Avangardismul

Alfred Jarry

Sculptura lui Alfred

Jarry cu Ubu, pe
coperta unei reviste
publicata in anii 1960

DADAISMUL

Dadaistii spuneau despre ei insisi ca

organizeaza marele spectacol al dezastrului,
incendiului, descompunerii, marea operatie
destructiva, negativa". Dadaismul este, in
acelasi timp, pentru si contra, negand simultan
atat afirmatia, cat si negatia, deoarece ambele
operatiuni presupun existenta unei metode
constante, lucru de care reprezentantii se
deziceau in primul rand. Acest paradox cu care
se luptau se va dovedi a fi imposibil de inlaturat,
motiv pentru care s-a recurs la eliminarea
oricaror conventii ale miscarii iar singura
solutie gasita a fost autodizolvarea dadaismului.
Tristan Tzara a fost primul care si-a dat demisia
din cadrul acestei manifestari, nedorind ca
dadaismul sa se transforme intr-o scoala
literara, dupa cum s-a intamplat cu
suprarealismul sub comanda lui Andre Breton.

Ceea ce a caracterizat dadaismul de la inceput a fost nihilismul

manifestat prin renegarea intregii culturi anterioare ca fiind redundanta
si numai o povara ce ingradeste expresia pura( Daca strig: Ideal, ideal,
ideal; Cunoastere, cunoastere, cunoastere; Bumbum, bumbum, bumbum;
am redat o versiune destul de fidela a progresului, legilor, moralitatii si
celorlalte trasaturi fine pe care multi oameni foarte inteligenti le-au
discutat in numeroase carti, numai pentru a ajunge la concluzia ca, in
finalm fiecare danseaza dupa propriul sau bumbum.; Suntem un vant
furios, care sfasie asternuturile murdare ale norilor si rugaciunilor-se
poate observa dorinta de eliminare atat a conventiilor din lumea
profana, cat si din domeniul divinului; Fiecare pagina trebuie sa
explodeze, fie printr-o seriozitate autentica, profunda, prin vartejul,
frenezia poetica, noul, eternal, gluma zdrobitoare, entuziasmul pentru
principii sau modul in care este tiparita.).

S-a sustinut de la inceput ca aceasta revolta nu este gratuita, de antiarta

pentru antiarta, insinuandu-se astfel inutilitatea specifica artei, ci de
antiarta pentru desfiintarea radicala a ideii de arta, pentru extirparea
impulsului si formei artistice, un program ce se vroia prcis si coerent,
catusi de putin gratuit si estetizant. Ruptura sistematica semnifica, in
realitate, actul pozitiv al eliberarii totale, revolta radicala in numele
libertatii absolute: Avangarda -spune E.Ionescu- inseamna libertate.
Protestul Dadaist consacra triumful emanciparii si descatusarii spirituale.
Se dorea eliberarea totala: de istorie, societate, cultura. Din mijlocul
masacrului general si al ruinelor, se ridica figura invincibila a omului
liber: Nici o mila. Ne ramane dupa macel speranta unei omeniri
purificate- Manifest Dadaist, 1918; se poate observa aici ca daca alte
curente doreau sa ridice nivelul unei societati prin arta si cultura,
dadaistii vroiau acest lucru prin distrugerea ei. Ceea ce insemna un
privilegiu in mod traditional era o incatusare pentru ei.

Recital d poezie avangardista(Hugo Ball), grup de

dadaisti, Tristan Tzara

Se poate observa angoasa ce reiese din limitatiile conditiei

umane( noi nu stim nimic) tema specifica poeziei
moderniste, ce apare si la dadaisti, care, spre deosebire de
cei care deplang incertitudinile generale la nivel teoretic, au
un plan practice pentru a solutiona problemele ingradirii.
Titlul care nu are legatura cu restul poeziei face parte din
trasatura dadaista de a distruge sensul, intentia artistica.
Totusi, Tzara aici este foarte coerent, mai mult decat sunt
dadaistii. Tocmai in acest fapt se manifesta autenticitatea sa
dadaista pura: lipsa oricaror conventii ale miscarii. Astfel, el
nu este ingradit de nici o caracteristica in creatia lui: daca el
vrea sa scrie o poezie ce are sens, el este in continuare
dadaist din cauza ca nu s-a supus niciunei norme de scriere.
Se poate spune ca aceasta este singura trasatura specifica
curentului, care insa a fost combatuta si ea, intr-o pura
manifestare dadaista. Apare dorinta de a nu se supune
conventiilor si in planul fizic, natural: daca zapada ar cadea
in sussa ne incalzeasca, se contureaza un tablou ce tine
de imaginarul suprarealist. Pasarile sunt vazute ca o cheie
pentru a ajunge la o cunoastere superioara, a mortii, ce ar
putea aduce linistea oamenilor in general ( pluralul colectiv
noi). Viziunea asupra ei este optimista, in contrast cu
nihilismul si revolta specifice lui Tzara.

FUTURISMUL

Desi curentul glorifica imaginea proletariatului, mesajul sau era destinat

claselor superioare si intelectualitatii italiene. Nu s-a dorit ca el sa fie o arta
populara, accesibila maselor. Un aspect interesant al acestu curent este faptul
ca desi reprezentantii lui s-au aliat cu fascistii, acestia i-au atacat, acuzandu-i
de depravarea tineretului. Viziunea lor asupra progresului si tehnicii atingea
proportii mosntruoase uneori, de exemplu cand Marinetti a afirmat ca Primul
Razboi Mondial este cel mai frumos poem futurist scris vreodata si a scris o
carte intitulata: Razboiul, singura igiena a lumii.
Iubim patriotismul belicos, de neimblanzit, care va diferentiaza; iubim mandria
nationala care va ghideaza rasa musculoasa si curajoasa; iubim individualismul
puternic care nu va impiedica sa va deschideti bratele tuturor individualistilor,
fie ei libertarieni sau anarhisti. - 1910, Lyceum Club, Londra. Discursul futurist
catre englezi

Nu mai exista frumusete decat in lupta. Nu mai exista capodopere fara un

character agresiv. Poezia trebuia sa fie un asalt violent impotriva fortelor
necunoscute pentru a le intrece si supune omului. -Manifestul Futurist

Trecutul este in mod necesar inferior viitorului. Asa il dorim sa fie. Cum am
putea recunoaste vreun merit al celui mai periculos dusman: Trecutul, un
mincinos sumbru, un profesor execrabil? - Razboiul, singura igiena a lumii

O noua frumusete s-a alaturat spelndorilor lumii- frumusetea vitezei.

Manifestul futurist

O masina de curse este mai frumoasa decat Victoria de la Samotracia

Suprarealismul

Curent artistic si literar de avangarda care proclama o totala libertate de expresie,

intemeiat de Andre Breton (1896-1966) si dezvoltat mai ales in deceniile trei si patru
ale secolului trecut(cu aspecte si prelungiri ulterioare). Primul care a utilizat
termenul intr-o acceptie legata de creatia artistica a fost G.Apollinaire in Les
Mamelles de Tiresias, subintitulata drama suprarealista(reprezentata in 1916 ).
Tehnic artistic : dicteul automat , spontan, continuu al subcontientului, fr
controlul aciunii. Se exalt psihanaliza, cultivarea lumii tulburi, a complexelor, a
proeciilor onirice,a halucinaiilor. Trsturi: crearea unei alte lumi, propune un
sistem de cunoatere continund expresionismul i opunndu-se dadaismului.
Inceputurile miscarii se leaga de grupul de la revista pariziana Litterature (1919)
condusa de A.Breton, L. Aragon si Ph. Soupault.

De altfel, atat in Literatura(unde Breton publica, in colaborare cu Soupault,

Campurile magnetice, primul text specific suprarealist), cat si in alte reviste,
textele dadaiste alterneaza cu cele ale noii orientari ce avea sa se numeasca apoi
suprarealism. Sunt doua miscari apropiate, avand scriitori comuni, dar alianta nu va
dura. Relativ la geneza suprarealismului, desi unii cercetatori autorizati considera ca
suprarealismul nu a fost altceva decat forma franceza a dadaismului, A.Breton,
dimpotriva, a sustinut totdeauna ca este inexact si cronologic abuziv sa se prezinte
suprarealismul ca o miscare iesita din dadaism. ). Initial, in 1916 Andre Breton s-a
alaturat curentului cultural dadaist, dar dupa obiectiile sale asupra dadaismului el a
declarat: Lasa tot. Lasa Dada. Lasa-ti nevasta. Lasa-ti amanta. Lasa-ti
sperantele si temerile. Lasa-ti copii in paduri. Lasa-ti substanta pentru
umbra. Lasa-ti viata usoara, lasa-ti ceea ce aveai pentru viitor. Haide, la
drum..

Cubismul

Cubismul este o posibilitate pentru noul artist de a iei din

constrngerile artei aparenelor care este perspectiva i de a
ajunge la un realism nou. Diferenta fundamentala fata de formele
artistice care il preced consta in recurgerea la simultaneitate :
pentru a fi in mod real purtator de sens, un subiect trebuie sa fie
reprezentat sub toate aspectele. Pe principiul simutaneitatii,
procedeu ce consta in trecerea, fara tranzitie, de la un eveniment
la altul, suprapunerea de imagini, a trecutului si a prezentului,
amestecarea visului cu realitatea, este scrisa si Volumul Alcools al
lui Apollinaire.Miscarea cubista a fost sustinuta in lumea literara
de catre Apollinaire si eseul sau intitulat Pictorii Cubisti, meditatii
estetice (1913) Tot n 1913 apare volumul care l consacr,
Alcools, suprimnd punctuaia pentru a nu stnjeni discursul liric,
angajat n epopeea libertii expresiei. Rmnnd clasic n
Alcools, unde suprim totui punctuaia (o inovatie considerata o
trasatura cubista in literature), se desfoar din plin pe
suprafaa paginii in ,,Calligrammes, prin eliminarea entravelor
tipografice, dar mai ales prin inventarea desenului ce reflect
versurile unor poeme.

,,Et moi aussi je suis peintre

Les fentres poate fi citit ca o
descriere a unei picturi cubiste i
trebuie luat ca atare. Este, n acelai
timp, reflexia imaginarului poetic,
un text ce nu se ocup de logic,
pentru a se impregna de logic,
pentru a se impregna de culoarea pe
care o degaja, de bizareria visului
trezit la realitate.Poemele din Ondes
vorbesc despre sensuri, despre
uitare de sine, despre art, despre
liantul dintre prezent, trecut i
viitor. Guillaume amestec corpuri,
temeri i dorine i ne poart cu el,
ca n poemul de mare ntindere Les
Collines, poem care pare a alerga la
fel ca apa vie, care atinge punctele
sensibile ale fiinei, care amestec
dragoste i moarte, viziune i
senzaie. Apollinnaire foloseste noi
tehnici, specifice suprarealistilor si
cubismului literar, tehnica fiind
numita a "colajelor verbale": "O
bouches est a larecherche d un
nouveau langage/ Auquel le
grammarien d aucune langue n aura
rien a dire Et / ces vieilles langues
sont tellement pres de mourir/ Que c
est vraiment par habitude et
manque d audace/ Qu on Ies fait
encore servir a la poe sie."

Constructivismul n literatura romn

Constructivismul a vizat iniial numai artele plastice i

destul de trziu i-a gsit aplicaie n literatur, tangenial
ns. Principala sa caracteristic o constituie tendina de
abstractizare a artei n cutarea formelor obiective,
universale, imuabile, prin negarea subiectivitii i a
individualitii. Artitii constructiviti cultiv formele
geometrice pure, fr puncte de referin n realitatea
obiectiv, astfel nct receptarea artei lor creeaz unele
dificulti. Nu numai c e anti-mimetic, arta
constructivist e i non-figurativ, fiind alctuit prin
negarea naturii, a lumii obiectuale i tinznd spre aerul
rarefiat al formelor ideale, care sunt n ntregime produse
ale raiunii umane i nu aparin nici unei transcendene.

Exemple de art constructivist:

Mattis Teutsch- Compoziie abstract

Hans Arp-Colaj cu ptrate aranjate in conformitate cu legile hazardului

Kurt Schwitters-Pictur cu cirea;

colaj de hrtie, material, metal, plut, ulei, cerneal si creion

Victor Brauner-Grafitti

Literatura constructivist se vrea ntemeiat pe o

disciplin a expresiei evideniind concentrarea,
geometrizarea materiei sonore, modelarea ei ca realitate
cvasiautonom. Dac nu reduc imaginea la cuvnt i liter
structurate n figuri (tipo)grafice, constructivitii pretind
de la aceasta o maxim plasticitate, transformnd-o chiar
n notaie pseudo-impresionist (cf. unele tablouri
constructiviste), conceput n forme echilibrate, aproape
austere uneori. Neputnd elimina, n fapt, datele lumii din
afar pentru a ajunge la o real abstractizare ca n artele
plastice, se vor ambiiona mcar s impun semnelor ei o
ordine considerat definitorie pentru civilizaia mainist,
un ritm evocnd universul mecanic. Din acest punct de
vedere, poezia constructivist pare, cu unele excepii, mai
aproape de cubism dect de abstracionismul pe care
ncearc s-l echivaleze.

Ion Vinea (biografie n manual pag. 62-63)

Tu o
Tu
Ah tu Ah tu
TUUUUUUU
Ah - tu Ah
TUUUUUUUU
Ah--tu ah--tu ah--tu ah--tu ah
Tu Ah Tu Ah T U U U U
Ah--tu--ah, ah--tu--ah, ah--tu--ah
ah--ha--ah--ah--ah--haah--ha--ah
ah--Ha ah--Ha ah--Ha ah--Ha A
H
a -- a -- Ah Ha
aaaaaaH
TUUUUuuuu
EELEe oo nooo ra.

Integralismul n literatura romn

Gruparea Integral face consolidarea poziiilor cucerite,

fr concesii n afara programelor avangardiste, dar foarte
receptiv la multiplele lor nuane. Mihail Cosma definete
integralismul drept o sintez tiinific i obiectiv a
tuturor eforturilor estetice ncercate pn n prezent
(futurism, expresionism, cubism, suprarealism etc.), totul
pe fundamente constructiviste i urmrind s reflecte viaa
intens i grandioas a secolului nostru bulversat de
vitezele mecanicismului, prin inteligena rece a inginerului
i prin triumful sntos al sportsman-ului.

Avangardismul n art
Fundamentele secolului XX : cubismul si futurismul

In 1913 se organizeaza la New York o expozitie menita sa

prezinte americanilor o viziunea de ansamblu a artei
europene, cele 1100 de opere au starnit indignarea
publicului, in special tabloul lui Marcel Duchamp, nefiind
din sfera cutumelor vizualului. Personajul si fundalul sunt
strans unite, iar iluzia de spatiu tridimensional a fost
atenuata in folosul unei picturi mai aplatizante.
In locul unei fiinte umane reprezentate cu fidelitate, nu
recunoastem decat elemente partial suprapuse, cu un
contur in miscare, pe care numai o examinare atenta,
calauzita de titlul tabloului ne ingaduie sa le regrupam in
etape ale miscarii personajului. Duchamp asociaza aici
dinamismul si simultaneitatea artei futuriste cu o
organizare sistematica a tabloului cu ajutorul unor
elemente fatete, corespunzator principiilor cubismului.
Sfatul lui Cezanne, de a trata natura prin cilindru, sfera si
con isi gaseste realizarea in cubism

Marcel Duchamp Nud coborand scara

futurismul. Manifestul-program al miscarii este

publicat in 1909 de scriitorul Filippo Tommasi
Marinetti : Noi declaram ca splendoarea lumii s-a
mai imbogatit cu o noua frumusete: viteza. Umberto
Boccioni- forme unice in continuitatea spatiului;
Etienne Marey Saritura cu prajina PicassoDomnisoarele din Avignon

Arta Informal i arta abstract geometric

Incepand din anii 1910, arta abstracta isi face un adevarat

program din ceea ce cubismul, futurismul si orfismul
anuntasera: reproducerea lumii vizibile printr-o imitatie
servila, prin mimetism total, este abandonata in schimbul
unei arte cares e concentreaza asupra culorii, a formei si a
compozitiei. Linie alba de Wassily Kandinski arata cele
doua tendinte decisive care , si astazi, caracterizeaza ceea
ce artistul numise marea abstractiune: pe de o parte
arta lirica spontana, adesea marcata de gesturi si care
presupune hazardul; pe de alta parte, abstractia
geometrica intemeiata pe forme geometrice de baza.
Obiectivul artei abstracte este creatia individuala si
originala, nu dupa natura; nu este vorba de imitatie, ci
despre o opera de arta veritabila, un subiect autonom care
traieste prin spirit, despre o creatie care isi impinge
existenta in artist si asculta de o necesitate interioara
(Kandinsky).

Linie alb, Wassily Kandinski

(1866-1944)

Arta asamblajului
Marcel Duchamp, Roata de bicicleta, Fantana; PicassoCap de taur, Nikolaus Lang cufar pentru fratii si
surorile Gotte (obiecte gasite)

Pictura metafizica
Suprarealismul

Dupa exemplul lui Sigmund Freud care, prin psihanaliza,

incerca sa aduca inconstientul la nivelul constientei si,
astfel, sa vindece sufletul bolnav de propriile refulari, arta
se deschide catre inconstient si catre vis pentru a scapa de
dictatul gandirii si pentru a elibera viata prin
recunoasterea eului. Acesta este crezul suprarealistilor
care se vor a fi revolutionari. Denumirea curentului este
extrasa dintr-un subtitlu dat, in 1917 unei piese de teatru
care serveste de nume si de program unui grup de scriitori
parizieni stransi in jurul lui Andre Breton, Paul Elaurd si
Louis Aragon, cares e exprima intr-o ampla corespondenta
cu dadaistii veniti la Paris in ajunul primului razboi
mondial.