Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sunteţi Aici
Sunteţi Aici
Extractul obinut din seminele acestui fruct poate fi considerat, fr exagerare, drept
vedeta medicamentelor naturale. Mai exact: cel
mai puternic antibiotic i antiviral al momentului.
Grepfrutul a aprut pe Pmnt cu doar cteva
secole n urm, prin ncruciarea a doi pomi
fructiferi: portocalul i pomelo. Din povestea de
dragoste a celor doi s-a nscut o specie nou de
pom fructifer, nu prea nalt (n mod curent, atinge
ntre 5 i 7 metri nlime), cu fructe mari,
parfumate, colorate n galben i rou-portocaliu.
Abia prin anul 1856, un savant a descoperit c, de
fapt, grepfrutul este o nou specie, i a numit-o tiinific Citrus Paradisi.
Un secol dup aceea, un specialist n fizic nuclear, dr. Jacob Hairich, a mucat un
smbure de grepfrut, iar gustul amar, intens, simit n acel moment, l-a intrigat att de
tare, nct l-a determinat s studieze n amnunime substanele pe care aceast
smn le conine. Iar rezultatele cercetrilor sale au uluit i continu s uluiasc i n
prezent lumea tiinific.
Un univers ntr-o smn
Seminele sunt cea mai important i totodat cea mai fascinant structur din lumea
plantelor. Un smbure, infim n aparen, conine n el tot ceea ce este nevoie pentru a
da natere unui arbore falnic sau pentru a asigura continuitatea unei ntregi specii,
vreme de milioane de ani. Aceast imens for, prezent n fiecare smn, este
pzit cu strnicie de substane nc foarte puin cunoscute, care au rolul de a alunga
sau distruge toi duntorii, de la viruii microscopici, pn la insecte.
Iar grepfrutul pare s fi gsit reeta perfect pentru a se proteja. El conine: substane
aromatice care alung insectele i distrug animalele inferioare (protozoarele); pigmeni
(flavonoide) care distrug bacteriile, ciupercile parazite i viruii i care inhib
dezvoltarea unor formaiuni tumorale; substane amare, care stimuleaz imunitatea,
regleaz metabolismul zaharurilor i al grsimilor.