaza si
formeaza nori si ploaie. Cand vaporii condenseaza se elibereaza energie. Aceasta energie se
numestecaldura latenta, sau caldura de condensare, si reprezinta cantitatea de caldura care
este absorbita sau eliberata de o substanta cand aceasta trece printr-o schimbare de faza in
acest caz transformarea vaporilor in lichid.O furtuna este ca un motor caloric. Caldura latenta
alimenteaza o furtuna si o intensifica. Aceasta se va intensifica atat timp cat aerul cald si
umed va circula catre centrul ei, care, in schimb va continua sa-l atraga. In plus, schimbarea
directiei si vitezei vantului cu altitudinea trebuie sa fie mica ( mai putin de 27 km/h ) astfel
incat caldura din interiorul furtunii sa ramana in centru.

Uraganul Katrina-2005
Uraganul Katrinaa fost unuragancare s-a format pe23 august2005, n timpul sezonului de
uragane dinAtlanticdin acel an i care a cauzat distrugeri masive nStatele Unite ale Americii, pe
coastaGolfului Mexic. Majoritatea pagubelor materiale i a pierderilor de viei omeneti au fost
localizate n oraulNew Orleans, care a fost inundat dup ce sistemul de diguridin zon a cedat;
n unele cazuri, la mult timp dup ce furtuna avansase deja spre continent.Alte distrugeri au avut
loc n stateleMississippiiAlabama, la distane de pn la 160km de centrul furtunii. Cel puin 1
836 de persoane i-au pierdut viaa din cauza Uraganului Katrina i a inundaiilor care au urmat,
acesta fiind cel mai mortal uragan din SUA de dupUraganul Okeechobee din 1928. Pagubele
materiale produse de Katrina sunt estimate la 81,2 miliarde dedolari americani(la nivelul anului
2005), cele mai mari pagube produse de un uragan dinistoria Statelor Unite. Eecul catastrofal al
sistemului de protecie al oraului New Orleans a declanat anchete imediate n cadrul Corpului de
Geniu al Armatei SUA, deoarece aceast instituie are responsabilitatea, prin mandat al
Congresului, de a proiecta i construi sistemele de protecie