Sunteți pe pagina 1din 115
20 e24041 o2eute ns 4 | STANDARD DE STAT ——— _ TIE OFICIAL STAS 10107/0-90 _ ROMANIA CONSTIL CTI CIVILE SL AVDESTMIALE - INSTITUTUL ROMAN /CALCULUL SL ALCATUIREA ELEMENYELOR| SPANDARuIZARE ‘STRUCTURALE DIN BETON, BETON ARMAT |——————| ‘$1 BETON PRECOMPRIMAT is iyi aud tdutealputangs Constructions civles et tuduntiel nae eae ORRIGRAND Dealcinwor | Gxnitane averages" | vacaen WMT ving concurs RENTonGED | Gente ons ecewente be | HME HETOINN MEAP CoSCRETEASO MESSED | GRICTaNee pa meiow erat | Tota PRE RE H ona sta MRE AT GTOS Pnecovitant | HAMM TRNCHy HAMMERS ALIS Roincres uta currrs Pagina 1 GENERALITATT 3 LI Obieet sf domeniy de apliente 3 12 Clasificaren lemontetor structurale aba armaturor tor : 3 13 Pricipligonoratedeaestune 44 exleut 3 2 MATRRIALE 5 24 Beton 5 22° Amatua n 3 CALCULUL BLEMENTRLOW DIN BRTON ARMAT .. ahh stani mits os 5:2 Caleul la stave lit de zeistenf in seetuni normale clannttr saat . In'invovoieve, compresinie excentrick 9 Sntindere excentri 6 9.4 Clout ie stave limit de rexintonf fn xseiuni facta. oR Ginn specinle de veviticare a srmituniortraneertae 29 Caleulul hu stare limit de reaintentA. al lemoutelor solicitate la Ineovoiage ou tori 3 36 Caleulul eforturilor unitare in beton gi in armaturi in atadiul IT de. aera, Ta denen folicttate Ta ineovoier ou han and eort axial 2 3.7 Vorificaten tv stare tit de oboreal 8 Verifiates Tn atone Tint de Gnurare 48.9 Vorifcateaastarealinita de deformatie os vee a 3.10 Fever! suplinentare pentrn ealeulul elementelor profshyicate a8 4 CALCULUL ELEMENTELOK DIN BETON SIMPLU 40 Aa Wetifiant mecemte ete “0 42 Kacontrieitatea de enteat . 0 A Cai de utiinate vee _ 0 14 Comprsinne excoutriet en oxcuntretate me 0 MIRTSTEMUE Leeaciasiiae ne naea, SATE ya ere MeMthdi ni rae INneHTes. HOMES HE SENHA Hata intedst to sigoare uceuuest 1990-12-01 ‘8PAS 10107/0-90 oe 45 46 ar 48 5 Ba 52 3.8 5a 55 50 Ba 6 6.1 62 63 oO 65 18 ANENA HE CALCULL ANEX AT CARACTERE ANENA Comprestune excentrie& cu excentricitate t . ‘ Influenta aveltefel. 6 .. 2 ‘Verifienren 1a fortil ttietoare wee oe oR Verificarea la compresine local). 2"... ar} CALCULUL BLEMENTELOR DIN BBTON " PRECOMPRIMAT a4 Verifiedri necerare 6 ps sete : 4 Stubilires eforturilor unitare if beton yi armftua pretensionattl a Caleulul elementelor din beton precomprimat la starea limit’ de rezistenf . . 47 Caleutul elementelor din beton precomprimat Ta aboseat st Caleulut elementelor din elon precomprimat ta fisurare st ementelor din beton precomprimat la slarea Timila de dete aie 02 Caleutul zonelor de trans 63 PREVEDERT DE ALOATUIRE PENTRU ELBMENTE DIN BETON ATMA 68 Caleatul urilor Grosimenstratuluide acoperirecn helona arn Ancorarea nrmtta Inniidizen armaturilor evederi suplimentare pentra slp a fo edleri suplimentare pentra i suplimentare penta pl Date ce trebuie ineluce in proiectele de execupie ale elementelor din beton armat 84 PREVEDERE PALVIND ALCATUIREA ELEMENTELOR DIN BETON PRE- COMPRIMAT 2. 8 Prevedert generale bebe eet nea dee 8 Detali i cong tehnice care trebule «the epecitieate in protectele de exeentie pentra element diu beton precomprimat . ar Prevederi specifice pentru elemente eu armiturd preintinsl : a8 Preveder! specifice pentiu elemente en armaturd postintine’ 80 Armarea sonelor de transmitere a ANBXA A LATIMBA ACTIVA A TALPIL “conPrians LA SECTTUNI IN FORMA DE T 93 ANEXA B PROCEDEU. SIMPLIFICAT PENTRU CALCULUL ELEMENTRLOL DIN BETON ARMAT SOLICITATE LA COMPRESIUNE CU EXCEN: TRICIPATE OBLICA LA STAREA LIMITA DE REZISTENTA 05 ANEXA © DATE PENTRU CALCULUL ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT LA STAREA LIMITA DE FISURARE 96 ANEXA D NOTIUNI SPECIFICE BRTONULUI PRECOMPRIMAT |. 99 ANEXA EB CALCULUL SIMPLIFICAT ALDEPORMATIBI SPECIFICE DE DURATA ABETONULUI ..... oe 101 ANEXA F CALCULUL DEFORMATIEI SPECIFICE DE bunana A BETONULUL 103 ANEXA G LUNGIMEA DE RANSMITERE, SI DE ANCORARE A ARMIATU: KILOk PREINTINSE, 107 | PIERDERTLO DE TENSIUNE IN ARMATUIA PH: SION ATA 10s ALE PRINCIPALE ALE PROCEDEELOR DE PRE COMPRIMARE CW ARMATURA POSTINTINSA 13 POZIPHLE SELUNGIMILE DE CALCUL ALE, POTENTIALE PENTEU STRUCTURILE TS CADRE CIVANTE. LA SOLICITARL SEISMICE KE SEISMICE DE CALCUL A 16 ~ STAS 10107090 1 GENERALITATI 1.1 Ohieet sidomeniu de nplicare entul standard stabileste reglenentdrile de calcul yi de aledtuire a clenmentelor struc ton, beton armat gi beton precomprinat ale construefillor efvile, industriale si nga sootehnice, executate din beton en agregate grele (beton obignuit) kau din Ueten cn agvegate usonre , en struetutd compaett entra elementele din betoane velulare, din betoane de clase mai mari deeit cele prev deute iw prezentut standard si pentru cele dint beton'eu armituri rigide (din profile metaliee), preeum, Si pouttru cloneutete ventizate cu (elnologii speciale care influengeaza caracteriatieile lor de calcu) scar medal lor de comportare, xe aplied prevederile din teglementarile telimice spweeifice, Pentiu tipurite de Structuri de larg utilizare, pentrn enre exint rogleanen tari tehnice specitice (exemple :structuri prefabricate pentru hile initatriate sstinct urkenddiatragne nomotite sin din panwurt prefabrieate peatrt edit etajnt silezuri, wezervoane, cori te fuum ete), trebuie si seaibs tn vedere i eanstenctiv si armane din aveste reglen as elomentele situate in medit ew tonaperatart ven lentd a botonuluf, precun si efvetete de tel altarilor pretensionate prezintt He tan{t pentru stare de eforl uri, tiebnie st se ails in vedere si prevederile de ealeul.privind ‘na Lemperal util vidiente asupta acestor earacteristiel de defortmatie y din tegleweutarile Speeitien 50°C ai 8O"E, In ese conitractia ti sie Lrwe(iitor xn1puse nor cindlgitaowseite tes Ristematie, ta Lemperatini peste SHC sui eat or supe, Dvezeutul standard ni se a eyploatare, de estauphe iin eral sub 112 Poutaitemnstouet it sb imapurtants ivy fee, pot th nadtige sti de asia bot Th adoplate prescriplit speciale; proivetele asttel elaborate. se uproar de vatie a stout it bs exceptional, nominalizate de exire orsunele stabilita” aun nivel superior celui ain prezent ul standard si 113 1a proieeturea clementelor prefahrieate de mare sevie, pat fi falosite alte yrocealee de calcul sh pot fi adoptate alte dispozi{it constructive deeit ecle eprinse in jrecential standard, pe hn de justifieare teoretied $1 SeriBieati es periinentale omulayeate, Tt La pn ioetarea elementetor ditt beton, Delon anit siete precornpriniat, pene ssigse tea dunabiliciii bor, frebuie se in sequnn ale kein! ve expunere, ba steps st iv wt dilate, de gtavhul de agresivitate a mediutui yi de eondifile speeifice de exploatare fo funcpie de Hi beta, pe hazat de reglenmentai Lebnice speriiee, xestitbilene dap eae cou tifiile tehnice impuse comporitie’ betonului (tipul si dozajal minim de ciment, ipul de agregate, gradul do inpermeabilitate sau da gelivitate, raport A/C maxi); odlul de ateatuite a clementelor de constructs eventualele inisuri de proteetic suplinentare necesare wrea elementelor structurale si a urmiiturilor lor Hin punct de vedere al rulului pe care il indeplinose, arnt urile elementeloy struct lasiicd Bh: vite reriston{i, care sint dimousionate pe baxt de ealeut, pentrn preluares anor efortuni — sarmnatuni ponclor cn nali xi fezistenta ‘onfinare, care prin efectul lor de limit: de beton, indeplinese rolul dea spori ewpacitaten de det estore; ¢ a deformafiilor Irausveraule Tongitudi- A dinte-un ealeul de vezistouga nantificate prin caleuloly curent, Cul resistentel, Annituri constructive, a civor dimensionare te arsint necesare pentru preluares unor solicitari earenu pat f in vedlérea asiguranis uel compartir’ corvspunaitoaie a cleuentelor sul ep ducGlitiii $i regina de Tistteare ; ~ armituri de montaj eu fuiwyia principal de a orlalte arinaturi ntarines bebonului, enfin poritia pina Aceeasia veste voluti, AL poate indeplini mai multe din SPAS 10107 0.00 2 Lin pune de vedere al cant ‘tie in JA(it si rohan armituritor, elementete structure se ai elemente: din beton sinapta ( elenwentele din beton arma} Ai adinis’ ponte clemente din beton armat, ew arnuituri de re condifiile de armare minima date in prezent ul standard ; jaten{, nepretensional re respect’ _ clemente din beton precomprimat, in care se introdue efortunt inifiabe prin intern dint unor annvatuti pretensionate, edimta Tis6 asigurd Inainte san dupa (raneferul forte de ps coniptimare aderen{a ex betonul 1.2.3 Hin pune! de vedere al forme sub enre intervin in schema de eaten alese elastic’ in :tiniane, de suprafatasi masive, ‘elementele strue- 1.24 Din punet de vedere al modului derupere, clementele structurale se clusitied in: — ductile, care inainte de rupere dexvolla deformatii postelastice semnifieative: cou duetilitate redust; neduet OWSERVATHE Sub sopeetl fvmetonal gece etn raport cu preloaren actinitor selantce, elementele a 12.5, Din punet de vedere al modului de participare la prelunrea actiunilor sefsmice, elemen- Lele struetrate se clasiticd in Irei entegorii , conform pet. 1.2.5.1, ..1.2.5.3, 1.2.5.1 Hlemente porticipante la structuri anti in zunele seismice de caleul A... BE In aceasta eategorie intr clementele desting save absorbfin si disiparen energiot induce de ent enuur si eare trehuie conformal st dinensionate In consecint enti nee standard st din 1 funetie dea clase de elemente : lemente, prevederite de aledtiine constructivist de ealeul dim prezent ul ‘ehniew speeitice pe tipart de structurt sink date diferentiat in ‘einai a ineursiunitor ih domeniul post-elastie, penta urn le tre emente cate formatit port elation semnificative gi care. im ‘likiti corespnnAttonte cerinfelor preseriptilor de proiee fare antiscismien. Pentra aceste elenmente, prevederite de fonstoetivai st de cael sit Alife it cazirile cinud ente neeesar, pent en zonele potentiate (zoucle spre ete, prin proiectaren strctnii, xe ditijeaet localizarea aparifiet de deforma postelastiew subs aetin Hremurelor priter ive) si restul zonelir dint elementele respective Stabilirea zonelor plostice potentiale si evalnarea Tunginii Jor de ealeut se fee enter reglementirilor telinice xpecifiee pe Hipurt de struct, or plastiee potentiate, in fin strmetiara al se pot determing eu suficientit exactitate po uma unui eaten aprofundat al stroetunit in damenil post Fexpectiva poate fi conside dnt b. ~ eLasn ty: elemente pentrw e pune condifin ex subs aetinnen seiamied at rimnin& to Stadinl clastic pentra a aven rigiditatea necesar’ ca i mnente ale strue- {hai tplanweete Iuerind ca gaibe, noxturile de cach, elementele jmmbindailor verticale de mono- Titizare ale stqucturilor din panouri una ete), xau pe considerente de etangeitate i ree Yourelor de Kehide, recipient lucrind la presiuni de gaze ete.) ; aceste element e onewnd {ea rmeiaa cu um grad superior de asigurare in raport cu restul atructurii_ din earv fue parte, Manfurmitatecu prevederile. dit reglenventizile tehnice xpecitiee pe (ipari de structuti, ‘Tok it Hate st lucrexe estrmetueal 5 asthe eZorie irijaren dexvol cineadyeani siclomentele care sint poi juni ainunit mecanisin de plastifien e care sub actiuni seismice rfimin in domentul elastic datorita faptulutea Gin reste acini le revin solicitdni reduse, astfel eh printreo armare mnind consteuet ivi Me sain y eepnedtate portant covcepunzaiteave tanu ispuns selsmie clastie (exempta :diafragese Solicitate, ka eliditi ew put ite niveluri). 1.2.52 Elemente participante Li struct de valeul F.-Acente elemente se diferent inzi iin eclale penta zane seistaie ‘ele in elasele a, sie, conform pet L250. 8 SPAS 11s 0-a0 Blemente nepartieipante he strnetiri aut iseisiies In aceasls categorie inlta elementele eave site ines lor(eloy aint ale se dephysea xs aleforimece (exennplt: grtil poetics ative rate eeu i indsteiate, rite ur rlare ett), Tn acest ete se ta Bi elenentele tale efectixe subs we{iunecatrenmttelor sit. pret impiedieate ite all_mual vigie (liatragme sy conte int wish), aetfel e& sabia arile lor din aceste ne(iunt int. nexemnitieat ive 1.3 Prineipii ger 3.1 Calculul clementelor din heton, below armat si helen precamprinat se face pe bana principlilor generale de calcul stabilite prin STAS 10100/0-75 st STAS T0102 verificarea in raport eu stivile Himits ultime si eu cele ale explont te peestilpi, evn sind wtinzibe print Fale de aleituire gi de ealent si canst ent ele Lransport, manipu uitele de construetii care In faze intermediare ale exe aj la elementele prefabrieate, consiruetia part uliei (decofrare, ial executatis ete.) aualta ache ec{iune activa sau schenne de ineirenre diferte deel in contrat ia termina veifenven’ prin cleus eferteasi acon face: 1.82 Ponieu elementele participante te structuri antiveivafice (elasitieate conform pet. 1.2.5) nea cutremurelor se pot produce deformatit plastice (rebuie si: ke asigure pri, materialele utilizate, aleAtuire ei dimensionare, 0 comportare ductilf, eave sh permit disipares energiei induse de cutremure, In acest seap, pentru elementele din beton armat trebuierespectate uimitoarele utilizare ny penti rnitturi a olelurilor ductile (MC 60, PC 52, OB 87); evitarea coditilor neductile premature in zonele compriniate ale elementelor xoliek- tate la incovoiere en sau fr8 efort axial, prin : limitarea superioars 2. procentulul de armare din zona int inst si pivelului de solicit ate fa efort axial de compresinne (limitarea zonelor eam primate din seetinnile elementolor) ; asiguraen unei suficiente confusir’ prin armiturile transversale a zonelor comp mate eu deforma{it post-elastive; —_ evitsren ceditilor premature ale armaturilor din zoncle intinse ale elementetor, prin limitares inferioani n proventulu de armare din aceste zone — evitare cedarilor premature in sectiuni Vului de solieitare In for{a tietoare ; inclinate, prin Tiniitarea superioart a nives asigurarea unel an oriri suficiente @ armuiturior in beton, Pentru clementele din beton armat, prevederile de ¢ legate de tat isfacerea ceringelor de ductilitale sint date kt pet rengiate pentru zonele plastice potentiate si restul zonclor (ent si de aleatuire constructiy $i Gin preaentul standard, dife= Pentru elementele din beton p. nnuprimat care fac parte din elasa a (clasifieate ene form pet. 1.2 !5) comporlarea duetili se asigurh conform reglententitilor Lehnice xpecifiee 1.3.3 Vlementele participante Ia <(ructuri antiseisi aitoare In deplasari laterale, in ve turale, _ (rebuite 88 allio rigiditate corespune ealimiliivit degradirilor kesty wetwia sila elementele nest 2 MATERTALB, 24 Reon 2.1.1 Clase de beton 211.1 Clase betonului se defineste prin valoarea rexistented va compresiune determinal® pe cuburi eat Tatura de 141 ans he 1275488, sub a edrel valoate se pot intilni statiatie cel mult 3 atte), inn anilimetru patrat, Pentru elementele structurale din beton simpla, betun arm clasele de hetoane (conform STAS 8622-88) sint : Be 3,55 Ie Be 20; Be 25; Be 30; He 88 ; Be 10; Be 50; Be 60, Claselts betoanelor cu agregate usoare (la care se impun condipii de rezisten{a) xint ecto din interyalulde clase Be 7,5... Be 35. leristice Ruy (teristenta Ta form STAR, evel pe si Deton precompti P Be i; We 10; Me 1st = tn eazurh speciale jostitinte tehnle sf econonsic ae aceepth 1 clele Be 228 entra care vatonile de cule se stabiese grin tnerpaare Unlard Tate valurle reve ‘dard pentru ie 40 ql Be 2S yt respective 25 Be 30. STAS 10107/0.90 _ rc 2.1.1.2 tnfunetie de densitaten aparenti In virsta de 28 de zile, hetoancle se ehacifien In aly de densitale conform STAS 3622-86, Th endrul eategoried de idensitate beta sor (4h 2000 kyinv") hetoanele eu agtegate usonte se clasified in subwateyiril de deusit ile contort tale iit. ‘Densitaten apurenth Socategoria de 2 Seton a irs | ‘ie 28 aie ‘ain 1801. .1800 onseavarit . 4e comtructit tin beton cu agregate tm tate, " ‘reutat proprlt « elementeer, ctnd ma acestora nu este determi yin reete. i aanigh la Hla operons desuittilaparente eorspunsoaremibeategone a ioc Sera ain tab 1.80 kg 6 Indled pe plane de es 241.8 Clarete ime de betoane pentru elementele de constructii sint precizate in talitul 2 ale 2 legate aie beton alimpl ct dlnensiont care mu is ale Tonal | Hlementc din beton slmplu cw dimensiant stabltite pe burw | Be 7,5 ‘mplr'e fndafition ew carinet 1 hoe leente din Yeton armat ev procente de amare eee, ev Srmitrl prevavute predominant construct. ain 8-37 (| Me 10 Slemeate tr fonda) repectty OB 37 WMG 2 (le lems tein tgdatt eleva Elemente din teton armat monet Be 15 Te cna etementel lemente prefobriate dim Beton arisat es sliciiatredise pine ts presen ape Elemente pretabrieate in Delon arinat ch excepliaeclor ea Ne | clit era | ttemente din beton proconpri bare de tip | te 25, | pretenatonate | Reon - j veetiote |e an el art carta tuetie | (Ges to die inert sent Feane, te) | In In'stewetued 9 ee fal esata Sew In anunite caxuri, pe baz do justiticare tehnica-economied pot fi adoplate cise de beton majorate fata de cele din fabelut 2, ea de exemplu : ind mires clase’ conduce ta sard pe cousiderente de sporites ductil i sat rigidit iI a seein de Beton sa este meee Jenentulii — end este neces Timsitarea seetiunilor eles gabarit, la nivelurile inferioss ale eliditiloretajate inaltes ale po ents sires wile iat: = pentea wnitovimizaen easel de beta be acetal eta al ed vonstnueri ea tenet monolita reylementarile teliiee sf eestiew — In funetiv de eonditite de exploa dimamiee) sou de regimul de expamere stabilit print Fegloune vitate, ouheitati pevitiee In carl ckintstor tw ne reaiatenta gl blselle iin baton enter a suet ct curinet wt bloe "8 2.1.2 Reristen{e enracteristice gi de eateut 2.1.2.1 Penteu caleulul elementelor din beton, beton armat gi beton precomprimat, rezistentete Caracterinticn ale hetonulu In compresiune gi la intindere se stabilesc in functie de clasa begonuli fat relatiile: deduse experimental : — revislenta caracteristios 1a compresiune Tey Re = (087 ~ 0,002 Ry) Rey (N/mm? o _ resistenja caracteristict la tntindere Ky pentru betoane eu agtegate sete (lon obisuuit) Ry = 0,22 (ay [N/mmt) . 2 roristen{a earacleristied In intindere Ry, petra betoane ew agreyate ws 078 a(beton ugor) © Ra (heton obignuit (o# 7 Nm? a ( wor) c ) oe)! ath conform pet, 21.1.2 in care Beste densitatea apareat it a betonulil wir deter ‘Valorile rezisten{elor earneteristice sint date in tabelul 3 2.1.2.2 Reristenfele de eaten! ale betonului se stabitese ew wlatiiie : . ee ame my Be w Ho oo in eare R,, Ry tezistenjele de calcul ale betonulut 1a compresiune ei ln Intindere ; coeficientii condifiilor de Ineru ai betonului la eompresiune gi ta intindere : cooficienti de siguranfa ai betonului, 1a compresiune si In intindere. Ly mye = Lyne 185, Yur 1,50 “fp gl sit" date in Yer Yo Valorile rezistenelor de caleul care se obfin pentru mye ie valori de bazi ale rezistentelor de calcul, sint notate cu Kt, sint den tubelul 3 in funetie de clasa betonului P . ‘Tabet 3 pul eecistentel, fate eae Voy 6 1 Oe | B86 ©) Yate stat STAN HOOS 0.90 - 24.2% Pentru lementete din ben preconpninint, rexisten(a medic ba eanytestune pe eubu 1 betontlak nevenerf in fan de “truusfer u fortes de precomprimace Ze se precerte abr protect iefie de stares de efortri la transfer gid earacterntieile armatusi jretennicnaie, inenrelase ex conditile tehnotegice de exocutie x elementelor, dar nn va avea valontea mat micd deel oe dat tn tabetal 4 Gm emcees [mam [mw [mn [oe | mm | mm Nesistenfole de ealout ale betonului Je transfer, necesare pentru verificarea Ia stazea lini do resistengi Ia transfer, se stabilese considerind o clash de beton convenfirmaly Ne> cure ee ‘gtermins din tabelul 8 4n fonofie de resintenta la transfer presereh prin preteet fag Pentru Tee aditel detorminata, resistenja. de calctl @ hefomuini le transfer se statitogte ain itietal pein interpolare liniart te" beton ta traveler |gpericte | , | 2.1.24 Cooficientit condifillor de ner ai betonulut 2.1.2.4.1 Pentru elemente din beton armat. si heton precomprimat, valorile coeficientilor my. ¢i wn sint date in tabelul 6, in funotie de positia de turnare, . Pentru toate elementele din beton simplu si pentru ele agoare de clas Be 30 4i B a valorilor din tabelul 6. wrtele din hoton eu agregate 35, valorile coeficienfilor mp, gi m, €€ obfin prin multiplicares cu 0,!) outa de twrnare etunase > 1300 mm et ae | Trae aes“ perl erate eciplenl le: baton trim aaoolt) wa Inout cm cof) pe Sout Yelete moan — Crime ma verte ‘uname’ de Croare | lementenlare wollte te toc | ison mn sei eli ee 21242 0 ‘conform pet. 21.2.4, se 1 ul elementelor prefabs 1,0 pentra eelelalte clemente. “ate muonobloe, realizute in fabrici: PAS Fqo/0 a 2.1.2.4.8 Pentru ealentul 1a oboseald, coeficientul my, detefminat conform pet. 2.1.2.4.1 xe mul Hiplick eu coeficientul m,. determinat ew rela{ia * Imig = 0,8 + 0,5 < 3,0 (0) fn enre P» eoeficiont de asimetrie, determinat eu relatia fom Serle 0 ome eforiul unitar maxim in beton, in fibra extrem comprimata ; % mie efortul uniter minim de compresiune in heton, in aceeng! fibr&. Nalorile cron: $1 goon 80 determing ta stadiul TI de lueru, din inededtile de explon tare corespunzitoare verificRrit la starea limit de oborealX, Pentru elomentele tate la incovoiere, poate fi luat in considerare: “Mh, = zo Oe Me tn caro Mf A Mf sit morhentaetncovietore, minim gf maxim, din inesctrle de expton + tare covespuatoarn vorifci a stare itaite de oboe 2.1.8 Alte curacteristici de ealeul FAB Yalorile modutului de elasticitate al betouului obignuil solicitat In compresiume Bi, pent Inedreari de seurt® duratt, ae daw in tabelul 7. Tebett 7 Be [ee] se[en]es [aa [os[on - I as | rennet [ae [Pn [nom [| [sw || Be 0 | wean | nso | Pentru betoane cu agregate ugoate, calorile modulului de elasticitate ale hetonulul sol vitat a compresinne By_ 48 calenleaza en rela{in. = a in care Fr modulil de clasticitate al betonului obignuit de acooagi clas cu betonul cw agregate ugoare ; 3s, Bye donsitafile aparente ale betonului obignuit gi betonului cu agregate usoate. AModulul de clasticitate al betonului solicitat Ia intindere so ia egal cu cel al hetonulu solicitat 1a compresiune, Cooficientul de deformatio transversal : y «0,2 Modutul de clasticitate transversal re in G, = 04 Es, rexpectiv Guy 0,4 Ey compsinsatticfentul de dilatatie liniari pentru elementele din heton, beton armat gi heton pre mprimat Ta varia(ti de temperatua jn domeniul ~35°... + 80" se ponte Wins LTO pentru botonne obignuite ga; «10,8 .10-* pentrn betoane en aigtegnte wate 2.14 Diagrame a ¢ (efor unitardeformatie specified) La vateulul sevtiunitor elementelor din het atmat sotieitate Ta ineovaiete fort axial, se addoptii urunitenrele dingeanye : copii etn obignuil, parabol® sf yoier ori here deformatin speeitie’ UMiNa shy = 345 Moy “in caval hetoanelor de Welly eye y() jy cant evlor ee cited exalt »nu anak mate de Be 35 5 penta zone zontal confor Fig 1a, lad pind In Be 35, 9 fate ale clenentelor din heton cu agregate uyonre, diagrnma pentru zonele comp Diliniara ait fig. hs pentru zonede i arabota din linse ale elementelar din beton obignuit de orice ela, fig. 1 OVSERVATHE — Hingramele din He 1 tnt yaabile tm conte respecte preven ie potemiae Mee cada Reese magenye sin! ani pentr = fb wbizate s!yeutry zonee ps udrmare transversal sjora? faeces nin fn cart tn core pe bard de junitieare tehnico-cononicte se adopld wn grad de cenfinare superior, ty cal Fe Sr Mate ae Saporiant de recut ah de dcternare pos-clantis, pot fl iuate fn coalderare Se Oe catapunratrs fuasanentate vin date experinentate etusogmt. R reek c 6 = [Soloed] FE oo) i he 2) 38 a) ») Et Viet 2.1.6 Deformafin specified total Deforniatia specified totald a betonului ew, dupa consumarea deformatitlor in timp, din wea lenti si din contractic, se determina eu relais cas tag Oe 8) Meuleanis cu moduli de elasti intl 75 : coy fractinnes inifiaki a deforimatie’ xpecifice, care ¥ citate pentru nedretiri de weurtit durati #, dat e,eane ne poste determin pri Lee necesito evaluate ite eh se utilizes 1 deforimaied specif fle din auexa B. In canuril ealeulut pierdlerilor defensin inne besine i feu rwetine dé Lung dura eaten in nai deta nate (de din gues F ne SPAS Ho10i,0-90 Armituris Ariituri nepretensionate 1.1 Caractoristiedle geometvice (dinmetre, ecu xi euraeteristicite mecanice d veiren In rupere 2.1.2 Pentru arniturite d hve nepritenstonate Similar de eniyere. isten{a ale elementelor structurale dia beton annua si pentru cele hepretensionare complenentare ale ele alin betont preeomnpriniat, inelusly pouty et eri care sint dimensionati pe bazd de ealeul, de veo, se wijtzenra afelani eu aezislente supertonte inate: PO 52, PC a0), ea in tras profilat Tn armarea clementelor de transersale a oti decile uri este uosil nidate, precise 31 bt ate ONSERATHE = Gonditie de utizare a olrlrior STE si STNIL ta anvaren eeicnteor partiipante be sruclueh autsigutee (armarta inhi diate cevtese sonatite stint tal ets Arwatuete traiwverate whe rigor de cada) nin detainte In tegesentare, tee spice yen eel relare ew princlpiie generale” do slcilee 9 ale previate ta pelt 02 Olelul OB 37 58 le regu, noma fa santur ile constructive si ta auniditurite isten{a a ciror dimeusionare texulti din respeetiiea eanitillor de procent maininy de arma diametve minime saw distante masine intte bare, secu si int razunite cind din hevesitaten tee nditii speciale de explontare normals armitunile ew rezistente suuperinate Mt pot a ofelurilor pentru armitiuri nepretensionnle Re se, consi ne proviizute in standardele de produ penten Hinita de entree Mey Rezisten{a de enteul Ty se stabilogte in fu fe de rezisten(a eameteristicn en relatia, Rar Beem RE me o me coef ravit ti ientul (san produsul coeficientilor) eauitiilor le her st ‘ve, cocficient de siguran{i al arm&tutii, avind valoaes medie de 1,15 peutra OB 33, PO 52 si PC 60 xi do 1,2 pentru SPNR. Valorile revistenfelor de calcul obtinute pentru m, 1 sint a za ow Re, Ti tabelul Sint date valorile Res $1 penir armani nepreteriionate. ite valor de ve nate Tab Ieistenta de catew (aor eh + Rezistenta caructeristion Hn eat | air ia 16 60 0 as Po 92 _ *— “ | st 1° omar | 6 | wy ousenwat te eafele date tn tube siat sata yf peru alte bel de exempt petra PC iy fell 25 G2 2S) STAB 10107/0-00 1a Reristenta de calcul a armaturil R, se ia egal ou RY(ms ~ 1), ew exceptia calculului Ia stare limith de oboseal Ia care rezistenta de caleul 172 se determing cu relatia : Ris mpm RE . (ao tn care : ‘mt coeticient de reducore a reristengei de calcul ea urmare a slicitArilor repetate ; ‘mt coeticient prin care nein in considerare influenge tnnidirilor sudate ale armaturi Valorilecoeficientilor mt ti m: tint date in tabelele 8 i 10, n fonctie de coeficientus de arimetrie pe, stabiit eu Tela pa = Stem . In care oa f1 dome Aint eforturile unitare minim gi maxim in armatura consideratt, Tebetat @ feeurecantivep et | Dolan fin prea Rentelors sutues mes | che ime Cy won] 0. 09 Armaan state etn re cap it ef Are futur vigate ime chile | C82 | 0,7 pc 0 | 0,85 title en elise theese aa cise mle cust eta ‘Eire. Armate! sud prin ponete ‘ArmAtorl wudate prin | 08 37! 0,75 Miprapunere, Aro i Sidate cu perecht de { ‘se egal Yara cosdter | PC 52 ‘racer Sy Poe | 0.3 . +) Nu se admit tnnddiri prin suduré etnd p <0. 2.2.14 Modulul de clasticitate al armaturilor re ia : By c= 210000 Sjmun# pentru ofeluri PC 60, PC 52 gi OB 37; 200000 N/mm? pentru SINB gi STPB. we SPAS 10107/0.90 2.2.1.5 Dingrame o, — ex (cfort unitar deformatie specifica) Pentrn ofelini laminate ts eald (PC 60, PCC 52, OB 37) se considerd tn calcul diagrama conventionals Viliniari eu pater, seorezentatt eu tinit pline in fig. 2. a, far pentru xirmele trase ISENEG STP diagrama concen(ionil hiliniard eu consolidate, reprezentati eu inti pling in fig. 2h In Figura 29 1 este deformatin specie’ muximf uiliabila in calcul i ure vatorle fa Py pent gruplite de inetser ol fou ~ AO) ponten grup de inetired In ronele plantice te; -are includ actiunile seisunie, wtenfiale ale elementelor participante le structuti antiseirmice dack se apreciaz8 ed deformatiile elementelor respective implic& pentru armturi ineursiunt In dome- niul de consolidare si acestea au un caracter defavorabil pentru dimensionare, re conxidera th calcul pentru ofelunite laminate diagrama biliniart cu consolilare, repretentatd eu linie intreraptl, in fig. 2. 0, In caleulul de rezisten{a simplifieat conform pet, 3.2.8 pentru sirmele trase se utilizear’ iagrama biliniand echivalent’, reprezentata eu linie punet in fig. 2b. 4 4 Z 1258 — aR : === : Ry as 6 OE “yf Hig 2 2.2.1.6 Pentru armaturi realizate din alte ofeluri decit cele cupriuae tn (abelul & caracteriaticile de caleul gi posibilitiile de utilizare a lor ve stabilesc, pe baza prevederilor din atundardele de produs gi din reglementitile tebnice specifice, 222 Arman i pretensionate pentru elemente in betou precompetmat 2.2.2.1 Armfturile pretensionate se reulizeazd din ofeluri de inaltd reziatenfa sub formA de sitme rotunde netede (SBP) sau amprentate (SBPA), life (LBP), toroane (THM, hare, stime ovale hervurate, . Sirmele yi toroanele se pot gruj., aledtuind releule. Caracteristicile geometrice, ehimice, mecanice st tehnologice ale atmituailor pretenso- nate sint conform : STAS 6182/9-80, pentru SBD; STAS 6482/8-80, pentru SBPA; STAN 6192/4-80, pentru TBI, Regulile peutru verificaren ealit@i sumelor de ofel 41 a produselor din precomprimat sint conform preseriptiilor STAS 6482/1 OBSENVATHE In cupsioal presenta standard sul Helen at preveder pent anvatue de ip PE 90 2 Movistenjleeafuctritio alo ofeluilor pentru armatunt pretenionale A We eonalderh cut varie mini preczate tn stant dele de prods aneonate a yor 2 29.4 penne o> rezistente de rupere la Intindere Hy, i LBP; azn! armituritor de tip SAP, SHEA, TRE, ~ limita de curgere Rye in cazul aumiunail de tip PC eaintejee cameteitce pentru SP, SINP'A, THE 9h YC W ve dau fu eel 11 ar venir alte pat de artan nea confor atdalauelrde pd - -- I STS ning aan 1 Repictentete de eateul ale anmitinilar pretensionstte se stabilese et webatia Ty hy ay cewoticient de sygununta ala i pretensionate, wy ind valorile : neo SNP, BAMA, PRP, a LAD 1 L20 pentrae atm 5 pent de tip PE 90, Rezinte cealeul penta SBP, SHPA, TRE 80 se dau tu tabetul 17 sore aw | 1090 | USEIATIES Acute SHH lant om Geo AF weed mat Ye Ue de peep A Kezistenfele de caleut ale armuiturilor prolensionate, realizute din ofeluri de inaltd verise tenfi de alle ealit2(i de cit cele menfionate la pet, 2.2.2.3 ke xtabilese conform reglement rior tehiniee specitice, 2.2.2.5 Modulul de clasticitate al anndturti pretensionate xe ia in eaten! dup eum wrmewzd B, = 210000: Sfinm* pentru amaturi de tip PC; By 200000 finn pentru SBP gi SBPA; pentru toro Ey 180000 Sj vilile. 2.2.2.4 Diagvama a, ~ ‘ey pentru ofeluri de tip SBP, SBPA si TRP sein in considerate in calcul conform fig. 3, avind unmatoares reprezentare analitie’ + enti ay 606 Rey pentru a, 00K, tg aay 1H STAN 10107/0.90 gtk Room oré t9E, olqz é, & th z +e va. 9 Pentru ofeluri de tip PC poate ft utiizatt o diagram convenionala dé'ealeut bilinirs, conform fig. 28 2.2.2.7 Deformatin apeciticd limit de rupere w jurmfituril protensionate nre valoarea. 6, = 3%. Vaionrea deformatiet specifice limita de calcul a armiturii pretensionate, €, se xtabllegte conform ipotezelor de Ia pet, 6.3.2.4 3 CALCULUL BLEMENTELOR DIN BETON ARMAT B.A Shite timtut SAT Caleulil ta starve limit de registents Pentru elementele tiniare, verifiearea se-fiee prin eompararea efortuilor see(ionale (cforturi asiate, miomente incocoieioare ete.) maxime, produse de inefreatile de calenl ext efortt rile seetionale eapabile, - in mentelor de suprafatd pentrn eare se dispune de mod counporta i nente. din arma: (griti-p {ionale se stailese pornind de Ia aceste modelo, Peniru structutile formate din elemento de uprafatt (phici eurbe subtii, dle dhatragine considerate ea profile spatiale eu pere{i xubfii ete), 1a care, in Hipsa vitor modele de calcul ea elemente de beton armat , determinaren stiri de eforturi re fee prin procedee ale teoried elastiviti{il, cane nu furnizeaza efortuni see ‘ci mumai eforturl unitare, se admite ea cforturite seetionale pentrn calculul Ja starea limita de rexinten{& nd xe deduet din dingramele de eforturi unitare prin insimarea acestor pe seefiune. Jat strcturile sau subansambiunile structurale pentru care, printrun caleut static ta sturea de echilibru limita, se poate determina increarea capabila in mod global (de esemplu phiet plane), Verificarea la starea limit de rezisien{t xe powte efectun prin compararen directa a he ‘itil de caleul en cen eapabiti. le cind s0 efectueazi un calcul postelastic detaliat al structusi, vevificares Ia 6 reristenfi se poate face punind eonditit de nedepAgire @ deforiaiitor specitice in beton (cy) gia Celor maxime ulilizabile in armiiturd («,,) iu sec{iunile cele nai solicitate, Timitt de se face pentru toate elementele de heton atmat. Influen{a aveltefei elementelor conprimiate excentrie in caleulul Ia. stare La structurile formate din element blu si dimensiunile seetiunilor b e inane (bate), se re clor ai fie ast fel Wl ca soluille constructive ‘muonuentelor uctastit linitare este respectati, cousiderarea intluented 2veltefei ex lu majorarea momentelor iucovuielnare de alent ditorite efeetelor de animal 1, bara necesarh sto verificare la sturea limita de pietdere w otabilig it de fortnk (Flauahaj) fat pet. 3 sint aratate situafiite in eare efeetele de ordinal 1 pot 1 neglijate in ealeul, preety si cele in Se adinite evaluarea lor prin procedee sitplificate, wl de ondinalh IF al struet uri Lavelementete de ew peveti fare) pentru cate mu se dispune de proce bi experimental, we aduuite ea efectele de ordinal 11 si f Din coeticien{i globali de reducere a rezistenjet de ca SPAR Unies 0 9H crea stabilitiyii de pozitie turuare se face considered intial ae strate tHebie sd se (i Seam at 1 Caleta by stare Bimit d sysele ex) seiele ripe, Lax determinayen 0 ujearea avestaia datorith efectelor de AIA Flomentele atroehurate soticitate de inediredrh repetate ene pot produce aparitis ten: hint deniuceaia se verified hi stares Hinita de aboweali, in conformitate eu phevederite ae pet oT . 41.5 Caleutul ta limits de desehidere a fisurilor se efeetuedza in seupnil asigurdait eon filler de aspect si de protectie a armaturile fine! etsarsettagi aubunatatite la elementele ‘mpotriva corozivnil, precum 3h pentry asigutares cantael direet eu lichide A limita de deformatie se fave pentiy elementete In care dephien defor Jocesull iefiona, avaviend ale peretilor dexpArgitens Seat #4 3.1.6 Caleutul last filer adinisibile poate eauzn deregari i Aatinutr de rletientele aespeetive sau senzatit nepldeute be eheulatie (pe phe, swice pentru el LAF Det i pentru structuri i curente ae wdimite ea verificaren capacithtit dee protuary 2 sol fo efecluede In inedredti reismice convenfionale stabilite conform reglemet nate en actionind static (ineareni de cod). Liv avest eaz, enoultl seteduee it verificarea elementelor componente ale structurié a starea limit de rezistens ai he Verificares cuulitiilor de rigiditate Ia deplastti laterate (limitaren, deplasirilor relative de nivel) fo fane|iede specificul gi importanta constructici, Cerinfele de ductilitate corespunzitoare valori- Tor adopate entra inearearite setsinice de cox se considert realizate en regulilor Ae alettuire constvnctiva yi de dinensionare date in prezentul standard pentru elementele struc: turale participante lo structuri antixeismice. , La constructile de important Lax construct citaritor seinmice sa tarilor (ehnice specitive gi eon deosebit sau et forme constructive speciale se recomanda efectuaten unel Cerificdri a eapueitagit de prehuare a solieitatilor seismice gi pe nz unui eateut Ginamie neliniar, Verifiearea se face, de regulf, si pentru coustrucfile ea earacter de muze repe- tate, cate ait solicitatl emmniticative din aefiunile seismice. Calental dinamie netiniar se efeetuenz pe construetia consid aaikamblul ef gi consti in compararen enpacil Ai de Ceforniate clasto-plastiea « constractiel ew deformatea fhdusi de aetinnen sefsmed, jar pentr Delon gf atnidturd se introdle lr ealedl rezistenje de euteul medit pe nnsumblul structurhy ere Diagram oe se ia cvnforne tg. a nlocuinst Mt 0 raid pont eluted, funnels Se adnuite 9i utilizates anor procedee sim lifteate de prin conpanafio ew analize dinaniiee pelinian i arn al ten sali engi in see cit si intindere exeentried 1 Distributia af andriimie efortauitor anitare in Beton ai arinntini, it ewlette Ma state Thinilt de reeisten{a tn seein nonnuale, se xtahitene ype hut urmutotelar ipoten seetinnile plane mainte de debarmate rlmnin plane gialupa deforamare (yeteza sections or plane) (lig. 4): we SPAS 1o170-90 contributia betomului la preluare eforturilor de intindere este noglijubila; iggrama 9, — ey nia conform Fig. 1 Jos elomentele dity betut ebiwiuit, deforiuatia specified maaiuad admins i fibre extrema ‘eee nun eonapeiinaty iu stadia rapper's sO {MIE ee ge i (Fig 5, fig. 6 gl pel. 822.3) cin = 1, 1m eagul compresiunii exeenttie Beh eu O(fig. 6 dreapta 1) fete = Se inv cuzul limit conventional al comspresiunil centrice (fig. 6 drenpta 2) : Soin = <-in enzuri intermedinre, end > hy 0< ee Tiniand hnte Valorile 28/4981 ei (fig. 6 dreapta 3), oy to s@ determing prin interpotare COWSEHY ATHE — TW tg elete din parantene fe veterd a beton wrew de clak 355 To aveste relatit ge sein en Vulorile preeizate la pet. 2.1.4 iar ey repreaint defor matin spoeified a hetowalti a fibre ces anai putin comprimaty x seetiunit 5 dingrama o, — ¢ conform fig, 2. Deformatia specified maxima utilizabill a anni uit gj, se 58 50", In eanul verifiedvilor In grupirt de inedredri care includ aetiuni veisiniee i 100], in celclalie eazuri OUSERVAYIE — Pentru calcule neliogte le structurilor pot 1 adoptate alte valor ale 1 651m $1 tn conaiile precase ta pot. 21.4 : 6, fear lene rg TAS 10107/0-90 Ww hires evauitor de solicitare Ta incoswiere et sau fina efort axial, jn interatinie Nig, JM) slut otitate in fig. 7 exemplifiealiv, ona td compre eee ee Wunet de M005 45 EF Fay (SE) werd) Tiere erces vnvnaert 3.2.3 . Pentru elementele solicitate Ia incovoiere, la compresiune excentric gla iutindere excen- tried eu excentricitate mare, se admite un calcul simphifieat Tuind in considerate urmitoarele fig. 8) eforturile unitate in betonul din zona comprimaté sint distribuite uniform pe inil- timea 2a acestei zone si au mérimea K,..Relatia intre «gi (fig. 4418) este = 1,237; valorite & = 2 corespunationte pune de Daane di fig 1 (€5~ tay = yay pot fi ate din taetut 12 — 19 ~ STAS 10107 — efortul tnitar oj in armaturile Az dact @> 2a’ se in — Rj, Pentru -- 2a’ se admite simplificares suplimentari de a considera ci rezulianta-tuturor eforturilor wnicare din zoua comprimats a secfiunif (bgton + armituri) este concentrats in central de greutite al armAturl Az. Aceasti simplificare este admis numai pontru verifienrea la starea limit’ de rezistenfi, xt 41 pentr evaluarea ductilititii sectionale j efortnl tinitar a, in armaturile A, se determina tn funefie de infltimea rlativ a zone comiprimate gi de & (fig. 7) eu relagiile = @ dock E< & on =F, a © dacd & 0,8 a= — RAGE 4) «16) {in cozutile curente, se admite sf nu se ia in considerate aportul arn diate Ag ) ke determinaren momentului capabil al sectiunil, La elementele la eare acest aport este Important 51 nu poate fi negltjat (stilpi eu secfiuni diafragme ete,), eforturile unitare oq in arinjturile infernediare se stabilese separat peritra feeare rind de arwdturiy ct relatiile (Hig. 8) @ cae Ex 08 Ras at) of : he - Reo OB fo gy 294 2an8] 18) i il i & H J 118) + La dimensionatea elementetor soicitate ta ncovoiete trebmie respectaté conditia: b<& 3.2.4 La elementele structurale care participit Ia preluaret. actiunilor seismice, incadrate in clasa 1 conform pet. 1.2.5, in zonele plastice potenfiale, pentru agigurarea ductiliitii secqionale necesare, se pune condifia mai restrictiva decit cen de tn pet. 3.2.3 gi ahume ca Ec Euss m care Eye are valorile : a extromitifile riglelor de cadru Ey, (determinat finind seame si de prezenta arnt tunilor 43) = 0,255 — Ia cktromititile sttlpilor, Em = 0,40. Aceasth valonre poate fi depasiti pink Is § < &, ou condifia majordrii armaturil transversale de confinare conform relatiei (17) ql apie cinit Plevederilor de la pet. J. 2.3 din anexa J, Verificarea in raport eu valorile ym Ke {ace Heparat pentru Fiecare direetie principal a fu, Valorile & care se compart ctt ua 8e determina Inind ale hetonnlui si armiiturilor 2, ey considerare rezixten Je de eateut 1 Tt glnine waters moma dacs etérnate Aiterve de ele preserse muna ot Juslian ndat. wath dlarayney vale fing 14 nee de fru seca $e STAN 10107/0-00 ee 4.2.5 La elementele liniare solicitate la compresiune excentricd, exeentricitaten ¢nefon! uly! A 3.2.5 jarcaat cu o excontticitate sdifionall cy, care {ine seams de neomogenitaten seetiuni >i de Threrathyele de executie gi ate mfrimea cea mai mare dintre valorite : 20 mp ou A In cate h este mirinnea Jnlurii seetianit dupes directin exeentricitAtil ¢ fonseney ATI ~ To fa Fe pent vale data efortube slat N, momenta tncovletor eapabil-net Mice Mee Tue egecnentat pei ferenta Stee a Tr punetat respect de Pe ry Taterartione sh anc Nr # pen coves 420 Tnfiuenta zpeltotei (efectelor de ordin 11)" strmtcturile en element co se neler pv oeficientul % de may: .ste a momen relat primate exeentric wcovoietor, determinal ct in eare 1, momentut tncovoietar determinat printraun caleul de ordin Tat strmeturit 2i, manent meavetetor determina pyintr-nm cael de ott HT ab strmet art Fen namie venpeetiik prevesteriter de pet. 3.1.2 (7 = 2,8), se adaite ew in alent de ondin thnk uethaturt tse consideve nodal de rigiditate RE a batelor constant ntependent dle statea de solicilane yi avind expresin . (19) in care (Et)qs, nustulil de rigiditate conventional alpectiunil tranevernate tn vecindtatee Nr sree tiie teittenta, inehusod efectul preven{el armAturilor, a iesirii din Iucry a tin aaa intine’ §{ al deformatiilor din curgeréa lent s betonult; J, monienul de inerfie al seefiunii de beton 5 1» procentul total de armare Jongitudinala a seefiunit “Mq_ moxsentul ineovoietor do calcul de ordin I din inctreBrile de mg durata eare Drodue deformares stilpilor prin deplasiri laterale ale nodurilor; (M-— momentul Ineovoletor de calcul de‘ordin T produs de ineirenrea total ONSERVATIE: — Pentru determinarea, valor coetclntlal yn vedereeverifieai ncadrin Jot Op ORSEMVATIE (Pens clei ue ermal 1st de ordinu Tt se fetucast cu cee! solr ot (module de rigate CED oe : Lastructurile Ja care 7 < 1,2,88admite ca tn locul unui caloal de ordin TT al strueturit iso delonnine Valorile cosficion}or yin mod aproximativ, ou relatia (20) BD one Ne= . % any (EDone conform relafiet (19) Ty Sungdmea de flambaj a elementului evaluat in funetie de natura tegituritor Tut ew textul structurii 1a strnetuiile eu nodur lle sige, momentele incovoietoare In expetete rie tnehule te capetele tipibor meajorate ety astfel ead xe menting eebilibeul money tha etruvturile in cadre en noduri fixe san la care doplasirile lateral inital prin poesenta mor distragne rigite cate preiaa forjele arizantale, im jyrare at ealemtotoare i stitpi ett corficientinl y 86 apliek named pe tresinen ynilorie teria In tee eta. Verifiearen jn treimea mille « wilting etajalal mit te, hove Fe I ete cial se respect recomantaren de La pot. 3.1.2 (q = 1,5) ab atmarex, stitpilor fente const anti pe inline, tj ant Pic urdinut LI se negiijear’ in calcul (n ~ 1) In elementele ta eate eoeficientul do zveltete Iq Indeplineyte condifia : ren cas nij tranaversale duit direetia considerati, in care este raza de inertie a secti {une dreptunghilari aceastis condifie este : Thy cant elementelor cu 8 Hh = 10 jn care h este nainnen Tnturitseetiumil transverse dap aiveetin considterat 7 Wimensionarea ta stares th {yi a clementelor solic RET eau la intindere excrastriew eu escentticitate mnie (fork N geen gf Ay) ne face considerinnd ci . Thetonul nit prein eforLuri : in ariniturite A, a, ef 6 Ia infindere cen: inten armaturile Ay fe unitate sint egale ew I, ete Ja stave init in ineovoiere ew st ink, ‘ee face eu Felafille din ea in eoniQiilesulmviteritipotezctor shapliGieatoare de by pel. 3 * intan{a a sectiunior elementelor et un ax de sitet, sole ee eave ta care plat tle Incovoiere este ritual jv asul de sime tabelul 1 abel 1 T caches Trent] | ott [sever Poi ncovoiere (cmt compres ita ~ Anta % Auta fereneens [20°25] Ataggn—NUby—se)4 Soft Asal -¥ N= ARE soe (oven ot cman | sperampesicttaniadts! © there ofr lor $9) 0 ¥ Myo = Steo — 0+ AaPahe + 4D Aes Rae 0) twine xeentriet My Ny = 40) Aatade cu erent | E Ault = mene [iy Sho condita de resent: My .1.Benail "a delertainiaii poritiel oblice a axei neutre. Pentru caznti curente, se adinite ofectusrea unui calcul simplifioat eu metoda ‘--cprosimarea legii de varia [ie s momentului capabil in funefie de ungbinl de si de nefiune, OSHAVATHE — Po A folate st gle metede shullae, tn rata tm care Int fundamentate pein stad Praveraeteice tn coniparatie et eaeaal rox. 43 1 starea limita de rezistenfa In secfiuni Inelinate 83. Generalitagi add tne iculul Ja for{a thietoare, rezistenta de calcul K,, a armatuiilor transversale (etrieri, inate inelinate) ke determin’ cu relatia : Ra = Ma Be : (25) care mar este un coeficient al condifillor de Tueru care se in PC 52; OB 37); qr O,T pentru armaturi din sinme (rase (STND ; STPB). ings © 0,8 pentru armituri din ofel luninat (PC 6 A3J.2. Nivelul de solicitare la forfa (Aietoare se caracteri a prin raportil : a a i (26) neta tHietoare de 6 feud Ase avin sectiunil utile a elementului Ia fort taieteare, Ta sec{ind drephinghinlare sau in fom de T Hy bly . tha sertiuni In care 6 vatiaza eu Inaltimen scotiunii, se in pentru 6 valowsen dint asst neutra. - 23 STAS 10107;0.90 wr transveraale nn este necesar dacs 1 1.3. Calenlul arm < 475 pentrn pier; F < 0,50 pentru celelalte tipuri de elemente. en Acenteconditit se fan $n conajderare gl pentzu determinaten eapacitipoulante ta fort {fietoare a elementelor fiirk armaturi transversale. ‘ L.A Seotiunile de beton ale clementelor trebuie astfel dimensionate inelt s% flo respectata ‘conditia de limitare a eforturilor prineipate de coniyitesiune : Gee (o>) . ox) Pentru diverse tipurl do elemento gi do volipitini, xint date in qontinuare vnlorite cores pnnzitoare ale lui e. 3.3.1.8 Pentru elementele participante 1a slructuri auticeinmiew Ineare iulervin zope phastiee potenfisle la nin san la ambele extremilaiti su in apropieren neestor extremitsili for (tists tie caleul Q-se ia asociata diagramed de momente en momente capable in seefinnile eritiee (unde se initinzd) enrgerees a lon, . 33.2 Caleulal tn forts ietoure in see (gringi, phici en rezenviat conthime) 3.24 Pentre o seefiune In Inngul une fisurd inetineate vind por i. 9, senteaene ae ee eto inl oe elo i es 1A ne fine senuna tn cafeul de vedueere for{edflletonare ye ha ss akitorits inenretie anlicate pe ncenst considerate beduceres qa, akatoritalfnerearit totale q, eb uma redueeres yxy perinanionte ni inclinite ote elementelar solieitale fa ineoroiene ia oi Tnctinaren stabiite itt ike qe90p \ - A | | | I vig 0 Ke Ponte vig feare oe ni in considerate bt de senme coutnnii, be cele duit lole de aur ente intra in categoria de In pet isn a cedure ea futtel tiietonte de ealeul este eu mnomente eayabile de extremiliiy ale deaehider ‘nt al eondiiilor do In extremita i K, seafevtenad. eu iyi enefh le soleil are din 20 5:82 Kei sufa de esteul la iutindere a heton al nivel deiner me ie hinilor asupna aorta betonuat Ia pteluatea otter elontey asl: Besa, my By (29) in eare es zonelo plastice potentiate eu > 4, mab Get am ~ ne vestul ewzatilon, mye La grivcile Ia cane din solicitiri seismic, uivelul de yolieitare In forte tAletoate alter wantecteG bein ambele rensiti, se iam, 0 (exerplu : riglele de cuplare ale diafragmelor cen glint, 3.8.2.4 Pentru grinel, In relatin generalX (28) 62 pentru zonele plastice potentiate : . (ay = 4 pentru restul eazuilor (32) ODSERVATIE — tn esate (1) oh (92) 0 Te Saitetal me eteraind ou reat: (26), tm care fy mu este afectat se 3.3.2.5 Calcutul la fortis thietoare al elementolor ou secfiune constants xe face ct roln(in : GK Grey = + LAakenin «+ Fed Ray (a3) 4m care (ig. 10) @ “Torta taictoare de calcul, stobilitd inind seams de prevederile de la pet. 3.3.24, 3.3.2.3; 9 forta tBistonre preluatt de betonul din zona comprimata, determinatd cu relat - = EE = EP By on Procentul de armare longitudinal din zone Intined, tu dreptul fisurii Inctinate; . Ay ‘erie seofiunit unci ermituri inclinste, introttiatt de fisura inclinata; 4 aria tranaversale o unei ramuri @ unui etrler, tntrotalatt de tisura tnelinati ; " numitrul de ramuri a unul etrior; age ‘conform tig. 10, ». Fig. 10 In ¥/ Ay ne includ numei arm&turile inclinate care sint intertectate de fisurl pe zona cen tral, egald-ou"s/4 din Tungimee portianitinclinate Relatia (33) se verified pentra inclinarea ces mai defavorabilé « fisurli, determinatd unind condifia Qo ad fie minim, eu reepectates limitelor OB hes m5 2,5 by (38) Pentru clementele fark bare Inclinate, condi{in @oy si fie minim so reduce Ia: Qn = Ort med, Rei = minim (36) Tn cumite curente se adinite ex yi 18 element rabili w fisurii xi se stabiteawed, in mod simplitieat, puntud conditia Q., si fie a Qrop xi Be yuinian A326 Tn casul elementelor eu seetinne variabilf, fort tai form pet AM, > momenta seetinnea. 3 uughiul dintre direetiile clor douit (lpi in zona eu seefiune vuriabila. an ‘Termenul Vs g/s miesoreart forla Liietoare de ealeul Q sau o-mnfireste dupit eum seetiunen elementului create in acelagi sens ex monientul incovoietor xau in eens iuvers (fig. 11). Fig tt 482.41. Pent rgile de euplare ale difrayaieor eu ght a care sub acinni sani intersin pone plactive patentee; aamaren fit se nine containa{ia betont te prelate forget! taieonte se ogtjenat (y=) Lan riglte de euplare mal putin slicitate, tw eate ow ntervin sine plastce potentiate ta capotes vedtivaron i wefan! inlinate ia fort eletonre we face conform pet. 3.3.2. 1a vevifiarca ifort etonre a rier de euplare trebnie xx (nk xan $i de regle- na mentatile tehnice xpeeifiee pentiu strucluri cu diafragme (prevederi speciale pentra rigle inalte, corelarea intre momentul capabil si for{a tMietoare ete.) 43.8 Calculul la moment incovoietor in secfiuni inclinate rolicitate 1a incovoiere (grins, piiiei eu reremtri continue) Caleulul In moment incovoietor se facé Inind in considerare ipotezele de ta pet. 3.2.1 4i fieind verificarea eu relafia de cchilibru a momentelor in raport cu centrul de greutate al Zonel comprimate, in care pentra armAturile trankversale se consider& o, == Ry: Mg Aghtye + YAuRets + YomdePet (ay M —momentul_incoroietor de caleul in’sectiunen de ta eapstul dinspre zona com- ‘primat®: w fisurii; Ag Ay conform pet, 3.3.2.5 conform fig. 12. Verifivarea ew relatia (37), nu este uepesari dack aint respectute. prevederite de a pet, 6.5.2.7 referitoare a. stabilizea ccctiunilor unde re pot intrerupe sau tidiea eobori) armaturite intinse SPAS 1O107/0-90 ~ 0 ~ A.A Caleulul ta fort taietes silelor comprinate escent re in sett i din extronititi intervine ‘.situngii, ew monsent ‘Newata poate fi Heal ew rapoet at a nant plastic BAA Pentru stitpit part ntixelanion, death (0-700 plast apni ta este delerminat in mod simplitieat intro mamentoleapahil si cel din inedregvile de eateul de ta extremitate od siniplifient forts tAie- i, ha atnbele extrenil la struet uri Tn exzarite tonto sft se determin ajate se admite ew ine Forts tietoan erie in Timitele: forta tAietaare gorlt ati din cal (de calcul) stabilive conform reglenentirilor tehi antiselanicn a constemetiil a efeotelor inekregilor seismiee, tinind seam on Incdireiirile_seismice conventionale ice pecifice privind proiectarea eveficiont de e ductiti- taten struetarit Doyo print ay uma din extremit dle eaten este eva ested tare superior mt mu alent dinamie neliniar aptofundat al ateucturii ee demonstreasd 8 ta. ile elementulni nu intervine n zon plastics potentials, foria tAietoare inatx (Q"), jar relafin (38) se reduce la forma @'> 1,5 Q, (limi- eee) clomentele solicitate Ia ineovoiere wo asuipra forfel tiietoare preluate BA ily xe Face en aceleasi relabil ea gi pent (pet. 3.8.2), i eare influenta efortulnt axial de compresin de beton s ia in considerare introducind in relatin (29) ma On (39) in care . N hg, N efortul a Pantra stilp ial, in ipoteza de netireare in care f-a determinat forfa tAietoare. in rebatin (28): (40) STM: rvtain (49) ym) ge afectenr4 ow coetieLeutut omy at ao relaia "34.8 Lu ealoulul in sectiun’ inetinate Ta for{s tiieloare a diafragmelor vertive ph montantilor diafragmelor cu goluri, se admit urmatoarele simplified inefinanen fisurii se ia Ia 45 Fora th {inte de ta bazaatiat pee preliy Qs OT Dhl, Retalio ger tn rola (38). cul It re al nodurilor endrelor etajate Cateulin se turd in cadre et jal entarite Jnice specifier pentru struc: we conform jwey din beton atmat, =r TAS 1H0yj099 33.0 Calenlal to fort Caleulul be fort Bietoare se face eu acolo pentru elemente sotieitate incovoiere (pet, 8.2.2) in eare influenta eforlului axial de intindere asupra forges elon preluate de beton se it in considerare introdurind! in retain (20) Lfletoare al clementelor intinse excent — pentru eles He intinse exeentrig eu excentrivitate mare my, 2 ra ay 2 Fy oui (2) — poatra clementeintinw exeantrie eu excentriitate miei mao 7 Console seurte (fy < A conform fig. 1) A. Pentru comole seurte, in retain general (28) =2 a) Pentru consolete seurte care sustin grinai de rulate, in eam cind podurite rulante au egim. grent de Iueru saw iiai sever (grupele TIT...V conform STAS LO101)2A2-78), (rebtie res peetati, in plus, condigia Ha et an caren Ia starea Timili de obeealt, majorata, ex coofieientul 15, 3.3.7.2. So consider’ in calcul ea otrieri activi la for(i taietonre 2/3 din etrierii orizontali do pe inalfimes consolei seurte, + Aria totals a sectiunilor acestor etrieri A,, trebuie si indeplinease’ condiia : 145) 33.7.1 Penteu comslele de Iungiqe mate ( ta pontra 9 cunrola acuta li ca deravorat, , verifiewrea prin ealeut se fs id se ipotena © ait STAS 10107/0.90 28 3.88 Caloulul la strsipanygere al plieilor eu rezemiri locate (pe stip RASA. Prezentele numai_pentn ew eontrien Ine reverent xe refent Ia caleulul Ja strip il-cind Hnesrearen transmist de plac gore al plicilor rezemate pe stilp Sitpalut este eentrieg (sted angere uurite cine logiturile intre dale sb alilpi nu transmit momente incovoietoare i tante (exemple: fundatiiie radier, plangoele eMdirilor civile elajate eu ineareart utile pin ta S000. Njin? af a care forfele orizmntale sink pretuate prin diafragme}, xe admile ea inedrearea transmis de plied stilpilor interior s4 fir considera centre’, Pentru stilpii marginal si de Cait neloga{i prin gritt perimotrate si, in mod genceal, pentres exrarite end lngAtura phuertstilp Are de (ruins s moments Incovaictoare importante, ealeulul In xtrkpangere sub efectul eon: Jgat al Ineareseil vertivale ai Ml momentulad ineoveietor se face eanform eextementAritor tehnice planer dal mingere centried se face avind in vedere schema din fig. 14 si const. al en neetiune netiva Ia steaptiaere, secliuinea determinata de, intersectia unor plane Ta 457 yee de pe conturul seetiunil sitpului, ew plant median al phicii, Perhnetiul seetiunii active se stabilegte cu relatin Ti Mee bg By Tn caaul sifpilor eu seefinnen einemtart de diam Uy (dt A) 0 sire. ig tt BSA Pentru plici Grd armAturk transversaki in zonele rezemrilor pe stitpi, verifiearen fe face eu relatia : Q< 0,85 Oey helt (49) Q fort de stisipungere de ealeul hg inailjimea util & plaeii. SPAS 1OV0Ta00 3.84 Pentrn plici ew armiiiurd (ransvers face eu relagia : noncle rexemiilor po stilpi. veritiearen se 5 O80 ORR + LAacRaa + FaRasin a «120 byl any 14Aq, sina aviilor sectiunilor armittutilor verticale care traverseasi suprifata tearetied, de stripungere (Fetele inelinate ale trunchinlui de piramida din fig. 11); tun rir se{iunitor srmatuiior ictinn(e ew unghint a fa de planal pel, care tnversensh auprafaje teorcich de sirdpongert 8.5 Ta place cu grosiai mat, cum sia cole ae fundailot — radia, ba care aeetiunen nelle i stetpungere este important i raport cu ari total ferent f ples, a ealeull forfe de strapungere se recomanida si se yn kena e8 tnedretile din inkeriorul ncenel at pot fl fejatte dia ineaiearen totals transmixt de’ pine 3.3.86 Pentru calculul Ia stripungero al fiudatiilor izolate ale stilpilor, trebuie avute in vedere i reglementirile telnice pentru fundafii de suprafayl din beton armat ya SA Cuzuri speciale de verifieare # armiturilor transversale B41 Veri rea ettierilor ba armituri de suapendare 34.1.1 La grinzile plangeetor, Ia care placa este rexematit 14 nivelul t&lpti inferioare (grinsi intoarse), lw dimensionarea ettierilor trebuie at. se find xeama #1 de solieitarea lor le Intindere pentru a transmite la talpa snperioard inedrearen de In plaed (Hig. 15). monolite xau preéfae ente (ig. 10), trebuie si se prevadl in grinds prineipalA, pe Iungimea a3} 2d, etriert vensiomafi suplimentr la Intindere centried pentru a axigura suxpendarca iucausti eoneen- je transimisi de geinda secundard. eecunere ementele solicitate la incovoiere, eu xau fri efort axial, cnre prezintd unghiuel intrinde in zona intingh a secfitinit (fig. 17): nrile din zona intinst xint interseetate peste unghiul intrind x1 prelun cu lungimea de ancorare determinat conform pet. 6.2 nse si nuisurats de la h/2 ca in fig. 17a, nm este necesar un calcul al etviexilor uusperulare care se dixpun construct — Ia unghin intrinde ba care conform fi. 17.6, ey < G08 se admite ew annttura Intinsa xi fie dust continaw peste thyehiul intyind, iit ene eae tn zona. achimbai do directie a armiturié longitudingle se previ etriert de muspendare, dimensionati in intindere pentru rezultanta X —24,Reiny/2 « efortuilor dim aninaturile longitudinale. Th aseaenea Situafi se previd étrie intermediars, astel ea fiecare hand longitudinild x8 the prin de un can de eter sas 10107;0.90 ~ a0 Fig 17 tn ambete eanurl din fig. 17ylungimen de o parte i de alte x anghinful intsind, murat asa geomet gnu pce’ nein ener eel ace arma Ar pendare, xe determini eu relnfla 342.4 tn toate canutile etrievit de suspendare so previ Inch tar see(tune Tor relat a di etiturt de aaxpendare se cumulear® cuvcea rezultaté din caloulnl Ia forta tiletoare in reefinni Inelinate conform pet. 8.3.2, 44.2 Dinensionsres wrmitan a, ete de concetor divaven Innecdiri (isl Dotan Luria rab sour o grind met plauscelor Li diafraginele panonri mari prefabrieate. 1 Aceste prevederl xe aplien tn eirit) relative in planul fetet de contact: int fn clap diferite. Byempte : fata de contact tn Ted s'supranetonaren tnonolita, rosturile do turnare tani verticale mr inolile, sant rosturile Vertieale la pref ii structutitor di “Aniattartls Lamgversale care strithat planul potenfial de hmerare gi au yolul de & lunpte: dic disioearen in lungul aeestiin Sint denumite arméturt de conectare (concetori) sl pot 1 dis puse perpendicular aan inelinat fat de planul de Inneeare. 4.1.2.2, In ealeut capneitates de reristen{s In Imnecare se consider wsiguratiy de un mecarisan tehivatonl ae freeates Died nora pe plait de lnneeare xetioneaxd yi un efort axial u Torta de freeane pp cate o yenereand xe adangi la ce efit Forta totalt de Innecare Ejay ero poate fi pretnati in lungut planulni potential de se detornaini en relat Tay = ae V) ae Aaa, (C08 2 + ps Bin) (x) fin care santa arillorseetiunilor conectorilor dixpusi peypendienlar pe plana de Tuneeare: shee ‘Ag, shins aviilor scot iunilor armiturilor inctinate intinse enre slrat plan de Hamers 5 a unghiul dintre barele inelinate yi planul de Trneeare 5 1X efontul avial sectional de compresiume ; dacit efortul axial este intindere NV roduc ow seimmal negativ gl mu se afecteans cu By5 ay cooficlontul echivalent de freeare, avind valorile uy = 0,7 pentra beton turnat pe pict metaliee, ensifate 1a prealabil de ruginh, Sku pe heton intact, eurifat'de laptele de’ eiment, ftrA msurk speviale de . Ccrewte a unr asperitifi 5 ay = 1.0 pentru beton turnat. pe un beton ASperiti(y sau profilat urd realizate artificial, avind adincian hat penn below intanit curitat_de kaptel pivi realizate artifieial avid aw nit eurital de laptele de fut uy = Ut petra beton et asperitaqi sun prof 4 Valoarea ofortulul auitair inedin = Lift (in care b este Wi feccntact) ce trebuie preluat in Tung planutui de funeeste trebaie xi nit Ge yo mare det Ti fc dep wate revistenga de ealeul ka fntindere a betonulul eu cen mat amie ceed dintre 4 hetoaue in contact mn STAS 10107/0-00 34.2.4 Conectorii se distribuie eft mai uniform in lungul planului de lunecare gi se ancoreast In ambelo extremitsti en hare Intinse »-livitate la nivelul rezistenei de ealeul 3.4.2.5. ta eanurile cind planul patenfial de Innecare este perpendicular pe ayul element tab (exemplu : rosturile orizontale de tnrare ale diatragmelor verticale monolite ta nvelul plan feclor}, conform fig. 18 a, dimensionarea coneetorilor te face eu relagin Q< Lin . (49) in care . @ este fora ttietoare do ealcul in secfiunea considera a elementului, iar J. se dete min ext relafia (48) cu urmitoarele preciziri: — pentin clementele participante In strueturi antiseismice in zancle seismice de ealeul ind N este efort de compresiune, miirimea lui se alecteazt ew eoefielentul 065 in 4. intins al seofitn se includ ariile seefiunilor armiturilor verticale de pe i de la eupatul 3.4.2.6 fh canurile cind planul potential de himecare este paralel ett axul element ubal (esempl ciomentele prefabricate Cw suprubetonaie), dimensionares conectorilur se face ew telat: - bE Lay (0) in care 1 exie forta de lunecare de calcul, atociath fn acest cax eapacitatii de resisten{a a clementulai (de exemplu, dack planul de lunecare este situa fn zann intins a xe fiunii, L se asociand eapacitafii armAturti Intinse : J, — AR), int Ji.» Se determing, cu relatin (48), pentru W = 0 yi eu arinitoarele precizati (tig. 18): a) pentrn conectorii din porfiunen. de inoment negativ 1 = A, (reazem) Ry eare admite sf se ia uniform distribuita pe lungimea f, =f, diagramed de momente negative, dete minati in ipoteza de inedreare care produce momentul maxim la extiemitatea de bara | reapectiy by) pentrn conectorii din portinnew de moment poz 8 se ia uniform distribuiti pe lungimen 1, — 1. a diagramed de’ momente'ie la see cu moment pozitiv maxim pink I sectiunea'de anulare a inomentulul pozitiv, determinate in ipotera dle inedireare ear produce momentul pozitiv maxim in elmpul respeetiv. Ta elemente simplu vezemate, [= 1/25 + Le~ 1, (wimp) Hey care se adn ©) tn zonete plastice pote u participante ta st in zonele seismic® de calcul ded plastificarea apar ea efect al mumentelor negative (ere supnn ta inthudere Hoan ii, 5 6 ait se sudeze de bare inielinate de acelasi din- Restul forfel de Tunecare poate fi transmis. prin ew ls armiturile in suprabetonare), In gringile ka e10e tara ulin 30% din ealinetii dispusi in suprabet Inctru, ieyte din partea prefabricati a grin Crier! vertical, distribuifi uniform pe Tungim se recomunda ew eel — dae plastificarea apare ca efeet al moinentelor poritive, se admite SX se realizeze coneotarea mumai prin elrieri, “ q--dt-- Fig. 18 TAS 10107) 90 a2 oi2.7 Caleulul plangeetor de Gp produli se face conform prevederitor din ree! ‘ehnice xpecifice teferitoare la acest tip de plangee. 3.6 Caewul In stare Ti a.5.1 Nivelul de sofieitare Tn fart tangential pentru elements mupuite ta ineovoiere ew tor. Mune se ratueterizeaed prin raportul : 5 a= (2 en sntelor solicitate la tne 1s de rezistenti al ele fn care Q, Aseonfora pet. 83.1.2 M, —-momentul de torsiune de ealeut 5 WW, modulul de reristenticta torsiune, caleutat ea ponte o se ane Wy =) L peach -— by), In eare: Beste tabu, nn ideal plastien, Tn cqzil seotiunii dreptimghi ied si A este Tatura mare, indiferent de orientarea lor 9.5.2 Calcul! emit urilor transversile gi al celor longitudinale suplimentare necesare pentru preiyares niomentului de torsiune aw este necesar daet Q-< 0,0. 3 Secfiunile de heton ale clemontelor trebnie aatfel dimensionate ineit Q ealeulal cu reln- ia (BL) ai respecte condifia + O raportul intre momental ineovoietor din ine&redrile de exploatare de tungl drat fel din Inetrearile de explontate totale s : 3 camteristied deformatie! in timp a hetonulai Tn clout se consider’ o soctiune echivalenta (ideala) de beton, in eure cantitayile: do uiruaturd 4, Ay intern miltipheat ntl do echivaton(a m= Bal By (08) IPAS 10107/0.90 - 288, Rete geerate jet cael efotrer untae normale i on 9 a Ma owns . Fig. 20 3.6.3.1 In eazul elenv rile de exploatare) telor solicitate Ia Ineovoiere (A — momentul incovoietor din invitred- <= porifia axel nentre se determin en relatia Bye (Me = 1) Adlon = a’) = my Aatby = 2) (or) in care Sse = (" dyrdy —momentul static al zonei comprimate de beton in raport cu axa neatra ; ~ momventul de inertie al keetiunit ideale de eton se determin’ eu relat Lag Tae Fe MY Adler = YE me Ahy = 2 (58) tn care 1,, =(" byrdy — momentul de inerfie al sonei comprimate de beton in raport cu " axa neutral; — eforturile unitare normale in beton gi in armituri se determing cu relajiile : ue wo My 0) In (59) em mS oma = Conee (60) 3.6.3.2 tn cazul, mai general, al elementelor solicitate In incovoiere cu efort axial, folosind ace- leagi nota{ii ca Ia pet. 3.6.3.1, eforturile unitare in beton qi armiturd se objin utilizind relatiile ar ‘ " 406 = Bye + Atal — Ay (61) (he — 2) Bie + Tae) + py yeh we ee 1m care semnul plus corespunde soliitirii de compresiune, 3.64 Bforturile unitare prineipale de intindere la nivelul axei neutre se calculesad cu rela at wy) in care : won 2 bratul de poate we ninait seotinnti 5 thie al eforturilor interioare calculate tn stadiul 11 de tueru si earw woud implifieat + = 0,85 dy. We varabild, forya tAietw idea Ta pet we de ealeut di 26. relayia (02) 6 coree= tear ew STAN 10107/0-00 3.7 Verifienren In starea limitt de obosenti 3 Yorificarea elementelor de beton armat Ia care folicitarile pot produce uparitin foun menulai de oboreals se face punind condigiile en : — eforturile unitare normale tn beton gi in armfturd tn stadinl IT de Incr, determinate conform pet, 3.6.3, xh ni deplgentes resiatentele de calcul la obosealt stabiite conform pet, 21.295 21.288 gb 2.2.1.3; oforturile unitare principale de intindere, determinate conform pet, 3.6.4, si fle prelnate de beton gi de armaturi, Pforturile unitare se determin pentru gruparea de Inciiretiri corespunzaitonre verifl. carii la atarea limit de oboseal® eu excepfia inckrefrilor date de magini gi utilnje cu nmupla. samnent fix pentrn care se iau in considerare inchreltrile de calcul corespunaitoare verificdrii ba staren limit dle rezisten a. 4.7.2 Nivelul de rolicitare la eforturi principale de intinders pentru elemente eu sectiune dreptunghiular® sau in formi de T, ve caracterizeans prin raportul in caro 9, ne chlentenst eu relatia (62). Caleul ‘iturilor (ranavertale nu este necerar dach 1 «< 0,60, Bectiunile do beton ale elementelor trebuie astfel dimensionate inclt wi fie rexpectatis conditia de limitare @ eforturilor principale de compresiune : . <2 Plorturile principale de intindere o, s€ preian astfel (fig. 21): -- In zona #, < 0,50, se preiaw de beton ; = In zona 0/5 < 3, 62s a) daci incAredrile nu sint altetnante (coeticientul de sintettic p= 4» mi/% ner > 0) eforturile o, se preiau de etre beton si armAturile transversale (otrieri si bare inclinate sau numal ctrieri), partea preluats de beton fiind . 3 ) dack incdredrile sint alternante (p <0), eforturile a, se preiau numai de edtre armf- torile transversale. ‘Tn ambole cazuri, partea care poate fi pretaat& prin etreri xe determins cu rela . -4. 3 ws ab By . * Ging renult necesare gi armfturi inclinate, aria total a acestorn (4) x6 ealeulears eu relatia : Ach xinak, ot Awe wa) tncaye Azestearin plot din diagram eulorlor @, pretuat® de arubturte: tntinaty far trie inci wees. BTAS 10107/0-99 Mi ee { 4 WS “ONT 4 | Porte pretuat5 armiufife elite HL * | I Port prea de A | i Lpemupes | I 1 : _Parfepreluats armnbterle eae mM Par luatd de #001 Se tear de pemnig ; 4 Parte preuats ae (Pram GS oeteo pentru BiB Anil fate in rapport BBM 3.8.1 Verificaren In starea limita de fisurare se face pu rilor de exploatare, in gruptrile fundamentale, deschiderile medi ale fisurilo nate fat do ava elementului xk no depageaeed valorile limita admise, Tn exzurile speciale mentionate in reglementitri tehnive xpei ‘uri, verificaren se face Ia stares limiti de apatitie a fisurilor, B82 Valori limit admise pentru desehideren medie a fisurilor vi Lehnice xpeeifice xe previid alte valor, desehi- iim depigeased urmitoarele valor i inelinnte st yoparl izeazst ity gu grin astfel ea fie insmod egal inedr- ‘w diayranus infRguedtoare 8 valonilor maxime 3, (fig. 2). jenren In staren Timith. de fisurare contin ca en ative ne hormale gi ine ice pe elemente si stru In ufora eazurilor derite medi calenlate (2) — pentru clemente supuse Ia presiunea unui Tichid sau a unut material necoeziv, ta care se pun condiii de etangeitate : 0,1: mm, in eazul elementelor intinge centrie san exeentrie 0,2 mm, in restul eazurilor ; care prin reglem le fisurilor tre excentricitate mied ; — pentru alte elemento : 0,1 mm dack sint expuse unui media agresiv ; 0,2 mm duck sint expuse direct (neprotejate) acfiunii intemperiilor ; 0,3 mm in restul cazurilor. 3.8.3 Caloulul dewhiderii medii a fisurilor normale 3.8.3.1 Deschiderea medic a fisurilor normale se ealeuleazd cu relafia : = (63) in eave 2, dlistan{a medie intre fisuris edo conluerare a betonuhl eu armitirs Womgitaeineas 5 toy slungiten specifies mectiv x armiturit intre dou fier cans 2° lunges speeifies sc armatunit ln dreptul isu fh eluetul unitar in armigtura lougitudinals intins}, in deepal fisurli, sub inesretvile previzate lapel 38d, Stabilirew vilorilor fermenilor eave interviny inv relatin (65) se face conform anexe The eaail elementelor supuse ke inetvedti repetate importante (grinz de rulure, pe celulelor de silo ete,), valorite 2, determinate eu rekafia (65) se majoreaz’ ew 50%, — at TAS 10102/0.90 e solivitale tar de $83.2 Pentru elementele cw procente amici de ineovniere, respectiv sub 0,4% In cole solicitate ta intindere), x6 ver rea Fisuvilor xb en relat ia nave (anb 08% ke_etemen ified sui (6) in enre 4 diameteut barelor de aemitur’ ¢ se -= 24 Ry pentru bare en profil periodic ; Jo 18 R, pontea bare netedes se = R, pentru bare netede, in peretii executati in coftaje glisante ai rezervoarelor i sllozurilox intre cele enleuilate eu relatiile (3) xi (66). So in in considerare valoarea #, cea mai mare limentard eu elas (04) 46 Vine wama de lorie neisematie Drecaate la pets 3.8.42 OBSERVATIE — Prin veriinren Tinplatoure), caracterietie lee 8.3.3 In anexa 6, In pet. C5, sint anitate cazurile cind 1m este necesart verificaren In starea Timitii de deschidere a fisuriler normale, BRA Caleulul derchiderii medit a fisurilor inclinate 3.8.4.1 Desohideren medic flor inelinste se ealemlenzh en relatia : ay ye ye 67) ts e >, distanfa medic dintre: fisari indice de conhterare a belomulul en armiture transversal le tramversale care intersertennt fisury (netinat dq, eforhul unitar medin fn arms Stnhilirea nvirimilor care intervin in relatia (67) xe fee confirm ameved © an veviticnren In stares Taanesa ©, In pet. C.8, sinb indiente eazanite cind nu este neces de desehidere a fisurilor inclinat 9 Verificaren In starea limiti de defor icarea Ta staren limit de deformatie se face pugind conditia ea sub inediresrite de sligeata totald sau 0 fractiune din aceasta smu depligeasc valoaren adinist, pre~ functie de destinatia elementului, Valorile admise ale slgetilor int: date in tabelul 14 onsenvarit be baad de ust 2 Pentru alte dip {etinice ssitce pot f admise alte valor! pentru sige dectt eee din ment, necupeinse Ta tab, valle sigetor mnxime se slablese prin regenentAr 3.9.2 Valoaren sigetilor se determing dupa regulile caleubului stracturitor omogene — elastice, introducind pentra modulul de rigiditate valoarea corespunratoare stadiului IT de lueru: ‘a) in cazul elementelor solicitate ta incovoiere (plac, grinzi) : BL Bilw (os) in care Kj, Ty se ealeuleazt cu relatiile (54), (5) gi (58) de In pet. 3.6.3 ; 15) in’eazul elementelor solicitate la incovoiere cu compresiune sau intindere (eu exeen- tricitgte mare): FI = (99) ° cart’mra filnel medi deformate (rotirea speeitiet) 5 26 Pome ConfOIIA po, ROE 8.6.85 aren earacteristicilor de vibratie ale elementelor de beton armat (de exem- ste en wglomerafi de oxen), modulul de elasietate al Detonulat In Yalourea din tabelu 7, 38 ‘ner peace Sigenta le tung durata Tata netrenrey total Me eaprotare (2) sin ranges care sstin | | dans apa une | ‘emente nedireturae ee Sore in ce | yah cd) 0,03 excentrieltete medie, pentru 1,27, < tee < 00 4 - excentricitate mick, pentra te € 1,2ry intanta de Is contrul de greutate al seofiusili pink Io limite slimburelui central, ituath de acceugl parte cu forja Nj iy dlstanta de la contrul de greutate al veoftunii plné le margines ces mai comprimatt 8 seofiuuil 4.3 Condiqit de utitisare Do reguld, nu se admite realisaren din beton simpla a elementelor rlicitate Ia compre, siume exrentriel en exeentrieitate mare. Fue exoepfie camurile tn care preluares unor momente si Siatoure prin sectiuni bearmate in zona intins’ mu conditfonéass echilibyul de ankamblu io srouele de moment negetiv din clmpurile pideilor monolite continue). Te asemenea, {exer ic blocurle din beton amp ale fundapilor de tip cuzinel gi bloc, pentiu care e aplich (ac eMtette din roglensentarile tohnice specitice pentru protectares fundafilor de euprafath preven llemantele ca solictézi reduse, Tesemate pe pamint sau pe alt reegem continuy, a efor Guriere nu poate provoce vietime omenegti sau pagube materiale importante, 44 Comprestune exeentried cu excentriottate mare (¢>0,0%) 44.1 Verificaren In staren limité de resintentit se face lulnd in considerare schema din fig. 23 $i punind conditia in care 1, MEN 1, + OW R (vay vi 23 ae SPAS lolnjjo-a in care AM mW ey, ~ moment Incovototor de calcul 5 ¥ cfortul axial do compresiune de esteu! ; F. conform pet. 4.25 W, modulul de vezistonta 1a Csurare absectiunit, caleulat considerind zona int ral plastificata en coeficient prin care fe {ine seaina de plasticixaren par{ialt a zonel Intinte a rec{iu inte i ft ale cdput valor! vo ian din tabelul 15 in functie de indlfimen sectiunlt h (je ntru valori in germedisre intre cele date in tabel, se inter yoleast liniar) “Taint 18 fo 0.80 - J iri elemente din betap obignuit (grew), Wwe dete Bye w, a +8. (a) in care Ty, momentul de inerfie al yonel comprimate in raport cw axa neutra 8, momentul static sl sonei intinwe in raport eu axe neutral; , ~ in&lfimea sonei comprimate ; Sse momentitl static al sonei comprimate in raport cu axa neutra ; Ay aria zonel Intinse, seefiunilor dreptungl in forma de T, ko admite ai ne determine I, eu relagia simplificatt W, = 1,75 W, in care W este modulul de resisten{a in wtagiul netic 4.4.3 Pentru elemente din heton en agregate de granulit, W se calculesz& conform pet. 4.4.2 bi se reduce cu coeficientul 0,9. 4.44 In sectiuni care represint& rosturi de turnare, valonzea mementuliicapabil sede wu relatia (75). 4AB Pentru ee: Joulul ke face ca pentru un clement solicitat Ia incovoi ial gi anume currelafia (72) in cares ia 4.5 * Compresiune exeentried eu exeentricitate mied i medie (ee < 0,9.) 4.5.1 Verificarea 1a starea limit de rezietenta a clemeytelor rolicitate Ia compresiut ¢ excin= lied cu excentricitate mick atu medie, cu exceptia celor mentionate Ia pet. 4.5.2, se face avind in vedere schema din fig. 24 si ‘considerind activi numai zona comprimath a sec: \iunii, pentru care se pune condifia: WW < Anke a Ase min’ 16 iii fort EAS JA in care ge avin zonei comprinate a sectiunii, determinal dreutate a coineldit ct punetul de aplicatic al forte Eprimald by raport eu momentul ineoveetor de ealeul AF == Ney retafia (74) devine : cea central ef de nine come Mo Ap Rete a) excantriedt en excenticitate: medic 4.5.2 tn canal dlementelor soticitate Ia compress fupra beton, it GL, cee 6 00) 39) ded se nfl in contact eu Hehidde cu actinane coronis Jooul relafiilor (74), (7) ee aplici relatin Mint evatate fig. 23 tn vapor! ch OnsLANWATHE — Detviren gh seinitorea earurior de salietate 1a Gustto epi gate demenior se wtitare a relator (72). (1), i nmutl ge tateraetame. Moa Keap| Excentricitate ‘micd fe,<8125) Excentricitate ‘medie Meagtl Neg)” canoe reaee004,) ig. 25 46 lucnta zveltefei Su ve recomancld wilizarea betonului simplu la realizazea elementelor zvclte (Uh <4y ca notapiile dela pet. 3.2.6), la enre devin semnifieative efeetcle de ordinul 1 {n sitwatit speciale cind clementele trebuie realizate din heton sinplu, momenta Ineo jetor de calcul din relafiile (72), (74) este momentul de erdinul 1, determinat cenferm preve: derilor de la pet. 8.2.6 Iuind in telatin (19) p = 0. AF Verifienren fu forfit tietonre Fl 1 simpli #¢ dimensioneazd astfel ca nivelul de soticitare ba font ta toare yeutele din bet = 8 205 (wey 4.8 Verificnren ta conipresiune local Caloulul 1a conmpresiune Togakt se face eu relagia : Ng RAK? n STAS Lolo; HE revitenta de ey etona 3, neafectatd de voeticientul evi Ay arin aupratefel efecti Ia compresiune (valonrea de basa conforin tabehutui filor de Te9W my) 5 ‘e de uplicare a Ineiicarii Locale 5 A arin unei suprafete avind aoolayl centeu de greutate gi acele Si A, 1 definita conform fig, 26 a ‘marginile elementulut tabelul 16,” axe de simetrie en 1, in funeie de distantele 9 git pink Ia asa eto eles Daci pe acelagi element ee aplici mai multe increas locale si eupsafetele A. caresyun aiitoure la dow incited veein det ate conform regullor din fig. 26. sf ee. tap Pun poolungine r, supratafa coniind se inparte conform scheme din Hg. 20 j J al Vo tS ‘| WN Sst Patel a >” ry Lol ’ slelsl oy a a Yel i + 4 ae ine | 5 CALCULML ELEMENTRLOR DIN BETON PRECOMPRIMAT LA Verifieiri necesare 1-1 Blomentele diy beton presempriniat se veritiok Ly stirile Tita: de sezistet, Fsatare ai Niatormaties cleentele Ia tate conditiite de celicitare pot eoraluee by ayraribia fence adit de Gshceali se ven ified $f staves fimit2 de ober ely ma, inv toate ewzurite se verifies zonele de trausinitere a efortulai de preven rise Tn pel KoLiah 227. pontan cae ile efonty for unitare «ins aria In eamurl justifieate telinie, pentiw un acct nt see ot aplien ia diferite see(iuni sau chine pute fejele opnse ale nceleast xectiuni, prevedert bazate pe ineadrarea in diferite oduri de Sevifieare (ea betons sianpln, en Petaa arma. sagt Teen preeonprinna) ONSERVATIE — Princpaiee notions spe Hee tetanalyt preenmpelmat slot date tn anes 1 Aba _Difevitete verifieaei se efectucnrt Uudnd seama, de reguii, de solictaeile, earaeteristicile Tedonahii st mndtinea efortulai de precomprinnare, corespunzitoate fazed considerate de expos fave sant de esecu{ie Ghclusiy etapele suevesive de precemprinare) fu diferitete v fortune unitan initial pentri calenlul sub efeetul solicitarilor Si in faz final pentrn calenti sur efeetul sel in helen si in qrmiturd ke pot considera in fz re neticneaz Ta transfer, transport xan montaj ‘irilor care retioneaai in exploatare. 5.2 Stabitiren eforturilor unitare tn beton gi armature pretensionati 52.1 Caleulul in scetiunt nefisurate al eforturilor unitare normale st principale fn beton Aiaforhuritur unilave in anuitura pretensionatt se efectueart dupe regulile rerinten{ei materia Telar ea pentru materiale ebust hogene, efortul de precompriniag, conform pet. 5.24, consi= dlerindise ei 0 for(i esterinard, nucit seelinnea este compust din hetoane cu caraeteristici diferite, pentru stabilizes, see ideale de ealeul, portinnite din hetoane de diverse calilA(i re reduc In 0 singuri calitate ultipliene ew raportul modulitor de elastic (ium prin ty stailrea caractnilielloe geometrice de eaten sea goluite canslelor pentru odio! pontinise chlor deck secnea nat ulerir Umplute co mortar aa elon. Coefivienh de echivaentt are yar (6 prntnw armturk pretensonate p= fe pentea aendturt nepretensonate Caleulul eforturitor unitare inv stadiul IT (eu zonele tntinse fisurate) se face adanifivd tinodtoarele ipoteze (Fig. 27) sectiunile plane rimin plane si dup& deformare ; — efortul de precomprimare se conxider’ ca o for{A exterioar’ 5 roncle intinse ale seefiunii de beton mu xe iau in considerare ta pretuaren soti- citarilor; eforturile unitate in betonul zonei comprimate sint distribuite Hiniar pink ta valoa- rea R,, in continuare avind valoares constant 25 |, modulul de deformatic al betonutui se conxider& coustant pe intreaga zon’ compri- miata, Coefieientul de echivalent& avind valourea : m1 + 0,8 30) «sy armitura nepretensionatd se ia, ln considerare numai daed a, 025 1,5 coeticie suivalenta vind valoarea : any = Mal + 0,8 90) ‘otservatie ~ In evalaarea muri (eoutormy anenst H) se esidera My = 1 In STAS 10107;0-90 Fig. a7 Helatiile eu caractor general pentru ealculul eforturilor unitate in stadial 11, exempl ficate pentru euzul din fig. 27, sint = (reeonty FN® = Ay As, By 4 Ave (so) MEE N¥ ay ft, Ia) =(AAay + My) 2, 4 Ay cute (aly Bey tee ty ay bee ape " “es Re tm eae fee hu = de, Me 89) "Bey — 2 pt ” COUSENVATHE Scio de deasupy al tn vl (0) (A) corspmne compe 3 | Pfortul unitar din armiitura pretensionath se consider cu urmiitoarele valari earacte- ® Uinind seama de pierderie de tensitme a) armitura predating: Ow = ou (Aa, + Bo, + Ma, + Ao, + Soy) 84) = faza final: Fm = 9 — [(No, — day) + day) (85) b) armiitur’ postintinss = Fara initial . Oop = On — (Ao, + Mey t Bay + Bon) (sa) i Spe Oy + Hatey 187) = fen finale ~ (Ao, + aa) 488) SPAS 10107/0-90 46 = fn care: ‘Any piendere de tensiune datorith frecdilor pe traseul armaturilor 5 Say pietdere de tensiane datorty toneetilor deformation Toeale in ancoraje la ‘Ax, plerdere de tensiune datorita pretension! i auccesive a armaturilor ; Aca pier ove de tensinne datorit® strivisil hetonului enb armtturt afigurate Am pieriere de tensiune datorita efeetului tratamentutut termie al betonutul efortul unitar in fibra de beton de Is nivelul centrului de greutate al armdterii pretensinuate, produ de efortul de precomprimare 5 pienderea de tensiune datorita contractiei sf curgerli lente a betonutal s do, pierderen de tenshine totald datoritd relastrti armfturil pretensionate; ny coeficient de echivatentas Ang pierderen de tensinne datoritt relaxtrit_armfturii pretensionate care se produce Tnainte de transfer, In armitura preintinsd, Modul de stat re a valorilor pierderilo" de tensiune se dt in anexa HL lonstnwatt: a eatin: pe aoe etc es rl we i emis pretensionata se consider cu tain Hrd de era pn Ia value opp ee ee ore er lence senentclor in feton precompriat tn fare inet redare Fn rane ence etnoata se talete tilt seas fe plederte we fensivne pent Interval fevtingr se tanner pl a oan coset faut wet ain eaneierare le lend Ve eaecuie na de exploatare ale elements inte placa a. precompeimare). ee eer, Naltm enter once ve rezlth din anexn 11, canaierats ca mayne, sa Cee ae eer tut, eonsierate va mini, upd eum efector ate favorit pentru © ve Ae tensa, tn fonetie de coma etapa perder le tonsiane stator et tg cape prin presente de aplate adit abet oh ‘aplett de Impre il una de co afortul de recomprimare, egal en rezultanta eforturitor din mudtucile pretensionate din seeginne, se determink eu relate in fen initial (89) in faz finale AL Mey cm, onsenvaytt: tn earl disper arpltario pretensonate dupa trace eure inaren efor ie Meccompeimare seine seaa. de Incline. arm atu. Ae recom a LS pnecnmprinare tr azn finaly ne (Ine seamie de acwfture nepretenonnld ial Fa nena ee sigsle 23 an aria rns peeenstonate. Vwrle ing wl g's a8 determin cone fern amexet th pqonae, ta det sfortul anitar de control oye din a turn pretensionatt se limiteazi prin conditiite fay Ta armaturi pentru care Ry = Ra ti S Hoge sh an 6 Hy OUSHLA.NTH Psnteu SHE, SHIPN QL THE este sient rriteares eam ou sR, by) da armaturd pentru care By o> Myer (arimiuaned de tip PE 80) aa SON By we STAs uns a 2.6 Pentrm armituri pretensio Stabilit (inind seama gi de ate ailuate in zona intinsd, efortul anitar iy faz final feetul inekreirilor de exploatare, se ree andl si respecte conditia’ armituri cu Ry = Rye 0.5 Ry < F085 Rys ns) CU Rye = Ro 0,95 Ry <3, < 1,0 Ry; (oy) "Be determina eu relutia p= Ft doy (09) in care Ao, reprezintd cresteren efortului unitarin armstura pretensionata, faa de, sub actin hea solieitirilor esterionre, 5.2.7 In explontare, creyteren efortului unitar in armitura pretensionata se limitew2’ prin ‘conditia : armituri preintinse Aas < Ao; + (Aa, ~ Aon) (oa) — armaturi postintinse As, < Aa, + day 5 din heton precomprimat In starew limit de rezistengi 381 itiearen In starea Timith de rezintentit xe face. prin evmpararen solivitinil esterinans, deteruninat i pentru inciredrile limita, ew solieitaren capa bilic la state Timith ae ter isleata cate ev un pee ficient ae Lal cent 18 1 enn itarane peMmtn este exulit eit eapacitaten portanti 4 -ve(iunit inultipliea Uiilor de Inert al elementului din beton precomprimat, eare fiveare verificare Abt Caleutul la starea Tint de rezisten{’i in seetiahi normale pentia elemente dit: petan precompriniat total gi heton precomprintat- partial eu prevompriniare timitats. st precorntinuate Inoderata, solicitute 1a incovoiere, compresinne excentried ew escentrieil ate nan sau titer esceutried eu exeentricitate mare 2.1 Se considers compresiune excentricd eu exeentricitate mane eaaurile in care yonei compriniate a seetinnii, dedush prin ealeul, pe haze pute condigia alpine de hy pet, 5.8.2.4, vespect DS kw : (os) Guy Are urmitoarelé valori — armituri preintinsit: Ey = 0,405 — armiturs postintinsd: Eine 0,85, ousunvartt: ~ Pentns ect eu placa tn zona contol se remand le aolictate 1s comprsinue ercentied, excentriltten ¢, efarulit usta se wujoreatd ‘dltonald: eg. conor pel 3 2.2 Se comsideri intindere exceutrie nei dintre contn exvent le reutate rate tare eazurile ine ete fart Y aetio earmaturilor A, sy, watele neovdiate mu se utlizew2h soluit pratt cate E> aq (pe B22. BTAS 10117/0.90 as HddA Calculul solicitaeit capable la staven limits de rozistenta @ elementetor din Heton precons primat total si heton pr i up Hi, olieitate Ie ure an executed ei excontticitate mare se fee pr pentra deformatile meditate betonulut yi arvnitn deformare Hitsin plane pink la rpere : eroglerea deformatie’ specifice a armijturii pretensionate Ae, in sectiunea fisurath, fa(i de deformalia specified a anniturit datorita pretensionarii Zq, se exprim’ 1 formatia medie a betonului intine din fibra adiaceutA prin relafia sare nine intindere hava urnBtoarelor iputer secfiunile plane inainte de fe. An ¥ (99) tm care 4 este un factor subunitar care (ine Aeama de conlueraren betonului intins ew armatun pe distan(a intre fisuri in staven limit de rezistenti; pentru Y xe recomand® valorile : © armiturd preintinsl en profil periodic: y= 08 © armiturt yweintinst din bare TRE, SBPA, LBP: y= 0,75 © anuatwr® postintined = 4 = 1,00 vera fort ita deo abot aveptongh (fg 1 sjdae er Tiare Patan ats hicwrsteye fa. tatonren Zam. 0,009 soe permite soe considere o distibutie rept Egilutadl tesforin! penalties © o'r» zoel comnprinate de hte: avind valonres 2 Ce aa hye Tatimere wetib 4 phe compote taset inn gif se-considert coon anexet As ortnite nail specified 9 betonului corespunde ormatiei specifics Timiti de cale fo dint hofonnl yaned intinse mu se 11 cunsiderare 5 rama decaleul 9, e, sotelurilor de tip SBP yiTBP se in-conto pet, 2.2.2.8 — dharani do eaten oe — ey pentru afeluri de tip PO 90, preenm gi pentrn armaturk nepretonsionate de tip PC 60, PC 52, se ia ennform fig. 2 a5 cresleter dleformatie! xpecifice in amis pretensionatit Ae, se Timitenzs la 00; — deformatia specified lini decntent aarmiiuris pretonsionate ¢, (tig. 3) are valoaren in relatile de ealewl, aemtin se poate considers cu efortal unitar limita etensionald situa in zona comprimal a seein dae a Bat je = 100 — Ad | N/mm] (100) duct » < 2a; . ayy = 1d B[ Nine] (on ONSERVATHE — Relaile (100) ¥ (101) om pot wien tn azul arsdtuelor Astute pe nines zones Cpetnate tind necear Inara chr un eaten eared fn seaine de vara deformnarspecifiee pe sre ine We AS 1OLOT-90 5.3.2.5 Velatii en earneter general pentru verificarea Ta staren Vinnith de rerlstenfi (tig. 24) . (bowl Ajou + Ace Agape ~ AgRe kN (102) an = MAy opty + Ae Rabat Ay opt + AG Rar (toa) Neale F%)) = MA oy tp + Ae Re te + Ay on 85+ Ay Re 23) (0s) on = fie) = fide + ©) (105) tu care f <0,01 (ioe) + a= 7 107) E a7) <%= 0,008 aos) — tn oni compresiunil ew exeentrieitate mare : i em neath in care se tn conform pet. 5.8.2.10 in earn inner en exeentrieitate mare : =e bb at ee (uo) ousenyaytt ert) unltar ey eorespunetnd to ese oie dia diagram de calcul oy ~ ep (pele 2220) acd armature preteisongts este data pe comand on valelle 8p sa fresabiite spent pent Htecate in rindulle de Semnul de deasupen a Tul A’ tn tease (12) sl (104) corespunde eompresan 5.3.26 Cooficientul condifiilor de Iucru m al clementelor din beton precomprimat pentru inca actere, compresitne sau intindere excentrick cu excentricitate mare se ia in relafile (103 gi 104) eu valoares : : — pentru armituri pretensionate de tip SBP, TBP mm = 0,95 (10,8 &) > 0,85 any entra arméturi pretensionate de tip SBP, THP, impreund cu: armituri nepretension ile complementare de tip PC Gu, PC 52, in loc de m se introduce valoarea : mA, Ry + AR (any Apltyt Aas | OFSERVATHHE — Tn reatin (112) nae ta cu valonren Ql de reatio (HID Tn camil anndturilor pretensionate de tip PC 90 m = 1 SAQ7 Pentrn cammite carente, in care armature pretension 1 6% iualqinue a see{ ini sin pe intra contrat gi la care control de greutate c wsonate si has ide yeaisten(s eoieide ew 105jh,,, v6 poate utiliza relagia simplifieatl de entra de grewtate al armdturit pret eul « efortulu unitate Vnait my an) STAS 10107/0-90 — 50 pan Be my=t hy Re uy k 30. pentru ermiiturit preintinss 5 k= 0,60 pentru armiturd postintinsd 5 ‘Any fraotinnen din annitura pretensionatt situa In zona intinst care, echil inealeulul la rexistent&, compresiunea prelnat’ de betonul din portiuner Iitimea b, a zonei comprimate (fig. 29); in eanurile a gi Inimen zonei oomaprimate la nivelul axel neutre, Relatin (114) este aplieabil¥ pentru elemente din heton primat ea armituri pre teusionate dia SBP, SHPA, TBP sant LBP, eare respects eonditile (0) 31 (98). In tabelul 17 se dau relate de calcul pentru ineovolere, compresiune exeentricd eu excen: tricitate mare 31 intindere excentried cu eyeentricitate mare, in ipoteza distribuyiei dreptunghit- are a efortulai unitar de compresiune in beton (Fig. 28). Semniticatiile unor simboluri din tabelul 17 sint urmitoarele : a Ap, ga As Be hy Re dhe Re Ape we bhy Be hy Re 2} distanta intre central de greutate al arméturi qi al ariel portiunilor de plac deo parte ti de alta a inimii, | OBSERVATIT 1 Ge gf tn cazul general pet, 5.3.2.4 lallmes activa w plicit din zona compriinth by Ia secthunes T sau te ettrmind costorm enexel A. 2 I relate de calcu tn care Ininten Tut Nae prevede sem dubia, sem de desupra 3 Ft tn care forla exlld dle compresione. son cepnecent allt peat sa alt eu encent frplng), et petra cas at tate mare, forka exter 3 In syarite tm care wpa for : Wencentvce (nel fara compresonll exeentrice (i a a Pe (en) te Yeu Ow Neo tv ete) weeal Ga) | fue pee [E oa) ef eng le {ir-s0% 24 rears, Sate a Ho =o — Caan 4 Fy = mine —4y~ (LE —s) aefh woe wore 9p met reno BTAS L01N7/0-90 or exterior nM este 2.8 Peutma elementele fy care plant de actine al momentuli ineovar WW finn sear de sie en phan lara simetrie, se periaite si se apliee prevéaerte pet 3h Gentul eanulitian de Tuer: precizat Ta pet nnftiund pretensionatii wvind Ij," Bp gx tari 5.3.2.9 Blementele din heton preeamprimat ¢ hit elemente din belo arnist. cwnsiderind ei efor de tip PC} se pot ealeuta ex relatiile per ae are aettura Ly este egal et Rey fat efortl unitar div annals A, ete egal ew op 82,10 La elomuenitele solieitate ka eomnpresiane exeentrien jafkuenta zvelte(ed (efector de ot Ti) poate it tnatn in eonstlorave conform pet, 82.6, (Pq, Heterniuinadase ea retain (ED gg, = ME Ba ( Moon 4 one 1 as se ees influenta 2velte(ei si fie natin calcul in mod simplifient eu ajutorul rela- tie (20) dee ls pet, 9.2.6, fm care: on Bh 7 Ne U5 a (tp ee am) hw K, = 1412-258 5 4 = & 905 ~ 001 ¥ —001 R, ‘ h in cave off este efortul unitar maxim de compresiune produs de efortul de precompr innate. Tafluenta Hlexibiitati poate sit nu fie Inat a in considerare daca 1/7 < 35. Cxlculu} ta stare limit de rezisten(a in sec{iuni normale, pentru elemente ain beton pre- fat total wf beton precomprimat parfial cu precomprimare Timitat si precomprimare inaderathy solieitate la intindere centvied sau intindere excentriek eu excentaicitate mic 5.3.81 Blementele solicitate ta intindere centrici se caleuleazi cu relatia N 60,85 (AyRy + AaP Pentru elementele liniare (tiran{i, bare intinse ale grinzilor eu rAbrele) se ntilize tis N<0,15 (A,Ry + Alte) : ay) 5.3.3.2 Blementele solicitate Ia intindere excentrick cu excentricitate mic& (for|a ac(ionear’ fatze centrele de greutate ale armiturilor A, §i Aj) se calculeari cu relafiile : Ne’ < 0,85 (ApR, + Aas) (ho—a5) as) Ne 0,85 (AsRp + AZRe) (hy—a5) cu, Pentru elementele liniare (tirani, bare intinse ale grinzilor eu zAbrele), relatiile devi . Ne! O95 (Ay By + Ault) (he—a5) (029) Nee G5 (AGRy + Aula) Choa) rey Sekt Caleuhul Ia stavea fii de rexisten(i_ in seefiund normale pentry elenmente comprise fig sa excentrie en exeentricihate nich SV Blementele dint heton preeumprimat total steele diy befor prevomprioat partial et pee Coniprimage Himitat sb pre rare miedleratiy preciate a fi sohietate ba comprestane cet: aera ileal ca Telemente solivitate evcentrie, eu excentricitate minim conform = 53 SEAS LH10,/0-90 ‘late mich acele cazuri in eare nv se 3.8.2 Se considers comprosiune eseentrie8 cu exeent respeetit conditia (98). 5.1.4.3 Caleulul solicitaeit eapabile 1a starea limit de rezistent® se poate face prin interpolare liniard intre exzul ideal al compresiunti centrice yi eazul limit corespunaiitor conditiei (98). Coe ficientul conditiilor de Iueru al clementelor din beton precomprimat se considers cu valorile pentru armiituri pretensionate de tip SBP, TBP, m = 0,85; ~ pentru armaturi pretensionate de tip SBP, TBP, tmpreun’ cu armAturl nepreten- sionate complementare de tip PC 60, PO 52: oe OBS ADM + Aa (a2) AMR, + Auta {n agul armiturilor pretonsionate de tip PC 90 m ‘Kelafille de calcul xe daw in tabetul 18. Tn eazul consideritii compatibiitagitdeforiaiilor po sectiune, deformatia i hulu Ie Compresiane se limitensk In valoaren 0,002, 5.44 Luaren In conniderare @ flexibilitagti se face conform pot. 8.3.2.10. 5.3.5 Caleulul 1a staren limita de rexinten{A la trarister 5.2.8.1 aleulul te efectucarit cu relatiile pentra element nat: «nat beton.aimmpha sulivilate la compresiune excentrie& sub aetiunea efortului de precomprimare gi a eveutualelor inetireAtl exterioare conco oustRWATIE “Niseenteetaten nail ww se le ty comiderare Tesstena de enicut u h-tonutet Rese comoera sm penta Delon nemad fn slementele eu_arnAtued pee "te Seams avid armndrt nepeeenalonatd tr pecent. inte abe, or nepreteasonatd rd pontatinad Ford ae rotate clementelor-cronsouate. allzte tn tube, valorle te 86 unjoreard pln tnt ‘entra clementeleprefabriets.precnpi Lire et oetietental mye = 1, contor pot 3 5.8.5.2 Pfortul de precomprimare ke poate determin eu relagia : (123) ‘conan ae] [tate te satataen | | te Semen, | 2 stu frcnfns ors | ‘excentricltate » Mum = Nem Ave + (Ap + Apdone ah Apt 2 | Mun = Gimme + $5 0) ti corespunzitor condi Mom ent Ineovoteor expel fat de entra sett pentra ean Hi orespuntiter conditel, Au nin one capi . is ore sen oti ae apt | Stoneutl slaie a armature eat de welt an 1 __Soetiin entoem pet 5.32.10 OSEIVATEE ~ La elemente cw armtur!postitnas la care o¢ are tn vedere pte ‘vse pertensiondell anmbtarit Ay ale nectouh efecluaten el Me Apo ay, BTAS 10107/0-90 — 4 5.8.5.3 tn telatia de ealenl (123}efortnl wnitar din armiturile pretensionate In (ranafer 4 con sider’ in mod’ conventional eu valorite : — penten armitturi preintinse Al on 300. (N/mm*) (129) om = pentru armaXturl postintinse : oy = thay (N/mm (029) 3.8.4 Bfectul flexibilitaii sub nctiunen ofortului de precomprimare Is transfor se iu in ‘crare muna In cagul elementelor et armituri postintinse, amplasate in exteriorul sectiunii sau Je eunale avind diametrul mai mare cn peste 20 ram decit valorile minime recomandate int rezle- mentitile tehnice specifice pentru diferite eategorii de conktructit. 15.3.6 Coleutul In starea limiti do rexiaton{i. in seofiuni inclinate fisurate 5.3.6.1 Calculul in seotiuni inctinate fisurate Is moment incovoistor se face pe bara ipoterelor fein pet, 0.3.2.4, Pentru eanurile curente, in care armitura nu este distribuith pe tntrenge init, Hime & sectiunii anu pe intreg conturul, se poate utilize relafis simplificats de calcul s efortulut unitar limit oy, conform pet. 5.3.2.7 5.3.62 Relafia pentru caloulul solicitirii capabile le staroe limtth de resistenta in secfiunt incl nate fisurnte In moment !ncovoietor (fig. 30) : M € 0,85 (4, vy YE Apo) + Aaltete + Y AuBata + Y AeRate (127) opstRvaTit: najimes zone! conventionae comprinate ql valoaree efertulal anita opi tn armiura pretensions we (rmlnds de reguly Ta sectiones normala pe axa elemento staat I tate din tone compriniath seein Inline (ig. 20); etlonee tnelinat# tntretaie armétura prettines pe tangl ‘erndtoaele soe de ancorare lay fort fe pentru armiturt de Up SBPA, TBP x ce ne Ry OR rr fe pentru armor pretensionate de tip PC 20) ry cotilent suplimentar al condi de tueru pentru a fe pentra Aa <0.254y, mp = 1 fe pentru Aa> 0:25Ay4mp, #6 stablegte pe bark de — Lunglaved oc» plete orlzontale a veetuni fctinate de calc fe poute deter prin tnercdl, pornind dee margin Interl erate valor Intre 2/2 qh 2.5 K orespineind seletiri capable minime, reuse Pent 1y tau a eons SPAS Tinh wn 53.6.8 Calculul in seetiuni inclinate fisurate la acfiunea forfelor tietoare (fi relatia : BL) ge face on ies O< Y 08 Fy Asin ay + SS Aare Resin 30+ EAs may Ret Q (180) 0,7 pentru STNB; . mg = 0,8 pentru alte calitayi de armaturt nepretensionatd ; a,(2a) unghiul dintre arm&tura preteusionatA inclinat’ (armitura nepretensionat4 Incli- nat) gi axa elementulu ; § unghiul dintrelaturite inferioart gi supertoarit ale wec{iunit longitudinale prin element, aL etrui seman se considerk + cind sectiunea clemontulut eregte in acelagi seus eu mo mentul Ineovoietor 5 Q forja tdietoare preluutd de beton conform pet. 6.3.6.4 @ valoaren maxims a forjet tHietoare pe lungimea sectiunit tnelinate. Fig 31 5.3.6.4 Forfa tAietoare preluata de beton se determina’ cu relatia : pentru beton obignuit (1a) pentru beton cu agregate ugoare (132) in care b Vilimen grinzii (1aimea inimii la racordarea cu talpa comprimatd Ie seofiuni T sau 1) ; 1 inilfimea util a grinsit; « proiecia pe axa elementului a reetiunti inclinate considerate, care se determiniS prin {incerciiri sau ou ajutorul relagiei : . ue yt (133) % 4, efortul preluat de etrieri pe unitates de lungime : : Ay mas Ry sy a, distanta dintre etrieri, tw st cu lala (1) a6 steed conor pe S66 eat eh noe tneatehi consenteate pr satu se rw reuse rae taehvcve eeansateth ware dott stants oh ts {era LULU; — 96 bsh6.5 Womontele 4 dimensionesr artfel inctt ait ge respecte conditile : elemente en srindturs preint inst Q 60.25 mh Ry — elemente cu armitura postintinsi, Q< 0,800 Ry (138) onsenvati ONSERVATIE: o. ematurl pretenslonate tctinate, fore taltoare dak de te Scale de ele te aeea in SaaS ra) i se ete! ee ov ‘ta op E006, om on “1 —elemente din beton precomprimat par(ial eu precomprimare Iimitati, pentru eare : to K> lee Mh — elemente din beton precomprimat partial en precomprimare moderatl, pantrw ea Mi, ig > Mieem Aiee p Kp Teen Mf ME My momentul de decompresione, care anuleaz’ momentul produs de efortul de pre comprimare fa{a de limita rimburelui central opurk manginitintinse sau mai pin comprimate a sectinnit in exploatare si eare ee determing conform pet. 8.5.1.4: Mf, momentul ineiredrilor totale de explostare fafh de accengi Limit a siburctut central ; Mf.) momental inedzcinilor de exploatare de lung duratd fof de Durelui central; Maan tmomentul incirettilor permanente fai de acceasi limit @ simburelui central 5.52 Tpoteze si condifii de caleul le stiri limitK de fisurare 5.52.1. Calculul Ia fisurare a elementelor din beton precomprimat total si elemientelor din beton preedinprimat partial en preceamprimare Tinitatg sf precomprimare moderata se efeetuesz’ prin Nerifieati Ta urmatoarele nti Timi: nehideren Fisurilor normale si inelinate fatii de axa elementule deseliderea fisurilor norumale sf thelinate ; ipatitia fisurilor longijudinale paralele eu ditcetia eemptesinnilc snexime inv beten Ia transfe S522 Conulifille de verificnre ke Fisurare trebuie x fie respeetate ps mnentelor, intteaga desehadere a ele SPAR 10107/0-90 - 55.2.8 Caloulul la fisurare se efectucand atit pentru faza initials (transfer, transport, montaj) Feat pentea diforitele ipoteze de solicitare in faze final& (oxploature) Gufortul uuitar {1 armatura pretensionatA ro introduce in calenle cu valoarea corespun aAtoare favel reepective, stabilitt tinind seam de plenderile de tensiune conform pet. 9.2 5.5.2.4 Incliredrile pentru care se calculewzi solicttrie exterioare in seefiune ee iau ct vatorite Sita combinafille corespunzatonre claselor de verificare conform pet 5.5.3, 558. 5.5.3 Clase de condifil de verificare la fis uraro 5.5.9.1 Din punot do vedere al condifilor do verificare Ia faurare, pentru fiuri normale gi Date fafd de axa clementului, te deosebesc trei clase. Fe Graren in cele {rel clase Re face in funsie de domenitie gi conditile de utilizare ape cificate in tabel ul 19. vol acre Ty nae ew aitunt | ene fd ear ‘reteatonte cae | Sen area dec | Decree ta bm: seperatte| te a te eat lt de 0.2 Soran Ittermedione (de ») ex precomplena ‘odersts ying nar pretense Te “oun pet 84 "Tafa aes in tmteres doy a | fot we fb) Tuchierea Titre nena), idee | Desehideres ular agveittate te meatl eu Ge lp Few eset 1) ge ales gl protect euplimentare dale tm cement spell Die rr ere a tuner seit, pn eal Ase de mitare a seer! w eval Bate ioe dine boltar ye apc rmutoarele con To Mori munal de eompresune, dar > 0.5 NY wa rt untae de mace, cu exept asl 1 care 2¢ ase we gun Se Inline rt AA winate pe ang deci, dechdeen thurs pe deta = ere nw aetlanensdprecompeiaren se meat ate sereer pie Ti; oper Orr sane leash ctrturle wt lant Ra pat elas lave de tere fete In secu ‘uptocatare date a eae att get 315 Sete amen eed are ani lade ater so ata en ep se Eager Ge pace Descent pene pir autule te mai ae enesiceeeiel etnies ar Im cara Ice dn 3.2, Ineaitraren in clase te poate face in mod difertt pentru elementedifertoate accleiast eon ii petri diferite seo{iunt ate unt aceluiag element ncefivn, in funefie de modul de aleACuire, prectan gle yrupArite de facarenr {lile de exploature considerate. 5.5.3.3 In cazul mediflor agresive so aplicd si provederile privind mfsurile de protectie date in reglementirile tehnice specifics, atid Veriticarea Inchiderii fieurilor normale 5.84.1 Verificaren inchiderii firurilor normale’ se face punind condifia ca eforturile unitnre in sec{iuni normale ef fie numai de compresiune 9i egale cel pufin cu valorile limitt preserise, 5.54.2 Calculul In keotiumi normale se face ca pentru materiale elastice gi omogene, exceptind canurile de la pot, 5.6.4.3 5.54.3 Dac efortul witar maxim de compresiune in beton depaseste 0,8 Ry sub Inokreitrite armen ru eco pe ma te gi aie coma mis fisurareo, ou limitarea prin calcul a deechiderit fisirior. 5.5.4.4 Elementele solicitate ls tnoovoiere, compresiune fi Intindere excantrit, care se caleu- ional conform pet, 5.5.4.2, e pot verifics tn ree{iunt hormale et Telafia: My ~ Mh We >i (143) iar olomentele solicitate Is Intindare centriot, ou relatia : a= ea" yam . (14s tn care , — efortul unitar minim de compresiune din seofiune Is marginés mai putin compri- math; Ah, momentul do decompresiune, care so determin’ cu relatia : My = Blow +r JF, efortul de precomprimare th faze finaltts 1» excentristatenefortulul de precomprimare (ta de centr de greutate al ve. finni) ; re distanta de ta limite smbureh central pinit la centrul de greutate al cefiunll, care 80 dotermink cu relatin w% Ar (145) Wisi As modulul de rezisten{i, respectiv aria seofiunii ideale; Mf, momentul produs de inedredtile exterionre date tn tabélul 19, fat de limita slm- burelui central opurd matginii mai pufin comprimate a seefiunil; NF forja axialtt data do inodreitrilo exterioure indicate In tabelul 19, 5.54.5 Pentru cazurile mentionate la pot, 5.5.4.9 Ke permite in mod simplificat xt ne efectuexe caleulul conform pet. 5.5.4.4 considerind pentru r, o valoare redusi eu 20%, reapectiv : ™ . r= 0,81 (149) 5.54.8 Valor tinitii pentru efortul unitur minim de compresinne in reetiund wonmale : — pentru elemento fir rosturi de osamblar 2!" 10%, din efortul unitar miasiny de eompresiane la transfer sub aetinnes precon nue mai mutt de N/mm? 5 rin din rosturile entra seetiunil nentelor asamblate din tronsonne prefabrica oi 1 Ngum? SPAS HU O “SHAS suwijvem = WH 5.8.5 Verificuven inchiderii fisurilor inelinate 4c face nuinei pentru elemente la care xe aplici Precomprimarea transversal, punind condifia ea eforturile unitare principale #h fie nunal Ge compresiine gl egale cel putin eu valorile Timith preseriv. 5.5.5.2 Valoarea limita pentru efortul uniter prineipal minim din seetiune : a 08 N/mm* indiferent die modul de realizare w constructi«’ monolita, anit asamblati 5.5.0 Verificarea In deschideren fisurilor normale 5.6.6.1. Yerlficarea Ia deschideren fiturllor normate in zonele in care se afl armatura pretensiy nat ee face prin Iimitares infin dexchiderll medit a acestor fisurt Relayin generala de caleul : am = sy in care dy distant medio intre fisut Y ——taportul Intre exesteren mnedie a det turii pretensionate iutre fisuti (aese) ai eresterea deformaiel armaturit in dreptul fisurit (Seq) ‘bop cresterea efortutui unitar in armature. pretensionata fafa de stadiul de decom, presiune (Sap -= %p-- 3). Valoarea inl Os, se caleuleazi in seetiune fisurat conform pet. 5.2.2 . precomprimat. partial eu procomprimare moderatt avind “ie tip TC a0 alent ae efectueard considerind My st Y ct reaigte i anexm ( pent armAturl nepretenionate ou profil periodic. In rela{ia (CH) o% se Pentru nte din beton_precomprimat, partial ou precomprimare Timitatt avind miaturt pretensionate de fip SBP, SBPA, TBP, atit preintinee, cit ¢! postintinse, In elemente i istante unuale a, "= 150.300 inm, re permite a se efectita calculul considering {pentru armittarl postintinse gf g = 0,8 pentem armitturt pr 5.5.6.2 Verificaroa lw deschideren fisurilor normale in zonele in care mu oxisth aematuri pres aevanate we fice. de reguld, prin Tiaitarea deschiderit fisurilor ea pentra elements din Veton Atmat volicitate Ta comptesiune excentrics, efortul de precomprimare find considerate # folicitare esterinar, Acensth verificare nu este necesart dec eforturite unitare de) int ealeulate eo va sec{iunea nefisyratt (pet, 522.1), nu dopiixesc valoaren 1.5 Ka, pe Caleule in fara initiaki, rexpectiv Ry ponte caleule in fara finald el decd se previa in zone fationd armttni nepretensionate in pFoeent minim conform prevederitor de la pel. 7. 5.5.2 Verifiv ea ta stares Timitit de deschidere a fisuritor inclingte 5.5.7.4 Verificarea ta deschideres fisurilor inclinate 7¢ face inditvet_p tare principale aul inedreatile de explontare ai prevederea unei wrmaty ca pentru eleniente din beton. armat (pet. 61. Hiorhuile unitare principale se calculeant, de regu, 1a nivelul contrului de greutate al soctiunii sin j unctele de modifieare a TAtimti sect iuni ;eforiurite unitave principale fa marginew weet ce determing name’ in eazul aefiunii concomitente a untii moment de tur inne. Th calculul eforturitor unitare principale xe (ine seama de eforturite unitare pe direc ii perpendicular’ pe axel clementului, datorate anor eventuale armitturi transverse pretense, pete al cle awemetien, x0 recoinandil sh se {ind seaiva gi de eforturile locale dle comprositune cae par in dveptul reazemelor la structuri continue, a pumetelor de aplicare a ineaieition permit ppate concentrate, @ punctelor de aneorare in sectiunea armaturilor postintinse inetinate e pentry see(innile elementelor cw amiiturd preintinsg, euprinse pe zona de transaaitere di, definitd contonn pet. 52-1, inaeimea efortului de preeomprinare se reduee a rod eurespun: Fhtor, {inind seama do prevederile pet. 5.2. Tat stabilites oforturitor unitare Gangentiale se fine se torsiune, preeui Iuicerea forted thietoure dity xee{iune dato a etortunior din armatitile pre w (rasett eurbilinitt fh retatiie de calcul re ia in considgratie influengs varintiel inalqinui see{iunit Ta elemento ex aumiitu postintinse, ealeulul 6e face pentru o seetiuie w iain ANDI prin eanalele pentri armaturi. in Vimnitaren mini (ra - a SPAS ,10103,0.0 5.8.4.2 forturile unitare principale de tutindete, on, trebiie s& xatinfack condigile: Chase on eR (1% 43) (- 2) (48) Clase . ons Ru (1 — 7 49) mo( a) oy las OT: ou 10 Ra (1 150 <1 (1 a5) am ‘om efortul uuitar prineipal de fntindere ; ony eforbul unitar pr In rela valoare iubsolut. cipal de compre ne eorespondent, Sorturile e de mai inninte toate are gi rezistenjele st 8 Blortwile unitare principale in heton se determing cu relagia : a= (an) cy efortal unitary normal fn wetiume (eu kemmul — intindere); + efontil anitar tangential. fonshavnyie: Dock im aesinen de at antec rt Hae, eb he seu ena te ray loath atel see nr ee ong = SL. - (152) vee] 5 tala dupa unitare ta cum wrmesai : igenfiale in beton se determin in sectituni normale pean elemer 4) pentru elemente cu indljinie constantd, cu ajutorul 1 ati Es, , J 158 Ban de a fu care Smomentul static. al por{iuni din seojinnen ideal Ay situats deanupre ti care se determing = faa de axul ce (rece prin centrul de greutate al sectiunit ideale; J, momentul de inergie al sec{iunii ideale; bya Mihimen neta a sect in dreptul fibret in care se determina = postintinse bey =D — 95 ant QF forfa tBictoare corectats, exald cu diferen(u dintre forta taietoare datoritd ae|iunil ‘tedtilor exterioare si conponenta vertical Qa eforturilor din armAturile pretensionate eu trasew eurhiliniw sau poligonal, da de rela} 5 fa armaturi UE Uy We Y An odin 25 eee efostul unitar din afmitdha pretennionat fu fuga consid @ —Unghiul jutre axul elementului yi tangenta a anwatura preter Jonata in seepiunen normal respectiva stave nies ston a by pentru elemente eu inltimen (ors ee) iabikl, se post folosi vedagia s wh in care semnut winus corespunde cazului in eure momentul produs de inedredrile exterionre AV? si bratul de pinghie 2 al eforturilor interioare erexe sau descresc in. acelayi Kens, oogenv ti Tn cast eYall cmcomitente « unul moment de torslune st Yine seam gi de valorem efortutul unt tar tangential aia tora Fatale pale» wnle eortullr unitate caloulate numa sub aclunea 14, Verificatoa ta aporigia Fauritor longitudinale 5.5.8.1 Verifiearea Ia. aparitia fisurilor longitudinale paralele en directia compresivnilor maxime tn beton In transfer se face prin limitarea eforturilor unitare de compresiune in beton. 5.5.8.2 Valorile Timita ale eforturilor mnitare de compresinno la transfer xe dau in tabelul 20, Tabet 20 a a Teo [ws leew, me] me | siete | fof | | | “i alleen da ean provompaat le ier iit de deforma - S\netseaitee - — Vodlul de rigiliiate Cometeral waeaiton ‘Soli wale |” Mone tues caret enptare se sel (6, = 8 Bye Ay 1977 CN 096 as tn 10) CoS eA (ey SO FE at Icstctt yesmaeate 9 empmrte iy Ae bebe ett ut " (EAN = 0 (458) (Ade = 08 = us fig, Has mask sotcitate aetna pont ela me ona prmedoare ta ys pe Ar clase oil elk ye tar 2 le Moxlulul ale tigiditate al clewentelor ineavointe. din beton precouprinst_ partial et winnte wiouletita, a Hud arnaiturd preensionate SBP, SBPA, (TH sh nepr ie cnuplencitate (dd Hip PO 60, PO 52) sue aviout aratturd pretensiontate de tip TC 9%, incon uietor cane nm depageste valoarea wuumentulus de eu tuomertul incovoletor dus tabelul 215 sul aetivnea unui anomie Aleconmpresne TF! ne apliek relate subs weyiuea I $M, se aplied relagia (BD) = 5a Aaa cas ~ 03 = STAS 10107/0-90, in eare (165) hy iniiljimea utili a seofiunii corespunzdtoare Ae 8 — coeficient ce depinde de indltimea relativa a zonei comprimate de beton : tus p= 20-2 (108) ¥ 7 sig = + we determing pe baza ipotezelor de la pet. 5.2.25 Ba iba de P ipo » conform pet. 5.5.6.1 5.6.3 Pentru clementele ineovoiate Ia care xa admis fismarea In zoun de beton in eare mu se afli armuilurd pretensionafa (tabelul 19), vulorile modulului de rigiditate ealeulate conform, Pet. 5.6.1 gi 5.6.2 ¥e redue eu 15% pe por{iunile respective, 5.6.4 Deformatiile elementelor din beton precomprimut sub solicitarile date de Inedredrile de exploatare in faza inifiald yi In faza finals, ¥e limiteaza la valorile indicate in tabelul 14 ‘Se pot stabili 4! limitari ale deformatior, inclusly a coutranigetilor, in faza inifial® sau in faze intermediare, tn easurile in care asemenea Limitari slut necesare din eonditil speciale, 5.7 Caleutul zonelor de tranamitere 5.2.1 Zonele de transmitere Ie elementele cu armiturt prefensionaté prevazute et ancoraje Ia capete xe verified In: — compresiuine local sub fieewre ancora) ; - fisurare tn plunul fleehrei arniituri pretensionate ; — fisurare intre ancoraje, 7.2 Zonele de transmitere In elem se verified In . (ele cu armubtnri pretensionate, ancorate prin aderen{& — fivarare in planul fiecitrei armiituri pretensionate ; — fisurare fire armbturi sau grupuri de armiiturt pretensionate. Pe Tungimea zonei de tranamitere, nu se admit fiauri transversule aptiute din condi tehnologice in dreptul armaturilor pretensionate. 5.7.3 Lnngimes zonei de tranumitere pentru intregul element J misuratd Incepin capitul unui element din beton precomprimat, xe poate considera oti urmitoarele valor — in cazul in care ancoraren armiturilor pretensionate se face prin ancoraje de eapat : Lok «ue7) — in eazul in care ancorarea armiturilor pretensionate se face prin adorent ete (as) i In distanga 1, de ta eapat ; onate, care xe stabileste confor pre- rare mijoraren de 25%, pentru transfer Ae inalgimea seetiumii transversale a gr 4 lungimea de transmitere a auniilurié preten vederilor din anexa G, fri 1 se ruse. \oriticaren aldrii de tensinne sh sep iumes fleedred andl uri sane grap de armitut Teonsiderare cite zon de Lrusmitere, eure se defineste penta fiecare xz aga tranaversit de calcul (aria Ade dimensivni a b) si prin Tungiane ty B74 Pent fn parte, 94 i fn parte prin sup Suprafata de caleut ee considers dreptunyghintar tensionate sau grnpidal de armitnh pretusionate si feaec{iunii, respects ka mijlocd distanced fakk de wrmitura stu (tig. 82) A fata de ose armiturit pre- wargined coat mal aprople yin de ariniturt ab “ vg. 92 Lamghmea zonei de transinitere pentru ficeare armi(art pretensionati, mdeurwta de 1a vapsitul elemmentulut, se poate considers et urmttenrete yalori : au wit unilor pretensionate se fee prin anenraje de expt — in canal in. eure seo ho was (ie) miisuratd incepind de ta ancorajul armittuit 5 aul fn eave ancorates armturilor pretensionate se face prin aderen}l, peutta o farmiturt «ou grup ale arnt: oe toy nfwtratd inepind de ta eapiitul element 545 oauiters trebisie st respecte prevederile eonstruetive de ta pet 5.1.6 Verifiearea In compresiune neal, sub flecare ancoraj, se fee ow relatia Bt Ap oy Ebelte | da Me 2 byl an tn eare 2, veristion(a de eaten hk conapresinme ba transfor o {ine seanst de spuriren efortulut eapabil in eazul soticitdei & 19 ‘ equipo) pe beton 5 cowtisient prin ean Tn ecanpresinne local Ay — nghy avin spateed fective de rezone (a anetajubu sen pel 4 ah sain supnufejet de abet efit Ie et 5 — 63 Tas 10107 /0-00 {a de calcul a armAturil transversale suplimentare, care «ia ea peutra Indifereut. dle Gipul armiturit atilizate ; aria conventional uri trgnsversnte sup prevederilor pet, 7.5, doterminata astfel ~ tm enzul armirii eu phase : rei pus conforms a7) om ‘sn arutturita “tel plu; aferente wuprutejl efetive de rezemare yi patalla ti turn 8 neers An ia arnatarorunet pase, afevnte auprat(e eeetive ae rezemare al parade en inti by w acest . Anan inte pa ~ in eau arate tra day = BEA at) 4, diametval simburelui de beto tretat A, tia seeftunit (ransversale a fret sy pal rete Auloplaren in relia (171) a supeaf(e pelt dle repent drept.aupeafat fected de Sesounare sy eat ndnist hal ponte pach deeparigie tare Tespertd enti cewieetiee date in wneka T si pentru vesiten(a w baton iw data precomprimanh ye ol pi 40 ‘jn? nea contra se considers nuprafata de tevemare & ancorejulut 8.1.7 Verificares In fisurare tn planul fiecdrel armé&turi prot east: wionate se face dupk eum ur- Se deterinind efortul unitar maxim transversal de i indere eu relagia : 1az ‘1 om = Ke 171 ala ‘ in care Ay ome (1 Sr) tm arinbturd portintinne (176) Z = 09 Ay on ( - *) 1 armaturi preintinge arty 4 dimensiones pe directin de calcu! respectivi a suprafetei efective de revenaare; a, 0 In armilturile pretensionate far ancornj la eapat ; © dimonsiunes po directiu de calcul respectivt a euprafefel de calent Ju Yungimes sonei de transmitere pentru ficcare arm&luri pretensionat K = 1,5 la armituri postintinae ; K = 10 In armaturl preintiose. Dacit nu este reapectatt conditia : mS 2 Ruy la armaturl postintivee, reapectiv urs) Om < 1,9 Ruy la annituri pretotinae, (19) nile wectiunil trangversale @ elementulul i lor protensionate, zona de trannmitore sai, ‘BTA 10107/0-90 - 6 Daca resqueetiv (aso) ane S May ba ins sng 485 Ray WT armitura transversal. din jurul armaturit pres Aeusionnte’ ae dinpamne constructs evaforan pres eeilor aime de ba pet. 7 st) Dak: Ry < omy 2 Mu Ia armaturi postintinse, reapeetiy (182) 0,85 Ruy < om 1) Ray Is armnituri preintinae, (183) fannatura necesart care trebutie dispust pe Tuugimen y se determin ou relat , ~ iu eau armiety ew plane: tny- Aa (048 Bag) Ayd Ba : (sy) ni! Mag (0,8 Ba) ® ih Za (188) =n cagul armirii cu fret: A(O8 Bay) > U2 (186) tn care notatille conform pet. 5.7.6 . im, muniral de plase pe tungimes ta; 1 812 indici eare marcheaai direotiile pe care se determing Z, respectiv se dispune A, iticares anterioari nu este necesari pentru annituri preintinse dia SBPA sau TBP daca se dispune armarea constructivs prevAzuti la pet. 7.5 de writin 5.7.8° Verificarea la staren Tiitd de fisurare intre ancoraje, respectiv grup pesintinse, preeun ‘afarn acestora, se face et relatia + (0,8 Rus) > til Zp ust) ‘oa condiia : thy day Ros 0,03 J) Ne (assy turitor dispuse pe direetia eonsiderats ( Thueit prababite), cuprinae in prime doui-trei plase ng dispuse 1a capatul Cenentulut la uistanfo de maxinim 5 em, conform prevederitor pet. 7.5 ‘i pe Istimea corespunzitoare suprafatei de calcul considerate 5 yey aria arn a ee corr out fate ra 2 Efron Bsn | Baan fr) tit integral bse de ba margin ele rely ta care se ealeuleara Zy (fig 8) x ralorile’ furfelor din armaturite: postietinse sau in gemprrite de wriaktnt prvintinse 5 X,cox a4 componentele longitudinale gl transveraale ale fortelor din armBturile Nisin 3, sionate il 3 fat de axe longitudinal a clementulut, semmol positiy find cel care corexptinde sensulul forfelor din fig. 335