Sunteți pe pagina 1din 2

Prezentam in urma cu ceva timp cateva din inventiile premiate de Oficiul Europea

n pentru Brevete (OEB) in acest an. Una dintre aceste inventii se referea la fol
osirea nanocapsulelor, niste vehicule microscopice de 70 de ori mai mici decat g
lobulele rosii din organism, pentru tratarea unor maladii grave. Iata ca un comu
nicat de presa primit recent ne vorbeste despre o premiera in cercetarea romanea
sca, oarecum tot din domeniul nanotehnologiilor, deoarece este vorba despre nano
tuburi.
Nanotehnologia este un termen aplicat dezvoltarilor tehnologice la scara nanomet
rica, adica moleculara sau atomica. Conceptul a fost discutat pentru prima oara
in anul 1959 de catre renumitul fizician Richard Feynman atunci cand a descris p
osibilitatea sintezei prin manipularea directa a atomului. Termenul nanotehnolog
ie a fost folosit pentru prima oara de Norio Taniguchi in anul 1974, desi el nu
a cunoscut o raspandire larga (ca notiunea de gaura neagra, de pilda) si nu este
foarte cunoscut nici azi. Specialistii stiu insa ca este vorba despre o tehnolo
gie revolutionara care deschide perspective uriase cel putin in domeniul crearii
de noi materiale.
Exemplele sunt multiple, dar ne vom opri azi doar la reusita unor specialisti ro
mani, la o premiera autentica a cercetarii autohtone. Astfel, o echipa de cercet
atori romani din cadrul Centrului de Stiinta Suprafetei si Nanotehnologie al Uni
versitatii Politehnice Bucuresti, condusa de Prof. Dr. rer. nat. Marius Enachesc
u (specialist international in fizica suprafetei), a realizat in premiera in Rom
ania celule solare de generatia a 3-a pe baza de nanotuburi de carbon produse in
laborator si cu echipamente proprii. Dar ce sunt nanotuburile de carbon? Este v
orba despre materiale noi, cu proprietati noi, obtinute prin manipularea directa
a atomului.
Pentru a avea o imagine grafica a acestor nanotuburi, am putea releva faptul ca
ele au un diametru de peste 40.000 de ori mai mic decat firul de par! Iar cele m
ai importante proprietati ale nanotuburilor de carbon obtinute sunt capacitatea
lor de conductor de energie electrica (asemenea firului de cupru, de pilda) care
este insa de 1000 ori mai mare decat cea a cuprului, duritatea aproximativ egal
a cu cea a diamantului (cel mai dur material din natura), o rezistenta mecanica
de intindere de aproximativ 14 ori superioara Kevlarului si capacitatea de condu
ctor termic aproape egala cu a aluminiului. Cu asemenea caracteristici, se pot i
ntrevedea utilizari fantastice intr-un viitor nu foarte indepartat.
Una dintre acestea este chiar cea realizata de grupul de specialisti condus de P
rof. Dr.rer.nat. Marius Enachescu, si anume o noua generatie de panouri solare,
un domeniu extrem de promitator, studiat pe plan mondial de un mare numar de spe
cialisti care cauta solutii eficiente pentru energia viitorului, care ar trebui
sa fie verde, precum este cea solara. Proiectul Centrului de Stiinta Suprafetei
si Nanotehnologie al Universitatii Politehnice Bucuresti a pornit in 2010 si pan
a azi au fost obtinute cateva realizari stiintifice de mare interes atat pe plan
european cat si pe plan international, cum ar fi ameliorarea apelor reziduale s
i aplicatii privind depoluarea mediului si energiile curate, regenerabile. In pl
us, au fost atinse si cele mai importante obiective ale Proiectului, si este vor
ba despre implementarea tehnicii SPFM (Scanning Polarization Force Microscopy Microscopie prin Scanarea Fortelor Polarizate), producerea nanocompozitelor pe b
aza de nanotuburi de carbon si producerea de celule solare de generatia a 3-a ba
zate pe nanotuburi de carbon. Ce este aceasta tehnica numita pe scurt SPFM?
Intr-un articol din decembrie 1997, dedicat unui nou microscop care evidentiaza
secretele lichidelor la scara nanometrica (New Microscope Reveals Secrets of Liq
uids at Nanometer Scale), se incerca descrierea unei noi tehnici puse la punct d
e Miquel Salmeron (de la Lawrence Berkeley National Laboratory) si pe care autor
ul o numea scanning-polarization-force microscope sau SPFM. Cu ajutorul acestei
tehnici s-a putut demonstra printr-o proba vizuala directa faptul ca cristalele
de gheata sunt acoperite cu un strat de apa in stare lichida chiar si la tempera
turi cu mult sub limita de inghet. Aceasta tehnica permitea astfel sa se cercete
ze pelicule de lichid si picaturi cu o grosime masurand cateva zeci de nanometri
(miliardimi de metru). Pana la descoperirea tehnicii lui Salmeron, un cercetato
r putea observa suprafetele de lichid doar cu ajutorul microscoapelor optice. Cu
ajutorul SPFM s-au putut obtine imagini cu o rezolutie de cateva sute de ori ma

i mare.
Pasi importanti spre energia verde
Profesorul Marius Enachescu s-a intors in Romania in 2009 dupa 15 ani petrecuti
in marile laboratoare ale lumii printre care Lawrence Berkeley National Laborato
ry, California (SUA), si a constituit la Universitatea Politehnica Bucuresti una
dintre cele mai performante echipe de cercetare din fizica romaneasca actuala.
Impreuna cu echipa sa Prof. Enachescu a creat prima camera de ablatie laser pent
ru producerea de nanotuburi de carbon din Romania, tehnologie aflata in prezent
in doar cateva alte state ale lumii.
Prin utilizarea cu precadere a acestor tehnici unice in Romania a fost posibila
obtinerea unor rezultate stiintifice remarcabile, atat pe plan national, cat si
international, cum ar fi: determinarea la scara nanometrica a unghiurilor de uda
re ale nanopicaturilor de lichide prin tehnica SPFM si determinarea distributiei
lor spatiale; caracterizarea efectului de coroziune la scara micro si nanometri
ca prin tehnica SPFM; realizarea unei game variate de nano-structuri de carbon p
rin tehnica de ablatie laser in regim pulsatoriu; implementarea de celule solare
de generatia a 3-a; inceperea procesului de brevetare a design-ului camerei de
ablatie destinata cresterii nanostructurilor de carbon folosind tehnica de ablat
ie laser.
Prezentate in acest limbaj incomod, rezultatele pot parea usor confuze, in reali
tate ele nu sunt deloc asa, drept dovada este faptul ca rezultatele Proiectului
au fost recunoscute de comunitatea stiintifica interna si internationala in urma
prezentarii acestora in cadrul unor conferinte interne si internationale de spe
cialitate, urmate de publicarea acestora in reviste si publicatii de specialitat
e interne si internationale.
Asadar, sunt pasi mici, dar fermi pe care cercetarea romaneasca ii face in domen
ii atat de speciale si de viitor cum sunt si nanotehnologiile. Pentru ca trebuie
sa amintim ca in lume deja se studiaza posibilitatea de a se obtine apa potabil
a din apa marina utilizand nanotuburile de carbon.
http://www.revistamagazin.ro/content/view/10280/20/