STEFAN CEL MARE

tefan al III-lea, supranumit tefan cel Mare (n. 1433, Borzeti - d. 2 iulie 1504, Suceava), fiul
lui Bogdan al II-lea, a fostdomnul Moldovei ntre anii 1457 i 1504. A domnit 47 de ani, durat care
nu a mai fost egalat n istoria Moldovei. n timpul su, a dus lupte mpotriva mai multor vecini, cum
ar fi Imperiul Otoman, Regatul Poloniei i Regatul Ungariei. Biserici i mnstiri construite n
timpul domniei sale sunt astzi pe lista locurilor din patrimoniul mondial.

Prezentare general
Calitile de om politic, strateg i diplomat, aciunile sale pentru aprarea integrit ii rii i
iniiativele pentru dezvoltarea culturii au determinat admiraia contemporanilor, acesta devenind un
erou popular n tradiie.
Papa Sixtus al IV-lea l-a numit "Athleta Christi" (Lupttor pentru Hristos).
Grigore Ureche l descrie astfel n cronica sa: "Fost-au acest tefan, om nu mare la statu, mnios, i
degrab a vrsa snge nevinovat: de multe ori, la ospee omoria fara giude . Amintrelea era om
ntreg la fire, neleneu i lucrul su tia a-l acoperi i unde nu gndeai, acolo l aflai. La lucruri de
rzboaie meter, unde era nevoie, nsui se vria ca vzndu-l ai si s nu ndrpteze i pentru
aceia raru rzboiu de nu-l biruia i unde-l biruiau alii nu pierdea ndejdea c tiindu-se cdzut gios
se ridica deasupra biruitorilor. Mai apoi, dup moartea lui i fiul su, Bogdan-vod, urma lui luase
de lucruri vitejti cum se tmpl: den pom bun roade bune or s ias."

nceputul domniei
Coroana lui tefan cel Mare

Dup uciderea tatlui su Bogdan al II-lea de ctre Petru Aron, tefan vine cu oastea sa, ajutat
de Vlad epe, domnul rii Romneti. Dup nfrngerea lui Petru Aron n "tina de la Doljeti", la
12 aprilie i la Orbic pe 14 aprilie 1457 - merge la Suceava i pe locul ce se chema cmpia Direptii,
lng cetatea de scaun, ntreab pe cei de fa, dac le este cu voie s le fie domn. Adunarea, n frunte
cu mitropolitul Teoctist, boieri, trgovei i ostai, proclamar pe tefan ca domn legiuit al Moldovei.