Madutza_bc

1.Anatomia clinica a faringelui-rapoarte laterale.faringele este un tub musculo-membranos

cu lungime de 14cm,ce in timpul deglutitiei se scurteaza cu 6-7 cm,avand directie veritcala
si este situat inaintea coloanei vertebrale si
inapoia foselor nazale, a cavitatii bucale si laringelui,
de la apofiza bazilara (baza ceaniului)-superior si
pana la C6 (margine inf cricoid) inferior,unde se continua cu esofagul.
Are aspect de jgheab deschis anterior,comunicand cu fosele nazale prin orificiile coanale,cu
cavitatea bucala prin istmul gatului si cu laringele prin la nivelul orificiului superior al
laringelui.
Sinusurile piriforme continua inferior hipofaringele cu esofagul.
Structura:de la interior la exterior
-stratul mucos ce cuprinde elementele limfatice ale lui Waldayer si foliculi solitari,
-aponevroza faringiana(schelet al faringelui si suport ptr muschii constrictori),
-stratul muscular intern(longitudinal)-stilofaringianul , palatofaringianul,salpingofaringianul,
-stratul muscular extern(dispozitie circulara)-constrictorul superior,mijlociu si inferior,
-adventicea
Rapoarte:
Exofaringeposterior-cu coloana vertebrala prin spatiul retrofaringian care la copil perzinta ggl lui Gillette
in dreptul rinofaringelui, ce se continua cu spatiul retrofaringian,
anterior-rap cu fosele nazale,orofaringe,laringe,
lateral-faringele cefalic-cu spatiul maxilo-vertebro-faringian divizat in spatiul glandular
extern ce cuprinde parotida si spatiul cervical subglandular
spatiul subglandular este impartit de buchetul lui Riolan(musculo ligamentar cu
insertie pe apofiza stiloida)si aripioara faringiana a lui Toman Ionescu in 2 compartimente:
comp posterior(retrostilian) ce contine pachetul vasculo nervos al gatului,nervii
IX,XI,XII,simpatiucl cervical si lantul ganglionar jugulo-carotidian;
comp anterior(prestilian) contine prelungirea faringiana a glandei parotide,artera
carotida externa,avand raport cu loja amigdaliana si plexul venos perifaringian.

Rinofaringele(cavum):
peretele superior corespunde sinusului sfenoidal si apofizei bazilare prezentand amigdala
faringiana a lui Luscka ce determina patologie inflamatorie si care involueaza la pubertate.

peretele lateral-se deschid trompele lui Eustachio ce permit comunicarea cu urechea

medie,inapoia lor gasindu-se 2 fosete profunde ale lui Rosenmuller.
Launirea peretelui sup cu cel post se afla amigdala peritubara a lui Gerlach.
Peretele inf corespunde unei linii orizontale ce trece prin regiunea palatina,formata din valul
palatin si istmul nazo-faringian delimitat de val,pilierii posteriori si peretele post al faringelui.
Orofaringele:
pe peretele lateral se gaseste loja amigdaliana intre pilierul anterior si posterior de forma
triunghiulara,limitata inferior de baza limbii si santul gloso-amigdalian.Lojele sunt ocupate de
amigdalele palatine.
Posterior-capul axisului si foliculi limfatici diseminati.La nivelul bazei limbii situata inapoia
V-ului lingual se gaseste amigdala linguala a lui Francke,indaratul foselor glosoepiglotice,delimitate de repliurile gloso-epiglotice laterale si median.
Hipofaringele:
peretele anterior cu un orificiu ce face comunicarea cu laringele si fata post a pecetelui
cricoidului pana la marginea inf a C6.
Peretele post este curb,prezinta 2 santuri numite piriforme,ce se deschid larg in timpul
deglutitiei permitand trecerea alimentelor prin esofag.
2. Anatomia si fiziologia cercului limfatic Waldeyer.Inelul limfatic a lui Waldayer este
alcatuit din amigdala faringiana a lui Luscka,amigdalele tubare Gerlach,amigdalele palatine si
amigdala linguala a lui Francke.
Elementele inelului reprezinta organe limfoide secundare ce produc limfocite
timodependente(t), ce au rol in imunitatea celulara sau limfocite timoindependente(b) cu rol in
imunitatea umorala producand anticorpi ca imunoglobuline:IgG,IgA,IgM,si accesoriu
IgD,IgE.
Faringele reprezinta primul releu in impactul cu mediul ext participand activ la procesele de
aparare.Tesutul limfoid faringian este dezvoltat in copilarie, spre pubertate, involuand cu
pastrarea numai a migdalelor palatine ce-si mentin capacitatea de aparare.Contribuie la
mecanismele de stergere a clonelor contra propriilor proteine prin recunoasteraselfului de
non-self.Prin functia imunitara cu fagocitarea bacteriilor,determina rezistenta agresiunii
microbiene locale sau externe.

Cu timpul insa saturatia infectioasa a amidalelor devine nociva, devenind porti de intrare a
germenilor cu declansarea de reactii neuro-endocrine si alergice,cuprinse in cadrul infectiei de
focar adeno-amigdalian.
3.Angina banala.(erotematoasa si eritemato-pultacee).Angina acuta eritematoasa este o
afectiune inflamatorie faringiana cu caracter sezonier,avnd etiologie virala,prin aceasta
explicandu-se caracterul contagios.
Ang.virala,precede pe cea eritemato-pultacee,virusul pregatind calea infectiei bacteriene
datorita scaderii capacitatii de aparare locala, cu cresterea virulentei germenului si aparitia
exudatului pultaceu sau a germenilor din stare saprofita pentru a deveni patogeni.
Factori favorizanti:clima rece si umeda,stare generala deficitara,scaderea apararii
organismului diverse colectivitati.
Simptome:debut brusc,frison,febra,cefalee si chiar convulsii la copilul mic,senzatie de
uscaciune in gat,disfagie dureroasa cu otalgie reflexa
Palpare:hipertrofia ggl subdigastrici,cu proces de periadenita.
Bucofaringoscopic:congestie difuza a mucoasei faringiene,cu hipertrofia amigdalelor si un
edem al valului si al luetei.Dupa cateva zile poate apare si exsudat fibros in criptele
amigdaliene.In evolutie se poate complica cu suprainfectie bacteriana cu aparitia de angina
eritemato-pultacee,laringite si traheo-bronsite acute.
Tratament:
local prin antisepticegenerale:Faringosept,Strepsils,Hexoral,prisnite
si general simptomatic prin:antitermice si antiinflamatorii generale:
Aspirina,Paracetamol,vitaminoterapie,regim igieno zaharat.
Angina acuta eritemato-pultacee:etiologie microbiana, cel mai frecvent implicat fiind
streptococcul beta hemolicitc,stafilococul,pneumococul,bacilul Fiedlander.
Simptome:febra 39 grade,disfagie dureroasa cu otalgie reflexa, alterarea starii generale.
Bucofaringoscopic:hipertrofie amigdaliana cu exsudat pultaceu important, cu depozit galbui
cremos, pe amigdala aderenta se poate transforma in aspect pseudo-membranos,ulcerativ
,sanguin sau ulcero-necrotic.
Respiratia poate avea aspect fetid.Palpare:adenopatie subangulomandibulara dureroasa din
cauza periadenitei. Ex.bacteriologic identifica microbul.Fromula sanguina:leucocitoza cu
neutrofilie si cresterea titrului antistreptolizinelor in infectiile streptococice.Se poate complica
in forma cu streptococ beta hemolititc cu glomerulonefrita acuta,RAA,cardita
reumatismala.Tratament:local,general cu antibiotice conform antibiogramei:Penicilina G
injectabila 2-4 mil ui/zi timp de 7 zile dupa care se administreaza Moldamin 600.000 i la copil
si 1200000ui/zi la adult a 7 zi ai a 14 zi.frecvent:Amoxiklav si Amoxicilina timp de 5-7 zile
sau Cefalosporine gen II,III, 1-2 prize timp de 5 zile.In formele recidivante si in cele de

infectie de focar cronic amigdalian se recomanda amigdalectomia la 3-4 sapt de la puseul

acut.
4.Anginele din bolile de sange.Imbraca diverse aspecte clinice asemanatoare cu angina acuta
eritemato-pultacee sau cu anginle ulcerative profunde.Sunt afectiuni acute ale faringelui,
neutropenizante, ce scad rezistenta organismului cu exacerbarea virulentei
germenilor.Manifestarile bucofaringiene pot apare ca semne de debut ale aacestoe
afectiuni,necesitand o atenat investigare hematologica ptr diagn si terapia corecta ulterioara
mai ales la formele prelungite.Angina cu monocite din mononucleoza infectioasa-se datoreaza
virusului Epstein-Barr.Debut la tineri prin angina cu manifestari generale si locale banale,pe
fondul careia apare exsudat pultaceu, apoi ulceratii si necroze ce determina odinofagie si
disfagie,adenopatie cervicala asociata,hepatosplenomegalie si
conjuctivita.Hemoleucograma:leucocitoza cu limfomonocitoza 40-60%.Reactia Paul Bunell
Hanganitiueste pozitiva si pozitivarea ei diferentiaza afectiunea de leucemii limfoide sau
afectiuni virale.Evolutie:2-3 sapt, cu o vindecare lenta favorizata de vitaminoterapie si
administrarea de antibiotice ptr prevenirea infectiilor.Angina din leucemia acuta:angina
eritematoasa sau ulcero-necrotica bilaterala cu adenopatii multiple cervicale, axilare,
inghinale ce nu sunt inflamatorii, neavand astfel tendinta la
supuratii.Simptome:astenie,anemiedatorat unui sindrom hemoragic caracterizat prin
hemoragii profuze amigdaliene,gingivale sau bucale,epistaxis.Hemograma:leucocitoza 100300.000/mmc cu aparitia de celule anormale mieloblastice sau limfoblastice.Punctia medulara
clarifica diagnosticul.Tratamentul:angina cu antibiotice,antiseptice locale faringiene,evitanduse badijonarile locale ce sunt traumatizante.Agranulocitoza sau maladia Schultze:angina
grava, cu scaderea granulocitelor,dar posibil si cu afectare concomitenta a celor 3 serii
medulare.Nu prezinta adenopatie.Agranulocitoza apare in urma unor intoxicatii
medicamentoase ca si radiatiile x sau radiatiile atomice ce determina atingere medulara
toxica.Sdr infectios este grav-angina cu ulceratii profunde amigdaliene, cu sfaceluri bilaterale,
ce se pot extinde si spre val si pilieri.Nu prezinta adenopatie sau hepatosplenomegalie,iar
hematologic prezinta scaderea granulocitelor.Febra poate persista mult timp, putand apare si
subicter.Evolutia este letala in 1-2 ani, cu posibile remisiuni temporare clinice si
hematologice.Tratament:antibiotice si antiseptice faringiene,afectiunea de baza fiind rezolvata
de hematolog si prin transplant medular.
5.Anginele ulceroase superficiale.Intereseaza stratul epitelial.Angina herpetica origine
virala si evolutie ciclica.Debuteaza brutal, cu febra 40-41 garde, stare generala alterata,
disfagie foarte intensa.Bucofaringoscopia:roseata difuza pe pilieri si amigdale,deasupra carora
se gasesc mici vezicule albe sidefii ce se ulcereaza, apoi se pot acoperi si de false
membrane.Nu exista adenopatie cervicala,coexistand herpesnazo-labial.Evolutie favorabila cu
vindecare spontana dupa 7 zile.Tratament:simptomatic.Un herpes extins pe fond de adenopatii
multiple si cu o durata prelungita,poate suspiciona SIDA.Angina aftoasa produsa prin
transmiterea infectiei cu predilectie de la produsele lactate infectate.Se caracterizeaza prin
febra moderata, dureri ale membrelor, greata,varsaturi diaree.Bucofaringoscopic:vezicule albe
cenusii pe fata interna a obrajilor, limba, valul palatin, amigdale cat si faringo-laringian.Pot
apare eroziuni superficila.Tratament:gargarisme si antiseptice locale, badijonari cu nitrat de
argint 4% sau clorura de zinc 10% grabind procesele de cicatrizare si diminuarea

durerii.Angina din zona Zoster se localizeaza ades pe ramificatiile nervului glosofaringian,

unilateral, de-a lungul caruia apar vezicule mici, polimorfe,situate pe un fond eritematos,
prezentand un lichid clar.Prezinta febra, adinamie, si hiperestezie in teritoriul nervului
afectat.Eruptia veziculara dispare in aproximativ 2 sapt, sialorea reflexa si nevralgia putand
persista mai mult.Pot fi afectate ramuri si din nervul VII si X cranian.Tratament:vitamina B1
in doza de 100 mg i.m, Vitamina B 12 1000 gamma zilnic/7 zile, antalgice si fizioterapie ptr
combaterea nevralgiei.Herpangina-det de virusul Coxsackie A avand frecventa crescuta
vara.Debuteaza cu febra, cefalee,anorexie,adinamie.Bucofaringoscopic:vezicule cu continut
rosietic,situat pe val, lueta si amigdale.Acestea pot deveni eroziuni rotunde, acoperite cu
depozit fibrinos alb-cenusiu si insotite de stomatita.Eroziunile se vindeca spontan in 5-7
zile.Pemfigusul apare la nivel faringian sub forma unor eruptii buloase, cu continut seros sau
hemoragic, ce se sparg si determina ulceratii superficiale.Sunt f dureroase, fara febra,se
vindeca spontan.
6.Anginele din bolile infectioase.Angina scarlatinoasa apare in cursul scarlatinei, fie de la
debut fie la sf sapt a treia-determinata de streptococul beta hemolitic.Debut:enantem rosu
aprins al mucoasei faringiene si al amigdalelor ce sunt hipertrofiate si prezinta exsudata
pultaceu.Limba e initial alba, apoi devine depapilata,zmeurie.Dupa 2-3 zile apare exantemul
caracteristic.General:greata,varsaturi,febra,frisoane.La sf sapt a treia poate apare o noua
angina ca sindrom infectios secundar.Exista o forma grava de scarlatina maligna la care
aspectul bucofaringoscopic evidentiaza leziuni amigdaliene de tip ulceronecrotic.Tratament:penicilina si local dezinfectante uzuale.Angina rubeolica-aparitia pe langa
enantem si exantem a unei adenopatii multiple cervicale si occipitale.La aceste angine se
aplica un tratament simptomatic si antiseptic faringian.Angina rujeolica precedata de un catar
acut al cailor respiratorii superioare si inferioare cu asocierea unui enantem si exantem
caracteristic.Enantemul este reprezentativ in special la nivelul valului palatin sub forma de
pete rosii inchise, precedat de petele Koplick ce apar langa deschiderea canalului Stenon si
dispra inaintea aparitiei exantemului cutanat.Angina micotica reprezentata in special de
Candidoza este o afectiune ce apare tot mai frecvent in ultimul timp datorita starii deficitare
imunitare a indivizilor,consumul excesiv de antibiotice.Ulterior, pot apare infectii micotice la
intreg tubul digestiv si laringe ce pot complica unele leziuni bucofaringiene ca lichenul plan si
leucoplazia,deasemenea administrarea indelungata de antibiotice cat si iradierea pentru
diferitele afectiuni neoplazice pot favoriza candidoza.Bucofaringoscopic:depozite mici
albicioase, ce prin indepartare lasa ulcer eritematos.Simptome:disfagie si jena
dureroasa.Tratament:local,antiseptice si solutie ce schimba ph-ul cat si
antimicotice(Nizoral,Diflucan).De asemena se incearca tratarea unor afectiuni ce potenteaza
candidoza(diabet,tratament prelungit cu imunosupresoare.
7.Anginele ulcerative profunde.(ulcero necrotice).Angina ulceroasa Moure(amigdalita
lacunara ulceroasa acuta) se intalneste in special la tineri.debut:insidios,usoara odinofagie.Ex
faringelui:ulceratie necrotica la nivelul polului superior faringian, insotita frecvent de
adenopatie.Evoluita este in general de 10 zile.Tratament:badijonaj local cu sol de clorura de
zinc aplicata dupa prelevarea exsudatului si antibioterapie.Se indica amigdalectomia dupa o
luna de la puseul acut ptr prevenirea recidivelor.Amigdalita fuzospirilara(angina PlautVincent-Simanovski)-ulceratie pseudo-membranoasa circumscrisa situata pe mucoasa

faringelui,gingii si in cavitatea bucala, cu aspect de stomatita.Se intalneste in special al

tineri,dupa boli infectioase, avitamonoze,infectii locale, cauzate unei asocieri fuzospirilare
Vincent la flora obisnuita.Debut:insidios,stare febrila,cefalee,astenie,disfagie
dureroasa.Localizare unilaterala,insotindu-se frevvent de adenopatie
subangulomandibulara.Bucofaringoscopia:hipertrofia si congestia amigdaliana, cu un depozit
albicios la nivelul polului superior,circumscris si usor detasabil, ce in cateva zile se detaseaza
spontan, lasand o suprafata necrotica, sangeranda, cu marginile neregulate.Ex
bacteriologic:ptr difenetierea ulceratiei cu difteria,luesul primar,neoplasmul amigdalian cat si
hemoleucograma ptr bolile de sange.Tratament:sol antiseptice locale,gargarisme,adm de
antisptice faringiene,vitaminoterapia si antibioterapia ca in trat anginei eritemato-pultacee.
8.Angine cu false membrane-determinata de angina difterica si mai rara de alte angine
ca cea streptococica,stafilococica,pneumococica.Se caract prin:sdr focal amigdalian:angine
cu false membrane ce sunt aderente la amigdala hipertrofica si inflamata, ce prin inlaturare
ulcereaza si sangera, sdr general-alterarea starii generalr,febra
ridicata,astenie,anorexie,tahicardie.Exista si forme grave ce determina complicatii
laringiene,nevrite sau miocardite.Diagnosticul se bazeaza pe sdr toxic, falsele membrane ce
depasescsuprafata amigdaleisi confirmarea bacteriologica.Tratament:seroterapie 40.00060.000 ui/zi in formele grave in asociere cu antibiotice: Penicilina G injectabila 2-4 mil ui/zi
timp de 7 zile dupa care se administreaza Moldamin 600.000 i la copil si 1200000ui/zi la adult
a 7 zi ai a 14 zi.frecvent:Amoxiklav si Amoxicilina timp de 5-7 zile sau Cefalosporine gen
II,III, 1-2 prize timp de 5 zile, tonicardiace, antiinflamatorii,tratament local.
9.Amigdalita cronica.-inflamatie cronica a amigdalelor palatine in special manifestata sub 2
forme:amigdalita cr hipertrofica-in special la copii,amigdalita cr scleroasa ce corespunde unei
situatii a sistemului limfoid amigdalian si care este caracteristica adultilor.Rolul dominant in
cronicizare il joaca infectia cu cei 2 factori favorizanti:terenul limfatic si alergic.In amigdalita
cronica hipertrofica:hiperplazia tesutului limfoid prin hiperactivitate functionala a foliculilor
limfoizi amigdalieni, avand o hipertrofie moale amigdaliana.Dupa fiecare proces inflamator
amigdalian, amifdala va creste in dimensiuni, amplificand jena respiratorie si al deglutitie.In
timp, amigdala ajunge la o saturatie de germeni, cu stocare in cripte si devine dintr-un organ
de aparare, un organ patologic,rezrrvor de germeni,un adevarat focar infectios.Se produc
modificari in structura amigdalei, cu aparitia unui tesut scleros amigdalian.Amigdala se
transforma intr-o amigdala cronica hipertrofica dura,datorata sclerozei s atrofiei
limfatice.Simptome diferite in functie de varsta:copil-volumul amigdalian creste determinand
jena respiratorie amplificata si de concomitenta vegetatiilor adenoide.Se produc angine
repetate, cu asocieri de pusee acute de laringita,traheo-bronsica, ce determina modificarea
vocii,tulburari respiratorii,tuse seaca.Adult-posibil aparitia unor amigdale reduse de volum,
dar cu dopuri de cazeum in cripte.In cazul asocierii cu hipertrofie, cu adenopatie voluminoasa
cervicala, necesita explorare pentru excluderea unei tumori maligne epiteliale sau a unui
limfom malign.In amigdalita scleroasa si criptica tesutul limfoid este redus cu cripte si
cazeum, cu septuri fibroase si scleroase ce traverseaza amigdala.Clinic:angine acute periodice
si posibile complicatii.In perioadele latente,bolnavul prezinta odinofagie,miros fetid,tuse
seaca,stare de oboseala.Exista posibilitatea existentei unei mici zone necrotice ce tradeaza un
abces intraamigdalian.Tratament:gargarisme cu antiseptice si antibiotice,badijonari cu solutie

de clorura de fier sau criptoliza cu laser.In cazul nereusitei acestor tratamente, amigdalectomia
ramane ca tratament de electie.
10.Infectia de focar amigdaliana-clinic +laborator.-Reprezinta o afectiune inflamatorie
nesupurativa legata adesea de o angina cu streptococ beta hemolitic de grup A.Clinic:dureri
surde la nivelul regiunii scapulo-humerale,lombare,articulatiilormembrelor, o stare de
oboseala cronica si fatigabilitate.Bucofaringoscopia:amigdale palatine de marimi diferite, dar
care la palpare cu spatula pot evidentia aparitita dopurilor de cazeum sau secretie gleroasa in
criptele amigdaliene.Paraclinic:VSH peste 15-20mm/h, fibrinogenul peste 2,5 g/l, titrul ASLO
peste 200 u, prezenta sau nu a proteinei C reactive, sumarul de urina ce poate arata
albuminurie, hematurie si cilindrurie.(ex:RAA,nefrita).
11.Complicatiile anginei acute-supuratiile spatiului retrostilian-este situat in spatiul
retrostilian, avand un grad de gravitate crescuta, datorita raportului cu artera carotida
interna.Dezvoltarea se face pe seama ganglionilor latero-cervicali jugulo-carotidieni superiori,
infectia provenind cel mai ades de la o angina cu etiologie frecvent streptococicasau
stafilococica.Clinic:febra 39-40 grade persistenta,starea generala se modifica,disfagia se
accentueaza, poate apare torticolis cu inclinarea capului si imobilitatea sprepartea
bolnava.Palparea regiunii sterno-cleido-mastoidiene este
dureroasa.Bucofaringoscopia:bombarea peretelui lateral al faringelui, cu impingerea
anterioara si mediastinala a lojei amigdaliene.Volutia:catre supuratie in 8-10 zile, cu tendinta
spre exteriorizare cervicala sau faringiana a puroiului sau prin abcedarea si a celorlalti
ganglioni jugulo-carotidieni, dand nastere la adenoflegmonul laterocervical.Pot apare
complicatii hemoragice prin erodarea arterei carotide sau tromboflebita de vena jugulara
interna si mai rar fuzarea infectiei spre mediastin cu mediastinita.Tratament:chirurgicaldrenajul colectiei pe marginea anterioara a muschiului SCM, dupa prealabila confirmare prin
punctie, introducandu-se o mesa iodoformata.Se administreaza antibiotice, antiinflamatorii,
antitermice si antalgice.
12.Complicatiile la distanta ale anginelor sunt:-acute, de etiologie bacteriana:septicemia,
bacteriemia si septicopiemia;-toxice-prin difuziunea toxinelor la distanta;-Fluxionare si
degenerative,determinate de infectia de focar cronica amigdaliana sau prin reincalzire,sub
forma de RAA,nefrita si endocardita.Septicemia amigdaliana-grava complicatie a nginelor
acute,este rara dat antibioterapiei energice disponibila in prezent.Poate avea etilogie
polimicrobiana cu punct de plecare de la o angina acuta sau monomicrobiana(anaerob) cu
punt de plecare de la focar amigdalian ulcero necrotic.Propagarea se face direct prin
intermediul circulatiei venoase sau prin contiguitate, in afectarea ggl si in continuare a
peretelui venos jugular.Clinic:brusc febra si frison,facies teros,sdr hepato-renal,torpoare,delir
sau semne din determinarile septice secundare ca in abcese
cerebrare,hepatice,pulmonare,articulare.Diagnostic:hemocultura si accesriu prin insamantari
si antibiograma.Tratament:trebuie sa fie energic conform antibiogramei.Administrare
antibiotice in asociere cu hialuronidaza, heparina si antiinflamatorii tip cortizon,intr-un
serviciu specializat de boli infectioase.Anginele si RAA:in general anginele preced cu cateva
zile aparitia RAA.Intervine un mecanism toxic , alergic streptococic, cu determinare de
anticorpi specifici antistreptolizinici, ce in timpul unei noi angine creste in cantitate

determinand o reactie inflamatorie fluxionara la nivelul articulatiilor, parenchimului renal sau

cord.Tratament:antibiotice si antiinflamatorii de tip cortizonic.Rolul amigdalectomiei este
prevenirea acestor complicatii de focar.Anginele si nefrita:Glomerulonefrita poststreptococica
debuteaza brutal:sdr edematos,sdr urinar(oligurie cu albuminurie,cilindrurie si hematurie
macroscopica)Tratament:repaus la pat,trat igieno-dietetic si amigdalectomie sub protectie de
antibiotic dupa trecerea puseului acut de nefrita.
13.Flegmonul(abcesul )periamigdalian-reprezinta supuratia tesutului conjunctiv lax situat
intre capsula amigdalei si peretii lojei.Supuratia este intrafaringiana,produsa prin trecerea
geremnilor prin capsula-cea mai frecventa complicatie a anginei la adult.Flora incriminatastreptococul beta hemolitic la care se asociaza frecvent anaerobi.Localizare-2 formeFlegmonul anterior(intre amigdala palatina si pilierul anterior)cu bombarea pilierului anterior
si impingerea amigdalei in jos si indarat,cu bombarea valului palatin de partea leziunii si
edemul luetei.In caz de necroza se elimina un puroi cremos si foarte fetid. -flegmonul
posterior(intre amigdala si pilierul posterior)cu bombarea pilierului posterior si impingerea
amidalei hipertrofiate,cu depozite purulente,edemul luetei.Clinic:debut la 2-3 zile de la
aparitia anginei eritemo-pultacee, cu accentuarea disfagiei, a durerii unilaterale,otalgiei
reflexe si uneori trismus.Odata cu constituirea colectiei vocea capata ton nazonat,durerea se
accentueaza, apare hipersialoree, trismus, disfagie intensa cu febra,frison,cefalee,halena
fetida.Regiunea cervicala de partea afectata este impastata si dureroasa.Diagnostic:confirmat
prin punctie si diferential sancru luetic, tumora amigdaliana infectata, anevrismul carotidei
interne, abcesul ultimului molar si tumorile spatiului intermaxilar.Tratament:chirurgical
precedat de punctie in punctul de maxima bombare.Se asociaza antibioterapia timp de 10 zile
apoi se recomanda amigdalectomie la 2-3 saptamani de la puseul acut.
14.Adenoidita acuta-cronica.Adenoidita acuta-inflamatia banala a amigdalei lui Luschka,
intalnita la sugar si copilul mic, in asociere cu rinita acuta si laringo-traheo-bronsita acuta cu
evolutie de aproximativ o saptamana.Simptome-sugar-febra mare 39-40 grade, agitatie,
respiratie rapida, eventual convulsii.Obstructia nazala face dificila alimentatia.Rinoscopia
anterioara-prezenta unei rinorei purulente, ex bucofarincoscopic aratand scurgerea mucopurulenta, ca o perdea pe peretele faringian posterior.La copilul mare-datorita scuregerilor
muco-purulente poate determina afectiuni ale cailor respiratorii.Are caracter recidivant, in
special in sezonul rece determinand in timp hipertrofia si hiperplazia formatiunii si posibila
complicare cu abcesul retrofaringian.Tratament:repermeabilizarea foselor nazale-administrare
de antiseptice si vasoconstrictoare(ser efedrinat 3%) sub forma de instilatii nazale,
antitermice(paracetamol-supozitoare)si in caz de complicatii locale antibioterapie.In caz de
adenoidite trenante sau repetate se recomanda adenoidectomia in afara puseelor acute, insa
dupa varsta copilariei-varsta minima 8 luni.Adenoidita cronica-este hiperplazia amigdalei lui
Luschka insotita de infectia cronica, denumita popular polipi.Limfantismul si infectia sunt
factorii ce predomina in formarea afectiunii.Limfantisul-stare constitutionala caract prin
hiperplazia limfoida generala cu micropoliadenopatie,tegumente si mucoase
palide,anemie,tulburari tiroidinene.Se insoteste la copilul mare si de o amigdalita cronica
hipertrofica.Clinic:sindrom de obstructie nazala, cu rinoree si perdea muco-purulenta pe
peretele posterior al faringelui, cu tulburari respiratorii mai ales nocturne pana la apnee
nocturna.Copilul respira bucal,vocea este nazonala si sforaie noaptea.Apar in timp modificari

ale masivului facial si ale partilor moi ale fetei, cu retroprognatism, bolta ogivala, dentitie
vicios implantata, piramida nazala subtire-facies adenoidian.Lipsa de ventilatie a trompei
antreneaza otite seroase cu hipoacuzie de transmisie.Bucofaringoscopia congestie
permanenta a pilierilor anteriori, cu hipertrofia amigdalei palatine.Rinoscopia posterioara ca si
tuseul cavumului evidentiaza formatiuni tumorale moi,boselate, ce ocupa plafonul si
obstrueaza orificiile obstructie nazala, otite seroase,apnee de somn,manifestari ca infectii de
focar), adesea necesitand si amigdalectomia.
15.Afectiunile rinofaringiene acute ale copilului-vezi sub 14+amigdalitele acuteintereseaza in special amigdalele palatine-cauza-imunitate deficitara.Agenti implicatistafilococ,streptococ,haemophilus.Clinic:senzatie de corp strain,durere la inghitire,otalgie
reflexa,modificarea vocii, posibila adenopatie ganglionara cervicala, febra, cefalee.
Buofaringoscopia-hipertrofie amigdaliana cu congestie intensa,cu depozite purulente posibile
la nivelul criptelor. Tratament:local-antiseptice si antiinflamatorii plus
antibioterapie.Amigdalita acuta linguala-rara aparuta la pacientii amigdalectomizati ca o
reactie hipertrofica compensatorie limfatica sau dupa leziuni de corp strain sau
alimnte.Clinic:disfagie la baza limbii cu otalgie reflexa,durerea e exacerbata de fonatie sau
mobilizarea limbii.posibila coexstenta a edemului glotic si adenopatiei subanguomandibulara.
16.Fibromul rinofaringian-tumora localizata la nivelul nazofaringelui, ce prin dezvoltare
poate determina o simptomatologie grava.Este denumita si tumora sangeranda a pubertatii
masculine, intre 9-20 ani.Tumora se situeaza in cavum, in portiunea sfeno-etmoidala, cu
extindere spre rino-farnige,fosele nazale,sinusuri, orbita si rar endocraniu.Anatomopatologic:tumora neteda, rosie,uneori boselata, la palpare avand o consistenta renitenta sau
dura.Poate prezenta mici eroziuni, dar nu ulcereaza.Insertia este sesila, pe cadrul coanal,fata
inf a sfenoidului sau aripa interna a apofizelor pterigoide.Microscopic:fibroangion avand vase
fara pereti proprii realizand adevarate lacuri sangvine ce determina sangerari la cele mai mici
traumatisme.Poate debuta prin sndrom de obstructie nazala unilaterala, ce apoi se poate
bilateriza si prin epistaxisuri determinand anemie.Rinoscopie ant:congestie,staza si uneori o
prelungire nazala a tumorii.Rinoscopia posterioara:masa tumorala cu aspectul
specific.Examenul clinic se completeaza prin radiografii ale masivului facial, angiografie
selectiva carotidiana extena, ce permite embolizarea retrograda a tumorii cat si CT.Diagnostic
diferential:vegetatiile adenoide,chisturile de retentie,sarcomul,polipul sinusocoanal.Tratament:chirurgical-exereza tumorii pe cale transfaciala cu diminuarea hemoragiei
prin embolizari selective,ligatui vasculare,tratament hormonal si hemostatic.
17. Cancerul de rinofaringe-simptomatologie, tratament.-apare la varsta adulta.Punctul de
plecare este cel mai frecvent peretele lateral al faringelui, inspecial in foseta
Rossenmuller.Clinic-4 modalitati de debut ce se pot intrica-debutul adenopatic maifestat prin
tumefierea ganglionilor cervicali, in special jugulo-carotidieni superiori, ce devin
ficsi,nedurerosi;-debutul rinologic-coriza unilaterala si obstructie nazala,rinoree mucopurulenta cu striatii sanguinolente;-debutul otic-simuleaza diferite grade de afectare otica, de
la simplu catar la otita supurata, prezentand hipoacuzie de transmisie unilaterala, acufene, cat
si otalgie reflexa, tenace si rebela la tratament;-debutul neurologic-sindrom cefal-algic in
casca sau durere localizata in vertex,nevralgie pe una din ramurile nervului trigemen.Cel mai

frecvent afectat este oculomotorul extern datorita apropierii sale de varful stancii.Daca
afectarea nervului oculomotor este asociata cu cea a trigemenului determina sindromul
Gradenigo.Prin adenopatia satelita jugulo-carotidiana superioara pot fi afectati ultimii 4 nervi
cranieni.In invazia valului palatin apare triada Trotter:diminuarea mobilitatii valului,tulburari
auditive si nevralgii de trigemen.In perioada de stare, devine voluminoasa si det o supuratie
nazala, semne tubo-timpanice,putandu-se extinde spre fosele nazale si etmoid determinand
tulburari de vedere,paralizii ale nervului oculomotor.De asemenea determina sdr Jacoud ce
evoleaza cu oftalmoplegie,amauroza si nevralgie trigeminala, iar in fazele terminale pot fi
prinsi toti nervii cranieni determinand sdr Garcin.Cand invadeaza peretele lateral faringian
accentueaza semnele auriculare,prin invazia fosei zigomatice determina trismus.Tratamentul
tumorilor rinofaringienew este preponderent radio-chimio-terapic.Chirurgia se adreseaza
adenopatiilor latero-cervicale, in care se practica evidare ganglionara radicala,urmata de
radioterapie la distanta,prognosticul ramanand moderat.Modern, ptr a iradia cat mai putin
tesuturile sanatoase din jurul tumorii se practica radioterapia locala(brachiterapia).
18.Cancerul de amigdala palatina.-epiteliomul de amigdala palatina debuteaza insidios, cu
o jena amigdaliana,senzatie de corp strain, otalgie reflexa si adenopatie
subangulomandibulara.Poate apare ulceratie la nivelul amigdalei ce se poate extinde spre
pilieri si faringe.In perioada de stare, aspectul tumorii este burjonata, ulcerata, sangeranda la
atingere, dura la palpare,Disfagia se accentueaza, apar semne de impregnare
tumorala.Diagnostic pozitiv-clinic,biopsie,CT.Prognostic mai bun la polul superior al
amigdalei, cel de pol inferior putand invada baza limbii si faringele.Dg diferential:anginele
ulcero necrotice Plaut-Vincent, de anginele din bolile de sange si de anginele
cronice(tbc,lues).Tratament:extirparea largita a amigdalei palatine urmata de evidarea
ganglionara si tratamentul complementar radio-chimioterapic.Limfoepiteliomul evolueaza
mai lent, amigdala avand aspect de masa moale, vegetanta, cu adenopatie cervicala bilaterala,
avand un grad de malignitate crescut.
19.Cancerul de hipofaringe.-sunt in general epitelioame care afecteaza sinusurile piriforme
si mai rar peretele posterior.Clinic:apare disfagie progresiva pana la stop alimentar, sialoree,
otalgie reflexa, adenopatie latero cervicala,disfonie si tulburari respiratorii(cand prinde gura
superioara a laringelui.Diagnostic:laringoscopie indirecta, endoscopie, CT si confirmare histopatologica prin biopsie.Tratament:complex,caracterul limfofil al tumorii determina extirparea
monobloc a tumorii prin faringo-laringectomie partiala sau totala, evidare ganglionara
radicala, urmata de radio-chimioterapie.Tratamentul cu Metronidazol imbunatateste
rezultatele radioterapiei.
20.Corpi straini faringo-esofagieni.-oprirea unui corp strain la nivelul faringelui si
esofagului apare mai ales la copii, mai rar la adultii cu tulburari de deglutitie, edentati, cu
tulburari psihice.Natura corpilor straini-de la alimente si pana la diferite obiecte inghitite
accidental(monede, bolduri).Acestea se opresc in faringe,adesea la stramtoarea superioara a
esofagului, datorita volumui si neregularitatilor.Leziunile determinate sunt la nivelul
mucoasei, putand duce la perforarea peretelui,cu determinarea unor complicatii
septice(supuratii cervicale si mediastinale, pleurezii,fistule) sau perforatii
vasculare.Simptomatologia-polimorfa-un corp strain mai voluminos, in hipofaringe sau la

stramtoarea superioara a esofagului poate determina crize de sufocare sau sincopa

reflexa.Cand sunt mai mici, ei determina durere pasagera, o senzatie de greutate, o jena cu
iradiere interscapulara.Disfagia mecanica sau dureroasa, reprezinta semnul cardinal,
depinzand de marimea corpului, cat si de reactia de inflamatie si spasmul local.In timp corpii
straini determina ulceratii si infectii locale, cu alterarea starii generale, accentuarea disfagiei,
sialoree,fetiditate.In situatia producerii perforatiilor, dispar semnele de supuratie sau semnele
toxicoseptice generale grave, ca urmare a intalarii spuratiei mediastinale.Rx simplu sau
baritat, esofagoscopia-precizeaza diagnosticul.Largirea spatiului retroesofagian, vizibil
radiografic arata o colectie retro-faringo-esofagiene.La nivelul dispensarului medicalcalmarea pacientului cu fenobarbital, se poat administra antispastice, ca atropina, se incepe
terapia cu antiinflamatorii si antibiotice.In spital-extragerea corpului strain pe cale naturala
prin esofagoscopie.Extractia chirurgicala se face in caz ca nu se rezolva prin esofagoscopie pe
cale cervicala, toracica sau abdominala in functie de localizarea corpului strain.Drenaj si
antibioterapie pentru evitarea complicatiilor septice.
21.Anatomia clinica a foselor nazale-perete extern-in partea superioara este alcatuit din
partea interna a apofizei maxilarede osul lacrimal si de labirintul etmoidal.Dedesubt se gaseste
fata interna a maxilarului superior, continuat indarat de lama verticala a palatinului si apofiza
pteriogoida a sfenidului.Pe peretele extern se observa 3 lame osoase suprapuse denumite
cornete(superior,mijlociu si inferior) care delimiteaza cu peretele lateral al foselor nazale 3
spatii numite meaturi in care se deschid orificiile cavitatilor anexe ale foselor nazale.La
nivelul meatului mijlociu se deschid sinusurile maxilare,sinusul frontal si celulele etmoidale
anteroare.La nivelul meatului inferior se deschide orificiul sinusului
sfenoidal.coanale.Determina infectii permanente:adenoidite acute,corize
repetate,otite,laringite, traheo-bronsite.Amigdala afringiana are rolul de a produce Ig A, IgM,
IgG.Tratament:extirparea vegetatiilor adenoidiene chirurgical(in caz de
22.Anatomia lcinica a sinusurilor fetei-maxilare,frontale,etmoidale-sinusul maxilar este
sapat in maxilarul superior si se deshide in meatul mijlociu.Are forma de piramida .Baza
piramidei corespunde peretelui extern al foselor nazale,peretele anterior corespunde fosei
canine si este acoperit de partile moi ale regiunii geniene.La partea superioara prezinta
orificiul canalului suborbitar prin care trece pachetul vasculo nervos suborbitar.Peretele
postero inferior separa sinusul de fosa zigomatica si pterigomaxilara.Peretele superior subtire
separa sinusul maxilar de cavitatea orbitara si prezinta in grosimea sa canalul suborbitar cu
frecvente dehiscente care favorizeaza afectarea nervului suborbitar in cursul proceselor
patologice ale sinusului maxilar.Marginea inferioara constituire parea cea mai decliva a
sinusului si este in raport cu alveolele ultimului premolar si a primilor 2 molari a caror
radacini pot patrunde in sinusul maxilar.Mucoasa este subtire si aderenta si contne numeroase
glande mucoase care pot genera chisturi.Sinusurile frontale sunt 2 cavitati sapate in grosimea
osului frontal a caror forma, dimensiuni, variaza de la un individ la altul.
23.Sdr. secretor nazal.Prin rinoree se intelege orice fel de scurgere nazala indiferent de
natura ei.Poate fi seroasa,serosanguinolenta, seromucoasa, mucupurulenta, purulenta, iar ca
forma aparte rinoreea cerebro-spinala.Se exteriorizeaza prin narina, posterior spre rinofarige
sau mixt.Rinoreea anterioara poate fi:-seroasa-unilaterala-ne face sa ne gandim la o rinoree

cerebro-spinala daca este asociata cu un traumatism,-bilaterala-insotite de crize de stranut si

obstructie nazala bilaterala, evoca alergia nazala;-purulenta-unilaterala:cu mros fetid si
obstructie nazala pledeaza pttr corp strain, la copil, de rinolit sau tumora nazala la
adult.Rinoscopia ant permite diagnosticul, cel mai adesea fiind provocata de o sinuzita
maxilara.La rinoscopie apare puroi in meatul mijlociu, abundent ce se reface rapid dupa
suflarea nasului.-bilaterala-evoca diagn de rinita acuta-in care curgerrea nazala este frecvent
striata cu sange,mucoasa nazala rosie, narina inflamata, buza superioara iritata.La copii cu
recidive frecvente ne orienteaza spre vegetatii adenoide.Rinita acuta poate fi esentiala sau
doar un simptom al unei boli generale(rujeola,scarlatina).Rinita cronica-daca diagn pozitiv
este usor, diagn etiologic ridica probleme.Rinoree manifeste sub forma de cruste-crustele pot
fi de la nivelul vestibulului narinar(furunculul de vestibul nazal,impetigo narinar,foliculita
narinara,lupusul nazal), fie de la nivelul foselor nazale(rinita cronica crustoasa-secundara unor
agenti terapeutici-spalaturi nazale,vasoconstrictoare,antibiotice locale-sau inhalarii unor
vapori calzi sau iritanti.Se obs de asemenea in perforatii nazale sau dupa interventii ce
sacrifica arhitectura fselor nazale,- si rinita ozeoasa manifestata prin triada:atrofie, cruste,
cacosmie).Rinoreea posterioara-drenajul secretiilor spre coane deterina:hemaj, tuse, raclarea
gatului.Secretia expulzata este vascoasa, decubitul dorsal favorizand scurgerea in
faringe.Sinusurile posterioare(cel etmoidale posterioare si sinusul sfenoidal) isi evacueaza
deasemeni secretiile spre rinofaringe, ca si ozena, care prin atrofie largeste fosele nazale,
determinand frmarea si eliminarea crustelor atat anterior cat si posterior.La adult resturile
limfoide mediane sau laterale pot determina cefalee insotita de rinore posterioara purulenta
sau mucopurulenta.Epiteliomul de rinofaringe poate da aceleasi simptome.
24.Sdr de obstructie nazala.-apare cand un obstacol endocavitar sau parietal diminua
lumenul fosei nazale.Sediul obstacolului este mai important decat volumul sau-obstacolele
narinare anterioare sau la nivelul capului cornetulu inferior, sau cele posterioare la nivelul
cozii cornetului inferior sau cele care jeneaza cel mai mult respiratia.Pot da
obstructie:infectiile nazale si ale cailor respiratorii, anosmia, modificarile timbtului vocii,
sforaitul, tulburarile de auditie, otitele catarale sau supurate, tulburari in alimentatia copilului
mic, astenia fzica si intelectuala, deformarile osoase de la nivelul fetei si toracelui.Obstructia
nazala permanenta de la inceput-la nou nascut-datorita unei malformati nazale, de obicei la
nivelul orificiului posterior coanal.In timpul alimentatiei copilul se cianozeaza, respiratia fiind
bucala.In scop diagnostic se introduce o sonda Nelaton in fosa nazala care se va opri la nivelul
obstacolului.La copil-o obstructie unilaterala ne face sa ne gandim la un corp strain
endonazal, care a un timp se insoseste de secretie mucopurulenta cu miros fetid.Alta cauza e
reprezentata de un traumatism-care provoaca un hematom septal subpericondral, fie o fractura
a piramidei nazale si mai ales a septului.La adult se produceprin traumatism sau corp
strain.Obstructia nazala progresiva bilaterala-la sugar:rinite sau adenoidite acute cu rinoree,
tulburarti generale pana la sindrom toxicoseptic;-la baieti,la pubertate-fibromul
rinofaringian,cu hemoragii repetate si abundente;-la adult-rinite cronice,fie atrofice,fie
hipertrofice,alergia nazala,polipoza nazala;-la varstnici-sdr de senescenta se poate insoti de
jena respiratorie nocturna,hemoragii,sforait.Unilaterala-de cauza organicamalformatie,deviatie de sept, hipertrofie de cornete, sinuzita, tumora rinosinusala.

25.Functia respiratorie nazala.-are importanta primordiala in mecanismul respirator

general.Contactul aerului cu mucoasa nazala ii confera calitatile necesare pentru o functie
normala a intregului aparat respirator.Mucoasa nazala datorita structurii morfologice are rolul
de a incalzi, umezi si purifica aerul respirator.Etajul mijlociu este zona ventilatorie
principala,in timp ce cel inferior are un rol minor.Curentul inspirator merge de-a lungul
septului si fata interna a cornetului fara sa treaca prin meaturi.Curentul de tip turbulent este
singurul care atinge deschiderea sinusurilor in meaturi.Zona olfactiva primeste mai mult aer
expirat decat inspirat.in repaus vol aerului inspirat este de 8-9 litri.Incalzirea aerului se face
prin iradiere de caldura de la mucoasa, vasodilatatia din inspir avand rol de a contacta o mai
mare cant de sange cu aerul expirat.Aerul care paraseste sinusurile in timpul inspirului fiind
incalzit contribuie in mica masura la incalzirea aerului inspirat.Umezirea aerului este
asigurata de celulele caliciforme si glandele seromucoase.Purificarea aerului incepe in
vestibulul nazal unde sunt oprite particulele mai mari de catre peri(vibrizi) apoi in fosele
nazale unde intra in actiune cilii si mucusul nazal.
26.Furunculul vestibulului nazal.-este determinat de infectia cu Stafiloco auriu a unuia sau
mai multor foliculi pilosebacei.In forma simpla-un punct galben centrat de un fir de par si cu
reactie inflamatorie periferica intensa si tradus exterior prin tumefiererosie si dureroasa a
aripii nasului.Durerea spontana este intensa, pulsatila cu paroxisme violente.Frecvent apare la
cei cu diabet,insuficienta hepatica cronica.Uneori mai multi foliculi se pot uni pentru a forma
furunculul antracoid.Complicatii:infectia venoasa-cordon inflamator pe cordonul venei faciale
pana la unghiul intern al ochiului ce poate fi urmata de tromboflebita sinusului
cavernos(protruzia globului ocular, edem palpebral si conjunctval,paralizia oculomotorilor,
cecitate, insotite de semne generale de septicemie).Tratament:aplicarea de pulverizatii cu
solutii antiseptice si pomezi completate cu antibioterapie generala sau sulfamidoterapie.
27.Rinite hipertrofice.-se caracterizeaza prin hipertrofia pasagera sau definitiva a cornetelor
nazale inferioare si a mucoasei nazale.Se descriu 2 forme:difuze si localizate.Sunt mai mult
un simptom decat o maladie, insotind deviatia de sept, vegetatiile adenoide, fenomenele
alergice rinosinusale sau diverse tulburari generale endocrine sau neurovegetative.Rinita
hipertrofica difuza-in primele 2 decenii ale vietii.Factori favorizanti:tulburari de ventilatie
nazala, activitatea in atmosfera bogata in praf, rolul favorizant al climatului rece si umed,
abuzul de alcool si tutun.Anatomo-patologic:2 forme:congestiva pura in care se produce o
extensie temporara a tesutului erectil submucos si forma conjunctiva in care hipertrofia este
definitiva si este constituita din proliferarea tesutului conjunctiv in profunzime.Clinic:
obstructie nazala in special in cursul noptii si la caldura atenuandu-se la frig, insotita de
rinofaringita si infectii descendente larngo-treheo-bronsice.Rinoscopia anterioara:hipertrofia
cornetului inferior, rosu violaceu, umple toata fosa nazala.Tratament:cauterizari electrice sau
chimice ale cornetelor, injectii sclerozante(clorhidrat de chinina5%) in forma congestiva sau
interventiile chirurgicale in forma conjunctiva(turbinectomie sau luxatia cornetului
inferior).Rinita hipertrofica localizata-la o portiune de cornet sau sept-hipertrofia cozilor de
cornet,cozile de sept nazal si cornetele mijlocii buloase(dispozitie congenitala a unei celule
etmoidale in cornetul mijlociu). Tratament:cauterizare sau ablatie chirurgicala.

28.Rinite atrofice.leziuni inflamatorii cronice caracterizate prin atrofia si largirea consecutiva

a foselor nazale.Se deosebesc 2 forme:rinitele atrofice simple si ozena.Rinitra atrofica
simpla:secundar infectiilor grave ale foselor nazale precum scarlatina, difterie,lues,abuz de
diverse medicamente, folosirea d epudre iritante sau toxice,spalaturi cu lichide neizotonice,
cauterizari excesive sau rezectii excesive a cornetelor inferioare hipertrofiate, la muncitorii
din industria cu praf, pulberi, diverse gaze toxice.Clinic:jena respiratorie nazala,functionala,
fara a prezenta cruste sau fetiditate.Tratament:badijonarea cu solutie Bonain sau instilatii
nazale de diverse solutii cu rol in favorizarea secretiei nazale.Rinita atrofica ozeoasaatrofie,fetiditate si prezenta de cruste galben-verzui pe mucoasa foselor
nazale.Etiologie:infectioasa, endocrina,avitaminoza,
trofoneurotica.Anatomopatologic:transformarea fibroasa a intregului tesut conjunctiv al
foselor nazale, transformarea pavimentoasa a epiteliului cilindric al mucoasei, disparitia
celulelor mucipare, a cililor vibratili si a glandelor; submucoasa este transformata fibros iar
vasele prezinta o teaca fibroasa care le diminueaza calibrul. Procesul se extinde si la scheletul
cornetelor si in rinofaringe.Clinic:cefalee, jena respiratorie functonala,
anosmie.Tratament:indepartarea mecanica sau prin spalatura a crustelor, folosirea de substante
congestionante pentru stimularea secretiei, vitaminoterapia A,B,C,E, pulverizatii sau aerosoli
cu antibiotice, cure termale.
29.Etmoidita acuta si cronica.Etmoidita acuta este apanajul copilului al carui sinus frontal
nu este dezvoltat.Etmoidita cronica supurata-2 forme clinice:asociata la o sinuzita
frontala,maxilara sau sfenoidala sau limitata numai la etmoid.Etmoidita aociata cu so sinuzita
frontala sau maxilara.Infectia etmoidului nu ramane compartimentata si se extinde rapid la
intreg labirintul etmoidal ceea ce face posibil in continuare afectarea sinusului
frontal.Leziunile anatomice:edem inflamator al mucoasei etmoidului urmata de osteita
rarefianta a septurilor intercelulare astfel ca etmoidul devine un burete
purulent.Clinic:etmoidita anterioara se confunda cu sinuzita frontala, durere la presiunea
unghiului intern al orbitei.Puroiul prezent in meatul mijlociu inconjura mase polipoide de
aspect inflamator.Etmoidita posterioara este clinic manifesta daca nu se asociaza cu o sinuzita
maxilara.-scurgere purulenta in rinofaringe obiectivata la rinoscopia posterioara prin prezenta
puroiului deasupra meatului mijlociu si pe bolta rinofaringelui.Etmoidita limitata la etmoidempiem inchis a etmoidului-obstructie completa a celulelor etmoidale prin leziuni inflamatorii
si fibrocicatriciale,puroiul ramane in etmoid care este transformat intr-o cavitate
unica.Clinic:cefalee frontala sau occipitala,aparitia unei complicatii orbitooculare.Tratament:pulverizatii sau aerosoli cu antibiotice, sulfamide, vaccinuri cu actiune
locala.Daca tratamentul medical nu da rezultate dupa 8-10 zile se practica etmoidectomia pe
cale endonazala si numai in caz de supuratie orbitara sau de sinuzita frontala asociata se
intervine pe cale externa.
30.Sinuzita maxilara acuta si cronica: Sinuzita maxilara acuta: se def ca inflamatie catarala
sau supurata a mucoasei sinusului maxilar cu punct de plecare de obicei nazal sau dentar.
Etiologie: 1. rinogena (drenajul va fi defectuos datorita pozitiei orificiului de deschidere situat
ff sus cat si obstructiei prin edem a mucoasei, prin deviatie inalta de sept si cronicizarea
sinuzitei), 2. dentara (infectia se poate propaga prin contiguitate de la 2 premolar, 1,2 molar ca
urmare ca urmare a unei extractii, granulom, chist dentar,pericoronarita), 3. infectii de

vecinatate (se constituie o infectie secundara dupa o sinuzita fronto-etmoidala, dar mai
frecvent se produce o prindere simultana a tuturor sinusurilor), 4. traumatisme (fractura
maxilarului sup cu hematom supurat, efractia antrumului in timpul extractiei de dinti si baro
traumatismele).Simptomatologie: cea nazala de origine A) catarala apare in cursul unui
guturai banal sau gripal. Durerea este redusa la o simpla greutate a capului se gaseste in jum
fetei respective si se propaga la nivelul dintilor fiind de intensitate moderata. Evolutie spre
vindecare in cateva zile. B) sinuzita maxilara purulenta apare im cursul unei gripe, durerile
survin simultan cu coriza, sunt f vii, cu caracter nevralgic, cu senzatie de plenitudine in
hemifaciesul respectiv. Durerea se exacerbeaza conturand un caracter orar. Rinoreea este mai
intai clara apoi 5-6 zile puroi de culoare galbena, brun sau sangeranda.De origine dentara este
acuta numai in aparenta, in realitate avem de a face cu o sinuzita cronica latenta a carei
existenta este brusc acutizata de o interventie dentara. Se acumuleaza puroi in sinus fara a
altera mucoasa si numai daca infectia dentara persista , mucoasa se infecteaza si devine
sinuzita propriu zisa. Criza de sinuzita acuta: intreg faciesul devine dureros, obrazul se
tumefiaza, si se evacueaza un puroi fetid. Dintele bolnav lasat pe loc sau existenta unui mic
focar de osteita reziduala mentin starea de infectie si sinuzita se cronicizeaza. In timpul crizei
este necesara extractia dintelui bolnav.Tratamentul sinuzitei acute maxilare: este acelasi ca si
pt sinuzita frontala. Daca spre a 5 zi de la debut durerea persista si nu cedeaza la analgezice se
poate considera ca puroiul este in retentie in sinusul maxilar. Se impune practicarea unei
punctii a sinusului maxilar cu evacuarea puroiului prin ostium dupa prealabila aplicare de
vasoconstric. in meatul mij. Dupa degajarea sinusului se pot introduce antibiotice, cortizon,
vasoconstric repetate la 2-3 zile.Se plaseaza un tub de polietilen in sinusul maxilar pt a se adm
tratam.
Sinuzita maxilara cronica: infectia este de origine rinogena evidentiind in secretii germeni
saprofiti ai foselor nazale deveniti patogeni. Alteori, puroiul este amicrobian. Mucoasa
sinusului este in general edematiata polipoida sau are un aspect granulos.Clinic se caract prin
durere si rinoree purulenta. Durerea este variabila si exacerbeaza cu ocazia unei reincalziri a
sinuzitei.Rinoreea este constant unilateral, abundenta si uneori fetida daca este de origine
dentara. Rinoreea purulenta det prin inghitire tulb gastrointestinale si traheobronsite
descendente prin aspiratie.Numai punctia sinusului maxilar precizeaza prezenta unei sinuzite
maxilare supurate indiferent de etiologie si forma clinica. Prin punctie se evacueaza puroiul si
se introduc med. Tratament: punctii repetate, antibiotice cu cortizon. Existenta unor leziuni
ireversibile ale mucoasei impune indepartarea acestora, operatia clasica este trepanarea
sinusului prin fosa canina cu chiuretajul mucoasei si drenajul sinusului prin bresa practicata in
meatul inf.
31.Sinuzita frontala acuta si cronica.Sinuzita frontala acuta: def ca afectarea infectioasa sau
virala a sinusului frontal.Pe plan clinic va fi insotita in mod practic de o etmoidita ant.
Simptome: dupa o perioada de debut constituita de o rinita acuta, semnele clinice diminua dar
persista o rinoree purulenta si senzatie dureroasa in reg supraorbitara care iradiaza spre reg
temporala si maxilara. Durerea se intensifica progresiv, devine continua cu exacerbari
paroxistice, mai ales in cursul diminetii obligand bolnavul sa ramana imobil si in obscuritate
in timpul crizei care dureaza 1-2 ore. Durerea se insoteste de fotofobie, lacrimare iar miscarile
globului ocular devin dureroase. Palparea obiectiveaza durerea in aria de proiectie a sinusului

frontal cu un punct dureros maxim in inghiul intern al ochiului. (semnul lui Ewing)
Radiografia pune in evidenta o voalare sau opacitate neta a sinusului frontal. Evolutie: spre
vindecare dupa tratament si mai rar spontan. Cronicizarea sinuzitei frontale se datoreste in
general deviatiei de sept , hipertrofiei de cap de cornet si mai rar virulentei germenului,
sinuzitei etmoidale sau maxilare asociate. Forme clinice: A) sinuzita congestive dat unei
tulburari de aeratie in sinus in care nu exista supuratie persistand doar durerile det de edemul
mucoasei. B) sinuzita fluxionara prin asocierea cu un edem orbito ocular insotit de un grad de
chemosis care dispar rapid sub efectul trat med. Tratament: se trateaza si deviatia de sept si
hipertrofia capului de cornet mij. Se prescriu antalgice (algocalmin, aspirina, comprese calde).
Pt a favoriza drenajul sinusului se aplica comprese cu vasoconstrictive(efedrina, adrenalina)
urmata de inhalatie cu oleuri balsamice, alcool mentolat si/sau instilatii nazale cu
vasoconstrictive locale asociate cu un antibiotic si cortizon. Aerosoloterapie, si antibioterapie
pe cale generala dupa stabilirea unei antibiograme. Daca durerile persista si drenajul este
defectuos se trepanopunctie cu fixarea unui cui prin care se fac zilnic spalaturi si se adm antib
si cortizon. Sinuzita frontala cronica: dupa 2 luni de evolutie o sinuzita frontala netratata se
cronicizeaza. O infectie cronica a sinusului frontal poate surveni: prin cronicizarea unei
sinuzite frontale acute sau ca o complicatie a unei sinuzite maxilare. Leziunile anatomo
patologice: mucoase reprez de edem, serozitate, puroi cu germeni, urmate apoi de
degenerescenta polipoida a mucoasei si in final de procesul de osteita rarefianta cauza det a
complicatiilor infectioase orbito oculare craniene si endocraniene. Simptome: clinic det durere
si rinoree purulenta. Durerile se agraveaza cu ocazia unui banal guturai. Cefalee puternica.
Rinoreea este purulenta, nefetida si mult mai putin abundenta decat in sinuzita maxilara.
Rinoscopia ant evidentiaza puroi in meatul mij, ocupat de polipi edematosi sau inflamatori.
Exam radiologic evidentiaza o opacitate completa a sinusului si eventual prezenta unei osteite
parietale. Sinuzita frontala are un prognostic rezervat datorita unor complicatii orbitare sau
cerebrale! Tratament de chirurgical, este rebela la antibiotice utilizate pe cale generala si
imposibil de adm local. In cazurile simple se poate practica o operatie de drenaj pe cale nazala
prin rezectia septului sau cornetului mij. Initial este necesar a se practica trepanopunctia
sinusului frontal si introducerea de med modificatoare, antib, cortizon, enzime proteolitice.
Daca sunt leziuni de osteita care obliga si la indepartarea mucoasei, se trepaneaza sinusul, se
chiureteaza focarele de osteita , se exclude sinusul umpland cavitatea cu tes gras si se
obtureaza ostiumul prin grefon osos.

32.Complicatiile endocraniene ale infectiei nazala si sinusale: Complicatii sinuzite

:endocraniene;-datorita extinderii pe cale hematogena sau din aproape in aproape prin proc de
osteita si distructie osoasa cu aparitia de meningita,abces extradural,abces cerebral,cu semne
de HIC,si fen de focalizare;-sdr cefalgic,cu pierdere de cunostiinta,vertij,tulb de vedere;Trat
neurochir si orl;Complicatii sinuzite: vasculare;-tromboflebita de sinus long sup sau de sin
cavernos prin diseminarea trombilor septic cavernosi;Apar in sinuzite etmoido frontale pe
calea venei angulara si oftamice; Simptome: supuratie profunda cu

oftalmoplegie,chemozis,cefalee post de globii ocular; Trat: chir( sinuzite) drenaj si ab si ains

in doze mari
33.Complicatiile exocraniene ale sinuzitelor: orbito-oculare-dacriocistite supurateinflamatia gl lacrimale cu edemul orbitei si secretie mucopurulenta;-celulita orbitei
secundara extensiei unei supuratii prin strabaterea lamei papiracee a unei etmoidite
supurate,chemozis si det abcesul orbital,exoftalmie,si tulb de miscare a globilor ocul si tulb de
vedere; Trat:chir(drenaj etmoidal al colectiei) fara trat-det fuxiune palpebrala superficial in
pleoapa sup sau in cea inf,empiem orbital cu formare de tromboflebite de sinus
cavernos,afectarea nervilor 2,3,4,5,6;-osteomielita oaselor craniului apare in rinita ac
,sinuzita max sau frontal acuta det de streptococ sau stafilococ,edem local,inflamatie,proc de
osteita (RX),exteriorizare prin fistulizare sau se propaga endocranian cu aparitia complic
endocraniene;Ab incizie abces-complic de vecintate si descendente- otite ,faringite, laringotraheite,pneumopatii.
34.Tumori benigne ale foselor nazale: se concretizeaza prin sind de obstructie nazala.
Tumori de origine conjunctiva(fibrom,lipom, miom, angiom, condrom, osteom) si tumori de
origine epiteliala (papilom, adenom, mucocel, chistul septului nazal) 1.MUCOCELUL
ETMOIDAL este o tumora lichida cu perete osos formata prin retentie in una sau mai multe
celule etmoidale si contine un lichid de inflamatie cu multe albumine. Etiologie:infectie
cronica latenta a mucoasei, traumatism accidental sau operator, corpi straini, tumori benigne
care antreneaza obstructia orificiilor de deschidere a cel etmoidale si det formarea unui chist
prin lipsa de drenaj al secretiilor mucoase. Det o eroziune progresiva a peretilor ososi
ajungand la un volum considerabil. Simptome: semne de obstructie nazala care se intensifica,
vedere perturbata epifora frecventa. Trat numai chirurgical, consta in ablatia peretelui epitelial
al fistulei. 2.OSTEOMUL: tumora bine circumscrisa, formata numai din tesut osos care se
dezvolta lent si continuu avand de obicei punct de plecare intr un sinus. Osteomul este solitar,
rareori dublu sau triplu. Tumora se dezvolta treptat excentric, deformeaza si erodeaza peretii
sinusului, patrunde in regiunile vecine unde comprima organele respective. Simptome: in
perioada de debut semne subiective, tensiune dureroasa, cafalee fronto-orbitara
unilateral,nevralgie nazala;dupa cresterea osteomului apar semne obiective mai ales la nivelul
orbitei unde det o bombare a peretelui si deplasarea globului ocular. Trat: esential chirurgical,
ablatia timpurie a tumorii. 3 PAPILOMUL: tumora benigna fibro epiteliala mai frecvent
solitara situata pe septul nazal inf, pe capul cornetului mij si f rar in sinusul maxilar si etmoid.
Are aspect de formatiune conopidiforma, roz cenusie cu baza larga de implantare, consistenta
elastica si sangereaza la palpare. Semne: det in timp o obstructie iar epistaxisul spontan este
rar. Trat: excizia tumorii prin electrocoagulare, iar cand se dezvolta in sinusul maxilar este
necesar abord chir larg al sinusului datorita potentialului de malignizare al papilomului. 4.
POLIPUL SANGERAND AL SEPTULUI NAZAL: este o mica tumoreta cu sediul in partea
ant- inf in zona lui Kisselbach. Structura histologica de angiom, sau granulom vascular care
det hemoragii repetate si abundente mai ales in perioada menstrelor si sarcinii. La exam
rinoscopic se evidentiaza o formatiune de marimea unui bob de piper sau de mazare de
culoare rosie sau violacee, acoperita de o mucoasa normala, de forma rotunda, sesila sau
pediculata. Ablatia formatiunii trebuie sa fie f completa deoarece se poate confunda clinic cu
sarcomul.

35.Polipoza rinosinusala banala.-polipi si formatiuni rezultate din degenerarea edematoasa a

mucoasei meatului mij sau etmoidal si sinusului maxilar asociate cu prolif limfoblastica si a
subs fundamentale din tes conj;Fact alergici ,infectiosi si tumorali; Etiopat: polipoza
alergica(polipi bilaterali si obstr la fel) si infectioasa-insoteste sinuzita adesea (polipi
unilaterali si obstr la fel); De insotire a unei tumori maligne:Polip coanal( Killian) prin
blocarea coanei obstr unilaterala.Polipoza nazala deformanta si recidivanta juvenila ( sdr
WOAKES)-in copilarie , polip mare ce deformeaza scheletul nazal; Polipoza nazala asoc cu
dilatatie bronsica ( sdr mounier-kuhn) sau asoc unei inversiuni ale org ( triada kartagener);
Simpt: obstr nazala ,tulb de olfactie( ansomie sau hiposmie) rinoreee mucopurulenta,sdr
cefalgic, rinolalie inchisa; Trat: mixt, medicam,antialergic,antinf,chir ablatia polipilor prin
polipectomie clasica sau endocopica.
36.Alergia rinosinusala-etiopatogenie, simptomatologie:
Af frecv cu implicarea unei reac de sensibilizare indusa alergenic cu formare de Ac specifici;
Imunitatea poate fi : nespecif ( naturala neutralizeaza mai multi alergeni ) sau specif
( actioneaza este asupra unui singur alergen);Reactiile se produc proport cu intensitatea
agresiunii Ag-Ac si cu gradul de sensibilizare a org; Alergenii pot fi : completi ( proteici )
incompl ( haptene ); Tipuri de reac alergice: 1.anafilactice-alergie rinosinusala; 2.citotoxiceincompatibil sanguine si Rh; 3.complex ag-Ac boala serului si nefrita alergica;
4.hipersensibil intarziata-grefe transplant. In alergia rinosinusala Ac tip Ig G,Ig E se fixeaza
pe mastocite si bazofile cu elib de med chimic( histamine,bradikinina,Pg) se prod vasodil
,edem,hipersecr si polipi-manif de rinoree,stranut,obstructie nazala.Dupa etiologie: rinite
alegice si infecto-alegice; Sezoniere( febra de fan,mucegai,acarieni,ag bact si
profesionali).Simptome: sdr alergic naso sinusal-rinoree stranuturi in salve ,obstr nazala si
plenitudine nazala si prurit oculo-nazal. Rinoscopia ant: muc nazala cu aspect
turgescent,tumefiat acoperit de mucus,sangerare minima si polipi in meatul mij. Forme clince:
polipoza spasmodica periodica (polen)-crize repetate chiar in cursul aceleasi zile +_congestie
conjunctivala si lacrimale , eozinofilie, exema ,edem quinke; Rinita spasmodica aperiodicapneumoalergeni, ag bact ,med si alimente; Rino-sinuzite polipoide-polipi la niv cel etmoidale
sau sinusului max ce det obstructia foselor nazal, bilateral, obstructie, eozinofilie.
37.Alergia rinosinusala- tratament.De lunga durata, se actioneaza in mai multe directii:
suprimarea alergenului, desensibilizarea specifica sau nespecifica pt a opri formarea de
anticorpi, evitarea conflictului alergen-Ac, modificarea pragului reactional al terenului,
suprimarea focarelor infectioase cronice, supr de parazitoze. Trat, este de 2 feluri: general si
local. General: trat specific de desensibilizare si trat simptomatic care cuprinde: med
antialergica, antiinflamatorie,antiinfectioasa si med modificatoare ale terenului. A) med
antialergice nespecifice: antihistaminice de sinteza, gamaglobuline, cromoglycat disodic. B)
med antiinflamatorie: cortizon C) med antiinfectioasa: antib si vaccinuri
(sulfamide,eritromicina sau cicline. Nu se da penicilina); D) med modificatoare ale terenului:
sedative nervoase, psihoterapie, cure de relaxare, simpaticomimetice,vitaminoterapie, trat
neuroendocrin. Local: vasoconstric locale (cocaina, efedrina, adrenalina) cu scopul de a
debloca fosele nazale. Se pot utiliza asocieri efedrina si hidrocortizol instilatii sau aerosoli.
Cortizonu se poate aplica local si in injectii in mucoasa cornetului inf. Pt diminuarea in vol a

cornetului inf se mai pot utiliza si electrocoagulare, galvanocauterizare, cauterizari chimice,

crioterapie. Trat chirurgical este indicat numai pt sinuzice cronice alergice rebele la tratament
si pt polipoze nazale obstruate care produc tulburari accentuate in resp.
38.Tumori maligne ale foselor nazale si sinusurilor paranazale: tumori maligne epiteliale
si conjunctive. Rareori matastazeaza. Tumorile benigne ca :adenomul, papilomul pot degenera
in carcinoame. Tumorile epiteliale nazale au originea mai frecv din etmoid si mai rar pe
cornetul inf si septul nazal. Tumorile epiteliale au mai ales un caracter infiltrativ, destructiv, se
ulcereaza si sfaceleaza usor insotindu se de fen inflamatorii ale foselor nazale si ale
sinusurilor in timp ce tumorile conjunctive au un caracter expansiv, rapid.Tumori epiteliale:
A)epiteliomul pavimentos, se intalneste mai frecv la nivelul sinusurilor max, frontal si
sfenoidal. B) epiteliomul cilindric mai frecv la nivelul etmoidului C) cilindromul rar intalnit
cu tendinta la metastatzare minima D) nevocarcinomul cel mai agresiv, det metastaze
generale. Tumorile conjunctive: mai frecv sub forma de sarcom fibroblastic, mai rar
osteosarcom, condrosarcom, mixosarcom. Debutul este insidios, nedureros, det fen variabile
de rinita. In perioada de stare rinoreea devine purulenta, cu sange; epistaxisurile frecvente si
obstructie nazala accentuata. in perioada terminala tumora se dezvolta in diferite directii:
trompa lui Eustache, orbita, endocraniu, piramida nazala, fata, palat si apar metastaze osoase,
pulmonare, gangl. A)Cancerul de sept nazal det rapid jena resp si epistaxisuri putin abundente
dar frecv. Sarcomul septului nazal este des confundata cu o tumora benigna sangeranda, de
aceea orice formatiune suspectata va fi larg ridicata. B) cancerul de etmoid si fosa nazala, cel
mai frecv, perioada lunga de timp se dezv in labirintul etmoidal, neprezentand forme directe.
Clinic: rinoree persistenta, unilaterala, fetida, persistenta la tratament. Exam rinoscopic:
meatul mij polipi simptomatici de aspect banal. Tumora se extinde spre orbita deplasand
globul ocular. Diag diferential cu sifilis, rinoliti, etmoidite cronice supurate asociate cu
polipoza nazala. C) cancerul de sinus maxilar se dezv in sinusul maxilar, se manifesta prin
rinoree purulenta, fetida, hemoragica, unilaterala. Det dureri dentare, rebele la trat. Tumora
evolueaza prin erodarea peretelui ant al sinusului maxilar exteriorizandu se spre obraz. Treptat
este interesat intreg masivul facial. Durerile sunt in general violente, deoarece este interesat
nervul maxilar sup. Diag diferential cu afectiuni inflamatorii, tumori benigne, nevralgii
dentare, trigeminale.
39.Epistaxisul- principii de tratament: 3 etape :1 Hemostaza locala ( medicamentos ):
calmare pac, eliminare cheaguri din FN, aplicarea sol vasoconstric,anestezice xilocaina 24%; repaus pac in semisezand+ compresiune digitala pe aripa nasului cateva min( dir sau prin
tampon ); cauterizarea chimica (cu perle de nitrat de ag)sau electr ( cu laser); compresiune cu
sonda foley ,tamponament nazal ant (compresiv daca e abundant + fasa de tifon imbibata in
subt uleioase si hemostatice)tamp post la batrani,la HTA,ATS,prin interesarea a
sfenopalatine( tampon in sonda nellaton in rinofaringe +tamp ant: 48-72h +AB cu urmarire la
72 h ( preventive sinechii);
2. hemostaza regional ( chir ): in hemoragiile grave-prin embolizarea selective retraograda (a
etm) sau ligaturi vasc ( a car ext),rezectie septala submuc,circumscrierea zonei hemoragice cu
laser;3. hemostaza generala ( medicamentos hemostatice (venostat,vitK+C,etamsilat)+

corect echil hemodinam.-coresct hidro-electrolitica;

cardiovasc,hepatice,hematologice,endocrinopatii

4. Trat etiologic : HTA,af

40. Hematom septal: colectie sangvinol. Submucoasa ( intre pericondru si periost) in partea
ant a septului, cauza post traumatica; Dg:prin rinoscp ant(durere,obstructive nazala bilat);
Complicatii: suprainf(abces septal); Trat: incizie,drenaj,tamponament compresiv)
41.Fracturile piramidei nazale. In urma unui traumatism, se realizeaza cu sau fara
deplasare. Repunerea in pozitie normala a piramidei nazale si contentia ei iar in interior
recalibrarea foselor nazale cu restabilirea funct acestora. Pot fi deschise dau inchise. Fracturile
fara deplasare pot fi uni sau bilaterale, nepunand probl de trat. Fracturile de deplasare pot
interesa scheletul osos, piramida nazala, septul nazal si masivul facial. Fracturile prin soc antpost, in carte deschisa, cu separarea oaselor proprii pe linia mediana; asupra septului
fracturile de tip Jarjavay, cu linie de fractura ant-post sau zdrobirea acestuia. Alte tipuri de
fracturi: Le Fort I,II si III (orizontale), verticale si combinate (Walter). Exam clinic: Inspectia
daca este precoce, inaintea aparitiei edemului si hematoamelor permite observarea
deformarilor osoare si cateodata a traiectului de fractura. Palparea permite evidentierea
crepitatiilor osoase, mobilitatii anormale, a existentei emfizemului subcutanat. Tratament:
chirurgical, manevra de reducere a fracturii urmata de contentia piramidei nazale. Fracturi
deschise: transformatea fracturii deschise in fractura inchisa prin suturarea plagii, se face
corespunzator pt a evita osteita.
82.Arsuri si stenoze esofagiene-anatopato,clinic,evolutie.Anatomo-patologic:1.stadiul de
congestie(hiperemie,edem prin iritatie toxica),2.stadiul de ulceratie(sfaceluri cu eliminare prin
voma,ulceratii superficiale sau profunde),3.stadiul de reparatie(cu burjoni carnosi de
granulatie ce inchid aceste ulceratii),4.stadiul de cicatrizare(organizare fibroasa a regiunii
lezate si constituirii stenozei).Deasupra stenozei se observa o dilatatie cu leziuni determinate
de staza alimentelor.Clinic:-per de debut:durere,disfagie,-per intermediara(de remisiune),-per
de stenoza(scleroza retractila cu reducerea progresiva a lumenului).La inceput bolnavul acuza
durere,tahicardie,tahipnee, cianoza si chiar soc.Dupa cateva ore durerea se diminua, apare
disfagie totala,hipersalvatie si regurgitatii.Lichidul regurgitat este fetid,hemoragic si cu
fragmente de mucoasa.
83. Arsuri si stenoze esofagiene-complicatii si tratam.Complicatii:perforatia
esofagiana,mediastinita,bronhopneumonie.Instalarea stenozei se carac prin disfagie mecanica,
regurgitatii, alterarea starii generale.Tratament:Primul ajutor-neutralizarea substantei caustice
cu lapte,apa bicarbonatata ptr acizi si apa cu otet ptr alcali.Se aplica terapia
antisoc,combaterea durerii cu antalgice inclusiv opiacee, perfuzii dextran, antiinflamatorii
cortizonice,antibiotice.Dilatatii esofagiene dupa 4-6 sapt de la ingestie.In caz de disfagie
totala se practica gastrostoma de alimentatie.Cand dilatatiile nu dau rezultate se face
esofagoplastie cu portiuni de stomac,ileocolon,colon transvers,ansa intestin subtire.
84.Sdr disfagic-Dif de a tranzita bolul alim din cav bucala prin faringe esof pt a ajunge in
stomac.Clasif in fct de pct de origine :1.disfagie inalta gloso-faringo-laringeana - la
inceputul deglut, si pt solide,durere ( iradiaza in urechea ipsilaterala) accentuate in istmul
gatului bilat/unilat,se fav deglutitia spre partea opusa bolnavul inclinand si capul; Dupa simtp

de insotire a.disfagie dureroasa ac febrile,disfagie ac dureroasa nefebrila,disfagie febrile

prelungita,disfagie dureroase isolate, 2.disfagie joasa esofagiana senz de oprire /greutate
profunda perceputa la baza gatului sau in reg dorsala, jena resp,
sialoree,lacrimare,polidisie,alim regurgitate fara efort de varsatura ( precoce sau tardiv) 2
tipuri : brusca ( disfagie pt lichide-durere cu sialoree lacrimare corpi straini esof,esofagita
coroziva ac)si progresiva( ev lenta pima dat a pt solide si apoi lichide stenzone ale esof si
cancer esof).
85.Tumori esofagiene.Benigne-rare-chisti, fibroame, papiloame, adenoame, mioame,
lipoame, hemangioame.Sunt in general mici, in stare de latenta. Debut insidios cu disfagie
constanta si progresiva, avand caracter mecanic ptr solide si apoi si ptr lichide, regurgitatii.
Maligne-factori favorizanti:tutunul,alcoolul,ingestia repetata de lichide foarte reci sau foarte
calde, traumatisme, megaesofagul.Anatomo-patologic:forma vegetanta, ulcerata, infiltrativa.
Microscopic:epiteliomul malpighian. Adenocarcinomul se intalneste in 1/3 inferioara a
esofagului. Extinderea neoplasmului se face prin continuitate, sau contiguitate, pe cale
limfatica in reteaua mediastinala sau celiaca abdominala si poate metastaza la distanta in ficat,
plamani, os si creier.Simptome:disfagia-initial partiala apoi totala ptr lichide si solide, durere
constrictiva,sialore,regurgitare,sughitul si eructatii fetide, hematemeza, adenopatii la distanta
si mediastinale. Daca nu apar complicatii, bolnavul decedeaza prin casexie si deshidratare.
Paraclinic: Rx-tranzit baritat,examen endoscopic cu prelevare de biopsie, esofagoscopie,
laringoscopie si bronhoesofagoscopia. Tratament:medical(antibiotice si
antiinflamatorii),radioterapie, chirurgical(paleativ prin gastrostomie sau curativ,urmarind
extirparea leziunii cu refacerea continuitatii).
86.Complicatii ale corpilor straini traheo-bronsici.vezi sub20
87.Fistule si chisturi cervicale mediane.Chisturile mediane pot fi localizate
suprahioidian(genian), tirohioidian(tireoglos) sau suprasteral.Chisturile suprahioidiene sunt
dermoide si se dezvolta in grosimea planseului bucal, avand aderenta la hioid sau simfiza
mentoniera.Chist mediocervical(de canal tireoglos)-defect de stenozare a traiect canal
tireoglos in migrarea gl tiroide de la baza limbii catre fata ant a traheei-canalul trece prin osul
hioid, formatiunea este mediana,suprainf-fistulizare-trat:exereza+corp os hioid.
88. Fistule si chisturi cervicale laterale Chisti laterlale-se gas in port laterala cervicala pe
marg Ant SCM pe linia Vialleton.Ca structura sunt fie dermoide cu continut sebaceu sau cel
mai frecvent amigdaloide, cu structura de mucoasa faringiana. .-sunt vicii de acolare a arcului
branhial,2.3.4 si se intind de la loja amigd in jos pe marg Ant a SCM. -se poate suprainfecta,
fistuliza rar maligniza. trat: exereza.
89.Diagnostic si principii de tratament in corpii straini traheo-bronsici vezi 20.
90.Sdr de penetratie in corpii starini traheo-bronsici vezi 20
91.diagnosticul tumefactiei cronice cervicale-formatiuni ganglionare-Adenitele cronice
nespecifice-rare.Clinic:hipertrofie ganglionara cervicala, nedureroasa si de duritate variabila,
descoperind in acelasi timp focarul primar inflamator.Tratament:asanarea focarului infectios

primar, urmata de extirparea adenopatiilor, examenul histologic.Adenitele cronice specificetuberculoasa, sifilitica, actinomicotica.Adenopatia tuberculoasa-mai frecventa, putand fi
primara, avadnd o poarta de intrare buco-faringiana sau secundara unor leziuni pleuropulmonare si foarte rar peritonite tuberculoase.Se intalneste o forma cazeoasa, frecvent
polinodulara, de consistenta si aspecte diferite, procesul de cazeificare putand merge spre
fistulizare cutanata si o forma limfomatoasa caracterizata prin ganglioni mari uni sau niaterali
ce nu se cazeifica.Dg:punerea in evidenta a bacilului Koch prin biopsie.tratament: medical,
igieno-dietetic si tuberculostatic, chirurgical in caz de fistulizare.Adenita cronica sifilitica- in
prezenta unei leziuni primare la nivelul buzelor si cavitatii bucale.In evolutie determina
adenita secundara si tertiara.Diag se pune serologic si biopsie.
92. diagnosticul tumefactiei cronice cervicale-formatiuni neganglionare. Flegmonul difuz
al gatului:o infectie cu punct de plecare adenita, cu evol insidioasa, lenta, avand ca poarta de
intrare reprezentata de angina, furuncul, carie dentara.Clinic:aparitia unui placard dur,
nedureros, fara febra la inceput.Dificil de diferentiat de actinomicozabiopsie.Tratament:antiinflamator si antibiotic general si local.Trat chir este efectuat ptr
drenajul abceselor multiple sau ptr excizia placardului cand apar fen compresive.
93.Adenoflegmonul laterocervical-fuzarea infectiei de la nodulii limfatici cervicali, fie
superficial in tesutul deasupra aponevrozelor si muschii gatului, fie profund sub acestea.Se
caracterizeaza prin semne inflamatorii, cu durere si impastare difuza la nivel cervical, cu
posibilitate de difuziune a supuratiei spre spatiile interstitiale cervicale sau spre
mediastin.Punctia exploratorie in locul de maxima fluctuenta evidentiaza colectia purulenta si
permite prelevarea de secretie pentru antibiograma.Anatomo-patologic:adnoflegmonul
submaxilar si adenoflegmonul carotidian(laterocervical).In evolutie poate determina unele
complicatii:fistulizare, erodarea unor vase mari cu hemoragii si tromboze, difuzarea spre
mediastin cu determinarea de pleurezii si bronhopneumonii.