Sunteți pe pagina 1din 5

In numele tatalui: statul roman, prins la mijloc in batalia pentru brevetele unui

inventator
Mihai Mincan,

Urmasii lui Ion St. Basgan, ale carui descoperiri au revolutionat tehnica forajului petrolier, duc o lupta surda
pentru mostenirea inventiilor parintelui. Daunele uriase nu puteau fi solicitate daca unul dintre mostenitori, fost
parlamentar, nu initia o lege al carei prim beneficiar a si devenit.
Personajele. Mai intai, Ion Basgan. Fost senator PNL, un domn cu stare, care, in prezent, a dat in judecata
compania Petrom si statul roman. Miza: drepturile de autor pentru trei inventii, realizate de tatal sau, Ion St.
Basgan, in perioada interbelica. Suma ceruta, peste 975 de milioane de euro. Ca sa-si usureze situatia, Basgan a
fost unul dintre initiatorii, in 2008, a unei legi care sa-i deschida drumul spre solicitarea in instanta a
despagubirilor fabuloase.
Apoi Sorin Basgan. Ultimul fiu al inventatorului Ion St. Basgan, fugit din Romania, in 1986. In prezent, are
domiciliul la Lausanne, in Elvetia. Spune ca nu a fost instiintat de fratele sau vitreg, Ion Basgan, de procesul
deschis impotriva statului roman. Intre timp, a devenit si el parte din cauza juridica.
In fine, al treilea personaj, cel mai important: inginerul Ion St. Basgan. In anii '30, acesta a realizat o serie de
inventii ce aveau sa schimbe definitiv teoria si practica in domeniul forajului petrolier. Solutiile romanului
permiteau forajul la mare adancime, iar marile puteri mondiale, printre care Uniunea Sovietica si America, s-au

si grabit sa foloseasca noile aplicatii. Concret, inventia consta in descoperirea metodei actuale de foraj folosita
in intreaga lume, care permite atingerea unor adancimi de 10.000 - 15.000 de metri cu costuri substantial reduse
fata de sistemul anterior, forajul deviat oblic, ce nu putea ajunge la adancimi mai mari de 2.000 m de metri.
Pentru Basgan insa, in afara renumelui generat de inventia noii metode, nu avea sa urmeze decat o lunga
prigoana din partea regimului comunist. A devenit tatal a doi baieti, Ion si Constantin, iar dupa moartea primei
sotii, s-a recasatorit si a mai avut un urmas, Sorin. A trait izolat in Bucuresti, a scris mai multe lucrari stiintifice
si a murit in anonimat in 1980.
Conflictul surd: ,,A simtit banii"

Ion St. Basgan cu familia: Angela Basgan (in stanga sa), iar, pe randul de sus, de la stanga la dreapta, cei trei
copii: Ion I. Basgan, Constantin I. Basgan si Sorin I. Basgan
Astazi, numele familiei Basgan revine in atentia publica, insa in niciun caz asa cum si-ar fi dorit inventatorul.
Fiul cel mare, Ion Basgan, fost politician, si mezinul Sorin, rezident elvetian de ani buni, se afla intr-o batalie
crunta, cu atacuri sub centura si jigniri personale, pentru banii potentiali pe care i-ar putea obtine din metodele
brevetate de tatal lor.
Prinsi intr-un conflict surd pentru obtinerea drepturilor succesorale, Ion si Sorin viseaza in secret la o victorie in
procesul intentat societatii Petrom si Ministerului de Finante, pentru exploatare fara plata drepturilor de autor a
inventiilor tatalui lor.

La 6 ianuarie 1998, Ion Basgan, la momentul acela membru PNL, ajuns in partid dupa fuziunea cu aripa
,,Campeanu", se prezinta la un notar din Capitala. Scopul era legat de masa succesorala ramasa de pe urma
tatalui sau, inventatorul Ion S. Bazgan. In cadrul procedurilor notariale, Ion Basgan prezinta un document,
inregistrat in 24 decembrie 1997, ce atesta renuntarea la orice pretentie din partea fratelui sau mijlociu,
Constantin, cetatean roman cu domiciliul in Germania.
,,Nici vorba de asa ceva. Fratele meu nici macar nu a stiut vreo secunda ca au fost demarate discutiile pentru
mostenirea tatalui nostru", riposteaza astazi mezinul Sorin Basgan, si el fugit din Romania, in perioada
comunista, in prezent cetatean elvetian, cu domiciliul la Lausanne.
Din biroul aflat la doi pasi de sediul propriei firme de transport, fostul senator Ion Basgan rasuceste, nu fara un
oarecare aer victorios, actul care, spune dansul, confirma ,,minciunile" fratelui mai mic. Pe hartia cu semnatura
olografa si autentificata notarial se poate citi declaratia data de Constantin Basgan, prin care acesta renunta, fara
vreo pretentie materiala, la disputarea mostenirii tatalui. ,,Pana la disputarea mostenirii, fratele meu Sorin nu a
avut nicio doleanta. Acum se arata interesat pentru ca a simtit mirosul banilor. Nu vreau un nou scandal gen
Dolanescu, dar ma voi lupta cu el", explica nervos politicianul.
La momentul deschiderii succesiunii, senatorul PNL Ion Basgan a omis complet alte doua persoane din lista
mostenitorilor: pe Sorin Bazgan si pe mama acestuia din urma, Angela Bazgan, cea de-a doua sotie a
inventatorului. ,,Mi-au transmis verbal ca nu au nicio pretentie", explica Ion Basgan.
,,Domnul fost senator a deschis procesul in 2009, fara a ne anunta. Am incercat sa luam legatura cu firma de
avocatura care-l reprezinta, dar n-am primit niciun raspuns", declara, in 2013, Sorin Basgan, in publicatia
elvetiana ,,Le Temps".
,,Initiator", dar si ,,beneficiar direct al legii"
Certificatul de mostenitor autentificat in 1998 a ramas nefolosit vreme de 10 ani. Ion Basgan era detinatorul
unei averi impresionante, mare parte obtinuta de pe urma unei firme de transport, iar averea mostenita era mai
degraba derizorie: mobilier de uz casnic si fosta casa a tatalui, situata in sectorul 4 al Capitalei. Insa, pe 25
martie 2009, Ion Basgan completeaza la notariat lista bunurilor ce urmau a fi mostenite cu un element nou:
drepturile de autor de pe urma a trei brevete de inventie apartinand tatalui sau.
Este vorba despre o ,,Metoda pentru imbunatatirea randamentului forajului rotativ", un "Aparat rotativ pentru
forare puturi" si o ,,Metoda de foraj, utilizand ciocanul Rotary". Imediat dupa acest moment, Ion I. Basgan a
intentat un proces societatii Petrom si statului roman, pentru utilizarea celor trei inventii, vreme de jumatate de
secol, fara plata drepturilor de autor. Miza: peste 975 de milioane de euro.
Deschiderea procesului nu ar fi fost posibila fara un episod semnificativ petrecut in Parlament. Pe finalul
mandatului sau de senator, Ion I. Basgan a initiat, alaturi de alti 41 de parlamentari, un proiect care avea sa se
transforme in Legea 214 din octombrie 2008, care completa legea deja existenta privind asigurarea respectarii
drepturilor de proprietate industriala.
Concret, legea din 2008 avea efectul similar actelor normative emise pentru retrocedarea imobilelor confiscate
de regimul comunist: prevedea recuperarea daunelor materiale create prin confiscarea abuziva a drepturilor de
autor pana in 1989. In plus, prin lege, reclamantul era scutit de taxa de timbru necesara unei asemenea
revendicari. ,,Am fost initiatorul legii, este adevarat. Sunt si un beneficiar direct, dar in situatia mea sunt alte
cateva milioane de romani", admite Ion I. Basgan.

Procesul ,,Petrom", doar primul pas

Ion Basgan, fost senator PNL FOTO: ADEVARUL


Primul termen al procesului contra Petrom si statul roman a avut loc pe 24 septembrie 2009. Imediat, in cauza a
facut cerere de intrare in nume propriu si Sorin Bazgan, ca potential mostenitor al tatalui.
Procesul este doar primul pas juridic pentru asa-zisa recuperare a unor sume imense. Potrivit lui Ion Bazgan, o
eventuala decizie favorabila a instantei din Romania ar redeschide procesul cu principalele companii petroliere
din America, locul unde tehnologia inventata de Ion Bazgan a fost cel mai des folosita. Un astfel de proces a
fost pierdut in anii 1960 chiar de inventatorul roman. In cazul in care actiunea juridica ar fi redeschisa, daunele
solicitate de Ion I. Basgan sunt de domeniul fabulosului: 8.600 de miliarde de dolari. Toti banii ar urma sa
ajunga, spune politicianul, "in cercetarea romaneasca, dupa ce, atat eu, cat si avocatii, ne luam cota cuvenita".
Un notar controversat
Actiunea de succesiune a fost deschisa de Ion I. Basgan la cabinetul notarial al Gabrielei Gaspar, sotia lui
Axinte Gaspar, judecator la Curtea Constitutionala, in perioada 2004-2013. In jurul numelui Gabrielei Gaspar au
planat, de-a lungul anilor, numeroase suspiciuni, legate de criteriile pe baza carora au avut loc numirile ce-i
compun traseul profesional.

In timpul mandatului de ministru al Monicai Macovei, Gaspar a fost una dintre persoanele date in judecata
pentru presupuse ilegalitati in actiunea de investire notariala. Procesul declansat de Macovei a fost castigat, in
final, de Gabriela Gaspar. De la acel moment si pana la cererea de pensionare, aprobata anul trecut, Gaspar a
indeplinit functia de judecator la Curtea Suprema. Ion I. Basgan afirma ca a ales-o pe Gabriela Gaspar la
recomandarea unui "bun prieten, procuror". Este vorba despre Gheorghe Diaconescu, fost procuror general al
Romaniei, aflat in conducerea Procuraturii Militare Bucuresti, inainte de 1989.